proiectarea didactica

Practicarea activitatii didactice

6.1 Delimitari conceptuale: definitii

Normal este ca dupa ce au fost identificate elementele activitatii didactice (principii, continuturi, forme, metode, mijloace etc.), profesorul sa procedeze la schitarea unei modalitati de combinare a lor, de organizare, de coordonare si dirijare, de desfasurare si de finalizare a activitatii didactice.

„Înainte de a calca pe un drum, trebuie sa- l vezi cu ochii mintii” – Kotarbinski (parintele praxiologiei). Ce înseamna? – elaborarea unui model (scenariu) de actiune; respectiv proiectarea prealabila a lectiei. Pedagogic vorbind, proiectarea reprezinta procesul deliberativ de fixare mentala a pasilor ce vor fi parcursi în realizarea instructiei si educatiei.

Proiectarea didactica - Activitate complexa de anticipare a

ceea ce doreste (si trebuie) sa realizeze profesorul împreuna cu elevii sai în cadrul unei lectii/sistem de lectii, astfel încât obiectivele educationale sa fie atinse.

În contextul noului curriculum, în centrul proiectarii

didactice este plasat demersul didactic personalizat, concretizat în unitatea de învatare. Personalizarea actului didactic ofera

6

PRACTICAREA ACTIVITATII DIDACTICE


profesorului posibilitatea de a decide asupra modalitatilor de predare, de exprimare, de aplicare a principiilor didactice astfel încât scolarul sa beneficieze de un parcurs scolar individualizat în functie de conditiile si cerintele concrete ale învatarii.

Orice proiect didactic are, practic, caracter de document administrativ deoarece asociaza – prin particularizare – elementele programei scolare (obiective de referinta, continuturi, activitati de învatare) cu acele resurse de timp si materiale considerate adecvate predarii.

În ceea ce priveste unitatea de învatare, aceasta se identifica

cu lectia / sistemul de lectii, fiind o structura didactica deschisa si flexibila deoarece:

Ø determina formarea la scolari a unui comportament specific

Ø este unitara din punct de vedere tematic Ø se desfasoara sistematic si adecvat prin aplicarea

principiilor didactice Ø se finalizeaza prin evaluare (pentru a asigura feed-back-

ul). Proiectele pedagogice ale unitatilor de învatare trebuie

completate ritmic pe parcursul unui an scolar pentru a reflecta cât mai bine realitatea.

În nici un caz, proiectarea didactica nu trebuie confundata cu planificarea. Relatia dintre cele doua actiuni nu este una de opozitie, ci de adecvare, de trecere de la general la particular, de la global la secvential, în mod esalonat.

Astfel: Proiectul de lectie (centrat pe obiective, care devin

realitate sub efectul activitatii profesorului) evidentiaza modul cum devin operationale continuturile, cum se utilizeaza metodele si mijloacele, cum participa elevii, care sunt actiunile de predare si învatare, cum devine profesorul managerul actiunii didactice, care


sunt modalitatile de evaluare preconizate, toate acestea la modul anticipativ.

Planul de lectie – pune accentul: pe prevederea scopurilor

(informativ, formativ, educativ), pe continutul transmis (mentionat în mod detaliat), pe structura lectiei, etapele instruirii si timpul necesar, pe metodologia de predare (defalcat pe fiecare eveniment al instruirii) – toate acestea conform unui model relativ fix de concepere, de unde si obligatia respectarii planului exact asa cum a fost conceput.

Planul de lectie este îndeosebi o proiectare prin continut si pentru continut.

Proiectul este o schitare (desenare, creionare) a instruirii prin obiective, procedându-se la o abordare sistematica ce asigura eficienta manageriala a procesului didactic.

Planul trebuie respectat întrutotul. Proiectul ofera posibilitatea ajustarii din mers, în functie de

context si imprevizibil. În design-ul instruirii, o lectie / un sistem de lectii nu mai

apare izolat ci ca o secventa / secvente în lantul etapelor învatarii unei teme, capitol, sectiune, modul – asigurându-se realizarea echilibrata a scopurilor si obiectivelor operationale a învatarii cumulative (prin adaugare si întelegere).


6.2 Etapele proiectarii pedagogice a unei unitati de învatare

Orice act de proiectare pedagogica parcurge câteva etape,

corespunzatoare întrebarilor pe care si le pune profesorul. Astfel, schematic elementele oricarui proiect didactic sunt urmatoarele:

Etapa I Etapa II Etapa III Etapa IV Etapa V

Interpretarea schemei:

Observam ca proiectarea unei unitati de învatare (lectie / sistem de lectii) parcurge 5 etape, în fiecare etapa profesorul urmând sa decida.

Etapa I: se realizeaza urmatoarele operatii: a) stabilirea comportamentului final, respectiv ce trebuie sa

stie si sa fie capabili sa faca elevii la sfârsitul lectiei. b) compararea obiectivelor operationale (evaluabile) cu ceea

ce prevede programa scolara a disciplinei (cu obiectivul de referinta); în aceasta etapa, profesorul precizeaza si performantele minime asteptate.

De ce voi

face ?

Ce voi

face ?

Cu ce voi

face ?

Cum voi

face ?

Cât s-a

realizat ?

Identificarea (precizarea) obiectivelor

Selectarea Continutu-

rilor

Analiza Resurse-

lor

Determinarea activitatilor de

învatare (elaborarea strategiei didactice)

Stabilirea

instrumentelor de

evaluare


c) consideratii cu privire la posibilitatile reale de a realiza obiectivele propuse în timpul disponibil.

ATENTIE ! Obiectivele sa fie clare si precise, sa delimiteze o conduita

sau o achizitie educativa concreta.

Etapa II: consta în stabilirea continuturilor de transmis (cunostinte, priceperi, deprinderi, abilitati etc.) potrivit programei scolare si manualului. Este etapa în care profesorul personalizeaza actul didactic deoarece îl adapteaza, înlocuieste, omite sau adauga tot ceea ce considera ca necesar scolarului pentru a avansa în învatare si pentru a dobândi comportamentul preconizat; el poate utiliza si alte materiale – suport, conform algoritmului lectiei stabilite.

Etapa III: analiza resurselor (umane, materiale,

procedurale) vizeaza urmatoarele operatii: a) analiza carecteristicilor grupului – tinta de elevi,

respectiv nivelul de pregatire, capacitatile lor de învatare, personalitatea, motivatia, disponibilitatile de exprimare, profesorul cu experienta sa, statutul scolii etc.

b) stabilirea celei mai adecvate forme de organizare a clasei, a fondului de timp necesar fiecarui moment al lectiei etc.

c) analiza conditiilor materiale necesare: manuale, texte auxiliare, materiale didactice, mijloace multimedia, precum si locul de desfasurare a lectiei (sala de curs, laborator, muzeu, cadru natural etc.).


Etapa IV: vizeaza elaborarea – prin anticipatie – a strategiei didactice, respectiv:

a) alegerea metodelor si procedeelor de predare, a metodelor de învatare (prin cooperare sau prin competitie)

b) selectarea materialului intuitiv pentru fiecare secventa de predare – învatare

c) stabilirea combinatiei optime a metodelor, procedeelor si mijloacelor de învatamânt ce urmeaza a fi activate, astfel încât sa se asigure atingerea obiectivelor de catre cât mai multi scolari (cel putin 2/3 din efectivul clasei).

Etapa V: consta în stabilirea tipurilor si instrumentelor de

evaluare astfel încât profesorul sa aiba posibilitatea sa constate daca ceea ce si-a propus s-a realizat si în ce masura. Evaluarea cea mai valida este cea care se realizeaza prin compararea rezultatelor obtinute cu rezultatele scontate, preconizate (cu obiectivele).

ATENTIE ! Este important sa fie evaluata nu numai cantitatea de

informatie de care dispune scolarul, ci , mai ales, ceea ce poate el sa faca utilizând deja ceea ce stie sau intuieste. În acest sens, se recomanda inclusiv autoevaluarea si / sau evaluarea prin consultare în grupuri mici – pentru a sesiza modul în care scolarii îsi exprima liber opiniile sau accepta cu / fara toleranta opiniile celorlalti.

În proiectarea probelor de evaluare câteva întrebari sunt

utile profesorului: a) care sunt obiectivele – cadru si obiectivele de referinta

ale programei scolare pe care trebuie sa le realizeze scolarii ?


b) care sunt performantele minime (si chiar medii) pe care le pot atinge scolarii pentru a demonstra ca au atins aceste obiective ?

c) când si în ce scop evaluez ? d) pentru ce tip de evaluare optez ? e) ce instrumente voi folosi ? f) cum voi proceda pentru ca evaluarea sa cuprinda toti

scolarii si sa fie obiectiva ? g) sunt dispus/a sa interpretez rezultatele evaluarii si sa

reglez propria activitate astfel încât toti scolarii sa poata atinge, în final, standardele curriculare de performanta ?

Concluzii: Prin proiectarea didactica profesorul stabileste (în detaliu)

în amanunt ceea ce urmeaza sa se realizeze în clasa împreuna cu elevii (ce intentii are), precum si modalitatile practice pe care preconizeaza sa le foloseasca pentru a-si atinge obiectivele propuse (înseamna ca proiectul unei lectii are caracter strategic).

Dar, oricât de minutios ar fi elaborat, proiectul (scenariu) didactic nu poate anticipa toate întâmplarile ce pot interveni (surveni) pe parcursul lectiei. În astfel de cazuri, numai maiestria pedagogica îl va ajuta sa nu se abata prea mult de la ceea ce a stabilit si prevazut în proiect, venind în întâmpinarea unor astfel de evenimente imprevizibile cu metode si procedee adecvate. De asta se si spune ca realizarea proiectului didactic într-o situatie concreta este opera profesorului, respectiv rezultatul artei sale didactice (în virtutea careia el va anticipa toate detaliile pe care le implica lectia).


Pe ce se bazeaza realizarea unui proiect didactic? 1. pe cunoasterea etapelor de baza ale proiectului didactic

(cele cinci etape / elemente de baza) 2. pe cunoasterea si stapânirea principiilor didactice 3. pe cunoasterea si stapânirea tehnologiei didactice

(metode si mijloace) 4. pe cunoasterea clasei de elevi (lectia este diferita de la o

clasa la alta) 5. pe gândirea creatoare si capacitatea de anticipare a

profesorului

6.3 Structura proiectului didactic

Orice proiect didactic este structurat în doua parti:

• Identificarea • Constructia

I. Identificarea: include indicatorii

• Scoala • Clasa • Disciplina • Tipul lectiei (comunicarea cunostintelor, Tema

lectiei (subiectul) • formarea deprinderilor, recapitulare, evaluare,

mixta) • Varianta de lectie • Durata • Metode si mijloace de învatamânt • Obiectiv de referinta • Obiective specifice (operationale)

Fiecarei parti îi corespund anumiti indicatori si un mod specific de asociere a informatiei cu acesti indicatori


II. Constructia scenariului didactic

Constructia proiectului este în concordanta cu evenimentele instruirii

1. se stabilesc întâi obiectivele operationale (care sunt corelate, evident cu continutul lectiei)

2. se stabilesc strategiile în functie de continut si de obiective. Sunt stabilite sarcinile de învatare (ce trebuie sa faca elevul pentru a dovedi ca si-a însusit o cunostinta) si metodele, mijloacele de învatare, materialele didactice cu ajutorul carora elevul va rezolva sarcina de învatare

3. se stabilesc întrebarile de evaluare a nivelului de realizare a obiectivelor propuse

ATENTIE ! Tot scenariul didactic depinde de stabilirea obiectivelor. În

functie de ele se realizeaza apoi proiectul si se poate evalua eficienta activitatii didactice. La sfârsitul proiectului, în functie de timpul alocat lectiei, pot fi facute mentiuni exprese cu privire la stabilirea obiectivelor.

6.4 Proiect didactic – model I. Elemente de identificare (date generale) Ø Cadru didactic……….......................................... Ø Data ………......................................................... Ø Unitatea scolara ……………............................... Ø Clasa ………….................................................... Ø Disciplina de învatamânt (ob. de studiu)……….. Ø Tema lectiei (capitolul) ……………................... Ø Subiectul lectiei …………………....................... Ø Tipul lectiei ……………………….....................


Ø Varianta de lectie (se trece, optional) ………….. Ø Durata lectiei (în minute) ………….................... Ø Metode didactice si procedee folosite ………..... Ø Materiale didactice (carte, plansa, schema,)….... Ø Mijloace tehnice (retroproiector, calculator, video

etc.) …….............................................................. Ø Obiectivul de referinta (sarcina did. dominanta) ……............................................................................ Ø Obiective operationale:

O1 O2 . . . On

Constructia (scenariul activitatii didactice)

A. Captarea atentiei (minute) Ce face profesorul? Ce face elevul?

B. Enuntarea obiectivelor operationale (~3 minute) Ce face profesorul? Ce face elevul?

C. Reactualizarea cunostintelor anterioare (-minute) (pt.a

asigura continuarea cunoasterii si pentru a evalua pe elevi)

Ce face profesorul? Ce face elevul?

D. Transmiterea (prezentarea) noului continut informational (organizarea elevilor pentru învatarea + stabilirea sarcinilor de învatare + dirijarea învatarii; toate se fac concomitent) – (minute)



E. Asigurarea retentiei si obtinerea feed-backului (pentru a

verifica daca învatarea s-a produs si la ce nivel de performanta. Se pot pune si note) – (minute)


F. Evaluarea formativa (se mentioneaza metoda si instrumentul sau proba prin care se realizeaza evaluarea).


G. Asigurarea transferului (tema pentru acasa + bibliografie de conspectat – daca e cazul) = (minute).


Μ Itemi pentru autoevaluare si probleme de reflectie (sarcini de munca independenta)

1. Proiectarea didactica este: a) o proiectie mentala a ceea ce se va întâmpla în clasa

(laborator, atelier etc.); b) schitarea activitatilor si operatiilor pe care profesorul

le va întreprinde într-o activitate didactica viitoare; c) procesul de anticipare a ceea ce intentioneaza

profesorul sa realizeze, împreuna cu elevii, în cadrul unei (unor) activitati instructiv-educative determinate, pe parcursul unui trimestru sau an scolar, în scopul realizarii obiectivelor programei disciplinei pe care o preda.


Indicati varianta de raspuns care se apropie cel mai mult de formularea din capitolul studiat si explicati de ce variantele celelalte nu sunt satisfacatoare:

2. a) Enuntati evenimentele instruirii si propuneti o grupare a lor în functie de tipul de lectie folosit.

b) Realizati, pe aceasta baza, proiectul didactic al unei lectii (de un anumit tip), la alegerea dumneavoastra.

¨ Referinte bibliografice

1. Ansubel, David I., Robinson, Floyd G., Învatarea în scoala, în Introducere în psihologia pedagogica, E.D.P., Bucuresti, 1981

2. Gagné, Robert M., Conditiile învatarii E.D.P., Bucuresti, 1975

3. Gagné, Robert M., Briggs, Leslie J., Principii de design al instruirii, E.D.P., Bucuresti, 1977.

4. Gheorghiu, Al., Popovici, Mircea, Elemente de tehnologie didactica, E.D.P., Bucuresti, 1983

5. Jinga, Ioan, Inspectia scolara (sectiunea a II-a în colaborare cu I. Negret), E.D.P., Bucuresti 1983.

6. Jinga, Ioan, Negret, Ion, Învatarea eficienta, Editura pentru Tineret si Sport, Bucuresti, 1994

7. Jinga, Ioan, Proiectarea – un proces necesar de învatare, în “Tribuna Învatamântului”, nr.294/11 septembrie 1995

proiectarea didactica

Documents

Transcript of proiectarea didactica