PROIECTAREA_UNUI_SISTEM_DE_VENTILATIE_SI_CLIMATIZARE_PENTRU_O_SALA_DE_CINEMATOGRAF_CU_ANEXA

8/18/2019 PROIECTAREA_UNUI_SISTEM_DE_VENTILATIE_SI_CLIMATIZARE_PENTRU_O_SALA_DE_CINEMATOGRAF_CU_ANEXA

http://slidepdf.com/reader/full/proiectareaunuisistemdeventilatiesiclimatizarepentruosaladecinematografcuanexa 1/63

Universitatea TRANSILVANIA din Braşov PROIECT DE DIPLOMĂ Fac!atea de In"inerie E!ectric# şi $tiin%a Ca!c!atoare!or CATEDRA DE ELECTROTE&NICĂ

Cuprins

Caracteristicile sistemului "I.V.A.C."

IncălzireaGeneralităţiEchipamentul pentru încălzire

RăcireaGeneralităţiEchipamentul pentru răcire

Deumidificarea

Umidificarea

Ventilaţia

Caracteristicile sistemelr de autmatizareRe!larea ipzitinala Re"!area 'i(o)itiona!a te*(ori)ata Antici(ator! ter*icTe*(ori)ator! ter*ic

Re!larea in trepteRe!larea fltantaRe!larea prprţinala

Re"!area (ro(ortiona!+inte"ra!a Re"!area (ro(ortiona!+inte"ra!+derivativa

Caracteristicile prceselr #arcina

Int$rzierile Int,r)ieri!e de *#srareCapacitanta termicaRezistenta termica

%




Recmandări pri&ind ale!erea structurilr de re!lareCmpnentele sistemului de re!lare

TradctoareTradctoare de te*(eratraTradctoare de (resineTradctoare de *iditateTradctoare de de'it

Re"!atoare Actatoare Ec-i(a*ent a.i!iar

Dia!rame psicrmetrice

'rcese de cndiţinare a aerului'rcesul de incalzire'rcesul de răcire'rcesul de umidificare'rcesul de răcire si deumidificare'rcesul de dumidificare si reincalzire

Aplicaţii de re!lare a sistemelr "I.V.A.C."'rcese de &entilaţie

Re"!area aer!i de a*estec Re"!area cic!ica a aer!i de a*estec c sesi)area te*(eratrii s(a%i!i

'rcese de incalzire Re"!area in /nc%ie de te*(eratra s(a%i!i c !i*itare in/erioara a intr#rii Preinca!)ire c c!a(ete si '0(ass Re"!area c *ie)ri *!ti(!e

'rcese de răcireSiste* da! de re"!are c c!a(ete )ona!eSiste* de inca!)ire1 r#cire si *idi/icare )ona!aSiste* de inca!)ire1 r#cire1 *idi/icare si de*idi/icareSiste* de condi%ionare *!ti)ona! c trei eta2e

Cndiţii pentru autmatizare eficienta

Autmatizarea sistemelr de &entilaţie a clădirilr (ecesitatea autmatizării &entilaţiei

)ipuri de sisteme de &entilaţieSiste*e c o sin"ra traiectorieSiste*e c d'!a traiectorie

'resurizare si &entilaţieEchilirul presstatic al clădiriiEfecte presstatice ale &$ntuluiEfectul de sti&a Ventilatare

Caracteristici Le"i de /nc%ionare M#srarea (resinii si de'it!i de aer in t'!atra

*ăsurarea presiunii si deitului de aer in tuulaturaSen)ori de (resineSen)ori c t' Pi!ot

+




#isteme de răcire cu apaRăcirea prin cmpresie de &apriRăcirea prin asrţieRe!larea sistemelr de răcire

Insta!a%ii de r#cire centra!a Re"!area siste*e!or c n raci!or Re"!area siste*e!or c racitoare *!ti(!e

Re!larea temperaturii apei in turnul de răcire

isteme de incalzire cu apaRe!larea ilerelr

Boi!ere *od!are Boi!ere e!ectriceCa!c!! randa*ent!i

Princi(ii!e co*'stiei in 'oi!ere#isteme cu ilere miltiple#isteme de distriuţie a a!entului termic

Cuprins date tehnice*emriu tehnic,re&iar de calcul'riect de e-ecuţie



CARAC)ERI#)ICI/E #I#)E*U/UI "IVAC"

Un sistem IVAC 0Instalaţie de &entilaţie si aclimatizare1 crect priectat pate asi!ura unmediu cnfrtail pentru cupanţii clădirii2 îmunătăţii prducti&itatea an!a3aţilr2 facilita

prducţie eficienta2 cntrla răsp$ndirea fumului in cazul unui incendiu si asi!ura funcţinareacalculatarelr si echipamentelr de telecmunicaţii.

Re!larea autmata a IVAC menţine cndiţiile de efrt !eneral in spatiile cu iruri si asi!uralimitele de &ariaţie restr$nse ale umidităţii si temperaturii ca răspuns la &ariaţiile atmsferice dininterirul si e-terirul clădirii.

Am arătat mdul de distriuţie a unui sistem IVAC intr4 clădire de dimensiuni reduse.'anul de autmatizare2 ilerele2 mtarele2 pmpele si racitarele sunt de icei plasate la ni&elulinferir. )urnul de răcire este plasat pe acperis. Cladirea este străătută de te&i2 cntine &entilatarc2amrtizare2 miezuri de racire2 filtre de aer2 unitati de încălzire si de &lum de aer &ariail0VAV1.Cladirile mari au sisteme separate pentru !rupuri de eta3e sau zne ale clădirii.

#istemul de autmatizare al unei clădiri cmerciale presupune mai multe ucle de cntrl si pate fi impartit in sistemul de cntrl central si uclele de cntrl lcal sau znal.'entru eficientama-ima tate aceste ucle ar treui le!ate intre ele pentru a schima infrmaţii si cmenzi flsind

un sistem de mana!ement autmat al cladirii0#*AC1.5uncţiile sistemului centralizat de tratare a mediului.

,ucla de ctrl. Clasificare DescriereVentilaţie de aza Crdnează funcţinarea clapetelr de aer de intrare2retur si ie6ire

pentru amentine cantitatea ptima de aer &entilat. De icei esteslicitata rtec ia la tem eraturi scăzute.

imunatatita *ăsară si re!lează &lumul de aer intrdus din e-terir pentru aasi!ura cminaţia perfecta dintre acesta si cel retumat in cndiţiile

Răcire re!larea racitrului *enţine temperatura prescrisa a apei e&acuate din racitr2sau reseteazatem eratura in func ie de necesita i.

cntrlul turnuluide răcire

Cntrlează pmpele si7sau &entilatarele din turnul de răcire pentru aasi ura răcirea ma-ima siila a a ei

cntrlul miezuluide răcire

A3ustează cantitatea de apa prin miez pentru menţinerea temperaturii ininterir.

Ventilatare de aza 'rne6te &entilatarele de aspiraţie si retur in timpul periadelr decupare si le cicleaza după necesitaţi in periadele de inacti&itateinteriara.

îmunătăţite A3ustează turaţia &entilatarelr pentru a menţine presiunile ptimale peclane si in interir.Reduce csturile de funcţinare ale sistemului si

imunatateste erfrmantele acestuia.încălzire cntrlul miezuluide incalzire

A3ustează deitul de apa sau aur prin miez pentru menţinereatemperaturii interiare.

cntrlul ilerului

Acţinează arzartrul pentru a mentine presiunea ptima a aurului sautemperatura apei'entru un randament ma-im temperatura apei treuiea3ustata in funcţie de cerere sau de temperatura e-teriara.

http://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_6/ventilat.De





ÎNCĂLZIREA

GE(ERA/I)89I

'ierderile de căldura intr4 clădire apar datrita prceselr de transmisie2infiltrare 7e-filtraresi &entilaţie.

Capacitate de incalzire a unei clădiri depinde de temperatura priectata2de cantitatea de aer e-terirflsita si de acti&itatea cupantilr.Rafalele de &$nt predminant influenţează pierderile si !radul deinfiltrare2

#istemul de incalzire treuie dimensinat astfel incat sa :încălzească clădirea la cea mai micatemperatura e-teriara care pate sur&eni pe parcursul seznului rece.

)ransmisia este prcesul prin care ener!ia intra sau părăse6te incapere prin suprafeţelec-teriare.Rata de scădere a ener!iei se calculează prin scăderea e-teriare din cea interiare siînmulţind rezultatul cu ceficientul de transfer termic al suprafeţei cnsiderate.

A; 4 0)I(4)<551

Infiltraţia este prcesul prin care aerul e-terir intra intr4 clădire prin crăpaturile din 3urulusilr2ferestrelr2prin u6ile deschise datrita diferenţei dintre presiunea interiara si ceae-teriara.'ierderea de căldura datrata infiltraţiei este funcţie de diferenţa de temperatura si &lumulde aer &ehiculat.

E-filtrarea este prcesul prin care aerul părăse6te clădirea si transprta căldura ine-terir.Infiltrarea si e-filtrarea pt apărea simultan.

Ventilaţia aduce aer praspăt din e-terir2 aer care pate necesita incalzirea.'ierderile decăldura prin &entilaţie sunt similare cu cele datrate infiltrarii7e-filtrarii.



EC=I'A*E()U/ DE >(C8/?IRE

In fi!ura am prezentat un sistem de tratare a aerului cu miez de incalzire eu apa fierinte.Apaeste flsita de icei mai mult dec$t aurul pentru transmisia ener!ici termice dearece slicita mai

puţine masuri de securitate datrita presiunilr mai mici si este mai eficienta in special in ciimatemperata.



Un sistem de incalzire a aerului cnsta din crearea unui 3et de aer peste un miez de incalzire cuapa2 aur sau electric.

Unitate de încălzire si &entilare 0săli de curs@pt include at$tmiezuri de răcire cat si de încălzire1



In cazul climei lande2caldura pate fi asi!urata cu miez in sistemul central de tratare aaerului sau cu pmpa de căldura.

< pmpa de căldura flse6te cmpnente refri!erente standatd si &al&a re&ersiila pentru a putea prduce at$t încălzirea cat si răcirea in acela6i dispziti&.In mdul de încălzire cur!erea

refri!erentului prin miezuri este in&ersata pentru a ceda căldura preluata de la sursa decaldura2spatiului cndiţinat.

In clădirile unde este flsita mare cantitate de aer e-terir2se flse6te un sistem derecuperare a calduriirpmpe de caldura2sisteme ciclice2tuuri termice.

In sistemele ciclice e-ista miezuri si in tuulatura de alimentare si in cea de e&acuare.< pmpa recircula a!entul termic intre miezuri astfel incat a!entul incalzit de aerul e&acuat preincalzeste aerul e-terir ce intra in clădire.

R8CIREA

GE(ERA/I)89I

'rcesul prin care căldura se deplasează intre spatii cu temperaturi ine!ale se nume6tecnductie.Caldura se pate deplasa prin pereţii e-teriri si acperis.Radiatia slara încălze6tesuprafeţele care transfera api căldura aerului incn3uratr.

<rientarea cladirii2un!iul făcut de sare si &$ntul predminant2afecteaza cantitatea de călduraslara.#uprafetele cu ferestre lar!i pt capta mai multa căldura slara in timpul iernii dec$t &ara.

<cupanţii2 iluminarea2echipamentele si infiltraţiile de aer e-terir cntriuie la cantitatea decăldura inma!azinata0un adult la iru prduce %%B1.



EC=I'A*E()E DE R8CIRE

Un sistem de tratare0cnditinare1a aerului răce6te mediul interir prin deplasarea unui 3et deaer peste un miez cnţin$nd un a!ent de racire0apa rece sau refri!erent1.

E-ista dua tipuri principale de sisteme de racireracitare0pentru sisteme mari1 sisisteme de e-pansiune directa D-0sisteme mici1.

Intr4un racitr sistemul de refri!erare răce6te apa care este api pmpata in miezuriledin sistemul de cndiţinare a aerului.Intr4un sistem D-2e&apratrul se afla in tuulatura detratare a aerului .A!entul refri!erent cel mai flsit este apa2care este racita de icei intr4un turn derăcire.

'entru sistemele de răcire cu apa se flsesc cmpresare centrifu!ale sauelicidale2care sunt cntrlate fie prin deitul de lichid refri!erent2fie prin &iteza de rtaţie acmpresrului.

I n selectarea echipamentului de răcire factrii principali sunt csturile iniţiale si celede funcţinare.#istemei D- sunt mai ieftine dec$t racitarele2dar au deza&anta3ul cntrlului

ipzitinal0n7ff1 neputand re!la temperatura cu precizia unui sistem de răcire cu apa.

DEU*IDI5ICARE

Aerul prea umed pate crea prleme cum ar fi cndensul si discnfrtul fizic.*etdele de deumidificare cnstau in circularea aerului umed prin miezuri de răcire sau unitati deasrtie2fiind de &alri priectate împreuna cu sistemul de răcire.

'entru deumidificare miezul de răcire treuie sa aiă capacitate si temperaturanecesara sa răcească aerul su punctul de cndensare.Apa cndensata este clectata sie&acuata.Cand se dre6te dar cntrlul umiditatii2aeru uscat pate fi incalzit pentru a menţinetemperatura interna drita.

Daca miezurile de răcire nu pt reduce suficient umezeala2se recur!e la instalarea unr unităţide asrţie care flsesc fie un strat rtati& !ranular de !el silicnic sau sari fi!rscpice2fie un 3etde clrura de litiu sau sluţie de !licl.ln amele cazuri materialul srent preia umezeala si2canda3un!e la saturatie2trece printr4 secţiune separata a unităţii care ii aplica un 3et de aer calde pentru a4%



reusca.



U*IDI5ICARE

Umiditatea scăzuta pate prcrea discnfrt in respiraţie si electricitate

statica.Umidificatarele pt fi independente sau in!late intr4 instalaţie de cnditinare.Cnditiilede mediu ptime presupun umiditate a aerului de 4F.In znele critice2cu !aze e-plsi&e2serecmanda un minim de F.Umidificarea se recmanda in periada antimpurilr calde.

Umidificatarele din instalaţiile de tratare a aerului in3ectează aur direct in deitul de aer sau pul&erizează apa2fie e&apra apa incalzita din recipientele aflate de4a lun!ul tuulaturii de aer.

VE()I/A9IE

'rin &entilaţie se intrduce aer din e-terir pentru a reîmprspăta cantitatea de -i!en sia elimina mirsurile sau !azele t-ice din spatiile clădirii.Ventilaţia pate fi flsita si pentru

presurizarea unei clădiri pentru a reduce infiltraţiile.'riectarea unui sistem de &entilatie0necesar tuturr cladirilr1treuie sa tina seama si

de cstul incalzirii sau răcirii aerului &entilat.'entru asi!urarea unei &entilaţii de calitate si minimizarea cantităţii de aer

necesare2!urile de aer e-terir treuiesc dispuse astfel incat sa e&ite znele de e&acuare aaerului2emisiile &ehiclelr sau alte surse de pluare.#istemele de e&acuare interiare2treuie saclecteze aerul cntaminat chiar din zna sursei.Cantitatea de aer &entilat necesara unei cldiri

pate fi redusa cu a3utrul filtrelr2sustantelr chimice asrante0carune acti&1sau cu sistemede schimarea mirsurilr2depinzand de numărul de cupanţi si spaţiul utilizat efecti&.

In fi!ura este prezentat un sistem care alimentează cu %F spaţiul cu are e-terir.acesttip de sistem de &entilaţie este flsit mai ales in spatiile in care e-ista surse permanente de mirssau cntam inare0laratare2ateliere1.

#istem de &entilare cu %F aer e-terir

interni #istemul este neecnmic de aceea se flsesc si alte metde de eliminare a cntaminanţilr

4re!larea presurizării spaţiului4sistemul de curăţire a aerului



Cel mai intalnit este sistemul de &entilaţie care flse6te aerul de retur.Acesta recirculama3ritatea cantităţii de aer din incapere si adau!ă cantităţi mai reduse de aer e-terir.Aerul de retur

pate a&ea un &entilatr prpriu pentru a suplini pierderile de presiune din tuulatura.

Filtru Ventilator

alimentare

#istem de &entilaţie cu aer retur

Autmatizarea sistemului de &entilaţie presupune menţinerea unei temperaturi cnstante aaerului de amestec.In sistemele mai sfisticate se slicita re!larea clapetelr pentru menţinerea unei

presurizări ptime a clădirii.

CARAC)ERI#)ICI/E #I#)E*E/<R DE AU)<*A)I?ARE

Re!larea autmata in sistemul IV AC presupune in !eneral cntrlul cntrlul presiunii2temperaturii2umiditatii si deitului.Un sisstem de re!lare autmata acţinează asupramărimii de re!lare prin intermediul unei &ariaile secundare.Aceasta2denumita si &ariaila delucru0manipulata1prduce mdificările necesare in &ariaila principala2marimea re!lata.

De e-emplu intr4 incapere încălzita cu aer antrenat printr4un miez deincalzire cu apa2termstatul măsară temperatura0&ariaila de re!lare1aerului din incapere0mediulcntrlat1intr4 anumita zna.'e masuara ce inacperea se raceste2termstatul acţinează &al&a cere!lează deitul0&ariaila de lucru1apei incalzite0a!entul de cntrl1prin miez.In acest fel miezulfurnizează mai multa căldura pentru a incalzi aerul din incapere.

*etde de re!lare 4 electrmecanice4 electrnice4 cu micrprcesr 4 pneumatice4 cminate

)ipuri de re!lare 4 ipzitinala4 in terpte4 fltanta

4 prprtinala0'i si 'd14 adapti&a

REG/AREA ,I'<?I)I<(A/A

Intr4 re!lare ipzitinala elementul re!lat cupa una din cele dua pzitii2cu e-cepţia unei periade de trecere de la pziţie la cealaltă.

Re!larea ipzitinala este flsita in sistemele IVAC simple pentru prnirea si prireamtarelr electrice sau unităţilr de incalzire2de &entilaţie si racire2pentru deschiderea

pul&erizatarelr de apa pentru umidificare si pentru ener!izarea încălzitarelr electrice.Cele dua&alri ale &ariailei de re!lare0n7ff1determina starea elementului de e-ecuţie final.Intre aceste



&alri e-ista zna denumita "zna diferenţiala" in care re!ulatrul nu pate acti&a elementul dee-ecuţie.

Un e-emplu de zna diferenţiala este intr4un sistem de răcire in care re!ulatrul este setat sa

deschidă &al&a de răcire c$nd temperatura încăperii atin!e + de !rade si sa inchida &al&a c$ndtemperatura a3un!e la + de !rade.?na diferenţiala este de % !rad iar &ariaila de re!larefuncţinează intre acelea6i &alri.

Rezultatul este funcţinare ciclica a echipamentului de re!lare2iar &ariaila re!lata scileazăcu frec&enta2suprare!la3 si sure!la32influenţată de înt$rzierile din sistem.

)emperatura .

0!rade C3

)imp

'ana c$nd temperatura termstatuli atin!e punctul ff0++ de !rade C1aerul este de3a mai calddec$t acea temperatura.Cand termstatul pre6te caldura2sistemul de încălzire cntinua sa disipecăldura înma!azinată in el2prducand suprare!la30anal! in sens in&ers1.

In cncluzie2re!larea ipzitinala este cn&enaila in sistemele cu timp de intarziere

cumulaţi farte mici0transfer2masurare2e-ecutie1si in cazul in care nu este slicitata re!larea precisa.

Un termstat cnect$nd sau decnect$nd un arzătr

REG/AREA ,I'<?I)I<(A/A )E*'<RI?A)A

*etda ideala de re!lare a temperaturii intr4 încăpere este prin înlcuirea căldurii pierdutesau eliminarea căldurii suplimentare in cantitatea e-act necesara.

Cu re!larea ipzitinala simpla acest lucru este impsiil întruc$t sistemul de răcire sau deîncălzire este fie deschis cmplet2fie inchis cmplet si efectul este fie prea mare2fie prea mic.

Re!larea ipzitinala temprizata anticipează necesarul de căldura si asi!ura cantitateamăsurata prcentual in timp2reducand astfel fluctuaţiile punctului de re!lare.)emprizarea esterealizata de un anticipatr de căldura in circuitele de re!lare electrice si de un timer in circuitele dere!lare electrnice si di!itale.Re!ulatrul răspunde acum la schimările !raduale in &alarea medie a

#uprare!la3

Diferenţial



&ariailei re!late.#upra si sure!la3ul sunt reduse sau eliminate datita acstei prprtinalitati intimp.

A()ICI'A)<R )ER*IC

Un anticipatr termic este inserat lan!a imetalul senzrului de temperatura2in cazulsistemelr de re!lare electrnice.Anticipatrul termic este cnectat astfel incat sa prnească defiecare data c$nd imetalul slicita încălzirea mediului. EI &a incalzi imetalul pana la punctul de ff mai repede2sistemul &a întrerupe încălzirea si dată cu aceasta se &a pri si anticipatrul termic.

Dearece căldura este furnizata dar senzrului2anticipatrul termic cară punctul dere!lare prprţinal cu cre6terea temperaturii prescrise. De fapt se menţine temperatura mai scăzutadec$t cea impusa sistemului.

In sistemele de răcire2 anticipatrul termic treuie prit in timpul periadelr ff aletermstatului2 functinarea fiind similara insa in sens in&ers.

)E*'<RI?A)<R )ER*IC 0)I*ER1

Re!alrea prprţinala in timp este mai eficienta dec$t cea cu anticipare termica si estedispniila dar in termstatele mai sfisticate si re!ulatarele electrnice sau di!itale. In clădireeste intrdusa si cantitate de căldura prin cicluri n7ff in funcţie de cantitatea de căldura actuala side setările de timp pr!ramate.

In sistemele de timp electrmecanice incalzitrul distriuie mai multa căldura dec$t znadifrentiala a senzrului2 iar rata de circulare este mdificata dar prin mdificarea parametrilr acestuia. In sistemele di!itale2 timpul ttal de ciclare si timpii minimi de n si ff sunt

pr!ramaili.)impul unui ciclu este determinat de înt$rzierile din sistemul de re!lare. Daca acestaeste mdificat0de la % min. la + de min.1atunci timpii de n7ff rezultaţi sunt mdificaţicrespunzatr02 min. n@+2 min ff la % min. n@ min. ff1dar raprtul lr ramane neschimat

pentru sarcina data.



Re!lare prprţinala in timp

Re!ulatrul răspunde la temperatura medie si astfel nu &a a6tepta mdificare ciclica a&ariailei re!late pentru a!enera acţiune crecti&a.Intarzienle din sistem nu &r a&ea2 deci2 nici un

efect semnificati&.

REG/AREA I( )RE')E

Re!ulatarele in trepte 0sec&entiale1actineaza cntactele sau releele sec&enţial pentru aacti&a sau dezacti&a la ie6irile multiple dispziti&e ipzitinale cum ar fi incalzitare electrice sauracitare autnme.

Re!larea in trepte flse6te un semnal prprţinal încerc$nd sa tina &ariaţie prprţinala a &ariailei re!late cu a3utrul echipamentelr ipzitinale.Etapele de intrare infuncţie se pt suprapune sau nu.



Miezuri D/X încălzitor electric cu trepte

Re!lare in trepte cu miezuri D- si incalzitr electric sec&enţial

REG/ARE 5/<)A()A

Re!larea fltanta este frma are!larii ipzitinale denumita si "re!lare ipzitinala".Acest tip de re!lare pate fi realizata dar cu a3utrul sistemelr cu micrprcesr.

Re!larea fltanta necesita un actuatr lent si un senzr rapid2selectat in funcţie de &itezarăspunsului sistemului re!lat.'rin acest tip de re!lare punctul de re!lare este păstrat in aprpierea

setpint4urui2insa pate fi flsita dar in sisteme cu înt$rzieri minime intre &ariaţia ie6irii sirăspunsul senzrului.

Un e-emplu ii reprezintă re!larea presiunii statice intr4 cnducta de aer.

lntr4 aplicaţie tipica2punctul de re!lare se deplasează in interirul si e-terirul andei dere!lare2 intersect$nd diferenţialul de cmutare.< scădere in presiune su setpint determina actuatrulsa acţineze clapetele spre pziţia deschis.Diferentialul relati& in!ust al re!ulatrului pre6teactuatrul după ce a deschis parţial clapetele.Acestea raman in aceea6i pziţie pana la nua scădere

Actuator

Ventilator



in presiune2determinand actuatrul sa deschidă clapetele si mai mult./a cre6tere in presiunedeasupra setpint4ului2actiunea se in&erseaza.Astfel punctul de re!lare pate flta intre limiteledeschi si inchis fara ca actuatrul sa acţineze clapetele.

REG/AREA 'R<'<R)I<(A/A0'1

Re!larea prprţinala determina la ie6irea sistemului un răspuns prprţinal cu sarcina0deincalzire sau racire1a clădirii.In acest fel se asi!ura cantitatea de căldura necesara pentru suplimentaresau e&acuare.In re!larea prprţinala pziţia elementului final de re!lare este funcţie liniara de&ariaila cntrlata.

In sistemele de re!lare prprţinale2 &alare impusa 0stpint4ul1 este de icei la mi3lculinter&alului de re!lare2 astfel ca &a apărea diferenţa intre punctul de re!lare si &alarea impusa.

C$nd sarcina de răcire este de F2 re!ulatrul se afla la mi3lcul inter&alului dere!lare2&al&a0dimensinata adec&at1este deschisa la 3umătate si nu apare nici diferenta.'e măsura



ce temperatura din e-terir creste2temperatura încăperii se ridica si &al&a treuie deschisa mai mult pentru a permite circulaţia unei cantităţi suplimentare de a!ent de răcire.

Inter&alul de re!lare este determinat de prprţia in care se mdifica &ariaila de

re!lare0temperatura1la acţinare cmpleta a actuatrului. #e mai nume6te si "anda de prprtinalitate" si se e-prima cu relaţia

#e define6te amplificarea sistemului de re!lare prprţinal

AH%7,'

Ie6irea re!ulatrului este prprţinala cu diferenţa dintre punctul de re!lare si &alareaimpusa.

VHJEK*

V 4 semnal de ie6ire 4 amplificareE 4 erare0&alarea actuala 4 &alarea impusa1* 4 &alarea ie6irii la erare nula0&alarea ie6irii la F din inter&alul de re!lare1

Cmpensarea este prcesul de resetare a &alrii impuse0setpint1pe aza &ariaţiei parametrilr sarcinii.



REG/AREA 'R<'<R)I<(A/4I(EGRA/A0'I1

In cazul re!lării prprtinal4inte!rala resetarea punctului de re!lare este autmata. Ea eliminaffset4ul0erarea diferentiala1imediat ce &ariaila re!lata de&iază fata de setpint astfel ca anda de prprţinalitate se deplasează !radual pana la echilirarea &ariailei re!late cu setpint4ul. Re!larea prprtinal4inte!rala nu impune actuatrului anumita pziţie pentru fiecare &alare a &ariaileire!late0ca in cazul re!lării prprtinale1ci ii mdifica cntinuu pentru a păstra &ariaila re!lata catmai aprape de cea impusa0setpint1.

Acţiunea de resetare2 determinatade cmpnenta inte!rala2 deplaseaza anda de prprţinal itate după necesitaţi in 3urul &alrii impuse2pe măsura ce sarcina din sistem se mdifica.

Cu un re!ulatr prprtinal4inte!ral pziţia actuatrului depinde nu dar de pziţia &ariaileire!late in anda de prprtinalitate2dar si de durata si amplitudinea de&iaţiei acesteia fata de&alarea prescrisa.ln re!im staţinar erarea dintre punctul de re!lare si setpint este zer.



)i 4 timpul de restailire0cnstanta de timp1

REG/AREA 'R<'<R)I<(A/4I()EGRA/4DERIVA)A0'ID1

5uncţia deri&ati&a se pune ricărr mdificări si este prprţinala cu &iteza demdificare.Cu cat &alarea actuala se mdifica mai repede2cu ata mai rapid este aplicata acţiuneacrecti&a.'e măsura ce &ariaila re!lata se aprpie de setpint2functia deri&ati&a reduce acţiuneacrecti&a2diminuand psiilitatea apariţiei unui sure!la3.

)D 4 cnstanta de timp deri&ati&a0inter&alul de timp cu care funcţia deri&ati&a a&ansează efectulacţiunii prprţinale1



CARACTERISTICILE PROCESELOR

#ARCI(A

#arcina prcesului este cndiţia care determina cantitatea de a!ent de re!lare cerut de prces pentru a menţine &ariaila re!lata la ni&elul drit.

*dificările de sarcina sau perturatiile sunt acele mdificări ale &ariailei re!latedeterminate de alternarea cndiţiilr din prces sau din împre3urimile sale.L 'erturaţii de alimentare 0e-.mdificarea temperaturii apei ce alimentează un radiatr1L 'erturaţii de cerere

L *dificări ale &alrii impuse0setpint10cauzeaza mdificare a deitului de a!ent termic1L *dificări amientale0e-.temperatura2presiune2umiditate apăr$nd ca mdificări ale sarcinii

in sistemul de re!lare1

Perturbaţii de cerere

#unt mdificări ale mediului re!lat ce necesita mdificări ale parametrilr a!entului dere!lare.In cazul unui cn&ertr aur4apa2temperatura apei este &ariaila re!lata3ar apa este mediulre!lat.#chimarea deitului sau temperaturii apei returnata in cn&ertr indica perturatie de cererea sarcinii.Un deit mărit de apa necesita mărire a deitului de a!ent de re!lare0aur1pentrumenţinerea temperaturii apei.



I()AR?IERI

Impiedica un răspuns imediat si cmplet al sistemelr de re!lare la mdificare a &ariaileire!late.Intarzierea de prces este inter&alul de timp apariţia unei perturaţii si mmentul in care&ariaila re!lata incepe sa raspunda.De e-emplu la pierderea căldurii unui spaţiu senzrul nu patemăsura scăderea de temperatura instantaneu2datrita înt$rzierii cu care aerul din 3urul termstatului

pierde căldura.Anal! in sens in&ers.înt$rzierea ttala a prcesului este suma înt$rzierilr indi&idualeale elementelr sistemului.

>()MR?IERI DE *8#URARE

• Erare dinamica 4 diferenţa dintre &alarea reala si cea măsurata in timpul re!larii2cauzata demasa senzrului0temperatuara2 umiditate1

• Erare statica 4 anal! dar in re!im staţinar .Este cauzata de erri de calirare• Reprductiilitate 4 capacitatea senzrului de a prduce aceea6i &alare de ie6ire la acelea6i

&alri ale &ariailei măsurate• )imp mrt 4 este inter&alul in care &ariaila de re!lare se mdifica fara care!ulatrul sa

iniţieze crecţieCA'ACI)A()A )ER*ICA

'entru sursa de căldura data2un metru cu de apa este incalzit lent fata de un metru cu deaer0anal! pentru racire1.Capacitanta termica depinde2deci2de masa mediului re!lat.

Cu cat capacitanta termica este mai mare2&ariaila re!lata este menţinută este menţinutăcnstanta mai mult timp dar necesita mai mult timp de re!lare la nua &alare.Cnstanta de timpintrduce astfel intarzieri in prces.

Un iru cu mult milier are cnstanta termica mai mare dec$t acela6i milier faramilier.Dupa un NeeO4end in care spaţiul a fst racit2este necesar un timp mai lun! luni dimineaţade încălzire a spaţiului la acela6i ni&el de cnfrt.

RE?I#)E()A )ER*ICA

Este parametrul ce caracterizează acele cmpnente ale prcesului ce se pun transferuluiener!etic.

)ransferul de ener!ie de la capacitanta printr4 rezistenta la alta capacitanta determina intarziere de transfer.

Re!ulatrul &a intrduce un suprare!la3 fata de setpint dearece efectul căldurii intrduse nu

este resimţit instantaneu.Crdarea sau depunerile pe miezul de incalzire măre6te rezistenta termica impiedicandtransferul ptim.



REC<*A(D8RI 'RIVI(D A/EGEREA #)RUC)URI/<R DE REG/ARE

In ale!erea tipului de re!lare se tine cnt de

L Gradul de precizie cerut si erarea ma-ima acceptataL )ipul de perturaţii ale sarcinii psiile2inclusi& dimensiunea2&iteza2frec&enta sidurata lr

L Caracteristicile prcesului2cum ar fi4 cnstantele de timp4 numărul elementelr ce intrduc intarzieri4 &iteza de răspuns

*dul de re lare recmandat)em eratura inca erii '

)emperatura amestecului de aer 'I

)emperatura de e&acuare din miez 'I)emperatura de e&acuare din racitr 'I)emperatura de e&acuare din cn&ertr aur4aer 'I

Deit de aer 'I 4anda de prprtinalitae mare si cnstanta de timp micaUnele aplicaţii necesita 'E1

'resiune statica de &entilaţie 'I 4unele aplicaţii cer 'IDUmiditate ' 4e&entual 'I pentru precizie

C<*'<(E()E/E #I#)E*U/UI DE REG/ARE

)RADUC)<ARE

L Traductoare de temperatura

Elementul de măsura intr4un senzr de temperatura pate fi un imetal2un element tiptu4miez2un urduf etan62 un cnductr rezisti& sau un termistr.

Un imetal este anda metalica suţire cmpusa din dua straturi de metaldiferite.Dearece cele dua metale au !rade de dilatare diferite2curarea elementului &a depindede mdificările in temperatura.*iscarea rezultanta a imetalului &a fi flsita pentru închidereasau deschiderea circuitelr de autmatizare.'rin infasurarea spiralata a imetalului rezulta

lun!ime mai mare a elementului intr4un spaţiu limitat.

L Traductoare de debit

*ăsară &iteza de cur!ere a lichidului sau !azului in &lum pe unitatea de timp.#electareacelei mai une metde de detectare a deitului necesita luarea in cnsideraţie a multr aspecte3nspecial ni&elul de precizie cerut2mediul măsurat si !radul de &ariaţie a deitului măsurat.

Cel mai simplu senzr de deit este realizat cu paleta intrdusa in mediul masurat.Aceastaeste de&iata in sensul de cur!ere a mediului.Este utilizat pentru indicarea cur!erii si in scpulinterlcarii0e-.apa treuie sa circule înainte de a prni un racitr1.



Unele tipuri de traductare de deit flsesc discuri cu rificii care !enerează căderi de presiune prprţinale cu pătratul &itezei fluidului.Alte tipuri de traductare măsară presiunea ttalasau statica.)urinele sau elicele rtati&e răspund direct prprţinal cu &iteza fluidului si pt fiflsite intr4 !ama lar!a de aplicaţii.

Semnal

On/Off

Senzor



'rizele de aer cum ar fi tuul pilt măsară presiunile statica si ttala intr4 cnducta.#căz$nd presiunea statica din presiunea ttala reazulata presiunea directa din care pate fi calculata&iteza.Inmultind &iteza cu aria secţiunii cnductei rezulta deitul de fluid.

REGULATOARE

Re!ulatarele au la intrare mărimile !enerale de traductare2cmpara semnalul de intrare cucndiţia impusa0sau setpint1si !enerează un semnal de ie6ire pentru acţinarea dispziti&uluiactuatr0element de e-ecuţie1.)raductrul pate fi inte!rat in re!ulatr0termstat1sau plasat la distanta de acesta.

Re!ulatarele pt fi electrice7electrnice2cu micrprcesr sau pneumatice.Un re!ulatr electric7electrnic asi!ura re!lare ipzitinala2fltanta sau mdulata si flse6te un traductr mecanic de tip imetal2sau cu ie6ire de tip electric de tip rezisti& sau termcuplu.

Re!ulatarele cu micrprcesr flsesc semnale di!itale sau anal!ice realiz$nd cn&ersia sicalcularea al!ritmilr de re!lare in frma di!itala.

Re!ulatarele pneumatice primesc semnale de la traductarele pneumatice si dau la ie6ire unsemnal pneumatic mdulatr.

ACTUATOARE

Un actuatr este un dispziti& care cn&erte6te ener!ia electrica sau pneumatica intr4mi6care liniara sau de rtatie.Un actuatr prduce mdificare a &ariailei re!late prin acţinareadi&erselr elemente de e-ecuţie finale2ca&al&e2clapete2mtare2etc.

In !eneral actuatarele pneumatice au acţiune prprţinala ceeace inseamna ca ptmenţine rice pziţie impusa in funcţie de presiunea de aer ce le este furnizata.E-ista si relee de

presiune cu acţiune n7ff de la presiune zer la presiune ma-ima.

Actuatarele electrice pt fiipzitinale2fltante sau prprtinale.De asemenea ele sunt si idirectinale0rtire spre dreapta la deschiderea &al&ei si in&ers1.Unele necesita alimentarea inamele directii2altele înma!azinează ener!ia intr4un resrt pentru cursa in&ersa.



EC='A*E() AUPI/IAR

*ulte sisteme de re!lare pt priectate flsind dar un senzr2un re!ulatr si un actuatr.In practica2ttusi sunt necesare si alte echipamente cum ar fi cn&ertare de

semnal0pneumatic2electric2etc.1relee si cmutatare de semnal2surse de putere sau aer

cmprimat pentru

alimentarea sistemului precum si dispziti&e indicatare pentru mnitrizarea prcesului.

CARAC)ERI#)ICI/E *E)<DE/<R DE REG/ARE

Pneumatic Electric Electronic Microprocesor

General prprţinală

(ecesită aer uscat2 curat

/iniile de aer pt cauza prleme su !rade C

Capailă de e-plzie

Actuatare simple2 fiaile sicst scăzut pt &al&e 6i clapete

<isnuită in ucle de re!larelcale

Cea mai cmună pt re!laren4ff.

'ate inte!ra senzrul înre!ulatr.

#ec&enţe de re!lare simple.

/imite lar!i de aplicailitate.

Actuatare cmple-e demdulare

Re!lare precisă

5iailitate si repetailitatesi!ure.

#enzrul pate fi dispus panala Q de metrii distanta dere!ulatr

#tailitatea setpint4ului de ladistanţa simplă.

Cst ridicat7uclă de re!lareActuatare si re!ulatarecmple-e.

Re!lare precisă

*a!net ener!etic impicit.

Re!lare de ni&el înalt 0'I1

Cmpatiil cu sistemul demana!ement al clădirii

E-ecutare simplă a re!lăriisec&enţiale cmple-e.

'siilitatea re!lării !lale0inter4ucle1 prin ma!istrale decminicaţie.

#tailirea simplă a setpint4ului de distanţă 6i afi6a3

't flsi si actuatare pneumatice



DIAGRA*E '#IC<*E)RICE

Aceste dia!rame permit reprezentarea !rafica a prprietăţilr termdinamice ale aerului umedincluz$nd temperatura umeda si uscata2umiditatea relati&2punctul de rua2cntinutul deumezeala2entalpia si umiditatea.Dia!ramele sunt flsite pentru atrasa mdificările apărute in aerul tratatde un sistem IVAC.

DE5I(I9II

L 'unctul de rua4temperatura la care &aprii de apa din aer incep sa frmeze picaturi sicndensează pe suprafeţele mai reci.Cu cat aerul este mai umed2cu at$t temperatura punctului deruă creste.

L )emperaura uscata4citita direct pe un termmetru i6nuit.

L )emperatura umeda4citita pe un termmetru al cărei capsula de mercur este in&ersata intr4camasa umeda prin care trece un 3et de aer cu Qft7min.E&aprarea apei face ca temperaturacitita sa fie mai mica dec$t cea uscata prprţinal cu cnţinutul de umezeala din aer0efecte&aprati&1.

L Căldura latenta4caldura care transfera apa in &apri0aur1.Apa transfrmata in &apriasare caldura2caldura ce de&ine căldura latenta.Cand &aprii cndenseaza2caldura latenta esteelierata2de&enind căldura sensiila.

L Căldura sensiila4caldura ce mdifica temperatura aerului fara a4i mdifica cnţinutul deumezeala.

L Cnţinut de umezeala4cantitatea de apa dintr4 masa unitara de aer.L Umiditate relati&a4raprtul dintre cnţinutul de umezeala din aer si cel ma-im pe care aerul ii

pate înma!azina la la aceea6i temperatura si presiune.F inseamna ca aerul cnţine F dincantitatea ma-ima de umezeala la acea temperatura si presiune.L #aturaţie4 %Fumiditate relati&a.L Vlumul specific4&lumul de aer pe unitatea de masa0 metru cu7Oil!ram de aer uscat1.L Căldura ttala0entalpie14suma dintre căldura latenta si căldura sensiila0O7O!1.



#unt 6apte tipuri de dia!rame psicrmetrice dispniile si flsite

%1 temperaturi nrmale 4 !rade C+1 temperaturi scăzute 4S 4 4l !rade C1 temperturi inalte %4%+ !rade CS1 temperaturi farte inalte %4+ !rade C1 temperaturi la de metrii altitudine 4 !rade C1 temperaturi la % de metrii altitudine 4 !rade C1 temperaturi la ++ de metrii altitudine 4 !rade C

Diferitele prprietăţi ale aerului pt fi determinate din dia!rama de fiecare data c$nd liniilericărr dua &alri se intersecteaza.De e-emplu din punctul unde liniile de + !rade D, si %S !radeB, se intersectează pt fi determinate următarele &alri.

7!"/#a

7O!



Umiditatea relati&a0R=1H+F 0punctul A1VlumulH.TS m7O! aer uscat'unctul de ruaHQ2 !rade C 0punctul ,1Cnţinut de umezealaH2!7O! aer uscat 0punctul C1EntalpiaHQO7O! aer uscat

DensitateHl. %QO!7m

/inia rizntala reprezintă cntinutu zer de umezeala.'riectam linie de entalpie cnstanta pe scara de entalpie in punctul E.'unctul E reprezintă căldura sensiila de +O7O! aer uscat.Diferenta de O7O! este căldura latenta.Cand umiditatea aerului se mdifica dar temperaturaD, ramane cnstanta2caldura latenta se adau!ă sau este e-trasa.

'R<CE#E/E DE C<(DI9I<(ARE A AERU/UI

'R<CE#U/ DE I(CA/?IRE

4adau!ă in sistem căldura sensiila si urmăre6te linie rizntala de umezeala cnstanta.

Căldura ttala adau!ataHS4++2TH%2+O7O!.

'R<CE#U/ DE R8CIRE

4elimina căldura sensiila si deseri latenta din aer.'resupunem situaţia in care se eliminadar căldura sensiila.



Căldura ttala eliminataH24QHl l2O7O!

'R<CE#U/ DE U*IDI5ICARE

4adau!ă umezeala aerului si si intersectează liniile de umezeala cnstanta.Daca temperaturauscata0D,1ramane cnstanta prcesul implica adău!area numai de căldura latenta.Urmatrul

e-emplu ilustrează cum este afectata umiditatea relati&a0R=1cand se intrduce aer e-terir care esteincalzit.

Aerul e-terir este la 4%T !rade C si F R= cnţin$nd cam 2 ! umezeala7O! de aer uscat.Valarea este reprezentata in dia!rama2trasandu4se linie rizntala.

Aerul e-terir treuie incalzit la + !rade C pentru cndiţii ptime interiare.Chiar dacaumezeala ramane aceeasi2dar umiditatea relati&a scade la SF acest lucru indica necesitatea adău!ăriide umezeala in aer pentru cndiţii de cnfrt acceptaile.

U*IDI5ICA)<ARE DE A,UR

Aurul este pul&erizat in aer la temperatura de % de !rade C sau mai mare.Entalpia ttalainclude căldura necesara de a ridica temperatura apei de la la % de !rade C2adica S%QO plus++O pentru a transfrma apa in aur.Rezulta un ttal de +O.



/inia prcesului ,4C este trasata flsind nrm!raful alaturat.Caldura ttala a auruluiintrdus in aer in O7O! se afla pe scala de entalpie7umiditate relati&a.Valarea este crectata cu

punctul de referinţa pentru a stailii panta prcesului.,4C este paralel cu aceasta linie din nrm!raf.)emperatura creste de la +4 de !rade C.

4căldura ttala adău!ata esteS2+4SQH+2+O7O! aer uscat 4căldura latenta adău!ata este;D4;cHS2+4SQ.TH+S2SO7O! 4căldura sensiila este2QO7O!

Cantitatea de umezeala adău!ata este de Q2!.Vlumul specific al aerului in , este2TSm7O!.

'entru un sistem de S2m7s cantitatea de aer trecuta prin umidificatr esteS2m7s 2TSm7O!H2SO!7s.

Cantitatea de umezeala adău!ata este2SJ Q2Hl2!7s

Căldura ttala adău!ata &a fi2SJ +2+H%O7s

R8CIRE #I DEU*IDI5ICARE

4pate fi ţinută intr4un sin!ur prces./inia prcesului se deplasează intr4 direcţiedescrescătare tăind dreptele de temperatura si de umiditate cnstanta.

In fi!ura este ilustrata cminaţie a prceselr de răcire latenta si sensiila.Atunci c$ndtemperatura suprafeţei dispziti&ului de racire0punctul ,10miez de racire1este mai scăzuta dec$t

punctul de ruă al aerului la intrare0punctul A12umezeala este eliminata din aerul care intra in cntact cu miezul de racire.'entru a determina punculrezultant treuie măsurata temperatura D, si B, a aerului tratat. % .Aerul la intrare are !rade C D, si F R=0punctul A1

Cantitate de umezeala este %!7O! +.Aerul tratat la ie6ire are % !rade C D, si QF R=0punctul C1

Cantitatea de umezeala este l<!7O!.Umezeala îndepărtata !7O!



DEU*IDI5ICARE #I REI(CA/?%RE

Deumidificarea scade temperatura D, ceea ce impune reincalzire pentru asi!urareacndiţiilr cnfrtaiie.Cele dua prcese sunt de fapt independente pe dia!rama

psicrmetrica.Aplicatii cum ar fi sala calculatarelr2filaturi si farici de mila2necesita umidificare relati&a cnstanta2dar si temperatura cnfrtaila.

Aerul intra la punctul A2este răcit si deumidificat pana la punctul C2dupa care este intrdus inincapere.Un umidistat0=1si un termstat ) cntrlează cur!erea a!entului prin cele dua miezuri.



RE?U*A)U/ 'R<CE#E/<R.

A4 încălzire simpla4miez de aur sau apa fierinte,4 încălzire si umidificare4umidificatare cu aur sau pul&erizatr cu apa fierinteC4 umidificare simpla4pul&erizatr cu apa călduţa

D4 răcire si umidificare4pul&erizatr E4 răcire simpla4miez de răcire sau pul&erizatr la punctul de ruă54 răcire si deumidificare4pul&erizatr cu apa receG4 deumidificare simpla4ne4practica=4 deumidificare si incalzire4deumidificatare chimice

A'/ICA9II DE REG/ARE A/E #I#)E*E/<R "IVAC"

'R<CE#E DE VE()I/A9IE

#isteme cu aprt fi-at de aer e-terir

%4sistemul de re!lare este prnit c$nd &entilatrul este in funcţiune+4clapetele se deschid c$nd &entilatrul este prnit si se inchid c$nd &entilatrul este pritL Caracteristici

% 4la prnirea &entilatrului este intrdusa cantitate fi-a de aer e-terir + 4sistemul este cmpus dintr4un echipament minimal de &entilaţie si re!lare

L Deza&anta3e4temperatura aerului de amestec &ariază in funcţie de temperatura aeruluie-terir

L Aspecte psicrmetrice4prprtiile aerului e-terir si de retur se presupun cnstante pentrurice temperatura e-teriara



%. sistemul de re!lare este prnit cand &entilatrul este in functiune+. re!ulatrul de aer de amestec mdulează deschiderea clapetelr pentru a menţine temperatura

impusa aerului de intrare

. cmutatr de pziţinare manuala pentru determinarea pziţiei de minim pentru aerul e-terirS. clapetele de aer e-terir0se inchid la prirea &entilatrului1

. clapete de e&acuare0se inchid la prirea &entilatrului1. re!ulatr0ptinal1initieaza frec&enta pentru funcţinare la temperatura limita 3asa

L Caracteristici%. prprţiile adec&ate de aer e-terir si retur sunt stailite pentru menţinerea

temperaturii de aer amestec drite+. prin setarea cmutatrului manual se pate asi!ura ric$nd cantitate

minima de aer e-terir.L Deza&anta3edaca prin pziţinare manuala drim sa intrducem cantitate mare de aer

e-terir2iar temperatura acestuia cară su &alarea de minima admisie2&m a&ea ne&ie de sursa suplimentara de căldura pentru menţinerea temperaturii AA.

L Aspecte psicrmetrice4temperatura drita pate fi menţinută pana c$nd temperatura aerului e-terir scade su temperatura la care seadmite numai cantitate minima de aer e-terir.



Re!alrea ciclica a aerului de amestec cu sesizarea temperaturii spaţiului

%4sistemul de re!lare este acti&at c$nd &entilatrul este in funcţiune

+4termstat pentru aerul spaţiuluia1.seteaza cmutatrul de cmanda manuala pentru cntrlul clapetelr la scădereatemperaturii interiare su set pint

1.acti&eaza re!ulatrul de aer e-terir si aer intrare pentru re!larea clapetelr dacatemperatura interiara se afla peste setpint

4re!ulatrul 'I de aer intrare pentru menţinerea temperaturii aerului de intrare0asupra clapetelr1S4re!ulatrul de aer e-terir care repune clapetele la pziţia minima c$nd temperatura aerului

e-terir creste la setpint4ul sau4cmutatr de pziţinare manuala a clapetelr pentru determinarea pziţiei minime a clapetelr de

aer e-terir 4clapete de aer e-terir si aer retur in pziţie nrmala la prirea &entilatrului

4re!ulatr pţinal ce iniţiază sec&enţa de funcţinare pentru temperaturi scăzuteL Caracteristici % 4sistemul admite numai cantitatea de aer e-terir necesara pentru &entilaţie pana c$nd cndiţiile de încălzire a spaţiului sunt indeplinite

+ 4in periadele de temperaturi e-teriare intermediare sistemul admite aer e-terir pentru răcire 4in rice cndiţii este asi!urata cantitate minima de aer e-terir2determinata desetarea cmutatruli de pziţinare manuala.

'R<CE#E DE >(C8/?IRE

Re!larea in funcţie de temperatura spaţiului cu limitare inferiara a intrării



% 4termstat pentru spatiu@cntrleaza &al&a mediului de încălzire pentru menţinerea temperaturiiinferiare +4re!ulatr 'I de limitare inferiara a temperaturii aerului de intrare2pentru a menţine

temperaturaminima a aerului de intrare 4re!ulatr0tinal1ce iniţiază sec&enţa pentru

funcţinarea la limita de temperaturaL Caracteristici %4aerul este intrdus la temperatura necesara cmpensării pierderii de căldura

sensiila din spaţiu+4temperatura aerului de intrare nu scade su &alare minima

L Deza&anta3e4daca re!ulatrul de limitare inferiara preia cntrlul2temperatura spaţiului &acreste peste setpint4ul termstatului încăperii

L Aspecte picrmetrice4cnditinarea aerului de intrare depinde de starea aerului e-terir sauamestec

#e presupune ca %. temperatura spaţiului este setata la +S de !rade C+. aerul de intrare este la % !rade C D, si Q de !rade C B,. e-ista sarcina de încălzire a spaţiului suficient de mare pentru a necesita de !rade C D,

aerului de intrare pentru a indeplini cndiţiile de pierdere de căldura

<s. Aerul intrdus preia umezeala datrată cupanţilr 6i elementelr umede din spaţiu



'reincalzire cu clapete si ,pass

%. sistemul de re!lare este acti&at la prnirea &entilatrului+. re!ulatrul 'I in aerul care iese din secţiunea de preincalzire2mduland clapetele directe si pass

entru a menţine temperatura de % !rade C. re!ulatrul de aer e-terir care cntrlează &al&a miezului de preincalzire spre ma-im c$nd

tmperatura scade de la % !rade la + !rade CS. re!ulatr0tinal1ce iniţiază sec&enţa pentru funcţinare la temperaturi lite inferiareCracteristici

• un miez de preincalzire cndiţinează cantităţi mari de aer e-terir la temperaturiscăzute2inainte de a intra in sistem

• clapeta pass re!lează temperatura aerului de intrare fara a periclita miezul de preincalzire

Aspecte picrmetrice0ipteze1• miezul indica temperatura la + de !rade C D,• temperatura aerului e-terir este de 4l !rad C D,

Aer e$ter ior si prin%&pass

4%C

Aer 'upă

secţiunea

'e preincalzire

%. Incălzirea aerului e-terir se face de4a lun!ul unei drepte de umezeala cnstanta.



+. Re!ulatrul 'I menţine temperatura aerului rezultat din secţiunea de preincalzire

#istem de preincalzire recuperati& anual

%. sistemul de re!lare este acti&at c$nd &entilatrul este prnit+. re!ulatr ce acti&ează pmpa de recuperare a căldurii c$nd temperatura aerului e-terir scade su %

!rade C. re!ulatrul ce prne6te pmpa de recuperare a căldurii c$nd temperatura aerului e-terir creste peste

+ de !rade CS. re!ulatr 'i si &al&a cu trei circuite pentru re!larea la sarcini reduse

L Caracteristici• flsirea sistemului de recuperare a căldurii permite flsirea %F de aer e-terir prin

transferul de căldura de la aerul e&acuat către aerul de alimentare in prcesul de incalzire sitransferul in&ers in prcesul de răcire

• acest sistem pate fi flsit in preincalzirea aerului de amestec• pmpa de recuperare a căldurii treuie inchisa intre %4+ de !rade C

L 5uncţinare%. la prnirea &entilatrului clapetele de aer e-terir si e&acuarea se deschid+. In re!im de incălzire

a1 re!ulatrul de căldura din aerul e-terir0)I1&a prni pmpa de recuperare la scădereatemperaturii su % !rade C

1 re!ulatrul 'I &a menţine temperatura cnstanta in aerul de intrare prin mdularea &al&eicu trei cai ce recircula apa prin cele dua miezuri2preluand căldura din aerul e&acuat

. in re!im de racire

a1 re!ulatrul )V &a prni pmpa de recuperare la depă6irea temperaturii de +de !rade C a aerului e-terir

1 re!ulatrul 'I de temperatura &a mdula &al&a pentru ca transferul termicsa se facă in&ers



Re!lare cu miezuri multiple

%. re!ulatrul 'I mdulează &al&a miezului pentru menţinerea cnstanta a temperaturiiaerului de intrare

+. Re!ulatrul de aer e-terir deschide cmplet &alarea miezului % c$nd aerul e-terir scadesu !rade C

. re!ulatrul de aer e-terir deschide cmplet &al&a miezului + c$nd aerul de intrare scadesu 4% !rade C

S. re!ulatrul tinal iniţiază sec&enţa pentru funcţinarea la temperatura limitainferiara

Caracteristici

%. sistemul cu miezuri multiple incalzeste spaţiul si la temperaturi e-teriare su !radeC cu periclul scăzut de in!hetare a miezurilr sau supraîncălzire a spaţiului

+. temperatura aerului de intrare este cnstanta



+. aerul care intra in miez este răcit de4a lun!ul unei linii de umezeala cnstanta.In aprpiereasaturatiei2cntinutul de umezeala este redus pe măsura ce aerul este racit.'rcesul implica pierdere si decăldura latenta si de căldura sensiila. aerul ce iese din mediul de răcire si este furnizat znelr ce slicita răcire ma-ima

S2. zna cu răcire partiala.Amele clapete sunt parţial deschise

#istem de incalzire2racire si umidificare znala

%. prnirea &entilatrului este iniţiata de deschiderea clapetelr de admisie si e&acuare+. sistemul de re!lare este funcţinal dar după prnirea &entilatrului. re!ulatr 'I pentru aer de intrare ce mdulează &alarea miezului de încălzire pentru a menţine

tempeatura aerului de intrareS. cmpresr de aer e-terir ce ridica punctul de re!lare a al re!ulatrului pe măsura ce

temperatura e-teriara scade. umidistat4mduleaza &al&a umidificatrului pentru menţinerea umidităţii spaţiului

i. 4lcalizat in zna cea mai critica sau in tuulatura de aer retur . umidistat de limitare superiara ce inchide &al&a c$nd umiditatea creste peste setpint. re!ulatrul de aer e-terir ce prne6te pmpa de recuperare a căldurii pe măsura ce temperatura



e-teriara scade su setpintT. re!ulatrul de aer e-terir ce prne6te pmpa de recuperare a căldurii pe măsura ce temperatura

e-teriara creste peste setpintQ. re!ulatrul de aer e-terir schima funcţinarea sistemului din încălzire in răcire%. re!ulatr 'I ce mdulează &al&a miezului de răcire pentru menţinerea temperaturii aerului de

intrare drite

%%. termstate de zna0incapere1ce mdulează &al&ele miezurilr de racire7incalzire pentrumenţinerea temperaturii spaţiului de4a lun!ul anului

%+. &al&a umidificatrului este închisa la prirea &entilatrului

Caracteristici

%. in sistem intra %F aer e-terir +. punctul de re!lare al re!ulatrului miezului de incalzire0s1este ridicat pe măsura ce

temperatura e-teriara scade. sistemul schimătr de căldura încălze6te sau răce6te aerul ce intra in sistemS. un miez de racire7incalzire in fiecare zna furnizează căldura necesara pentru menţinerea

temperaturii spaţiului

. miezul de răcire cu apa asi!ura răcirea primara. un umidificatr cu aur asi!ura umiditatea in ciclurile de incalzire.

Aspecte psicrmetricea1.pentru răcire se presupune

()!*+,% -.)!*+,% 0+,% -.)!*+ ,%

1*+,%

1 .pentru incalzire se presupune

Preincalzire

A)E$) 2345+

D% !468

3)!*+,%

*mi'ificare

345+ D%

2.5+ ,%



#isteme de încălzire2 răcire2 umidificare 6i deumidificare

%. sistemul de re!lare este prnit c$nd &entilatrul este in funcţiune+. cmutatr de pziţinare manuala0staiIeste pziţia minima a clapetelr1. re!ulatr de aer e-terir care repune clapetele ce pe pziţia minima daca temperatura aerului este

prea mare pentru răcire eficienta S4re!ulatr de aer de intrare de limita inferiara ce mduleazăclapetele pentru pre&enirea

S. temperaturilr e-cesi& de scăzute sa treacă prin miezuri. re!ulatr de deumidifîcare a patiului@mduleaza &al&a miezului de racire0termstatul de spaţiu &ainiţia reincalzirea

. termstat de spaţiu ce reseteaza setpint4ul re!ulatrului 'I al aerului de intrare. re!ulatr 'I pentru aer de intrare care cntrlează sec&enţial &al&a miezului de incalzire2clapetele de

e&acuare si &al&a miezului de răcire pentru a menţine aerul de intrare la setpintT. re!ulatr de umiditate a spatiului2mduleaza &al&a umidificatruluiQ. umidistat de limitare superiara@inchide &al&a umidificatrului c$nd umiditatea cnductiei creste

peste setpintL Aspecte psicrmetrice

a1.pentru răcire

-95+ ,% 3!5+D%15+,%

+ D%



%. aerul de intrare la cndiţia de răcire cnfrm priectului0&entilaţie1

+. aerul ce intra in miez este răcit de4a lun!ul unei drepte de umezeala cnstanta pana inaprpierea saturatiei.Cntinutul este api redus pe măsura ce aerul este racitAcest prces

implica at$t răcire latenta cat si sensiila. temperatura aerului de intrare &a fi at$t de scăzuta incat sa fie atins at$t setpint4ultermstatului de spaţiu cat si al re!ulatrului deumidificatr2care slicita cea mai ridicatarăcire

S. temperatura spaţiului a3un!e la + de !rade2iar cea a aerului de retur este de + de !rade.



%. anal!+. termstat de spaţiu in fiecare zna ce mdulează clapetele de amestecare din eta3ul cald si de

pass sac&ential cu cele din eta3ul rece si de pass pentru menţinerea temperaturii in zna. analizatr de sarcina4cmpara cmpara intrările din znele cnditinate si furnizează semnale

reprezent$nd cererea ma-ima de caldura0=)G1 si de aer rece0C/G1S. re!ulatr 'I de ete3 cald2mduleaza &al&a miezului de încălzire cnfrm instrucţiunilr

primite de la analizatrul de sarcina0A#12si &a fi resetat de semnalul =)G. re!ulatrul 'I de eta3 rece2mduleaza &al&a miezului de racire2resetat de C/G. re!ulatrul de limita inferiara pentru aerul de intrare ce mdulează clapetele de admisie

pentru a pre&eni intrarea aerului la temperaturi e-cesi& de scăzute. re!ulatr de aer e-terir ce ce returneaza clapetele la pziţia c$nd temperatura acestuia este

prea mare pentru răcire eficientaT. cmutatr de pziţinare manuala

CONDIŢII PENTRU O AUTOATIZARE E!ICIENTA

% .#istemul de furnizare a aerului treuie priectat crespunzătra1.4tuulatura treuie e-tinsa in tate znele spaţiului 1.4tuulatura treuie izlata daca trece printr4un spaţiu de temperatura diferitac1.4prizele de aer treuie pziţinate numai unde aerul este ine amestecat d1.4

prizele rientate pe ta&ane 3ase nu treie sa fie rientate direct in 3s e1.4e preferaila utilizarea mai multr prize mici dec$t una cu suprafaţa mare

+.*iezurile de încălzire treuie dimensinate si selectate crespunzătra1.dimensinarea se face la sarcina ma-ima0de e&itatat supradimensinarea1 1.in znelecu &ariaţii termice accentuale se &r flsi miezuri sec&enţiale c1.miezurile de

preincalzire treuie sa furnizeze cre6tere de ma-im %4%Q !rade C.Echipamentele de răcire treuie dimensinate si slectate crespunzătr

a1.treuie a&uta i &edere di&izarea capacităţii de răcire in mai multe miezuri 1.daca secere deumidificarea teruie a&uta in &edere reincalzire c1.pre&enirea scurt4circuitariicircuitului de apa al cmpresrului la sarcini reduse

S.Amplasarea de sisteme de cndiţinare indi&iduale in znele cu sarcini diferite de cele alespaţiului.Eliminarea stratificării tuulaturii

a1.clapetele de aer e-terir si retur treuie sa fie amplasate astfel incat sa directinezeflu-urile de aer unul spre celalalt

.Amplasarea cmpnentelr sistemelr treuie sa permită pziţinarea traductarelra1.spatiul dintre miezuri sa fie suficient pentru amplasarea senzrilr

.Amplasarea crecta a senzruluia1.un senzr de spaţiu treuie lcalizat pe zidul pe care pate măsura &alare reprezentati&a

pentru intre! spatilul 1 .acela6i senzr pate fi lcalizat si in aprpiereaferestrei de aer retur c1.senzri de tuulatura treuie lcalizaţi intr4 zna cuamestec nestratificat

T.Amplasarea sistemului de cntrl al umidităţiia1.umidificatarele se amplasează după sursa de căldura

1.miezurile de reincalzire se dispun după miezurile de racire0deumidificatri1



Q.Asi!urarea prtecţiei la temperaturi scazute0in znele cu temperaturi de in!het1a1.pentru miezurile cu aur se &a urmării sa e-iste

• tuuri &erticale•

&al&a de aur amplasata in zna superiara• miezuri directe si de pass• prize de aer e-terir crect dimensinate si lcalizate

1.pentru miezuri cu apa calda si rece• sluţii de anti!el• pmpe pentru asi!urarea cur!erii cntinue• !lirea miezurilr si cnductelr neflsite

c1.pentru aplicaţii de re!lare4punerea in funcţie a tuturr pmpelr de apa calda aerul e-terir este mai rece de +!radeC

4un re!ulatr de temperatura limita inferiara0/)1pentru tate sistemele2care &a permite

efectuarea unei cminaţii de acţiuni de mai 3s4deschiderea &al&elr pentru asi!urarea deitului ma-im prin miezuri4prnirea pmpelr 4inchiderea clapetelr de admisie4prnirea &entilatarelr pentru a recircula aerul de retur 4prirea &entilatarelr in sistemele cu %F aer e-teriur 4iniţierea alarmelr cu temperatura scăzuta

4prirea &entilatrului daca nu e-ista aur%.#istemele de cndiţinare a aerului si de autmatizare treuie sa asi!ure cnser&area ener!iei

a1.utilizarea de senzri interiri pentru determinarea pr!ramului de resetare a cntrleruluiin re!im zi4napte

1.prirea intrducerii de aer e-terir in znele necupate sau in timpul seznului căldurs c1.flsirea de re!ulatare 'I in situaţiile in care eliminarea ffset4ului &a cnser&a ener!ia

AU)<*A)I?AREA #I#)E*E/<R DE VE()I/A9IE A C/8DIRI/<R

DE5I(I9II

De'it de aer44&iteza cu care un &lum de aer se deplasează printr4

tuulatura

;HAJVm Wm7sXVm4&iteza medie

Di/eren%ia!5

diferenţa dintre deitele de aer necesare la intrare si retur pentru a menţine presiune pziti&a saune!ati&a intr4un spaţiu.



Presine statica

presiunea creata de aer intr4un mediu inchis datrita ener!iei sale ptenţiale. 'resiunea statica estee-ercitata perpendicular pe tţi pereţii interiri2relati& la presiunea e-teriara incaperii.0pziti&a

sau ne!ati&a1

Presine dina*ica

presiunea creata de aerul in mi6care datrita ener!iei sale cinetice.Este mereu pziti&a2in sensul dedeplasare

V4&iteza m7s'D4presiune dinamica0'a1Da4densitatea aeului0O!7m1

DaH%.+O!7m 0+C@%%2+O'a@F1 presiuneaatmsferica

(ECE#I)A)EA AU)<*A)I?8RII VE()I/A9IEI

L Cre6terea deitului de aer e-terir cu ne&ia de eliminare a sustanţelr nci&e!azase0di-id de carn2cmpusi r!anici &latili1

L 're&enirea presurizării e-cesi&e a clădirii si spaţiuluiL *inimizarea intrducerii de aer e-terir pentru reducerea cnsumului ener!etic5uncţia unui sistem de &entilaţie este de sesizare si re!lare a presiunii statice si deitului de aer intr4 clădire.)ipuri de sisteme de &entilaţie

L #isteme cu sin!ura traiectrie4mntuular cu &lum cnstant de aer 4uniznal4sistem de reincalzire mntuular2cu &lum &ariail de aer 4simplu2cu &lum &ariail de aer 4mntuular2cu &lum &ariail de aer2cu inducţie4mntuular2cu &lum &ariail de aer2cu &entilatr

L #isteme cu dula traiectrie4ituular2mn&entilatr2cu &lum cnstant de aer 4mn&entilatr2cu&lum cnstant de aer de reincalzire 4&lum de aer &ariail 4multiznal

#isteme cu &lum &ariail de aer



Un sistem cu &lum &ariail de aer re!lează in principal temperatura spatiului2mdificand &lumul de aer laalimentare si nu temperatura acestuia. ?nele interiare ale ma3rităţii clădirilr mari2necesita dar răcire datritacupanţilr si sarcinilr de iluminare.?nele perimetale pt a&ea sarcina &ariaila in funcţie de antimp sie-punere.

Deitul din cnducta principala &ariază după cum se mdifica suma deitelr prin fiecare terminal cu&lum &ariail de aer0pentru răcire unităţile terminale de aer0U)A1 măresc deitul1.

Re!larea deitului de alimentare se face prin mnitrizarea &ariaţiilr de presiune statica prin senzrimntaţi in zna finala a tuulaturii principale.Cand terminalele U)A isi deschid clapetele2se prduce scădere a

presiunii statice in cnducta2iar sistemul de re!lare treuie sa mărească deitul furnizat de &entilatr fie prinmărirea &itezei de rtaie2fie prin deschidera clapetelr de admisie.

< alta caracteristica &ariaila a sistemelr cu &lum &ariail de aer este ca diferenţa dintre deitul aeruluide retur si a aerului de intrare2determina cantitatea minima de aer e-terir furnizata de sistemul de &entilaţie.

#taţiile de măsurare a deitului sunt dispuse at$t in tuulatura de intrare cat si in cea de retur astfel incat&entilatrul de retur pate urmării &ariaţiile de deit ale &entilatrului de intrare astfel incat sistemul de re!lare

pate menţine un diferenţial fi-.

#isteme cu &lum cnstant de aer0VCA1

Un sistem cu &lum cnstant de aer re!laeaza temperatura spaţiului prin mdificarea temperaturiiaerului de intrare menţin$nd ttdată un deit cnstant.#istemul este priectat sa asi!ure capacitate suficienta deaer de intrare spaţiului pentru cndiţiile de sarcina e&aluate apriric.

#istemele cu &lum cnstant de aer au aceea6i structura ca si cele de &lum &ariail de aer2insa nuutilizează senzri de presiune statica si staţii de măsurare a deitului dearece deitul este păstrat cnstant.

Ventilatrul de intrare0VI1 si &entilatrul de retur0VR1 sunt setate manual pentru a furniza deitul necesar.)empera după miezul de răcire este necesara in funcţie de zna cu cea mai mare sarcina de răcire.

*iezurile de reincalzire znale din U)A sunt cntrlate de termstate indi&iduale de spaţiu.



E5EC)U/ DE #)IVA

Este cauzat de diferenţa dintre temperatura interiara si e-teriara ce determina diferenţa de presiuni si deplasare a aerului in interirul clădirii .Daca aerul e-terir este mai rece dec$t aerul

interir2cladirea asare aer in zna azei0infiltrare1 si ii e&acuează in znasuperiara0e-filtrare10anal! in&ers1.

(i&elul la care presiunile interiara si e-teriara sunt e!ale se nume6te ni&el de presiuneneutra sau plan neutral./calizarea planului neutral depinde de distriuţia deschiderilr e-teriare2in !eneral in aprpiereadeschiderilr dminante.Efectul de sti&a pate fi calculat cu

D'HS+tJ0l7)4l7)i1Jh

t4ceficient de curent termic0242T+1dependent de distanta de separaţie dintre eta3e

)4temperatura e-terira asluta0!rade 1

)i4temperatura interiara asluta0!rade 1

h4inaltimea clădirii

VE()I/A)<ARECARAC)ERI#)ICI #I /EGI DE 5U(C9I<(ARE

'entru aplicaţii IV AC &entilatarele nu depă6esc O'a2presiune ttala.Instalarea&entilatarelr treuie sa respecte următarele re!uluiL &entilatarele treuiesc amplasate astfel incat ie6irea unuia sa nu cnstituie intrare pentru altulL suprafaţa de intrare treuie sa fie cel puţin cu +F mai mare dec$t suprafaţa de e&acuare a

eliceiL intre &entilatarele amplasate in pziţie treuie sa e-iste distanta mai mare de sase ri

diametrul acestraL cturile sau înclinaţiile tuulaturii la e&acuare sa fie cel puţin un diametru al elicei

E-ista dua tipuri principale de &entilatare

4&entilatare centifu!ale4preiau si e&acuează aerul radial fata de a-a de rtaţie4se flsesc la sisteme de mari dimensiuni



4&entilatare a-iale4directineaza aerul paralel cu a-ul de rtaie

4sunt de mai multe tipuri2fiecare priectat pentru anumita !ama de presiunistaice2pana la +2O'a.

Ventilatarele se ale! in funcţie de criteriile de perfrmanta e-primate de4&lumul0deitul1 &entilatrului Hdeitul de iesire0usr mai redus dec$t cel dela intrare datrita mdificărilr de &lum specific din prcesul decmprimare14presiunea statica a &entilatrului0'#V1H')V4'DV4presiunea ttala a &entilatrului0')V1Hdiferenta dintre ') a &entilatrului laintrare si ') la iesire0masara ener!ia mecanica ttala adău!ata aerului4presiunea dinamica0'DV14presiunea dinamica la ie6irea &entilatrului

/e!ile &entilatarelr

'uterea necesara acţinarii &entilatrului este

'H;J')V

'uterea cnsumata este

'cH'7Z

#istemele de tuulatura cu &entilatare au anumita frecare sau rezistenta la cur!ereaflu-ului de aer.'resiunea statica de4a lun!ul unei tuulaturi &ariază cu pătratul deitului de aer princnducta.



A2,4curele caracteristice ale sistemului0rezistenta tuulaturii1

'entru a furniza cantitatea ceruta de aer treuie selectat un &entilatr care pate in&in!e si

rezistenta tuulaturii. )tusi2datrita repzitinarii clapetelr si mdificărilr echipamentuluirezistenta tuulaturii se pate mdifica.Cura , prezintă cazul unei rezistente mărite a tuulaturii datrata inchiderii clapetelr sau

infundarii filtrelr.Caracteristicile de &entilatr crspund cazurilr c$nd acesta funcţinează la S2respecti& de

rt7min.Intersectiile dintre cure indica deitele de aer furnizate de &entilatr la cele dua turaţii.

*8#URAREA 'RE#IU(II #i DE,I)U/UI DE AER I( )U,U/A)URA

#enzri de presiune

Unele aplicaţii necesita dar măsurarea presiunii statice .'entru aceasta se flse6te senzrula1.Acest senzr are frma aerdinamica in frma de !lnte urmata de !ăuri mici periferice care sunt

perpendiculare pe sensul de cur!ere.

#enzrul de presiune ttala 1 este similar dar deschizătura se afla la capăt si nu mai e-ista rificiilaterale.

#enzri cu tu 'ilt

Un tu 'ilt măsară at$t presiunea statica cat si cea ttala.Dispziti&ul cmina cele duatipuri de senzri prezentate anterir intr4unul sin!ur.



'entru a măsura presiune dinamica precisa2tuul 'ilt treuie sa fie indreptat direct influ-ul de aer.In !rafic prezentam erarea de presiune statica si ttala atunci c$nd tuul este de&iat fatade sensul deitului de aer.

'entru atine &iteza medie a aerului cat mai precisa treuiesc efectuate mai multe măsurăriin secţiunea tuulaturii.

'entru a măsura cu acurateţe presiunea treuiesc e&itate znele cu turulente de aer.De aceeatuul de aer treuie intrdus in flu-ul de aer la cel putin % diametre in a&al si diametre in amntefata de cure2cturi sau alte structii.(u este practica flsirea tuurilr pilt la &iteze su2m7s0presiunea dinamica 2'a1.

Viteza0m7s1 Erare prcentuala0[1

+ .+% .

% %2S 2 %2

: ;u< static

: ;u< 'e presiune totala

= >?5+@



In situaţiile practice &iteza aerului nu este unifrma de4a lun!ul secţiunii unei cnducteAeruleste incetinit datrita frecărilr in aprpierea pereţilr.

'entru determinarea &itezei medii treuie efectuate mai multe citiri la puncte de ariie!ale Aceste citiri parta denumirea de citiri trans&ersale.



In secţiunea de asrtie2srentul puternic este pul&erizat peste &apri de refri!erent pe care iiasare.#rentul sla rezultat este pmpat prin schimătrul de căldura unde preia parte din

căldura srentului puternic inapi in !eneratr.Aici srentul este încălzit si separat de &aprii derefri!erent.Acestia mi!rează dinspre !eneratr spre cndensatr2unde sunt raciti pana la cndensarealr in lichid.Refri!erentul ţinut cur!e in e&apratr2unde este pul&erizat peste miezul de apa rece sitransfrmat prin asrţia căldurii apei din nu in &apri.Vaprii de refri!erent mi!rează spreasrant unde sunt preluaţi de srent si ciclul se inchide.

REG/AREA #I#)E*E/<R DE R8CIRE

Instalaţii de răcire cu apa

Acestea !enerează apa rece pentru distriuţia intr4una sau mai multe clădiri.Cnstau dintr4unul sau mai multe racitare de tipuri de tipuri similare sau diferite.'r!ramul de re!lare treuie saselecteze cele mai eficiente cantităţi de racitare2prnirea sec&enţiala a pmpelr si cntrlulturnurilr de răcire pentru a satisface cndiţiile curente de sarcina .

#trate!iile de ptimizare a sistemelr de răcire include%. furnizarea apei răcite la temperatura ce minimizează ener!ia cnsumata de racitr si pmpe2

satisfăc$nd simultan cererea de răcire+. selectarea unr cminaţii de racitare care satisfac sarcina la csturi de e&aprare minime. flsirea căldurii e-trase pentru următarele sarcini de încălzire simultaneS. utilizarea stcării termice pentru păstrarea căldurii e&acuate ziua si7sau a temperaturii scăzute

naptea

Re!larea sistemelr cu un racitr

'rincipala metda este re!larea de capacitate2realizata cu a3utrul unui cntrler detemperatura situate la ie6irea apei.#etpint4ul sau pate fi resetat fie flsind temperatura apei laintrare2fie temperatura znei cu sarcina ma-ima de racire.A dua metda presupune simultanmnitrizarea &al&elr de apa rece din sistemele de &entilaţie.

Re!larea sistemelr cu racitare multiple

#istemele cu mai multe racitare pt fi dispuse in serie sau in paralel si feră ecnmii maimari de ener!ie la sarcini parţiale.



In dispunerea paralela apa returnata este distriuita intre racitare si recminata după răcire.In fi!ura sunt prezentate după metde de funcţinare la sarcini reduse.Una flse6te cate pmpa si

&al&a de cntrl pentru fiecare racitr2cealalta pmpa cmuna cu cate &al&a de izlaţie pentrufiecare racitr.'mpele indi&iduale permit scaterea din funcţiune a cate unei ramuri la sarcini mici2cnmisind ecnmisind ener!ie.

Val&ele de cntrl pre&in in&ersarea sensului cur!erii apei prin racitrul prit.Val&ele de izlare2la sistemul mnpmpa2permit racitrului in funcţiune sa furnizeze dar

apa racita la temperatura drita.5ara acstea2 3umătate din cantitatea de apa &a trece prin racitrulprit sin u &a putea fi racita.

#enzrul de temperature din circuitul de apa unificat2realizeaza re!larea primara de capacitate#enzrii de limita termica inferiara împiedica apa la ie6irea din racitr sa intre in sistem la &alri

prea mici.'e retur2pate fi flsit un alt sensr de temperatura care pate pri unul din racitare in

cndiţii de sarcina redusa

In dispunerea serie2presiunea apei răcite este mai ridicta./a sarcini partiale2cnsumulde putere al cmpresarelr este mai redus dec$t in dispunerea paralela.

Cndensatarele racitarelr sunt si ele dispuse in serie2dar in sens cntrar.Racitrul % prime6te lichid de cndensare si apa principala mai calde fata de racitrul +.

Anal! se pate pri ricare dintre racitare la sarcini mici.

L Re!larea temperaturii apei in turnul de răcire

)urnul de răcire disipează căldura clectata din clădire de către racitr prin răcirea apei prin cndensatr.Apa cndensatrului răcit prin e&aprare &a raci refri!erentul cu pana



la.Apa cndensatrului răcit prin e&aprare &a raci refri!erentul cu pana la 2 sutemperatura B, e-teriara.



CUPRINS DATE TE"NICE

A. 'IE#E #CRI#E

%. *emriu tehnic+. ,re&iar de calcul

,. 'IE#E DE#E(A)E

%. 'lan parter +. 'lan eta3. #ecţiune A4AS. #ecţiune ,4,

planşa 01

planşa 02

planşa 03

planşa 04



*E*<RIU )E=(IC

'rezenta dcumentaţie tratează la ni&el de priect tehnic instalaţiile de încălzire2 &entilare siclimatizare2 aferente iecti&ului 5ashin Clu situat in ,ra6&.

Clădirea este alcătuita din 4 sala prpriu4zisa a cluului2 a&$nd dua ni&ele4 !rupuri sanitare4 iruri

In cadrul priectului s4a adptat sistemul de &entilare si climatizare "sus 4 sus" pentru sala declu. încălzirea irurilr si a !rupurilr sanitare se &a realiza cu a3utrul cn&ectarelr electrice.)t4data2 din !rupurile sanitare se &a e&acua aerul &iciat.

'entru realizarea instalaţiei de &entilare si climatizare aferenta sălii de clu s4au flsit ptsplituri !henaile2 marca /E((<P2 amplasate in plafnul fals2 deasupra scenei. 5iecare split are unitate e-teriara amplasat pe peretele estic al clădirii. #pliturile pt funcţina at$t in sarcina derăcire cat si in pmpa de căldura2 tate unităţile interiare a&$nd suplimentar cate rezistenta

electrica de S OB. A&$nd in &dere destinaţia iecti&ului2 pentru realizarea unei ecnmii de ener!iein timpul e-platării2 fiecare split a fst pre&ăzut cu cate un termstat pr!ramail. )ate unităţileinteriare au in dtarea lr filtre de praf.

A!entul fri!ric al aparatelr este fren RSC2 a!ent fri!rific ecl!ic.'atru dintre spliturile !henaile &r fi racrdate la prize de aer pentru realizarea aprtului de

aer praspăt. A&$nd in &edere ca in clădire se &a fuma2 deitul ma-im de aer praspăt pe careinstalaţia ii pate &ehicula este de mc7h. Aceste patru aparate pt funcţina at$t in re!im % Faer praspăt cat si in re!im de recirculare.

Celelalte patru2 &r funcţina in re!im de recirculare2 aspir$nd aer din încăpere prin dua !rilemntate pe plafnul fals in zna arului.

#pliturile !henaile &r asi!ura inte!ral necesarul de căldura si de fri! al sălii de clu2 precum

si dezumidificarea aerului in periada de &ara. Unităţile interiare au fst pre&ăzute cu pmpe decndens precum si cu elemente de si!uranţa in cazul in care ta&ita de preluare a cndensului a3un!e lacapacitate ma-ima. Reţeaua de cndens se &a realiza din ţea&a de cupru si se &a urmării ca acesta saaiă panta cntinua.

*dificarea deitului de aer al incaperii si implicit a numărului rar de schimuri de aer2 se &aface prin mdificarea deitului de aer circulat si recirculat prin unitatea interiara2 lucru realizail prinmdificarea in trepte a turaţiei &entilatrului aparatului.

Intrducerea aerului in sala s4a realizat cu anemstate dtate cu re!istre de re!la3 si plenumuri. Amplasarea lr s4a făcut pe plafnul fals al sălii 2 tuulatura fiind intrdusa in spaţiuldintre plafnul fals si !rinzile de susţinere al acperi6ului. )uulatura este de secţiune circulara2 tip

s(iro1 cnfecţinată din tala zincata 'e partea intrducere2 aceasta se izlează cu &ata minerala

caserata pentru e&itarea apariţiei fenmenului de cndensare a &aprilr de apa din aer.'entru e&acuarea aerului &iciat din sala de clu2 s4au pre&ăzut trei &entilatare de e-tracţie2 cumnta3 pe tuulatura2 marca VI*. Gurile de e&acuare aferente lr sunt amplasate pe peretele nrdical clădirii.



E&acuarea aerului &iciat din sala s4a realizat cu !uri de e&acuare dtate cu re!ister de re!la32mntate pe plafnul fals si direct pe tuulatura. Ca si in cazul intrducerii2 tuulatura flsita este desecţiune circulara2 cnfecţinată din tala zincata2 dar neizlata.

)uulatura2 anemstatele2 !rilele de e&acuare2 au fst dimensinate astfel incat &iteza aeruluisa se incadreze in limitele instalaţiilr de cmfrt2 ne!enerand z!mte sau senzaţia de curent. )t4dată2 la racrdarea plenumurilr s4au flsit tuuri fle-iile pentru împiedicarea transmiterii&iraţiilr.

'entru incalzirea irurilr2 a !rupurilr sanitare2 a hlului de acces precum si a !arderei2s4a ptat pentru cn&ectare electrice mnfazate2 marca AIRE/EC. Crpurile de incalzire s4auamplasat astfel incat sa se asi!ure funcţinarea lr cu eficienta termica ma-ima si sa se creleze cuelementele de cnstrucţie si milierul. Ele se &r mnta la partea inferiara a pereţilr2 in&ecinătatea suprafeţelr reci2 aparent2 si unde este cazul in a-ul ferestrelr.

'entru e-tracţia aerului &iciat din !rupurile sanitare2 s4a pre&ăzut un &entilatr cu mnta3 petuulatura2 marca VI*. Acesta &a fi amplasat in spaţial dintre plafnul fals si cel real de deasupra

!rupului sanitar de la eta3. Acesta &a deser&i at$t !rupurile sanitare de la parter cat si cel de la eta3./e!ătura dintre &al&ele de e&acuare si &entilatr se face cu tuulatura de secţiune circulara2tip s(iro1 neizlata. De4asemenea2 racrdarea &al&elr la tuulatura se &a face prin intermediul unuitu fle-iil.

'entru a permite circulaţia aerului dispre sala si hluri spre !rupuri sanitare2 precum si pentrua e&ita frmarea unr zne de depresiune2 sau pre&ăzut in u6ile !rupurilr sanitare !rile de transfer.Acestea au fst dimensinate astfel incat aerul &ehiculat prin ele sa nu !enereze z!mte.



,REVIAR DE CA/CU/

Clădirea este amplasata in ,ra6&.

'arametrii aerului e-terir

Vara 4 temperatura e-teriara de calcul te&HC4 cnţinut de umiditate -H%2 !7O!

Iarna 4 temperatura e-teriara teH 4+%C

4 cnţinut de umiditate -H2S !7O!

'arametrii de calcul in încăperi

Vara 4 temperatura e-teriara de calcul tiH+C4 cnţinut de umiditate nu se nrmează

Iarna 4 temperatura e-teriara teH+C4 cnţinut de umiditate nu se nrmează

#arcina de răcire2 rezultata din aprturi de căldura si de!a3ări de căldura2 a fst determinata

cnfrm #)A# ST7%4T+2 "Calculul aprturilr de căldura din e-terir". De4asemenea2 s4a ţinut cntde de!a3ările de căldura de la ameni2 iluminat si echipamente acţinate electric.

#arcina de incalzire2 a fst determinata cnfrm #)A# %Q7%4QS2 "Calculul pierderilr decăldura"

Caracteristicile tehnice ale clădirii au fst apreciate astfel

4 ceficientul !lal de transfer termic pentru terasa % B7m+ 4 ceficientul !lal de transfer termic pentru pereţi din cărămida de cm%2S+ B7m+

4 ceficientul !lal de transfer termic pentru ferestre 2T B7m+

In aceste cndiţii au rezultat următarele sarcini termice de incalzire4 pentru sala de clu ;HS+ OB4 pentru iruri2 hluri si !rupuri sanitare ;HQ OB4 pentru incalzirea aerului praspăt@ ;H% OB

#arcina de răcire4 pentru sala de clu ;H OB4 pentru răcirea aerului praspăt@ ;H OB



In funcţie de acestea au fst alese T aparate 0splituri !henaile1 care pt funcţina at$t in

sarcina de răcire cat si in pmpa de căldura. #uplimentar2 aparatele au fst dtate cu cate rezistentaelectrica de S OB. Acestea &r deser&i sala de clu.

'entru iruri2 hluri si !rupuri sanitare2 au fst alese % cn&ectare electrice2 mnfazate2de puteri diferite2 in funcţie de mărimea încăperii deser&ite2 rientarea ei si destinaţia ei.

Deitul de aer /ma-.H% m7hDin care deit de aer praspăt /pH m7hDeit e-tracţie !rupuri sanitare /e-.H m 7h

#4a cnsiderat2 cnfrm #)A# ST7%4T+2 cate m7h pentru fiecare &as de BC si cate +m7h pentru fiecare pisar.

Ventilatarele de e&acuare au fst dimensinate in funcţie de deit si presiunea dispniila.

Caracteristicile tehnice si dimensiunile spliturilr !henaile si a &entilatarelr2 pt fi &ăzutein fisele tehnice ata6ate.



'R<IEC) DE EPECU9IE

<,IEC) 5A#=I<( C/U, 4 ,ra6&

,E(E5ICIAR #.C *A(UR<* C<(#U/)I(G #.R./.

<,IEC)IV I(#)A/A9II DE >(C8/?IRE2 VE()I/A9II #I C/I*A)I?ARE

'R<IEC)A() RA(D GR<U' 4 ,ra6&

C</EC)IV DE E/A,<RARE

in!. \tefan %A(CU

in!. An!elica #)A(E#CU

PROIECTAREA_UNUI_SISTEM_DE_VENTILATIE_SI_CLIMATIZARE_PENTRU_O_SALA_DE_CINEMATOGRAF_CU_ANEXA

Documents

Transcript of PROIECTAREA_UNUI_SISTEM_DE_VENTILATIE_SI_CLIMATIZARE_PENTRU_O_SALA_DE_CINEMATOGRAF_CU_ANEXA