Proiect la Contabilitate ConsolidatA

Efectele crizei economice si financiare asupra grupurilor multinationale.

Strategii si masuri pentru iesirea din criza

Studente: Ana-Maria Cosmina Cojocaru

Andreea Georgiana Cristescu

Maria-Alexandra Cretan

Cristina Alina Cucos

Catalina Diaconu

Profesor coordonator: Mihaela Minu

Academia de Studii Economice, Bucuresti, 2013

Cuprins

1

1. Retrospectiva crizei economice..............................................................................3

2.Cand vorbim despre o criza financiara?..................................................................4

3. Mecanismele Crizei Economice..............................................................................5

1. Explozia creditelor ipotecare...............................................................................5

2. „Financiarizarea” creditelor.................................................................................5

3. Declansarea crizei in SUA....................................................................................6

4. Propagarea crizei in sistemul bancar american...................................................6

5. Reducerea volumului de credite..........................................................................6

6. Propagarea internationala a crizei.......................................................................6

4. Cauzele crizei economice.......................................................................................7

A. Dereglementarea si eliminarea restrictiilor din legea Glass-Steagll....................7

B. Existenta unui volum mare de fonduri disponibile in economia mondiala..........7

C. Politicile economice neadecvate.........................................................................8

D. Gestiunea corporativa specifica bancilor de investitii.........................................8

E. Modelul de crestere economica bazat pe consum...............................................8

E. Complexitatea pietelor financiare si a inovatiilor generate de explozia creditului imobiliar a condus la o evaluare eronata a preturilor titlurilor................9

5. Studii de caz realizate pe baza situatiilor unor companii multinationale..............10

1. Nokia.................................................................................................................10

2. Ikea................................................................................................................... 18

3.Carrefour............................................................................................................20

4. McDonald’s........................................................................................................23

5. KPMG.................................................................................................................27

6. Concluzii...............................................................................................................33

7. Bibliografie...........................................................................................................35

1. Retrospectiva crizei economice

1 februarie 2007 - A fost adoptata legea cresterii salariului minim (Fair Minimum Wage Act of 2007) care a blocat investitiile si implicit creditarea. De asemenea, a redus drastic eficienta companiilor americane aflate in competitie cu economiile emergente, in special China.

2

17 februarie 2007 — banca britanica Northern Rock este nationalizata;

16 martie 2007 — banca JPMorgan Chase & Co a cumparat banca de investitii Bear Stearns la un pret foarte scazut, cu ajutorul bancii centrale americane (Federal Reserve);

7 septembrie 2008 — cele mai mari banci de credite ipotecare din Statele Unite — Freddie Mac si Fannie Mae — sunt puse sub supraveghere federala;

15 septembrie 2008 — compania Merrill Lynch (a treia banca mondiala de investitii) este preluata de Bank of America, iar Lehman Brothers (a patra banca de investitii din lume) falimenteaza;

16 septembrie 2008 — banca centrala americana Federal Reserve si guvernul american au nationalizat cel mai mare grup de asigurari din lume, American International Group (AIG), amenintat de faliment, si i-au acordat un ajutor de 85 miliarde dolari;

Statele europene si cele asiatice anuntau, pe rand, intrarea in recesiune;

1 decembrie 2008 — SUA anunta ca erau de un an in recesiune.1

1 http://ro.wikipedia.org/wiki/Criza_economica_mondiala_din_2008-2012

3

2.Cand vorbim despre o criza financiara?

Criza este fenomenul care apare atunci cand se cumuleaza fenomenele de selectie adversa si de hazard moral pana la un nivel la care pietele nu mai directioneaza fondurile disponibile catre agentii economici care reprezinta cele mai bune optiuni investitionale.

Selectia adversa are loc atunci cand creditorii, prost informati sau putin responsabili, acorda credite unor agenti economici care sunt dispusi sa plateasca rate ale dobanzii ridicate, returnarea imprumuturilor fiind asociata cu grade ridicate de risc.

Hazardul moral reprezinta situatia in care fie debitorii, fie creditorii, fie ambii iau decizii de investire riscante bazandu-se pe interventia unui „creditor de ultima instanta” in conditiile producerii riscului de neplata.

In iunie 2007 banca de investitii americana Bear Stearns anunta ca cele doua fonduri de hedge (Un fond hedge este un fond de investitii cu numar limitat de investitori, nereglementat si neinregistrat la o autoritate de supraveghere a pietei de capital, cu obiectiv o anumita performanta si care incearca sa obtina rentabilitatile-tinta indiferent de trendurile de pe bursa) pe care le gira pierdusera aproape tot capitalul lor si ca ea insasi pierduse in 3 zile toate lichiditatile sale (17 miliarde USD), fiind in pragul falimentului.

Era debutul crizei „subprime”, care a fost „bulgarele de zapada” ce a declansat actuala criza financiar-economica globala.2

2 Ana Bal, The Romanian Economic Journal, 2008, p2

4

3. Mecanismele Crizei Economice

1. Explozia creditelor ipotecare.

In conditiile extinderii dereglementarii in SUA, in anii ‘90 se accentueaza inegalitatile sociale. Ca urmare, in vederea sustinerii cresterii economice pe seama consumului si pentru dezamorsarea tensiunilor sociale, din anul 2001 se relaxeaza conditiile de acordare a creditelor imobiliare, cu scopul accederii la case proprietate personala si a gospodariilor cu venituri reduse. Creditele aveau pentru o prima perioada de 2 ani rate ale dobanzii fixe, dar in perioada urmatoareratele erau ajustabile la evolutiile de pe piata. Potrivit unor specialisti (Blundell-Wignall, Atkinson, Hoon Lee, 2008), momentul cu adevarat de cotitura in expansiunea creditelor ipotecare este reprezentat de anul 2004, cand Administratia Bush pune in aplicare programul sau „Visul American”, prin care ipotecile deveneau accesibile si gospodariilor fara capital propriu. Cumpararea unei case reprezenta pentru multi implinirea unui „vis”, dar au fost si persoane pentru care motivatia reala era tranzactionarea speculativa a valorii caselor, care parea a avea o tendinta de continua crestere.

2. „Financiarizarea” creditelor

Titlurile de credit acordate in conditiile mentionate mai sus au fost transformate in titluri financiare si vandute bancilor de investitii, care, dupa ce le-au „impachetat” si ele intr-o noua „titrizare”, le-au revandut apoi altor institutii financiare. O particularitate a „financiarizarii” a reprezentat-o asocierea ipotecilor „subprime” (cu riscuri inalte) cu alte ipoteci, ale unor debitori solvabili, in cadrul diferitelor produse financiare create in acest context.

Avantajele acestei operatiuni pentru vanzatori erau acelea de a obtine lichiditati si de a dispersa riscul, dezavantajele, pentru cumparatori si sistemul financiar, erau acelea ca riscul nu era eliminat, ci doar transferat ultimilor achizitori ai titlurilor financiare emise pornind de la aceste credite.

Doua modificari survenite in anul 2004 au accelerat tendinta bancilor de investitii de a-si restructura portofoliile, in favoarea cresterii ponderii activelor financiare derivate emise pe seama creditelor ipotecare: impunerea unui control mai strict pentru cele doua institutii de asigurare a ipotecilor cu garantii de stat, Fannie Mae si Freddie Mac, pe de o parte, si noile reguli Basel II privitoare la raportul datorii/capital, pe de alta parte. In mod paradoxal, concomitent cuaceste noi constrangeri, autoritatile americane de supraveghere a pietei creditului ipotecar au creat un spatiu de manevra suplimentar pentru bancile de investitii in vederea gestionarii riscurilor, fapt care le-a permis multora dintre acestea sa-si majoreze raportul datorii/capital net de la 15/1, cat era acesta inainte de 2004, la 40/1, prin alte inovatii financiare.

5

3. Declansarea crizei in SUA

Incepand cu anul 2006, ratele directoare ale Fed sunt majorate, fapt ce antreneaza si cresterea semnificativa a ratelor dobanzii pentru creditele imobiliare, unele atingand nivelul de 18%. Drept urmare, mii de gospodarii cu venituri reduse s-au aflat in situatia de a nu-si mai putea plati ratele scadente si s-au precipitat in a-si vinde casele.Vanzarile masive au antrenat dupa ele reducerea dramatica a pretului caselor.

4. Propagarea crizei in sistemul bancar american

O data ce valoarea caselor a tins sa scada sub valoarea ipotecilor, unele institutii creditoare s-au aflat in situatia de a nu-si putea recupera creantele pe seama ipotecilor detinute. Astfel se produce criza „subprime”.

5. Reducerea volumului de credite

Caderea preturilor caselor determina agentiile de rating sa degradeze titlurile financiare derivate emise pe seama creditelor imobiliare. Asocierea creditelor ipotecare subprime cu alte titluri de credit in cadrul a diferite produse derivate a facut ca acestea sa fie „intoxicate” de primele si astfel a devenit extrem de dificila evaluarea corecta a „sanatatii” portofoliilor institutiilor financiare care le detineau. In consecinta, valoarea titlurilor respective tinde sa scada simtitor, drept urmare investitorii incep sa vanda masiv aceste titluri, ceea ce antreneaza o scadere si mai accentuata a valorii lor. Majoritatea institutiilor bancare detinatoare de astfel de titluri transformat din titluri pe termen mediu si lung in titluri pe termen scurt, ceea ce conduce la o cerere mare de lichiditati pe termen scurt, careia bancile nu reusesc sa-i faca fata. Se creeaza astfel o criza de lichiditati. Totodata, bancile devin neincrezatoare in „sanatatea” partenerilor lor financiari. De asemenea, confruntate cu dificultati de refinantare, bancile pastreaza propriile lichiditati pentru ele insele. Aceste fenomene cumulate conduc la cresterea nivelului ratelor dobanzilor interbancare si la reducerea volumului de credite acordate.

6. Propagarea internationala a crizei

Internationalizarea pietei financiare a condus la situatia ca si alte mari institutii neamericane sa se confrunte cu dificultati similare, pe de o parte ca urmare a detinerii de active ”toxice”, si pe de alta parte ca urmare a dificultatilor de refinantare. In consecinta, neincrederea se generalizeaza pe plan international si piata interbancara se ingusteaza, producandu-se o criza de lichiditati globala.

6

4. Cauzele crizei economice

A. Dereglementarea si eliminarea restrictiilor din legea Glass-Steagll

Dereglementarea financiara a fost una dintre masurile centrale ale politicii lui Ronald Reagan (cea mai mare reducere de impozite din istoria americana). Prin aceasta se tinteau doua obiective principale: reducerea costurilor de tranzactionare si facilitarea accesului micilor operatori pe piata. Aceasta a fost insa prea departe impinsa si a condus la producerea a doua fenomene:

pentru a rezista unei concurente tot mai acerbe, bancile de investitii s-au implicat in operatiuni tot mai complexe, multe asociate cu riscuri tot mai mari”);

intrarea pe piata a unor brokeri „low-cost”, care au acordat credite pentru gospodarii cu venituri scazute.Dereglementarea financiara a condus totodata si la unele efecte neasteptate, cu un impact

negativ semnificativ.o Unele institutii financiare sau anumite activitati ale acestora au iesit din retelele de

supraveghere prudentiala.o Dimensiunea fenomenului de supraindatorare nu a putut fi estimata corect, datorita

opacitatii colateralelor;o Etica de afaceri a fost deseori ignorata, deoarece pentru justificarea atribuirii unor

remuneratii foarte inalte, conducerile marilor institutii financiare s-au implicat in operatiuni financiare cu randamente foarte ridicate, dar si cu riscuri pe masura.

B. Existenta unui volum mare de fonduri disponibile in economia mondiala

Dezechilibrele mondiale ale balantelor de plati alimenteaza trasferurile uriase dintre tari, facand posibila mentinerea timp indelungat a tendintei de consum excesiv in SUA. Astfel, tarile asiatice, cu niveluri ridicate ale economisirii interne si cu excedente ale balantelor de cont curent, sunt investitori mondiali de anvergura. Criza din Asia din anul 1997 a determinat reorientarea fondurilor disponibile din zona catre alte regiuni geografice, in primul rand SUA. Restrictiile practicate de SUA pentru investitiile directe chineze au condus la plasarea fondurilor provenind din China in titluri financiare ale diferitelor institutii financiare. Dupa B. Eichengeen (2008), cca. 1/5 din rezervele valutare ale Chinei au fost plasate in cele 2 institutii create de guvernul american pentru garantarea creditelor ipotecare, Fannie Mae si Freddie Mac. De asemenea, estimeaza acelasi specialist, cea mai mare parte a rezervelor valutare ale Japoniei (de cca. 1000 mld. Dolari) a fost investita in SUA, tot in sectorul financiar (sub forma de achizitii de obligatiuni guvernamentale).

Oferta generoasa de fonduri asiatice ar fi avut drept efect direct reducerea costului creditului imobiliar in SUA cu cca. 10%.

7

C. Politicile economice neadecvate

In anul 2001 s-a procedat la o reducere a ratei directoare a dobanzii, in conditiile existentei unei supralichiditati in economie, fapt care a condus la o incurajare a creditului imobiliar, dar si a riscului de inflatare a preturilor (B. Eichengreen, 2008). Masura a fost justificata de autoritatile monetare prin existenta riscului de intrare a economiei in recesiune, ca urmare a prabusirii pietei firmelor cu tranzactii pe Internet (pierderi cifrate la cca. 7000 mld. Dolari).

Prevalenta finantarii prin piete de capital in SUA, in conditiile extinderii dereglementarii, ar fi necesitat modificari in sistemul de stimulente si in regulile de supraveghere a pietelor, modificari care nu au fost insa operate (R. Vranceanu, 2006).

Politicile neadecvate (politica monetara expansiva) au creat un sistem de stimulente care au condus la o alocare proasta a resurselor. Ele au alimentat un consum„excesiv”.

Politicile economice au favorizat o schimbare a „modelului de afaceri” al bancilor, care a devenit tot mai mult un model mixt, imbinand elemente de cultura traditionala de credit cu o „cultura financiara”, specifica multa vreme doar bancilor de investitii. Astfel, bancile s-au concentrat pe cresterea mai rapida a pretului actiunilor si cresterea veniturilor din anii ‘90. Strategia acestora a constat in cresterea volumului tranzactiilor cu titluri financiare derivate, deoarece astfel ele puteau sa-si majoreze veniturile concomitent cu economisirea capitalului implicat.

Anumite masuri fiscale au stimulat deodata exacerbarea creditarii ipotecare si a financiarizarii acesteia din urma. Astfel, dobanzile la creditele ipotecare sunt deductibile in SUA, iar anumite nivele de financiarizare, intr-o transformare in mai multi pasi, nu sunt taxate.

D. Gestiunea corporativa specifica bancilor de investitii

Anumiti autori au observat ca bancile cu o diversificare de portofoliu rezonabila (adica neimplicate in asa mare masura in transformarea creditelor ipotecare in titluri financiare, precum bancile de investitii) au fost mai putin afectate de criza. Explicatiile avansate ar fi, intre altele, ca anumite particularitati ale gestiunii corporative specifice bancilor de investitii le-au expus pe acestea din urma in mai mare masura riscurilor „nemasurabile”:a) tranzactiile sunt mai complexe, iar produsele financiare sunt mai dificil de inteles decat produsele clasice de creditare, ceea ce conduce la un control al riscului mai dificil de realizat;b) remuneratia devine un stimulent puternic in modelul de afaceri al bancilor de acest tip, dar ea poate conduce la „patologii decizionale” (J. Sapir, 2008a);c) tipul de cultura organizationala specific acestor institutii face mai dificil de realizat controlul de catre conducere.

E. Modelul de crestere economica bazat pe consum

8

Dupa J. Sapir (2008b), creditele pentru consum, si mai ales cele imobiliare inainte de 2007 au devenit motoarele cresterii economice in SUA (o evolutie similara s-a petrecut si in Spania – n.m.). Politicile neoliberale de dereglementare au condus la o evolutie diferentiata a veniturilor diferitelor categorii sociale, sustine acest economist, apartinand scolii franceze reglementariste.

Potrivit estimarilor acestuia, in perioada 2000-2007 venitul mediu a crescut in SUA cu cca. 2,5% anual, in timp ce salariul mediu cu doar 0,1% anual. Pentru a contracara aceasta tendinta si a mentine consumul la un nivel ridicat, inclusiv pentru persoanele cu venituri scazute, administratia americana a stimulat creditarea imobiliara si de consum. Nivelul de indatorare al gospodariilor a atins un prag record in2007, de cca. 93% din PIB (77% reprezentand doar creditul ipotecar), in timp ce rata de economisire a tins sa se reduca, potrivit FMI (dupaSapir, 2008a), de la 18% din PIB in anul 2000, la 13,6% in anul 2007.

E. Complexitatea pietelor financiare si a inovatiilor generate de explozia creditului imobiliar a condus la o evaluare eronata a

preturilor titlurilor.

Deoarece preturile caselor au avut o tendinta aproape constanta de crestere (K. Rogoff, C. Reinhart, 2008) si, din acest motiv, refinantarea creditelor imobiliare a fost relativ facila, titlurile financiare emise pe seama lor au avut, pe anumite componente ale lor, rating-urile cele mai ridicate, AAA.

Aceste piete, ale produselor financiare derivate, sunt departe de a fi piete cu concurenta perfecta, asimetriile de informare fiind substantiale (si datorita lanturilor foarte lungi de intermediere create pe drumul crearii si tranzactionarii lor). Drept urmare, opineaza unii specialisti (R. Vranceanu, 2006), preturile se pot stabili la niveluri ce depasesc valoarea de echilibru a activelor, ca urmare a ignorantei si a unui optimism irational, nefondat. R. Boyer (2008) explica aceasta situatie prin particularitatile pietelor financiare, in cadrul careia se tranzactioneaza anticipari si asteptari ale valorilor viitoare ale diferitelor titluri, marcate de numeroase incertitudini derivate din evolutia conjuncturii economice, a comportamentelor strategice ale operatorilor, din gradul de cunoastere si de intelegere a acestor produse. Potrivit acestuia, cand incertitudinile cresc, operatorii sunt tentati sa acorde mai multa incredere opiniei conventionale impartasita de piata (ansamblul operatorilor), decat propriilor evaluari (astfel producandu-se si „efectul de turma”), situatie care conduce cel mai frecvent la impingerea comportamentelor catre extreme: „exuberanta”sau „pesimism” exagerate. In aceste conditii insa, prin insumarea comportamentelor individuale, presupuse a fi rationale, nu se ajunge la o rationalitate colectiva, ci mai curand la o irationalitate colectiva (J.Sapir, 2008a). Astfel de evolutii favorizeaza aparitia de crize.

In plus, nu doar complexitatea produselor face dificila evaluarea corecta a riscurilor si a preturilor ci si interconexiunile dintre segmentele pietei financiare, nu intotdeauna foarte bine cunoscute. Drept urmare, unii economisti vorbesc chiar despre existenta pe aceste piete a unor riscuri „necuantificabile”. J. P. Fitoussi afirma chiar ca: "Suntem aproape siguri ca actorii de pe aceste piete nu stiau prea bine ce fac. Ei cumparau si vindeau titluri, a caror evaluare concomitenta a devenit aproape imposibila.”3

3 Le Monde, octombrie 2008.

9

5. Studii de caz realizate pe baza situatiilor unor companii multinationale

1. Nokia

Nokia Corporation a fost liderul mondial in domeniul comunicatiilor mobile pana in 2011, cu sediul central in Espoo, Finlanda, contribuind la cresterea industriei de comunicatii si a celei de Internet, devenite acum convergente. In anii 1980, in perioada in care Kari Kairamo era CEO al companiei, Nokia s-a extins in noi domenii, in principal prin achizitii. Spre finele anilor 1980 si inceputul anilor 1990, corporatia a intampinat probleme financiare serioase, datorate pierderilor diviziei de productie a televizoarelor si diversitatii prea mari a activitatilor sale. Aceste probleme au contribuit probabil la sinuciderea lui Kairamo in 1988. Dupa moartea lui Kairamo, SimoVuorilehto a devenit presedinte si CEO al Nokia. Intre 1990-1993, Finlanda a suferit o recesiune economica semnificativa, care a afectat si Nokia. Sub conducerea lui Vuorilehto, Nokia a fost restructurata. Compania a raspuns prin consolidarea diviziilor de telecomunicatii si renuntarea la diviziile de computer si televizoare.

Probabil cea mai important schimbare strategica din istoria Nokia a fost facuta in 1992, cand noul CEO Jorma Ollila a luat decizia cruciala de a concentra activitatea doar pe telecomunicatii. Astfel, pe parcursul anilor 1990, diviziile de cauciuc, cabluri si electrocasnice au fost vandute pe rand. In 1991, mai mult de un sfert din veniturile Nokia proveneau inca din vanzarile din Finlanda. Dupa schimbarea strategica din 1992, vanzarile Nokia au inregistrat o crestere semnificativa in America de Nord, America de Sud si Asia. Explozia de popularitate mondiala a telefoanelor mobile, chiar peste cele mai optimiste previziuni ale Nokia, a dus la o criza de logistic in mijlocul anilor 1990. Aceasta a obligat Nokia sa isi regandeasca intreaga operatiune de logistica. In 1998, datorita concentrarii Nokia asupra telecomunicatiilor si investitilor facute devreme in tehnologiile GSM, compania a devenit cel mai mare producator de telefoane mobile din lume. Intre 1996 si 2001, cifra de afaceri a Nokia a crescut de aproape cinci ori, de la 6,5 miliarde de euro la 31 miliarde de euro. Logistica si acoperirea geografica extinsa reprezinta in continuare avantaje esentiale ale Nokia.

Nokia a contribuit la cresterea PIB-ului Finlandei cu mai mult de 1,5% in 1999.Nokia produce terminale mobile pentru toate segmentele de piata si protocoalele de

comunicatii importante, incluzand GSM, CDMA SI W-CDMA (UMTS). Nokia ofera servicii pe Internet precum aplicatii, jocuri, muzica, harti, multimedia si mesaging prin platforma Ovi (http://www.ovi.com). Subsidiara Nokia Siemens Networks ofera solutii, echipamente si servicii pentru retele de comunicatii globale. Navteq, companie detinuta integral de Nokia, ofera harti digitale si servicii de navigatie gratuite.

Nokia are centre de cercetare si dezvoltare, productie si distributie in mai multe tari. In decembrie 2010, Nokia era prezenta cu centre R&D in 16 tari, avand un numar de 35,870 de angajati in cercetare si dezvoltare, care reprezentau aproximativ 27% din forta de munca a grupului. Centrul de Cercetare Nokia (The Nokia Research Center), fondat in 1986, este unitatea de cercetare industriala a companiei in cadrul careia activeaza 500 de cercetatori si ingineri. Compania are centre R&D in 7 tari: Finlanda, China, India, Kenya, Elvetia, Regatul Unit si

10

SUA. Pe langa centrele de cercetare, in 2001, Nokia a fondat (si detine) INdT- Nokia Institute of Technology, un institut R&D situat in Brazilia. Nokia detine in total 8 fabrici, situate la Salo - Finlanda, Manaus - Brazilia, Beijing si Dongguan - China, KomA¡rom - Ungaria, Chennai - India, Reynosa - Mexic si Masan - Coreea de Sud. Divizia de design a Nokia are sediul in cartierul Soho din Londra, Marea Britanie, cu birouri satelit importante in Helsinki, Finlanda si Calabasas, California in SUA.

Nokia este o societate publica cu raspundere limitata, listata la bursele de valori din Helsinki, Frankfurt si New York. Nokia joaca un rol important in economia Finlandei; este cea mai mare companie finlandeza, fiind responsabila pentru aproximativ o treime din capitalizarea de piata a bursei din Helsinki (OMX Helsinki) din 2007, o situatie unica pentru o tara industrializata. Este un angajator important in Finlanda si multe companii mici, parteneri si subcontractori, au devenit companii mari pe durata colaborarii cu Nokia.

In 2004, cota Nokia din PIB-ul Finlandei era de 3,5%, compania fiind responsabila pentru aproape un sfert din exporturile Finlandei in 2003.

Brandul Nokia, evaluat la 29,5 miliarde dolari, este clasat pe locul 8 in topul celor mai valoroase branduri realizat de Interbrand/BusinessWeek 2010 (prima companie non-americana). Este brandul numarul unu in Asia (din 2007) si in Europa (din 2009) si se claseaza pe locul 41 in topul Fortune 2010 al celor mai populare companii la nivel global. De asemenea, se claseaza pe locul 3 in categoria retele si alte echipamente de comunicatii si pe locul 120, dupa cifra de afaceri, in lista Fortune Global 500 din 2010. Din anul 2010, cercetarile AMR plaseaza lantul de distributie global Nokia ca fiind al 19-lea in lume.

Nokia a venit in Romania in 2007.

Un scurt istoric al duratei de viata al grupului Nokia in Romania:

26 martie 2007, la Guvern, a fost semnat Memorandumul privind asocierea in participatiune intre Consiliul Judetean Cluj si compania finlandeza Nokia pentru deschiderea unei fabrici de telefoane mobile si a unui centru de cercetare, investitie estimata la 200 milioane euro.

15 ianuarie 2008 - Nokia isi anunta intentia de a desfiinta fabrica din Bochum, Germania, pana la jumatatea anului, plan care presupune disponibilizarea a pana la 2.300 de angajati, productia fiind transferata catre regiunile cu costuri mai reduse, in special Romania.

18 ianuarie 2008 - Ambasadorul roman la Berlin, Bogdan Mazuru, declara, raspunzand unei intrebari din partea publicatiei germane Der Tagesspiegel despre relocarea fabricii Nokia, ca motivele acestei decizii sunt climatul economic favorabil si stabilitatea din Romania

24 ianuarie 2008 - Nokia anunta ca in 2007 a realizat un profit net de 7,2 miliarde de euro, in crestere cu 67% fata de exercitiul financiar precedent, vanzarile nete urcand cu 24%, la 51,1 miliarde de euro. Conform aceluiasi anunt, profitul operational al companiei a crescut cu 46%, la 8 miliarde de euro. La 31 decembrie 2007, Nokia avea 30.415 angajati in departamentul de cercetare si dezvoltare, reprezentand aproximativ 27% din forta totala de munca angajata de companie.

28 ianuarie 2008 - Nokia anunta ca va prelua firma norvegiana de software Trolltech, pentru 843 milioane de coroane norvegiene (153,3 milioane de dolari), pentru a sustine dezvoltarea operatiunilor din sectorul serviciilor si software-ului.

1 februarie 2008 - Compania precizeaza ca la Jucu vor fi produse telefoane mobile personalizate pentru locuitorii zonei EMEA - Europa, Orientul Mijlociu si Africa.

11

5 februarie 2008 - Managerul general Nokia Romania, John Guerry, a solicitat, in cadrul unei intalniri cu ministrul Muncii, Paul Pacuraru, imbunatatirea legislatiei muncii in sensul flexibilizarii ei, facand referire la prevederi din Codul Muncii, dar si din legislaia secundara, care creeaza dificultati angajatorilor.

11 februarie 2008 - Compania Nokia a inceput efectiv productia de telefoane mobile la fabrica din Jucu, judetul Cluj, urmand a fi ansamblat modelul 1200 pentru pietele din Europa, Africa si Orientul Mijlociu. In cadrul ceremoniei, vicepresedintele Nokia, Juha Putkiranta, l-a sunat pe ambasadorul Finlandei in Romania, Tapio Saarela, de pe unul dintre telefoanele produse la Jucu. Putkiranta a declarat ca judetul Cluj a fost ales pentru fabrica Nokia intrucat forta de munca este calificata si zona este aproape de pietele de desfacere vizate de Nokia, respectiv Europa de Est, Africa si Orientul Mijlociu. Directorul Nokia Romania, John Guerry, a declarat, la randul sau, ca la Nokia lucreaza 350 de angajati atat la linia de productie, cat si la nivel managerial.

15 februarie 2008 - Presedintele CJ Cluj Marius Nicoara anunta ca CE a cerut Consiliului Judetean si Consiliului Concurentei informatii privind facilitatile de care beneficiaza fabrica de telefoane Nokia de la Jucu. Solicitarea a fost adresata in urma nemultumirilor si presiunilor exercitate de partea germana dupa decizia de mutare a fabricii Nokia de la Bochum in Romania. La acel moment, oficialii UE precizau ca "din Fondul European pentru Dezvoltare Regionala nu se pot acorda finantari pentru reamplasarea unei fabrici sau instalatii, iar programul operational pentru Romania interzice acest lucru in mod explicit".

8 aprilie 2008 - Nokia anunta ca va oferi compensatii totale de 200 milioane de euro angajatilor disponibilizati de la fabrica din Bochum, Germania, pe care o va inchide pana la 30 iunie, dupa ce a ajuns la un acord in acest sens cu sindicatul IG Metall.

6 mai 2008 - Societatea Tetarom a primit titlul de parc industrial pentru terenul aferent Tetarom III, unde se afla investitia Nokia, statut care permitea companiei finlandeze sa primeasca ajutor de stat regional, daca valoarea investitiei nu excede limitele UE. 

24 septembrie 2008 - Are loc deschiderea oficiala a fabricii Nokia de la Jucu. Anssi Vanjoki, vicepresedinte executiv al Nokia, estima ca pana in octombrie productia va ajunge la aproximativ zece milioane de telefoane mobile si ca nu exista planuri pentru o eventuala mutare "mai spre est" a fabricii din Jucu. Primarul comunei Jucu anunta ca Primaria va beneficia de 1,2 milioane de lei anual din partea companiei Nokia, sub forma de impozite si taxe pe cladiri, terenuri si salarii, banii urmand sa fie canalizati spre investitii.

17 octombrie 2008 - Membrii Sindicatului Liber Nokia Romania solicita majorarea salariilor cu 50%, precum si acordarea unui spor de fidelitate de 1% pentru fiecare an muncit la fabrica din comuna Jucu. O alta revendicare a sindicalistilor vizeaza obtinerea unui spor de 10% pentru munca grea. Sindicatul reprezenta jumatate dintre angajatii companiei si era afiliat la CNSLR - Fratia.

19 noiembrie 2008 - In urma negocierilor cu sindicatul, conducerea companiei Nokia Romania a oferit angajatilor de la fabrica din comuna Jucu o crestere salariala de 8,1% incepand cu 1 decembrie, iar din 1 aprilie 2009 inca 6,5%.

21 noiembrie 2008 - Presedintele Traian Basescu viziteaza fabrica Nokia, iar la finalul discutiilor cu conducerea, anunta ca unitatea nu este afectata de criza economica mondiala si ca locurile de munca sunt sigure. La randul sau, directorul companiei, John Guerry, precizeaza ca Nokia Romania va trece la reducerea unor costuri asa cum face orice companie pentru a trece de efectele crizei economice, dar productia va continua conform planului si in trimestrul urmator.

12

 25 noiembrie 2008 - Conducerea Nokia Romania anunta ca a decis sa opreasca productia la fabrica din comuna Jucu in perioada 22 decembrie 2008 - 5 ianuarie 2009 pentru a permite angajatilor sa se odihneasca si "sa se pregateasca pentru a face fata provocarilor din 2009". La acea data, surse din cadrul fabricii din Jucu, declarau ca Nokia a dispus trecerea in somaj tehnic a cel putin 100 de persoane angajate pe o perioada determinata de trei luni, de la doua firme subcontractoare. Sursele sustineau ca 104 muncitori care lucrau in tura de dimineata au fost anuntati ca vor intra in somaj tehnic si ca, potrivit conducerii, vor primi 75% din salariu.

1 decembrie 2008 - Nokia va avea de castigat de pe urma crizei financiare, care va afecta serios rivalii mai mici, declara directorul general Olli-Pekka Kallasvuo, pentru publicatia germana Die Welt, preluata de Reuters.

18 decembrie 2008 - Fitch a revizuit perspectiva ratingului de credit pe termen lung pentru Nokia, de la "stabila" la "negativa" si a confirmat calificativul "A+" al grupului finlandez, modificarea reflectand conditiile dificile cu care se va confrunta industria telefoanelor mobile anul viitor.

11 februarie 2009 - Nokia va reduce productia de telefoane mobile la ultima fabrica de telefoane mobile din Europa de Vest, cea de la Salo, in urma scaderii puternice a cererii, iar compania urma sa concedieze, prin rotatie, 20-30% din cei 2.500 de angajati ai unitatii, transmitea Reuters, precizand ca firma doreste sa reduca cheltuielile anuale ale diviziei producatoare de telefoane mobile cu peste 700 milioane euro si ca a anuntat ca analizeaza toate posibilitatile pentru atingerea acestui obiectiv.

24 februarie 2009 - Nokia anunta ca ofera un pachet de compensatii financiare primilor 1.000 de angajati la nivel mondial care parasesc voluntar grupul incepand cu 1 martie, exceptand salariatii din productie si conducerea executiva. "Plecarile voluntare ar putea contribui la eforturile de adaptare a costurilor la actuala situatie a pietei. Daca va avea succes, programul de plecari voluntare va reduce nevoia de apela la concedieri", afirma directorul departamentului de resurse umane al Nokia, Hallstein Moerk.

1 iunie 2009 - In ultima sa zi de mandat, directorul Nokia Romania, John Guerry, anunta ca fabrica a extins productia de asamblare a telefoanelor mobile si a trecut la asamblarea accesoriilor pentru telefoane, precum acelea pentru bluetooth, huse sau incarcatoare si ca aceasta va fi singurul producator de accesorii pentru Nokia din Europa. Noua activitate va presupune si angajarea a 400 de persoane la Jucu, care se vor adauga celor 1.600 de angajati actuali, astfel incat se va ajunge la circa 2.000 de muncitori. Tot atunci, el afirma ca furnizorii Nokia, anuntati pentru Nokia Village de la Jucu - Hansa Print, Stora Enso si Byd Electronics - si-au amanat investitiile din cauza conditiilor economice.

31 iulie 2009 - Comisia Europeana (CE) a aprobat un ajutor de 5,5 milioane de euro pentru a sprijini reangajarea a peste 1.300 de angajati concediati de Nokia la fabrica din Bochum, Germania, dupa decizia grupului finlandez de a transfera productia la Cluj.

15 octombrie 2009 - Nokia anunta ca in primele noua luni, vanzarile au scazut cu 23,7%, la 28,99 miliarde euro, de la 38,04 miliarde euro in perioada similara a anului trecut, iar grupul a inregistrat o pierdere neta de 622 milioane euro, comparativ cu un profit net de 3,33 miliarde euro in intervalul ianuarie-septembrie 2008.

16 octombrie 2009 - Moody’s a revizuit in scadere ratingul Nokia pentru datoriile pe termen lung, de la nivelul "A1" la "A2" si a modificat perspectiva de la negativa la stabila, decizia reflectand opinia ca va avea loc o imbunatatire a conditiilor din piata pentru producatorul de telefoane mobile.

13

27 octombrie 2009 - Fabrica Nokia de la Jucu a primit certificarea internationala "LEED Gold" de la Consiliul Constructiilor Ecologice (USGBC) din Washington, devenind prima cladire din Romania aleasa printre cele mai "verzi" din lume.

21 decembrie 2009 - Agentia de evaluare financiara Fitch a retrogradat ratingul de credit pe termen lung al producatorului finlandez de telefoane mobile Nokia de la "A" la "A-", cu perspectiva stabila, si a redus calificativul pe termen scurt de la "F1" la "F2".

4 ianuarie 2010 - Grupul finlandez isi anunta intentia de a vinde in 2010 peste 500 de milioane de telefoane mobile, peste asteptarile analistilor, care estimeaza ca grupul va livra in acest an 458 de milioane de terminale, dupa 424 milioane in 2009, comenta Reuters.

28 ianuarie 2010 - Potrivit raportului Nokia, profitul operational al grupului a scazut anul trecut cu 76%, la 1,2 miliarde de euro, iar vanzarile s-au diminuat cu 19,2%, din cauza conditiilor economice dificile. Compania a comercializat in 2009, la nivel global, 432 de milioane de telefoane mobile, rezultat in scadere cu 8% fata de 2008. In Europa, unde cota de piata a companiei a crescut, vanzarile s-au diminuat in volum cu aproape 7%, la 107 milioane de unitati.

3 februarie 2010 - Angajatii companiei Nokia de la Jucu au primit o majorare salariala de 9% pentru acest an, aceasta fiind cuprinsa in contractul colectiv de munca.

22 aprilie 2010 - Compania anunta cresterea de peste doua ori a profitului net, la 349 milioane euro, de la 122 milioane euro in intervalul similar din 2009, precum si un avans de 3% al vanzarilor, la 9,52 miliarde euro, insa concluzia analistilor este ca profitul a crescut sub asteptari in primul trimestru, fiind afectat de concurenta aparatelor smartphone produse de Apple si de pierderile diviziei de retele. Analistii anticipau un profit net de 409,6 milioane euro si vanzari de 9,78 miliarde euro.

16 iunie 2010 - Nokia a revizuit in scadere previziunile financiare pentru divizia de telefoane mobile si servicii, aferente trimestrului al doilea si anului 2010, din cauza concurentei intense si a impactului negativ al deprecierii euro. In trimestrul al doilea, factori multipli au influentat negativ afacerile Nokia intr-o masura mai mare decat s-a anticipat, se arata intr-un comunicat al grupului finlandez. Intre factorii negativi, Nokia a mentionat concurenta intensa, in special in cazul telefoanelor de ultima generatie, si trecerea la un mix de produse cu marje ceva mai scazute.

22 iulie 2010 - Raportul financiar al Nokia pentru prima jumatate a anului releva ca vanzarile au crescut cu 2%, comparativ cu perioada similara a lui 2009, la 19,5 miliarde euro, iar profitul operational a avansat cu 62%, la 783 de milioane de euro.

24 august 2010 - Intel, cel mai mare producator de microprocesoare pentru PC la nivel mondial, si Nokia lanseaza primul centru de cercetare comun, in cadrul universitatii finlandeze Oulu cu 24 de specialisti in cercetare si dezvoltare.

10 septembrie 2010 - Nokia anunta ca seful diviziei de business a Microsoft, Stephen Elop, va deveni director general al grupului finlandez, principalul obiectiv al noului CEO fiind consolidarea pozitiei pe piata smartphone.

21 octombrie 2010 - Nokia a raportat pentru al treilea trimestru un proft net de 529 de milioane de euro, comparativ cu pierderi de 559 milioane de euro in perioada similara din 2009, si o crestere de 5% a vanzarilor. Vanzarile au avansat in ritm anual de la 9,81 miliarde de euro, in al treilea trimestru din 2009, la 10,27 miliarde de euro, se arata in raportul financiar al Nokia pentru perioada iulie-septembrie. Divizia Aparate si Servicii a inregistrat vanzari de 7,17 miliarde de euro, in crestere cu 4%. In Europa, cea mai mare piata a unitatii, incasarile au coborat cu 6%, la 2,29 miliarde de euro.

14

18 noiembrie 2010 - Agentia de evaluare financiara Fitch a retrogradat ratingul grupului finlandez Nokia, din cauza presiunilor asupra producatorului de telefoane mobile din partea competitorilor. Calificativul pentru credite pe termen lung a fost revizuit de la "A-" la "BBB+", la fel ca cel pentru datorii negarantate, iar perspectiva ratingului pe termen lung era negativa. Ratingul pentru creditele pe termen scurt a fost confirmat la "F2".

27 ianuarie 2011 - Profitul net al Nokia a crescut de la 891 de milioane de euro in 2009 la 1,85 de miliarde de euro in 2010, iar vanzarile au avansat cu 4%, la 42,4 miliarde de euro, releva raportul financiar al grupului.

9 februarie 2011 - Directorul general al Nokia, Stephen Elop, afirma intr-un raport intern citat de Wall Street Journal, ca Nokia, asediata din toate partile de producatorii de telefoane mobile concurenti, are nevoie disperata de transformari de amploare pentru a putea tine pasul cu acestia. Elop compara Nokia cu un om care trebuie sa se salveze de pe o platforma petroliera in flacari sarind in marea inghetata. "Platforma noastra este in flacari. Va trebui un efort urias pentru transformarea companiei", mentiona seful producatorului de telefoane mobile intr-un memoriu intern.

11 februarie 2011 - Stephen Elop anunta ca, in conditiile in care grupul isi modifica strategia de afaceri, "vor avea loc reduceri substantiale de personal in diferite state ale lumii, iar acestea vor afecta si Finlanda". El spunea ca este prea devreme pentru a estima numarul locurilor de munca desfiintate.

In aceeasi zi se anunta ca Nokia si Microsoft au incheiat un parteneriat prin care producatorul de telefoane mobile urmeaza sa foloseasca Windows Phone pe aparatele sale, inlocuind platforma proprie Symbian, cele doua companii incercand astfel sa ajunga din urma Google si Apple pe piata smartphone-urilor si tabletelor. Nokia va plati redevente in schimbul permisiunii de a utiliza Windows Phone, insa compania va beneficia de reduceri substantiale ale costurilor operationale, inclusiv ale celor cu personalul, deoarece nu va mai trebui sa cheltuiasca pentru dezvoltarea unui software propriu, declara directorul general Nokia, Stephen Elop.

14 februarie 2011 - Actiunile Nokia au scazut cu aproape 20% de cand a anuntat parteneriatul cu Microsoft, colaborare care a determinat analistii sa-si reduca recomandarile privind titlurile si estimarile referitoare la veniturile companiei finlandeze.

21 martie 2011 - Grupul finlandez Nokia avertiza ca va avea probleme la livrarea unor modele de telefoane, dupa ce cutremurul din Japonia a afectat aprovizionarea cu anumite componente, dar ca impactul asupra rezultatelor financiare va fi limitat.

23 martie 2011 - Nokia anunta ca va incepe la sfarsitul lunii aprilie discutii cu reprezentantii angajatilor pentru reduceri substantiale ale numarului de locuri de munca, ca urmare a incheierii unui parteneriat cu Microsoft.

30 martie 2011 - Agentia de evaluare financiara Standard & Poor’s (S&P) a redus pentru prima data ratingul datoriilor pe termen lung ale Nokia, cu o treapta, la, "A-", anticipand continuarea scaderii cotei grupului finlandez pe piata smartphone-urilor.

7 aprilie 2011 - Agentia de evaluare financiara Moody’s Investors Service a redus cu o treapta, la "A3", ratingul datoriilor pe termen lung ale Nokia, din cauza pozitiei "slabite" de pe piata a companiei finlandeze.

12 aprilie 2011 - Angajatii grupului Nokia se pregatesc pentru cel mai amplu program de concedieri din ultimii 20 de ani, urmand sa anunte desfiintarea a pana la 6.000 de locuri de munca, din totalul de 130.000 la nivel global, anunta Bloomberg, citand surse din cel mai puternic sindicat de la Nokia.

15

21 aprilie 2011 - Nokia anunta ca profitul net a scazut in primul trimestru cu 1,4%, comparativ cu perioada similara a anului trecut, la 344 milioane euro si ca vanzarile nete au crescut cu 9% in primul trimestru, comparativ cu perioada similara a anului trecut, la 10,4 miliarde de euro. In volum, vanzarile de telefoane mobile au urcat cu 6%, la 3,53 milioane de unitati, iar cele de smartphone-uri si computere mobile au avansat tot cu 6%, la 3,55 milioane unitati. In intervalul ianuarie-martie, numarul mediu al salariatilor Nokia s-a situat la 131.717, fata de 130.951 in primele trei luni ale anului trecut. In Europa, personalul a fost redus cu 5%, la 53.727 angajati.

27 aprilie 2011 - Nokia anunta, printr-un comunicat, ca va concedia circa 120 de angajati din centrul de Cercetare si Dezvoltare din Cluj, iar activitatea unitatii va fi "diminuata complet" pana la finele trimestrului al treilea, ca parte a procesului de aliniere la noua strategie a grupului.

31 mai 2011 - Nokia a revizuit in scadere estimarile referitoare la vanzarile din trimestrul al doilea si a precizat ca nu este potrivit sa faca previzuni pe ansamblul acestui an, din cauza marjelor sub asteptari, relata Reuters. Compania finlandeza anticipa ca vanzarile din trimestrul al doilea vor fi sub estimarea anterioara de 6,1 miliarde euro-6,6 miliarde euro, din cauza livrarilor sub asteptari si a preturilor medii de vanzare mai mici.

10 iunie 2011 - Nokia anunta ca negociaza cu mai multi investitori in privinta participatiei de 50% pe care o detine la Nokia Siemens Networks, compania mixta de echipamente pentru retele de telecomunicatii detinuta in parteneriat cu Siemens.

13 iunie 2011 - Compania financiara Nomura estimeaza ca Samsung Electronics va deveni in acest trimestru cel mai mare producator de smartphone la nivel mondial, devansand Nokia, care a dominat piata din 1996, si ca in trimestrul urmator, Nokia va fi devansata si de Apple, compania finlandeza urmand sa ocupe astfel doar pozitia a treia in clasamentul mondial. "Nokia pare ca va ceda coroana smartphone catre Samsung si Apple. Mai mult, ne asteptam ca HTC sa ajunga aproape la acelasi nivel cu Nokia in 2012, ceea ce scoate in evidenta schimbarile de putere pe piata Asiei", apreciau analistii de la Nomura.

4

4 http://www.marketwatch.com/story/strategy-analytics-global-smartphone-shipments-reach-a-record-700-million-units-in-2012-2013-01-24

16

5 iulie 2011 - Nokia reduce preturile aparatelor smartphone in Europa, masura care va creste probabilitatea intensificarii unui razboi al preturilor pe piata telefoanelor mobile, potrivit unor surse din sectorul de profil, anunta Reuters, comentand ca aparatele smartphone ale companiei finlandeze pierd rapid din cota de piata in favoarea telefoanelor care opereaza pe platforma Android produsa de Google, astfel incat Nokia ar putea raporta pierderi pentru trimestrele al doilea si al treilea.

21 iulie 2011 - Potrivit rezultatelor financiare, Nokia a inregistrat o pierdere neta de 492 milioane euro in trimestrul al doilea, insa profitul operational al activitatilor de baza a depasit toate estimarile, propulsand actiunile companiei. Nokia a vandut 16,7 milioane de smartphone-uri in perioada analizata, pierzand prima pozitie in topul producatorilor de telefoane "inteligente" in favoarea Apple, care a vandut in acelasi interval 20,3 milioane de iPhone-uri.

27 iulie 2011 - Moody's a retrogradat ratingul Nokia cu doua trepte, la nivelul "Baa2", iar perspectiva este negativa, din cauza incertitudinilor legate de perspectivele companiei, avand in vedere tranzitia prin care trece portofoliul de produse al producatorului finlandez de telefoane.

29 septembrie 2011 - Nokia anunta inchiderea fabricii de la Jucu, 2200 de angajati urmand sa isi piarda locurile de munca.5

Nokia Romania:

Anul Numar de angajati Cifra de afaceri:2011: 2.200 1.600 milioane euro2010: 4.000 1.027 milioane euro2009: 1.600 455,6 milioane euro2008: 350 6,6 milioane euro

5 http://www.mediafax.ro/economic/cronologie-inchiderea-fabricii-nokia-jucu-la-4-ani-si-jumatate-de-la-semnarea-actului-de-infiintare-8816736

17

2010 2009 2008 20070

1000

2000

3000

4000

5000

6000

2200

4000

1600

350

1600

1027

455.6

6.6

Cifra de afaceri si numarul de angajati Nokia in Romania (mil euro)

Cifra de afaceriNumar de angajati

6

2. Ikea

IKEA este o companie privata care comercializeaza mobilier casnic. Compania a fost fondata in Suedia, dar este detinuta de catre o fundatie olandeza, controlata de catre familia Kamprad. Inter IKEA Systems B.V. este proprietarul si francizorul marcii comerciale IKEA. Este o companie olandeza, cu birouri in Olanda, Suedia si Belgia.

Compania isi distribuie bunurile prin intermediul depozitelor cu vanzare, care contin mobila contemporana; IKEA urmareste iesirea din conventional, dar cel mai larg intalnit atribut este acela ca cele mai multe piese de mobilier si accesorii sunt asamblate de catre cumparator.

Lantul are 333 de magazine in 40 de tari, majoritatea in Europa, iar restul in Statele Unite, Canada, Asia si Australia. IKEA este unul dintre putinele lanturi comerciale care are puncte de desfacere in Israel cat si in alte tari din Orientul Mijlociu.

Catalogul "IKEA Catalog", care contine aproximativ 12.000 de produse, este tiparit in 180 de milioane de exemplare (2006) in toata lumea, si este distribuit gratuit prin intermediul postei si magazinelor.

In prezent, singurul magazin IKEA din Romania se aflain Bucuresti. Acesta a fost inaugurat pe 21 martie 2007, fiind al 253-lea deschis in a 35-a tara. Magazinul are 515 angajati si dispune de un restaurant cu 1500 de locuri. Acesta se intinde pe o suprafata de 26.000 m2 si dispune de 1500 de locuri de parcare.

6 www.firme.info

18

La fel ca si celelalte magazine IKEA din lume, pana in martie 2010, magazinul din Romania a fost operat prin sistem de franciza. Compania care detinea franciza magazinului IKEA in Romania era Moaro Trading S.R.L.In martie 2010, IKEA a achizitionat drepturile de operare si franciza magazinului din Bucuresti de la omul de afaceri Puiu Popoviciu.

La sfarsitul lunii mai 2006, conducerea IKEA aproba investitia de 45 de milioane de euro de la Gura Humorului, orasul fiind selectat dupa analiza mai multor locatii din tara. Din cele 28 de hectare, cat ar fi trebuit sa aiba noua unitate de productie, opt urmau sa fie achizitionate de la proprietari particulari, iar 20 au fost puse la dispozitie de municipalitate. Insa primaria nu a fost dispusa sa vanda cele 20 de hectare.

Se pare ca IKEA investise deja circa un milion de euro in proiectele tehnice, plata firmelor de consultanta si avocatura din Bucuresti, in proiectele si avizele pentru calea ferata interna. Lucrarile propriu zise ar fi trebuit sa inceapa in primavara anului 2007, iar fabrica de mobila sa fie receptionata in data de 1 septembrie 2007. 

Ulterior, construirea fabricii de mobila din orasul Gura Humorului a fost sistata de concernul suedez IKEA.Un prim motiv era acela ca studiile efectuate nu erau promitatoare pentru a continua, informeaza Monitorul de Suceava.7

Cel de-al doliea motiv este acela ca IKEA nu detinea suficienta materie lemnoasa. Litigiile pe fond forestier, in urma caruia suprafete mari de padure sunt blocate la exploatare sunt una dintre cauzele care au impiedicat aceasta investitie. Fabrica de mobila IKEA, din Gura Humorului, ar fi asigurat 500 de locuri de munca directe si alte 300 indirecte.

Pentru anul fiscal 2007, in ciuda crizei, Ikea estimeaza o cifra de afaceri record, de 21,5 miliarde de euro, in crestere fata de cifra de 21,2 miliarde de euro, inregistrata in anul fiscal precedent. 

Pentru a reduce din costuri, compania a luat decizia de a ingheta investitiile din Rusia, potrivit agentiei Interfax. Din cauza cresterii cu 50% a pretului materiei prime si a unor probleme privind obtinerea autorizatiei, un magazin care ar fi trebuit sa functioneze inca din noiembrie 2007 este inchis, cauzand pierderi de 182 de milioane de euro. 

In acelasi timp, fabrica de la Siret a intrat in faliment si din cauza investitiilor austriece de la Radauti, care ar fi lasat fara materie prima unitatea grupului IKEA, a precizat Mihai Airinei, seful ITM Suceava, citat de Newsin.

In anul 2008, Concernul IKEA a disponibilizat 481 de angajati din Romania ca urmare a inchiderii fabricii de mobila Swedwood Siret, potrivit Inspectoratul Teritorial de Munca Suceava. Cei 481 de angajati, dintr-un total de 528, au fost concediati incepand de la 1 septembrie. In acelasi timp, diferenta de 47 de salariati au fost pastrati pentru paza, gestionarea bunurilor, a produselor existente in stoc si a utilajelor care vor fi valorificate in perioada urmatoare.

In anul 2009, Magazinul, situat in Zona Comerciala Baneasa, a vandut circa 10 milioane de produse, cu o valoare totala de 349,24 milioane lei, avand un numar de 2,52 milioane de vizitatori.

Magazinul detinut de retailerul suedez IKEA, in zona Baneasa-Bucuresti, a inregistrat in perioada 1 septembrie 2010 - 31 august 2011 vanzari de 361,8 milioane lei, in crestere cu 10,5% fata de anul precedent.

In anul 2011, retailerul a redus, in medie, cu 12% preturile pentru intreaga gama de produse. Preturile au fost mentinute si in anul financiar 2012, in pofida cresterii inflatiei si a preturilor la materia prima.

7 http://www.ziare.com/articole/investitie+blocata

19

In perioada 1 septembrie 2011 - 31 august 2012, vanzarile magazinului de mobilier si decoratiuni IKEA din Bucuresti au crescut cu 10,8%, ajungand la 400,99 milioane lei.

Ani Cifra de afaceri2007 337002008 1521272009 3492402010 3618002011 400990

2007 2008 2009 2010 20110

100000

200000

300000

400000

Cifra de afaceri

Cifra de afaceri

8

3.Carrefour

Carrefour este cel mai mare retailer european si al doilea din lume, dupa Wal-Mart. Cu 15 000 de magazine, 456 000 de angajati in 30 de tari, Carrefour are numeroase divizii si subsidiare in Uniunea Europeana, America de Sud, Africa si Asia si opereaza in prezent in patru mari grupe de formate de cumparaturi: hypermarketuri, supermarketuri, hard-discount si magazine de convenienta.

Domeniul de activitate al Grupului Carrefour este retailul. Acesta consta in vanzarea de bunuri sau marfa dintr-o locatie fixa in loturi mici sau individual pentru consum direct de catre cumparator.

Compania ”Carrefour” a fost fondata in 1959 in Franta, de catre Marcel Fournier  si Denis si Jacques Defforey, acestia fiind  numiti “inventatorii hypermarketului.”

 Carrefour Romania a fost proprietate a grupului francez Hyparlo pana in 2006. Grupul Hyparlo este unul dintre cei mai importanti francizati Carrefour, fiind o afacere de familie.

In anul 1960 se deschide primul supermarket in Annecy, iar in 1963, primul hypermarket in Sainte-Genevieve-des-bois. In 1970, Carrefour a deschis 2 hypermarketuri in afara tarii, respectiv in Spania si Brazilia. In acelasi an a cumparat si dezvoltat numeroase branduri care sunt  si astazi prezente si anume: Shopi, Pryca, Ed, Dia.

8 www.info.firme

20

Primul hypermarket Carrefour din Romania a fost deschis la Bucuresti in anul 2001 si in doar doua luni, Carrefour Militari a reusit sa atraga peste un milion de vizitatori, in sase luni ajungand la vanzari de 45 de milioane de euro.

Carrefour a achizitionat in aprilie 2007 lantul brazilian de supermarketuri Atacadao, pentru 1,24 miliarde USD. Achizitia a condus grupul francez pe primul loc pe piata braziliana de retail. Brazilia este a treia piata pentru Carrefour, din punct de vedere al vanzarilor, dupa Franta si Spania.

In august 2007, compania s-a retras de pe piata din Elvetia, vanzand participatia sa de 50% din grupul Distributis AG grupului elvetian de retail Coop, valoarea tranzactiei ridicandu-se la 390 milioane dolari.

Carrefour Romania a preluat, in toamna lui 2007, lantul de supermarketuri Artima, pentru 55 milioane de euro, cu scopul de a-si consolida pozitia pe piata. Dupa preluare, magazinele Artima au fost redenumite in Carrefour Express, iar in decembrie 2010 au fost redenumite din nou in Carrefour Market.

In Romania, Grupul Carrefour numara, in prezent, 104 magazine dintre care 24 Carrefour Hipermarket, 65 de supermarketuri Carrefour Market si 15 magazine Express.

Bilanturile contabile ale firmei arata ca, incepand cu 2007, grupul francez si-a incheiat activitatea raportand profituri nete insemnate. Astfel in 2007 rezultatele au fost pozitive : cifra de afaceri de 2.640.916.772 lei, profit net de 82.395.719 lei.

In 2008, cifra de afaceri a ajuns la 3.800.425.375 lei, dar profitul s-a redus la 74.095.696 lei.

In 2008 Carrefour Romania a inregistrat cea mai mare crestere a vanzarilor anuale la nivel mondial in cadrul grupului, de 51,8%, scaderea inregistrata fiind semnifcativa. Cea mai mare scadere a vanzarilor s-a inregistrat in ultimul trimestru al anului 2009 cand compania franceza de retail a consemnat o scadere de 12%.

In acelasi an Carrefour a fost nevoit sa inchida unul din cele doua hipermarketuri detinute la Braila, fiind singurul astfel de magazin inchis de catre un mare retailer international pe piata romaneasca.

Anul 2009 a insemnat pentru Carrefour Romania o cifra de afaceri de 4.352.594.422 lei si un profit de 88.014.083.

Desi reteaua din Romania a avut cea mai mare crestere a vanzarilor din Europa, de 6,9%, in primul trimestru din 2009, incasarile pe magazin au fost serios afectate de criza economica. La acelasi numar de magazine, vanzarile Carrefour de pe piata romaneasca au scazut cu 5,1%, iar cresterea raportata se explica doar prin cresterea numarului de magazine.

Anul 2009 a insemnat astfel pentru hypermarketuri o stagnare in cifra de afaceri. Intr-un top al retailerilor ca cifra de afaceri, Carrefour se situa pe pozitia a doua, dupa Metro si pe pozitia a treia intr-un clasament al cifrei cumulate la nivel de grup, dupa Metro si Rewe.

Pozitia sa este puternic amenintata de ceilalti doi competitori, Real si Kaufland, ambii aflati intr-un trend ascendent al deschiderilor.

Un an mai tarziu cifra de afaceri a scazut la 3.918.829.019 lei, dar profitul aproape ca s-a dublat 140.752.179 lei.

Pentru 2011, compania a raportat o cifra de afaceri de 4.031.266.685 lei si un profit net de 133.799.794 lei.

In 2011, pe piata din Franta Carrefour a vandut cu 2,4% mai putin comparativ cu 2010. Explicatia oficiala pentru declinul din 2011 se referea la o activitate promotionala intentionat redusa si investitii in vederea reducerii consistente a preturilor.

21

In Romania, vanzarile Carrefour au crescut in 2011 cu 4,8%, la 1,184 datorita atat extinderii retelei de magazine, cat si efectului unui TVA mai mare cu 5 puncte procentuale fata de primul semestru din 2010.

In perioada 2011-2012, gupul Carrefour a adoptat strategia de iesire de pe pietele in care rezultatele sunt sub asteptari. Compania Carrefour si-a vandut operatiunilor sale din Malayezia catre grupul japonez Aeon pentru 250 milioane de euro.

La inceputul lunii octombrie 2012, Carrefour si-a vandut si operatiunile din Columbia pentru doua miliarde de euro, dupa ce in luna iunie, s-a retras de pe piata din Grecia, iar in luna august de pe piata din Singapore.

Strategia grupului Carrefour este de a se axa pe activitatile de baza si a-si aloca resursele pe tarile mature unde ocupa pozitii puternice precum si pe pietele emergente.

Retailerul francez se concentreaza si asupra unui plan de reducere de preturi, pentru a atrage inapoi cumparatorii, in contextul in care grupul se asteapta ca consumatorii sa-si limiteze cheltuielile.

Conform raportarilor financiare, Carrefour si-a ajustat in 2012  preturile  pe toate pietele in care opereaza, au facut-o insa astfel incat sa nu le afecteze prea mult marjele brute.

In anul 2013 Carrefour se va concentra, printre altele, asupra preturilor, dar mai ales asupra perceptiei pe care o au consumatorii despre cat de scumpe sau ieftine sunt magazinele Carrefour.

9 www.firme.info

22

2007 2008 2009 2010 20110

500,000,000

1,000,000,000

1,500,000,000

2,000,000,000

2,500,000,000

3,000,000,000

3,500,000,000

4,000,000,000

4,500,000,000

5,000,000,000

0

20,000,000

40,000,000

60,000,000

80,000,000

100,000,000

120,000,000

140,000,000

160,000,000

2,640,916,772

3,800,425,375

4,352,594,422

3,918,829,0194,031,266,685

82,395,71974,095,696

88,014,083

140,752,179133,799,794

ProfitCifra de afaceri

23

4. McDonald’s

McDonald's Corporation este cel mai mare lant de restaurante de tipul fast-food din lume, vanzand cu prioritate hamburgeri, pui, cartofi prajiti, amestecuri de bauturi racoritoare pe baza de lapte (asa numitele milkshake-uri) si bauturi carbo-gazoase. Mai recent, a inceput sa ofere si salate, fructe, snack wrap si carrot sticks. McDonald's este si cel mai mare retailer global din domeniul serviciilor alimentare, cu peste 32.000 de restaurante in 117 tari.

Afacerea a inceput in 1940, cu un restaurant deschis de fratii Dick si Mac Macdonal din San Bernardino, California. Introducerea "Sistemului de Servire Rapida" in 1984 stabilea principiile restaurantelor fast food. Corporatia prezenta isi dateaza fondarea din timpul

deschiderii restaurantului franciza de catre Ray Kroc, din Des Plaines, Illinois din 15 aprilie 1955, acesta fiind al noualea restaurant McDonald's. Kroc a cumparat mai tarziu drepturile legale ale fratilor McDonald asupra companiei si a condus expansiunea sa in toata lumea.

Odata cu extinderea plina de succes a companiei McDonald's pe multe piete internationale, compania a devenit un simbol al globalizarii si al raspandirii stilului de viata american. Proeminenta sa in influentarea masiva a modului de a manca al diferitelor categorii sociale, a creat de asemenea un frecvent subiect de dezbatere publica legat de obezitate, etica corporatista si responsabilitatea fata de consumator. A creat, ca un produs secundar si un jargon specific, asa cum ar fi expresia junk food in loc de fast food, adica mancare gunoi in loc de mancare rapida.

Unii analisti sugereaza ca nivelul de prestare al serviciilor din tarile in care McDonald's deschide restaurante creste odata cu intrarea companiei pe piata. Un grup de antropologisti a produs un studiu numit Golden Arches East (Stanford University Press, 1998, editat de James L. Watson), studiu care analizeaza impactul pe care McDonald's l-a avut in Asia de Est, si in particular in Hong Kong. Atunci cand a deschis primul restaurant in Hong Kong, in 1975, McDonald's a fost primul restaurant cu toalete curate, atragand numerosi client si obligand alte restaurante sa-si imbunatateasca standardele. In Asia de Est in special, McDonald's a devenit un simbol al dorintei de a imbratisa normele culturale vestice. McDonald's a initiat un parteneriat cu cea de-a doua companie petroliera din China, Sinopec, pentru a beneficia de noul trend de folosire al automobilelor personale, si a deschis numeroase restaurante drive-thru.

In afara imbunatatirii standardelor in domeniul serviciilor, McDonald's a schimbat si obiceiurile locale. Un studiu Watson sugereaza ca, prin popularizarea ideii de mese rapide la restaurant, McDonald's este in avangarda in eliminarea unor tabuuri, ca de exemplu mancatul in timpul mersului (in Japonia).

Compania este prezenta in Romania din iunie 1995, cand a fost deschis primul restaurant la parterul Complexului Comercial Unirea. In 2012, compania opereaza o retea de 64 de restaurante in 21 de orase, dintre care 28 de restaurante in Bucuresti si 36 in restul tarii si are peste 4.000 de angajati, din care peste 40% lucreaza in regim part-time. In cei 18 ani de prezenta pe piata din Romania compania a investit circa 300 milioane euro in dezvoltarea retelei si a avut peste 500 milioane de clienti, adica o medie de 140.000 clienti pe zi. McDonald's detine si o fabrica unde se produc chifle, situata pe Platforma Titan (localitatea Cernica). Fabrica se intinde pe o

24

suprafata de 4.000 mp, si-a inceput activitatea in iunie 2010, necesitand investitii de 15 milioane euro.

La mijlocul anilor 90, McDonald’s a intentat procesul McLibel. Doi activisti englezi, David Morris si Helen Steel, au distribuit pe strazile Londrei fluturasi cu titlul „Ce nu este in regula la McDonald's?”. McDonald's le-a scris lui Steel si Morris cerndu-le sa inceteze actiunea lor si sa isi ceara scuze, iar atunci cand acestia au refuzat compania i-a dat in judecata pentru calomnie. Procesul, ce a durat mai mult de doi ani a devenit 'cel mai mare dezastru PR din istoria omenirii' pentru companie. Tehnicile de publicitate si politica de afaceri a companiei au fost atent analizate de catre Inalta Curte de Justitie din Londra si prezentate pe larg in presa, presa ce a perceput procesul ca pe un fel de lupta intre David si Goliat (conform legii engleze nu se acorda ajutor legal acuzatiilor intr-un proces de defaimare, asa ca Steel si Morris s-au ocupat aproape singuri de toate problemele legale ale procesului in timp ce McDonald's a fost reprezentat de o intreaga echipa de avocati). In iunie 1997, judecatorul a decis in favoarea McDonald's, acordand companiei dreptul la a primi £60,000 ca despagubiri, suma ce ulterior a fost redusa la £40,000 de catre Curtea de Apel. Suma a fost micsorata deoarece judecatorul a decis ca unele dintre acuzatiile aduse de catre Morris si Steel s-au dovedit a fi adevarate inclusiv faptul ca McDonald's exploata copii in reclamele sale, era o organizatie de tip anti-comercial si in mod indirect exploata si producea suferinta animalelor. Steel si Morris au anuntat ca nu au nici cea mai mica intentie sa plateasca, iar compania a confirmat mai tarziu faptul ca nu vor proceda la urmarirea in justitie pentru a primi banii hotarati prin proces.’

In 2003, McDonald's se vede in fata unei scaderi a volumului de vanzari, pentru prima data dupa criza din anii ”90. Scaderea a fost explicata de catre conducerea companiei ca fiind rezultatul situatiei economice globale care a dus la intensificarea concurentei atat in interiorul Statelor Unite, cat si pe piata internationala.

In luna octombrie 2003 a fost inregistrata o scadere globala de 1,8% la restaurantele deschise in ultimele 13 luni. Aceasta cifra este relevanta pentru ca aduce informatii pertinente de spre bugetele pe care le aloca oamenii pentru mancare, bugete cheltuite atat la restaurantele proprii, cat si la cele aflate sub franciza McDonald's.

Un studiu McDonald's arata ca tendinta de consum a oamenilor a scazut in toate regiunile pe care le-a analizat. Astfel, in Statele Unite si Europa, scaderea inregistrata a fost de 2,2%, in timp ce in Asia, Orientul Mijlociu si Africa, scaderea a ajuns la 2,4%. Doar in Canada rezultatele companiei au fost pozitive in luna octombrie.

McDonald's a dominat piata ani la rand, dar parea ca pierde teren in fata unor competitori ca Burger King, care a reusit sa-si regandeasca oferta astfel incat sa tina pasul cu schimbarile din comportamentul consumatorilor. De asemenea, cresterea si diversificarea ofertei unor lanturi ca Starbucks sau SubWay sau indreptarea consumatorilor loviti de criza catre restaurante mai mici cu o oferta mai atractiva si mai ieftina, au fost alte elemente care au venit impotriva McDonald's. 

In schimb, in ultimii ani, McDonald’s Romania conduce detasat in topul operatorilor din domeniu. Criza financiara nu a impiedicat planurile de dezvoltare ale lantului McDonald’s in Romania, reprezentantii companiei anuntand ca „sunt in grafic” cu planurile de extindere pentru 2009. Astfel, la sfarsitul lunii aprilie, McDonald’s deschidea McDrive-ul pe doua nivele din Drumul Taberei - Billa, prima locatie din acest an si, totodata, cel mai mare restaurant al companiei de pe piata locala. Investitia in noul McDonald’s, de patru milioane de euro, a fost a doua de o asemenea anvergura dupa ce, anul trecut, lantul de fast food deschidea o locatie asemanatoare pe bulevardul Barbu Vacarescu.

25

Potrivit reprezentantilor companiei, restaurantul din Drumul Taberei, construit dupa noile tipare la nivel international, este printre putinele de acest gen din Europa din punct de vedere al amenajarii si dotarilor: 375 de metri patrati, 320 de locuri, facilitati Customer Order Display, spatiu de joaca, zona Birthday Party, echipamente sportive, internet wireless. A urmat deschiderea locatiei de la Sibiu, cu o investitie de 2,5 milioane euro. Compania a alocat 1,5 milioane de euro, pentru deschiderea primului restaurant de la Piatra Neamt. Investitiile au continuat cu modernizarea locatiilor de langa Electroaparataj Bucuresti si de la Delfinariul din Constanta.

Compania McDonald’s care s-a bucurat de un succes urias in urma crizei economice, a sustinut ca in 2012 cifra de afaceri a crescut cu 12 procente, la 27 miliarde de dolari, in timp ce veniturile nete au crescut cu 11 procente, pana la 5,5 miliarde de dolari, potrivit The Telegraph. Acesta este al noualea an consecutiv in care vanzarile au crescut, dupa ce McDonald's a suferit o perioada din cauza lipsei de incredere spre finele anilor '90.

In SUA vanzarile au crescut cu 7,1% in ultimul trimestru si cu 6% in ultimul an, cel mai ridicat nivel de crestere din 2006. Restaurantele din Europa au continuat sa mearga bine si au castigat consumatori din randul familiilor care preferau pizzeriile ieftine si din randul navetistilor care cumparau cafea in drum spre serviciu. Vanzarile europene au sarit cu 10%, potrivit datelor companiei. Jim Skinner, director executiv in cadrul McDonald's, a explicat ca eforturile companiei s-au axat pe optimizarea meniului, modernizarea in ceea ce priveste experienta clientului si accesibilitatea brandului.

In 2009, McDonald’s a obtinut titlul de „Cel mai bun angajator din Romnia”, decernat de Hewitt Associates, premiu acordat in urma analizei nivelului de multumire si implicare al angajatilor. Toamna a debutat insa cu schimbari de varf in interiorul companiei, directorul general Marian Alecu parasind McDonald’s Romania dupa 16 ani de activitate, dintre care 12 in pozitie de conducere, urmat la scurt timp de directorul de comunicare, Cristian Savu.10

McDonald's depaseste criza: deschide peste 1.500 de noi restaurante in 2013

Lantul de restaurante de tip fast-food McDonald's a anuntat ca va deschide intre 1.500 si 1.600 de noi restaurante in acest an si a rezervat 3,2 miliarde de dolari pentru aceasta operatiune, a anuntat conducerea companiei.

Investitiile prognozate pentru anul 2013 au fost prezentate odata cu publicarea rezultatelor exercitiului financiar incheiat la 31 decembrie 2012, potrivit Herald online.

Din datele continute de raportul financiar reiese ca vanzarile McDonald's la nivel mondial au crescut in 2012 cu 3,1%, din care cu 3,3% in SUA si cu 2,4% in Europa.

Cifra de afaceri totala a fost in 2012 de 27,6 miliarde de dolari, cu 500.000 de milioane de dolari mai mult decat in 2011. Profitul net atinge aproape 5,5 miliarde de dolari.

La ora actuala McDonald's poseda 34.000 de restaurante in 119 tari. In 2013, vor fi adaugate retelei de restaurante fast-food intre 1.500 si 1.600 de noi locatii.

10 http://corporatenews.9am.ro/stiri-revista-presei/CorporateNews/Consultanta/184264/Patru-companii-din-Romania-au-obtinut-titlul-de-Cel-mai-bun-angajator-in-ECE.html

26

Don Thompson, presedinte al companiei, a explicat decizia conducerii McDonald's de a investi 3,2 miliarde de dolari in acest sens: "Suntem increzatori ca acum este un moment oportun pentru a investi in portofoliul nostru de restaurante, bazandu-ne pe un model de afaceri durabil".11

S

12

11 http://corporatenews.9am.ro12 www.firme.info

27

2007 2008 2010 20110

50,000,000

100,000,000

150,000,000

200,000,000

250,000,000

300,000,000

350,000,000

400,000,000

450,000,000

0

5,000,000

10,000,000

15,000,000

20,000,000

25,000,000

30,000,000

35,000,000

29,691,963

19,227,810

24,869,302

17,799,874 ProfitCifra de afaceri

5. KPMG

KPMG este o companie americana de consultanta si audit care face parte din grupul celor mai mari patru firme de audit din lume numit Big Four, alaturi de PricewaterhouseCoopers, Ernst & Young si DeloitteToucheTohmatsu.

Initialele KPMG reprezinta numele fondatorilor organizatiei: Piet Klynveld,William BarclayPeat, James Marwick si Reinhard Goerdeler. Dupa o serie de expansiuni si fuziuni, reteaua moderna de firme s-a nascut in 1987 prin unificarea firmelor de audit PMI (PeatMarwick International) si KMG (Klynveld Main Goerdeler).

Firmele membre in reteaua KPMG au birouri in 152 de tari. Impreuna, firmele membre au mai mult de 145.000 de angajati, inclusiv peste 7.000 de parteneri, aproximativ 105.000 profesionisti si peste 23.000 de persoane in functii administrative si de suport. Aceasta combinatie unica intre cunostinte nationale puternice si o retea regionala si multinationala echilibrata pune la dispozitia clientilor companiei un sistem de servicii de cea mai buna calitate, precum si capacitati de consultanta transfrontaliera.

KPMG a fost una dintre primele firme de servicii profesionale care si-a adaptat serviciile in functie de domeniile specifice ale economiei si care se concentreaza in continuare asupra furnizarii unor servicii coordonate, de calitate, organizatilor din cinci domenii principale de activitate: Servicii Financiare, Piete de Consum, Piete Industriale, Industria Informatiilor, Comunicatii si Divertisment, Infrastructura, Guvern si Sanatate.

In Romania, KPMG a deschis primul sau birou in Bucuresti in anul 1994. In anul 1999 au deschis un birou in Timisoara iar in 2007 in Cluj-Napoca. In toamna anului 2008 au deschis birouri in Iasi si Constanta. In anul 1997 biroul din Chisinau al KPMG Moldova s-a afiliat la KPMG din Romania.

KPMG in Rominia ofera servicii de Audit, Asistenta fiscala si Consultanta in afaceri, inclusiv servicii de restructurare si accesare de fonduri, pentru organizatii din diverse domenii,

28

atat din sectorul privat, cat si cel public. Ofera asistenta firmelor si organizatiilor in vederea respectarii cerintelor de conformitate cu reglementarile in vigoare si ii ajuta sa se dezvolte, adaugand valoare afacerii clientilor.

Printre clientii companiei sunt corporatii, agentii din sectorul public si privat, precum si organizatii non-profit, ce vad in KPMG un standard consistent de servicii bazat pe capabilitati profesionale excelente, cunoasterea profunda a industriilor si know-how local.

Printre clientii KPMG in Romania sunt companii de top, atat locale, cat si internationale. Banca Nationala a Romaniei, Curtea de Conturi, Agrana Romania, Aker Braila, Allianz Tiriac Asigurari, Banca Comerciala Unicredit Tiriac, Banca Transilvania, Citibank Romania, PostaRomana, Compania Nationala de Transport al Energiei Electrice Transelectrica, Complexul Energetic Craiova, Rovinari si Turceni, Enel, Fondul National de Garantare a Creditelor pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii, Eureko, Oltchim, Raiffeisen Bank, SNTFC CFR Calatori, Tarom, Dobrogea Group si SIF Muntenia sunt printre companiile care au intalnit profesionisti companiei.

KPMG in Romania are in prezent peste 650 de angajati, atat cetateni romani, cat si straini (expatriati), care combina experienta pietelor din Romania si Moldova cu know-how-ul international.

Firmele membre in reteaua KPMG respecta un cod comun de valori KPMG. Firmele urmeaza cu strictete standardele de calitate care guverneaza modul in care fac afaceri si modul in care le oferia clientilor servicii.

Evolutia cifrei de afaceri consolideaza cresterea firmei din ultimii ani intr-un context economic dificil. Ponderea serviciilor de Asistenta Fiscala si Juridica in totalul cifrei de afaceri reprezinta 23%, serviciile de Consultanta in Afaceri - 26%, in timp ce serviciile de Audit reprezinta 51% din totalul cifrei de afaceri.

13

13 www.firme.info

29

1 2 3 4 50

20,000,000

40,000,000

60,000,000

80,000,000

100,000,000

120,000,000

140,000,000

0

500,000

1,000,000

1,500,000

2,000,000

2,500,000

3,000,000

3,500,000

4,000,000

89,163,448

115,354,985

130,147,486125,134,620

109,563,568

77,640

2,429,129

3,411,190

1,909,819 1,931,320 ProfituriCifra de afaceri

` KPMG in Romania a anuntat o cifra de afaceri de 15.685 milioane de lei pentru anul financiar incheiat la 30 septembrie 2012, in crestere fata de anul precedent. Aceste cifre se bazeaza pe situatii financiare intocmite in conformitate cu Standardele Internationale de Raportare Financiar si includ operatiunile birourilor KPMG din Romania si din Republica Moldova.

Serban Toader, Senior Partner al KPMG in Romania si Moldova, comenteaza: “Este o performanta solida intr-o perioada in care piata serviciilor de consultanta in Romania s-a contractat si in care climatul economic a ramas incert. Am continuat sa atragem si sa retinem oamenii talentati pe care ni-i doream, proactivi si adaptabili la noul mediu de afaceri, dezvoltand noi servicii ce raspund nevoilor actuale ale clientilor”.

Serban Toader concluzioneaza: “Strategia noastra pentru urmatorii trei ani este ambitioasa, se bazeaza pe resurse globale si regionale si pe cei peste 650 de specialisti din Romania. Climatul de afaceri ramane dificil si cautam in permanenta noi modalitati prin care sa ajutam clientii sa evolueze, sa minimizeze riscurile inerente, oferindu-le confortul necesar pentru a gestiona stresul acestei perioade incerte si pentru a avea controlul asupra performantei companiilor lor”.14

In plina criza economica, profiturile KPMG au avut o crestere spectaculoasa. Anul 2005 a fost un punct critic pentru multinationala, cu o pierdere de -47 361 lei insa treptat, profiturile acesteia s-au ridicat, in ciuda celei de-a doua mare criza economica, declansata in 2007, ajungand de la 77 640 RON in anul mentionat anterior, a atins punctual maxim in 2009, 3411190, apoi, o involutie a profitului, o cifra de 1 931 320 RON in 2011. Probabil, cauza acestor salturi a fost chiar bine-cunoscuta criza economica, se pare ca frauda iese mai mult la suprafata in timpul unei recesiuni in comparatie cu perioadele de crestere economica. Atentia sporita acordata de catre organizatii gestionarii riscurilor de frauda in timpul crizei este rezultatul

14 http://www.kpmg.com/ro/ro/despre-noi/performanta/pagini/default.aspx

30

nevoii de a impune controale mai stricte asupra costurilor in conditiile reducerii resurselor disponibile, dupa cum a declarat Jimmy Helm, partener KPMG si coordonatorul departamentului de Investigare a Fraudelor din Europa Centrala si de Est.

Pentru a afla mai multe despre relatia existenta intre frauda şi actuala criza financiara au fost intervievati de catre KPMG manageri din organizatii situate in 7 tari ale Europei Centrale şi de Est (CEE).

S-a dovedit ca in cele mai multe tari, aproximativ jumatate dintre cei intervievati au sustinut ca au identificat o crestere a numarului fraudelor detectate in organizatia lor in 2009-2010. La polul opus s-a situat Republica Ceha, unde mai putin de 10% dintre respondenti au constatat o crestere a numarului de fraude detectate. 58% dintre participantii din Romania au depistat o crestere a numarului cazurilor de fraudain organizatiile lor.

Sectoarele de activitate in care s-a observat cu preponderenta aceasta tendinta suntvanzarile (64% in CEE, 86% in Romania), achizitiile (41% in CEE, 57% in Romania), gestionarea stocurilor (32% in CEE, 57% in Romania) şi administrarea activelor (27% in CEE).

Sectoare de activitate in care au fost detectate cu preponderenta cresteri in detectarea fraudei 2009-2010

Nu a existat un model clar al tipurilor de frauda pentru care s-a observat o crestere a numarului de cazuri detectate, dar cele mai raspandite tipuri au fost conflictele de interese si actele comise in complicitate cu partenerii de afaceri (45%), furtul sau scurgerea de informatii confidentiale (45% in CEE, 43% in Romania), platile frauduloase (41% in CEE, 43% in Romania), utilizarea frauduloasa a mijloacelor de stimulare a vanzarilor (41% in CEE, 57% in Romania), precum şi mita şi coruptia (43% in Romania). Cele mai multe dintre acestea reprezinta in mod traditional cazurile cele mai raspandite de frauda, dar este interesant de remarcat ca scurgerea de informatii are un procent atat de ridicat printre celelalte raspunsuri: s-ar putea sa evidentieze valoarea sporita a informatiilor comerciale intr-o perioada in care conditiile pietei sunt dificile.

15 http://www.wall-street.ro/files/108691-144.pdf

31

Despre Romania, studiile KPMG cu privire la politicile fiscale a 19 dintre economiile din G20 arata ca nivelul datoriilor publice se aflau deja la limita cu mult inainte de aparitia crizei financiare globale, iar impactul imbatranirii populatiei si a unei economii mondiale interconectate necesita politici pe termen lung pentru a preveni inrautatirea conditiilor de indatorare.

Chiar daca Romania are un avantaj in ceea ce priveste pozitionarea fata de criza datoriilor suverane, in sensul ca acesta se situeaza sub pragul de 60% stabilit in Tratatul de la Mastricht, totusi nevoia de a avea o strategie fiscala clara construita pe termen mediu si lung devine din ce in ce mai necesara avand in vedere contextul global", a afirmat Serban Toader , Senior Partner al KPMG Romania.

Raportul constata ca acele tari care aveau nivele ridicate ale datoriei brute inainte de inceperea crizei – mai mare de 60% din produsul intern brut (PIB) - au fost cele care au avut capacitatea limitata de a raspunde in mod adecvat la aceasta problema si care se confrunta si acum cu un proces mai dificil si mai lung pentru a ajunge iar la stabilitate fiscala.

"Directiile principale ale acestei strategii ar trebui sa fie sustinute de predictibilitatea si stabilitatea cadrului legislativ fiscal pentru a spori increderea mediului de afaceri in a considera Romania o jurisdictie favorabila investitiilor si dezvoltarii activitatii pe termen mediu si lung", a adaugat Ramona Jurubita, Partener in cadrul KPMG Romania.

In timp ce studiile indica faptul ca aceste probleme adanc inradacinate nu vor disparea probabil prea curand, se constata de asemenea ca perspectiva de crestere economica mondiala lenta din viitorul apropiat, cumulata cu cresterea costurilor create de imbatranirea populatiei pentru multe guverne, va avea un impact asupra tintelor sustenabilitatii fiscale. Acest lucru, la randul sau, va spori nevoia de actiuni sustenabile fiscal (cum ar fi gestionarea bugetului intr-o maniera prudenta si restabilirea bilantului) in urmatorii 40 de ani.

Conform raportului, cea mai mare povara a datoriei guvernamentale o au tarile dezvoltate, chiar daca atat economiile dezvoltate, cat si cele in curs de dezvoltare contribuie cu aproximativ acelasi procent la PIB-ul mondial.

Pana in 2015, primele sapte tari dezvoltate incluse in acest studiu (Canada, Franta, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie si SUA) vor realiza pana la 86,5% din totalul datoriilor sectorului administratiei publice (AP) acumulate de cele 19 tari, in timp ce cele opt tari in curs de

16 http://www.wall-street.ro/files/108691-144.pdf

32

dezvoltare (Argentina, Brazilia, China, India, Indonezia, Mexic, Africa de Sud si Turcia), vor detine doar 11,6%.

”Aceasta constatare este deosebit de importanta avand in vedere interconectarea tot mai mare a economiei globale. Perspectivele de crestere lenta in orice parte sesizabila a economiei mondiale va duce inevitabil la provocari fiscale in alte jurisdictii, facand nivelul datoriei guvernamentale al lumii dezvoltate deosebit de ingrijorator pentru perspectivele acestor economii in curs de dezvoltare", a declarat Nick Baker, oficial al KPMG International.17

6. Concluzii

Criza financiara globala a surprins pe multi prin amploarea luata si prin consecintele economice declansate, ce s-a prefigurat a se intinde pe mai multi ani.

Totusi, au fost voci care au atentionat din anii `90 ca modificarile structural-institutionale ale capitalismului sporesc riscurile sistemice (M.Aglietta, G. Soros, S. Fisher)18, ca globalizarea financiara face mai facila propagarea crizelor de la o economie la alta, odata cu importul mecanismelor si produselor financiare si cu deschiderea pietelor nationale fata de investorii straini. Unii chiar au incercat sa identifice vulnerabilitatile acestor economii financiarizate ale tarilor dezvoltate, mentionand dificultatea de a controla sau lipsa de control asupra fondurilor speculative si a produselor financiare derivate, in primul rand. Altii au semnalat faptul ca managementul macroeconomic la nivel national in conditiile globalizarii financiare este mai dificil de realizat, politicile economice nationale necorelate just cu influentele internationalizarii putand conduce la dezechilibre economice grave (G.Soros, J. Stiglitz).

Dar, atunci cand astfel de avertismente sunt date intr-o perioada de crestere economica aproape nimeni nu le ia in seama, ele fiind considerate doar cosmaruri care bantuie pe falsi profeti.

Au fost deasemenea si trimiteri la lectiile istoriei economice a lumii, mai cu seama cele ale Marii Crize din anii ’29-’30. Astfel, se punea intrebarea daca aceasta perioada de crestere prelungita (pe parcursul actualului deceniu) este cu adevarat o crestere sanatoasa sau daca majorarea preturilor la diferite valori si active este una reala sau una artificial intretinuta printr-un comportament irational si un optimism intemeiat pe iluzia sporirii valorii reale.

Din pacate actuala criza a validat avertismentele anterioare, indicand cu claritate mai multe lucruri:

- crearea unui cerc vicios al cresterii economice, bazat pe un consum excesiv, intretinut prin indatorare, aceasta din urma amplificata la proportii necontrolabile prin financiarizare;

- dereglementarea si liberalizarea financiara nu au condus la o alocare mai eficienta a resurselor, actiunea lor fiind paradoxala (stimuland inovarea si concurenta, pe de o parte, cu efecte pozitive,dar permitand insa simultan si o cursa deseori imorala dupa castig, pe de alta

17 http://www.kpmg.com/ro/ro/articole-publicatii/publicatii-recente/presa/pagini/politici_fiscale_termen_lung.aspx18 http://www.rejournal.eu/Portals/0/Arhiva/JE%2031/JE%2031%20-%20Ana%20BAL.pdf

33

parte, cu efecte negative); ele nu au fost dublate de crearea unor stimulente si constrangeri corespunzatoare, care sa ingradeasca iresponsabilitatea, imoralitatea;

- necorelarea unor politici economice (cea monetara, in primul rand) cu efectele dereglementarii si ale liberalizarii; amplitudinea efectelor sociale negative ale acestora din urma (erodarea veniturilor clasei de mijloc) a fost fie o vreme ignorata, fie ulterior contracarata cu instrumentene potrivite (creditele imobiliare subprime);

- in conditii de frenezie speculativa, preturile diferitelor tipuri de active reale sau financiare se pot indeparta mult de la valoarea lor de echilibru, iar producerea “bulelor” speculative conduce aproape inevitabila criza, o data cu “spargerea” iluziilor!

Anul 2013 nu incepe deloc sub auspicii generoase. Cea mai mare economie a lumii, Statele Unite, este pe cale sa se arunce de pe "stanca fiscala" pe care singura s-a suit si, chiar daca se va ajunge la un acord de ultim moment, neincrederea investitorilor va persista si redresarea economica americana va fi firava. Perspectivele de crestere ale economiei SUA nu depasesc 2% pentru 2013, o performanta sub asteptari pentru America, obisnuita in trecut cu ritmuri de crestere de peste 5%. Daca Statele Unite nu isi revin repede, nici restul lumii nu o va face. Criza euro fiind departe de a se fi se fi incheiat, prognoza de crestere pentru 2013 a zonei euro este de numai 0,5%, cu o Germanie in vadita pierdere de viteza si o Franta care abia anul viitor va resimti efectele experimentului Hollande de alungare a bogatilor din tara. Cum nici din China nu se asteapta vesti bune, unde, potrivit raportului Departamentului Economic si al Afacerilor Sociale al ONU (DESA), 2013 va marca o scadere semnificativa a cresterii, perspectivele economice globale sunt spre catastrofale. Potrivit DESA, cresterea globala de anul viitor va fi de numai 2,4%, dar si aceasta este o cifra deja revizuita in jos. Cum unele dintre cele mai slabe performante se asteapta din partea tarilor europene cu care Romania are cele mai stranse legaturi economice - Germania, Franta, Italia, Spania - anul 2013 va fi unul extrem de greu pentru economia romaneasca.

Guvernul romanesc isi propune sa reduca impozitele pe venit prin acordarea unor deduceri pentru persoanele sarace, sa diminueze TVA la 19% si chiar la 9% pentru produsele alimentare, sa reduca CAS cu 5% si sa mareasca salariul minim la 1200 de lei. In plus, guvernul isi propune sa construiasca scoli si spitale, sute de kilometri de autostrada precum si sa demareze alte mari proiecte de infrastructura in care scop a si infiintat un minister special.

Pe de alta parte, la capitolul venituri situatia Romaniei nu este favorabila. In 2012 investitiile straine directe au inregistrat un minim istoric si nu exista niciun semn ca in 2013 acest declin se va opri, dimpotriva data fiind situatia globala. Pentru 2013, guvernul prevede o crestere de 2% bazandu-se pe prognozele FMI, dar anul trecut, FMI si-a revizuit de trei ori prognoza privind Romania si de fiecare data in jos. Dar chiar si in cazul fericit in care previziunile guvernului se vor adeveri in totalitate si vom avea o crestere de 2% in 2013 si de 3% in urmatorii ani, tot nu va fi suficient pentru a acoperi reducerile de taxe si impozite, cresterile salariale, acoperirea deficitului bugetului de asigurari sociale plus marirea aparatului administrativ plus investitiile de stat in infrastructura, totul in limita de deficit de 3% ceruta de Tratatul de la Maastricht. 19

19 http://www.romanialibera.ro/opinii/editorial/marea-apocalipsa-economica-din-2013-288555.html

34

7. Bibliografie

1. Mugur Isarescu, Criza financiara internationala si provocari pentru politica monetara din Romania;

2. Blundell-Wignall A., Atkinson P., Hoon Lee S., The Current Financial3. Crisis: Causes and Policy Issues, Financial Market Trends, OECD, 2008;

4. Dodd R., Mills P., Outbreak! US Subprime Contagion, in Finance and Development, vol.45, nr.2, june 2008, accesibil la http://www.imf.org/faudd;

5. Eichengreen B., Anatomy of Financial Crisis, mimeo, 23 septembrie 2008;

6. Krugman P., The International Finance Multiplier, mimeo, Octombrie 2008;

7. Sapir J., How bad, how long? A forecasting tale of the current crisis, in Revue du MAUSS, 19 mai 2008b;.

8. N. Feleaga, L. Feleaga; Titlu: Contabilitate consolidata: o abordare europeana si internationala, Editura Economica, 238 pagini, 2007;

9. Carmen M. Reinhart & Kenneth S. Rogoff, This Time Is Different: Eight Centuries of Financial Folly, Princeton University Press, 2009;

10. Le Monde, octombrie 2008;

11.Ana Bal, The Romanian Economic Journal, 2008

12.www.wikipedia.ro ;13.www.zf.ro ;14.www.money.ro ;15.www.firme.info ;16.http://www . corporatenews.9am.ro 17.http://www.kpmg.com/ro 18.http://www.rejournal.eu 19.http://www.romanialibera.ro 20.http://www.marketwatch.com 21.http://www.wall-street.ro 22.http://www.ziare.com

35