Proiectdidactical.l Pu Neanu

5/17/2018 Proiectdidactical.l Pu Neanu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/proiectdidacticall-pu-neanu 1/7

PROIECT DIDACTIC

Propunător: Anghel MargaretaData:Clasa : a X-aObiectul: Limba şi literatura română

Unitatea de învăţare: compoziţie, structură, subiectSubiectul: Nuvela istorică „Alexandru Lăpuşneanul” de Costache NegruzziTipul lecţiei : modulară

Modulul I: Discursul politicModulul II: Interferenţa curentelor Modulul III: Modurile expunerii

Obiective operaţionale: La sfârşitul modulului elevii vor şti:Obiective cognitive :

O1 - să identifice în text cele trei discursuri politiceO2 -să argumenteze interferenţele curentelor literare în textO3- să explice raportul dintre modurile expunerii în texte diferite (în funcţie d

genul istoric)

Obiective afective :O4 - să –şi reprezinte politicul ca o inserţie normalăO5 - să integreze impuritatea conceptelor în păreri personaleO3 – să-şi asume categoria de mod raportând-o la gen

Resurse:Resurse procedurale: lectura explicativă, problematizarea, expunerea,conversaţiaResurse materiale : : opera literară, fişe, scheme ,retroproiectorul, tablaResurse organizatorice: frontal, individual, evaluare formativăDurata : 50 minuteBibliografie pentru elevi:

- Textul: Costache Negruzzi, „Alexandru Lăpuşneanul ”, Editura TineretuluBucureşti, 1964;

- Citate ce se referă la Negruzzi (crestomaţie)

Bibliografie pentru profesor:- Parfene, Constantin- Metodica studierii limbii şi literaturii române în şcoalăEditura Polirom, 1999, Iaşi;

- Leonte. L- C. Negruzzi, Editura Minerva, Bucureşti, 1985Tudor Vianu – “ Arta prozatorilor romani”;George Calinescu- “ Istoria literaturii romane”;Grigore Dimisanu – “Introducere in opera lui Negruzzi”;.

1



Captarea atenţiei

Precizând că scriitorul Costache Negruzzi este creatorul nuvelei istoric

româneşti elevii vor trebui să descopere argumentele care să susţină această afirmaţie

Elevii vor sesiza că scriitorul Costache Negruzzi a scris opere inspirate di

trecutul istoric („Aprodul Purice” – primul poem istoric din literatura română

„Sobieski şi românii”, „Regele Poloniei şi domnul Moldovei”), iar activitate

culturală desfăşurată se încadrează în generaţia de la 1848.

Confirmând dezideratul exprimat de Mihail Kogălniceanu în Introducţie l

„Dacia literară”, nuvela apare chiar în primul număr al revistei (1840), cu titlu

„Scene istorice din cronicele Moldaviei, Alexandru Lăpuşneanul”. Scrierea porneşt

de la „Letopiseţul” lui Grigore Ureche, cu unele licenţe istorice, şi prezintă cea de-doua domnie a lui Alexandru Lăpuşneanu (1564-1569).

Le voi cita elevilor, ce scria Costache Negruzzi în 1845, în „Ochir

retrospectivă (Scrisoarea XIX)” cu privire la istoria Moldovei: „ Acesta, sub numel

de Alexandru Lăpuşneanu, va sparge cuibul şi va strivi acest furnicar de intriganţi c

făcea şi desfăcea domni. Dar oare fapta lui fost-a de folos poporului? Ba, căci ranel

lui erau atât de adânci, apăsarea despotică îl ovilise într-atâta, încât păstorii lu

Dragoş şi ostaşii lui Ştefan nu erau acum decât nişte sclavi îngiosiţi a unei boierim

desfrânate, care îi trata şi îi vindea ca pre vite. În adevăr, Lăpuşneanul retezas

trunchiul, dar odraslele creşteau, şi nu era el omul care să ştie a li seca puindu-l

stavilă pre însuşi poporul; pentru aceasta fapta lui fu judecată de crudă, şi el d

tiran.”

Anunţarea temei

Azi, împreună vom identifica şi vei invăţa că politicul face parte din ecuaţi

literaturii; vei afla că genul istoric nu este niciodată pur şi vei lega genurile pure d

genurile literare.

Toate acestea le voi aplica şi tu mă vei urma pe textul Alexandru Lăpuşneanu d

Costache Negruzzi.

2



I. DISCURSUL POLITIC

Lapuşneanu întruchipează în nuvelă pe tiranul crud şi sângeros, răzbunător şviclean. Totuşi, trebuie avut în vedere faptul că atitudinea şi însuşirile salecomportamentul său au la bază unele motivaţii de ordin istoric şi psihologic, iardefectele menţionate, ce-1 definesc în esenţă, nu exclud unele calităţi, ceea ce face din

el un personaj complex ..Î.1. Conflictul nuvelei îmbracă două forme. Care sunt acestea?R1. Exista un conflict exterior şi un conflict interior.R2. Conflictul exterior este între protagonist şi personajele antagoniste (boieridoamna Ruxanda, Moţoc) şi un conflict interior determinat de “dorul lui cel trainic de vedea suferiri omeneşti”.SR. Conflictul exterior este între protagonist şi personajele antagoniste (boieridoamna Ruxanda, Moţoc) evoluând până când Moţoc a fost linşat de către mulţime, şi s

prelungeşte până la otrăvirea voievodului de către doamna Ruxanda; exista şi un conflic

interior determinat de “dorul lui cel trainic de a vedea suferiri omeneşti”.Î.2. Care era scopul politicii sale?R1.Scopul politicii sale era sporirea autorităţii domnitorului.R2. Limitarea puterii marii boierimi.R3.Nu tolerează opoziţia boierilor având o atitudine de monarh.SR. Din punct de vedere istoric, scopul politicii sale era sporirea autorităţidomnitorului prin limitarea puterii marii boierimi, iar, psihologic, el îşi pierdusîncrederea în boierii de care fusese trădat în prima domnie.De aceea, privit încomplexitatea sa, nu este doar o simplă brută însetată de sânge, ci e un monarh, ce nutolerează opoziţia boierilor.

Întrebare problemă: Ce fel de discursuri politice sunt folosite în nuvelă?R1. Discurs antitiranic: „Dacă voi nu mă vreţi, eu vă vreu…”, „Aşa pier tiranii”„Vezi ce te aşteaptă”, „Ai să dai samă, doamnă!...”, „De mă voi scula, pre mulţi amsă popesc şi eu”.R2. Discurs democratic: „Capul lui Moţoc vrem…”, „Voinţa poporului trebuiascultată”.R3. Discurs electoral: Lăpuşneanul ţinu o cuvântare deşănţată boierilor, îndemnându-la iubire şi vestind începutul unor vremi de linişte. Ca semn al împăcării, el îi pofteşte

pe boieri la curte la un ospăţ

SR.. Voievodul dovedeşte abilitate politică, deoarece se apropie de popor, îndreptândnemulţumirile acestuia către boieri. Negruzzi îmbină în text cele trei modele ddiscursuri politice şi anume: discursul antitiranic, discursul democratic şi discursuelectoralSS. Ideea epică fundamentală este „tirania”. Se ştie că viaţa tiranilor e scurtă iatirania se întoarce împotriva înfăptuitorului care sfârşeşte în chinuri şi în singurătate.

Temă pentru acasă: caracterizaţi un personaj din nuvela istorică Alexandru Lăpuşneanu, la alegere.

3



II. INTERFERENŢA CURENTELOR

După curentele literare în care se înscriu ca formulă compoziţională, nuvelelsunt: renascentiste, romantice, realiste, naturaliste. În compoziţia nuvelei Alexandru

Lăpuşneanu se interferează mai multe curente literare şi anume romantismulclasicismul şi realismul.

Î1.Care sunt trăsăturile romantice ale nuvelei?R1. Personajul Alexandru Lăpuşneanu este romantic, cu trăsături puternice, un erouexcepţional, ale cărui fapte sunt impresionante prin cruzime, perfidie, setea şi plăcerearăzbunării.R2. Antiteza, ca modalitate de construire a personajelor, a faptelor acestora.R3. Scene cutremurătoare tipic romantice: omorârea celor 47 de boieri, aşezareacapetelor sub forma unei piramide, după rangurile boiereşti, moartea prin otrăvire alui Lăpuşneanu, atitudini impresionante („învaţă a muri, tu care ştiai numai a omorî”)R4. Prezenţa personajului colectiv şi prezenţa tradiţiilor folclorice referitoare ladomnia lui Alexandru Lăpuşneanul;SR. Negruzzi a înteles astfel „spiritul cronicii române şi a pus bazele unui romantism

pozitiv, scutit de naive idealităţi”. (G. Călinescu)

Î2. Ce elemente sunt de natură clasicistă?R1. Simetria şi echilibrul compoziţiei, sobrietatea structurii.R2.organizarea riguroasă în patru capitole, fiecare purtând un motto sugestiv pentrusubstanţa epică a acestora.R3. Concizia şi rigoarea unor exprimări care capătă uneori caracter de sentinţă de

tipul: “proşti, dar mulţi”SR. Întrepătrunderea romantism – clasicism este specifică literaturii paşoptiste .

Î3. Care sunt elementele de natură realistă?R1. Atenţia acordată detaliilor vestimentare şi referitoare la decoruri;R2. Obiectivitatea viziunii, vocea auctorială apărând doar de puţine ori pe parcursulevenimentelor cu opinii personale;R3. Preocuparea pentru realizarea unor tipologii umane pentru sondaj psihologicSR. In nuvelă se îmbină, într-o reuşită sinteză, trăsăturile a trei curente literareclasicismul (echilibrul compoziţiei, evoluţia conflictului, mesajul, economia dmijloace, realizarea unor caractere, atitudinea detaşată a autorului), romantismu(antiteza angelic-demonic, culoarea de epocă, surse de inspiraţie, personajul principaalcătuit din contraste tari, accentuarea unor trăsături) şi reaslismul (caracterul picturaal unor scene, imaginea mulţimii din capitolul al treilea).SS. Nuvela are o structură simetrică şi un echilibru solid atât în ceea ce priveşteilustrarea evenimentelor, elemente ce o înscriu în clasicism, cât şi în ceea ce priveşt

psihologia şi tragismul personajului, fapte ce o situează în romantism. Realismunuvelei este ilustrat de adevărul istoric al celei de a doua domnii a lui A.Lăpuşneanu.

4



III. MODURILE EXPUNERII

Nuvela este o specie a genului epic, în proză, având mai multe episoade sa planuri narative în care atenţia naratorului se orientează nu atât asupra subiectului îsine cât asupra conflictului în care sunt angrenate personajele care trebuie să fi

suficient de puternic conturate pentru a întreţine acest conflict.

Î1. Care sunt mijloacele folosite de Negruzii în nuvelă?R1. Predomină naraţiunea şi dialogul .R2. Discursuri (hotărârea de nestrâmutat pe care o expune soliei boiereşti, discursuldin biserică) .Replici memorabile : “Dacă voi nu mă vreţi, eu vă vreu…”,“Ai să daisama, doamnă!…”,“Capul lui Moţoc vrem…”,“De mă voi scula, pre mulţi am să

popesc şi eu..”)R3 Descrierile apar doar pentru culoare, pentru sugestie, atmosfera rămâne mărginitdoar la câteva amănunte semnificative

R4. Într-o compoziţie narativă clasică prin echilibru şi lapidaritate, descrierile sreferă doar la amănunte vestimentare, la enumerarea bucatelor de la banchetR5. Într-un singur loc apare o descriere, tipic romantică, a cetăţii Hotinului, “mută ş

pustie ca un mormânt de urieş”, cu valurile Nistrului “ce se izbeau regulat d stâncoasele ei coaste, sure şi goale, în lumina crepuscului” – descriere de mardensitate şi de reală frumuseţe picturală.

SR. Alături de minuţia caracterizării personajelor, nuvela lui Costache Negruzzi sremarcă prin extraordinara sobrietate a mijloacelor prozatorului, rămas parcă ma

aproape de lacomismul cronicarilor, cu toată modernitatea de care dă dovadă. Artconciziunii rămâne fundamentală, atât în construirea firului epic urmărit în cele patrcapitole ca în patru acte ale unei creaţii dramatice, în realizarea dialogului, cât şi îdescrieri.

SS. Naratorul omniscient şi omnipresent şi naratiunea la persoana a III-a, defines perspective narative. Modalitatea narativă se remarcă prin absenţa mărcilor formalale naratorului, de unde reiese distanţarea acestuia faţă de evenimente şi caracteruobiectiv al nuvelei. Timpul narativ este cronologic, bazat pe relatarea în ordine evenimentelor situate într-un trecut istoric, iar spaţiul narativ este real, Moldovsecolului al XVI-lea.

5



III. MODURILE EXPUNERII

Nuvela este o specie agenului epic, în proză, avândmai multe episoade sau planurinarative în care atenţianaratorului se orientează nu atât

asupra subiectului în sine câtasupra conflictului în care suntangrenate personajele caretrebuie să fie suficient de puternic conturate pentru aîntreţine acest conflict.

SR. Alături de minuţiacaracterizării personajelor,nuvela lui Costache Negruzzi seremarcă prin extraordinara

sobrietate a mijloacelor proza-torului, rămas parcă mai aproapede lacomismul cronica-rilor, cutoată modernitatea de care dădovadă.Arta conciziunii rămânefundamentală, atât în construireafirului epic urmărit în cele patrucapitole ca în patru acte ale uneicreaţii dramatice, în realizareadialogului, cât şi în descrieri.

SS. Naratorul omniscient şiomnipresent şi naraţiunea la persoana a III-a, definesc perspective narativă.Modalitatea narativă se remarcă prin absenţa mărcilor formaleale naratorului, de unde reiesedistanţarea acestuia faţă deevenimente şi caracterulobiectiv al nuvelei. Timpulnarativ este cronologic, bazat pe

relatarea în ordine aevenimentelor situate într-untrecut istoric, iar spaţiul narativeste real, Moldova secolului alXVI-lea

II. INTERFERENŢA

CURENTELOR

După curentele literare în carese înscriu ca formulăcompoziţională, nuvelele sunt:renascentiste, romantice,realiste, naturaliste. În

compoziţia nuvelei Alexandru Lăpuşneanu se interferează maimulte curente literare şi anumeromantismul, clasicismul şirealismul

SR. Negruzzi a înteles astfel„spiritul cronicii române şi a pus bazele unui romantism pozitiv,scutit de naive idealităţi”. (G.Călinescu)

SR. Întrepătrunderea romantism – clasicism este specificăliteraturii paşoptiste .

SR.In nuvelă se îmbină, într-oreuşită sinteză, trăsăturile a treicurente literare: clasicismul(echilibrul compoziţiei, evoluţiaconflictului, mesajul, economiade mijloace, realizarea unor

caractere, atitudinea detaşată aautorului), romantismul(antiteza angelic-demonic,culoarea de epocă, surse deinspiraţie, personajul principalalcătuit din contraste tari,accentuarea unor trăsături) şireaslismul (caracterul pictural alunor scene, imaginea mulţimiidin capitolul al treilea).

SS. Nuvela are o structurăsimetrică şi un echilibru solidatât în ceea ce priveşte ilustra-rea evenimentelor, elemente ceo înscriu în clasicism, cât şi înceea ce priveşte psihologia şitragismul personajului, fapte ceo situează în romantism.Realismul nuvelei este ilustratde adevărul istoric al celei de a

I. I. DISCURSUL POLITIC

SR. Conflictul exterior este într protagonist şi personajeantagoniste (boierii, doamnRuxanda, Moţoc) evoluând pâncând Moţoc a fost linşat de cătr

mulţime, şi se prelungeşte până otrăvirea voievodului de cătrdoamna Ruxanda; exista şi uconflict interior determinat d“dorul lui cel trainic de a vedesuferiri omeneşti”.

SR. Din punct de vederistoric, scopul politicii sale ersporirea autorităţii domnitorului prin limitarea puterii mari

boierimi, iar, psihologic, el îş pierduse încrederea în boierii dcare fusese trădat în primdomnie.De aceea, privit îcomplexitatea sa, nu este doar simplă brută însetată de sângeci e un monarh, ce nu tolereazopoziţia boierilor.

SR.. Voievodul dovedeştabilitate politică, deoarece s

apropie de popor, îndreptânnemulţumirile acestuia cătr boieri. Negruzzi îmbină în texcele trei modele de discursur politice şi anume: discursuantitiranic, discursul democratic şi discursul electoral

SS. Ideea epică fundamentaeste „tirania”. Se ştie că viatiranilor e scurtă iar tirania s

întoarce împotriva înfăptutorului care sfârşeşte în chinuşi în singurătate

6



7

Proiectdidactical.l Pu Neanu

Documents

Transcript of Proiectdidactical.l Pu Neanu