Proiect unguente

8/9/2019 Proiect unguente

1/39

PLANUL LUCRĂRII

MEMORIU EXPLICATIV

1. GENERALITĂŢI

2. FACTORII CARE INFLUENŢEAZĂ EFECTELE

TERAPEUTICE

3. CLASIFICAREA UNGUENTELOR

4. BAZE DE UNGUENTE

5. ALEGEREA BAZELOR DE UNGUENTE

6. METODE DE PREPARARE A UNGUENTELOR

7. CONCLUZII

. BIBLIOGRAFIE

CUPRINS

1


2/39

MEMORIU EXPLICATIV

Remediile care sunt definite ca mijloace capaile s! ac"ione#e fa$orailasupra unui or%anism pentru a pre$eni sau $indeca o maladie& au fost folosite 'nc!

din cele mai $ec(i timpuri) Printre cele trei remedii e*istente& se num!r! +iremediile c(imice care sunt constituite din dro%uri sau sustan"e medicamentoasenaturale sau de sinte#! transformate 'ntr,o form! medicamentoas! care seadministrea#! olna$ilor)

-ac! 'n urm! cu foarte mul"i ani produsele medicamentoase erau numai deori%ine natural!& odat! cu trecerea timpului a crescut + $arietatea medicamentelor sintetice 'n paralel cu de#$oltarea c(imiei de sinte#!& f!c.ndu,se astfel posiil!tratarea unor oli c!rora 'n trecut nu li se %!sea nici un remediu)

Ast!#i e*ist! numeroase forme farmaceutice ca/ puleri& supo#itoare&comprimate& suspensii& solu"ii& un%uente& etc)

0n ca#ul trat!rii pielii +i mucoaselor se apelea#! la un%uente& acesteacaracteri#.ndu,se prin faptul c! au una sau mai multe sustan"e medicamentoaseincorporate 'ntr,o sustan"! %ras!)

Vorind despre clasificarea un%uentelor& a$em/, Creme& c.nd con"in o propor"ie mai mare de ap! a$.nd o consisten"!

fluid!, Paste& c.nd con"inutul 'n ap! este mai sc!#ut +i au consisten"!

$.scoas!-up! metoda de preparare& respecti$ dup! %radul de dispersie al sustan"elor

medicamentoase +i ajut!toare& a#ele de un%uent se clasific! 'n/, Un%uente de tip solu"ie, Un%uente de tip suspensie, Un%uente de tip emulsie, Un%uente mi*te 2suspensie,emulsie,solu"ie suspensie,emulsie

emulsie,solu"ie3Pentru a corespunde cerin"elor terapeutice& un%uentele +i e*cipientii treuie

s! 'ndeplineasc! o serie de condi"ii cum ar fi/, 4a#ele treuie s! 'ncorpore#e u+or apa sau alte lic(ide pe care s! nu

le cede#e la conser$are

, 5! ai! o consisten"! moale +i s! nu se fluidifice u+or, 5! nu ai! ac"iune sensiili#ant! asupra p!r"ilor or%anismului pentru

care sunt destinate, 5! ai! ac"iune asupra acteriilor f!r! a modifica p6,ul p!r"ilor

or%anismului)0n timpul lucr!rii $om $ori detaliat despre toate aceste aspecte)

7


3/39

1. GENERALITATI

Printre formele farmaceutice care 'n pre#ent constituie oiectul multor studii+i cercet!ri& se 'nscriu +i un%uentele) Acestea sunt constituite din sustan"e acti$e

'ncorporate 'n diferite a#e de un%uent) Ele sunt destinate administr!rii 'nafec"iunile topice)-e+i un%uentele constituie o form! foarte $ec(e de administrate a

sustan"elor acti$e& importan"a lor a crescut mult& datorit! numeroaselor cercet!riefectuate 'n acest domeniu)

Un%uentele au fost cunoscute 'nc! din antic(itate c.nd se foloseau cae*icipien"i %r!simile naturale)

Cercet!rile 'n domeniul un%uentelor se amplific! la 'nceputul secolului XIX&odat! cu decoperirea a o serie de sustan"e folosite la prepararea un%uentelor/%licerina& un%uentul de parafin! 2189:3& acidul stearic 2189;3& lanolin! 2188


4/39

-in acest punct de $edere& M>n#el ?) define+te un%uentele ca %eluri plastice pentru aplica"ie cutanat!)

Pe a#a propriet!"ilor fi#ico,c(imice& s,a dedus c! un%uentele sunt alc!tuitedin particule solide 2cear!& alcool etilic& parafin!3 +i particule lic(ide 2ulei de

parafin!& de floarea soarelui& etc)3) Pe a#a cercet!rilor mai recente s,a constatat c!+i $aselina este un %el& ea fiind un amestec de (idrocaruri solide& amorfe +icristaline cu (idrocaruri lic(ide)

@o"iunea de %el este confirmat! 'n acela+i timp +i de confi%ura"ia structural!)Particulele fa#ei solide& de form! filifor! lun%! sau puternic ramificat!& constituieun sc(elet la*& c!ruia 'i sunt atriuite propriet!"i reolo%ice care caracteri#ea#!un%uentele)

5tailitatea %elului se datore+te faptului c! aceste particule ale fa#ei solide$in 'n atin%erea cu altele& prin#.ndu,se 'ntr,o re"ea& datorit! unor le%aturi secundarecare se stailesc 'ntre ele)

-atorit! posiilit!"ii dere%l!rii structurii su ac"iunea unor for"e mecanicesau termice& la un%uente nu poate fi $ora de $alen"e principale& ci numai dele%!turi mai slae& de tipul Van der aals& Coulom sau le%!turi de (idro%en)

-in defini"ia un%uentelor se desprinde ideea c! pentru a asi%ura calitateaun%uentelor& 'n afar! de cunoa+terea a#elor de un%uent +i a modului de preparare&treuie s! se cunoasc! anatomia +i fi#iolo%ia pielii)

5tatistic s,a demonstrat c! al V,lea pacient care consult! un doctor 'n Europacentral! sufer! de o oal! a pielii) Cau#ele acestei cre+teri continue a maladiilor

pielii nu sunt cunoscute& dar este si%ur totu+i c! ele sunt datorate 'n %eneralinfluen"elor de diferite tipuri ale mediului) Pentru tratamentul maladiilor pielii&terapeutica dispune de o %ama lar%! de forme de u# topic 2sc(ema 13& care sesituea#! de la puleri& lo"iuni& emulsii& +ampoane& un%uente& paste p.n! la aerosoli&s!punuri& ade#i$e +i alte preparate)

-ro% pulereB alte in%rediente B sol$ent B lic(id

pulere solu"ie suspensie

B sustante semisolidea#ice

B lic(id

un%uent emulsie

B a#! $.scoas! cu mult! ap! B sunstan"e semisolide a#ice B lic(id 2uleiBap!3

(idro%el un%uent,past! emulsie

5C6EMA 1) =orme de u# topic

La ora actual!& formele de u# topic repre#int! D,; din toate preparatelefolosite) -intre ele& un%uentele se folosesc 'n propor"ie de 8F& iar formele lic(ide

D


5/39

repre#int! 1


6/39

5pre deoseire de alte forme farmaceutice& aici c(iar +i $e(icolul& adic! a#a& poate e*ercita un efect terapeutic) Lucrul acesta este $alail& mai ales pentrumaladiile acute& 'n timp ce 'n fa#ele suacut! +i cronic! dro%ul 'ncorporat scadeimportan"a efectului terapeutic) O alt! particularitate a preparatelor topice re#id! 'nfaptul c! 'n %eneral& ele sunt aplicate datorit! eficicacit!"ii locale& iar asor"iadro%urilor de$ine un scop 'n sine numai 'n ca#uri e*cep"ionale) Cantitatea +i

profun#imea la care p!trunde un principiu acti$e al preparatului 'n piele& depinde de propriet!"ile sale fi#ico,c(imice& de propriet!"ile a#ei +i de starea pielii) =actorii deinfluen"! datora"i sunt pre#enta"i 'n sc(em!/

Piele s!n!toas!

=unc"iile pielii/ Pielea afectat!/,tip seoreic ,inflama"ie,tip seostatic ,pierderea diferitelor straturi,tip mi*t ,le#area pielii

5tructura anatomic!/ 5tadiul maladiei/

,diferen"e de re%iune a corpului ,acut,diferen"e indi$iduale ,suacut , cronic

5tarea pielii/,(idratare& umflare,temperatur!,circula"ie

;

piele

mucoas!

f!r! p!r

cu p!r


7/39

,aria pielii

E*ist! diferen"ieri c(iar 'n cadrul pielii s!n!toase& dependent dac! este piele2cu sau f!r! p!r3 sau mucoas!& deoarece e*ist! diferen"ieri anatomice importante)

0n plus& se +tie c! e*ist! persoane cu func"ii diferite ale pielii& tipul e*trem

seoreic o produc"ie de seuum foarte mare +i tipul seostatic cu o produc"ie deseuum foarte redus!& fiind e*trem de interesante& de+i majoritatea oamenilor apar"in tipului mi*t)

Pentru dermatolo%ie& ale%erea unei a#e de un%uent pentru tipul de pieleimplicat este deja o precondi"ie esen"ial! pentru efectul terapeutic) -iferen"eleconsideraile din structura anatomic! a pielii sunt datorate mai ales %rosimiistratului arier! +i influen"ea#! $ite#a de penetrare a dro%ului 'n piele) 0n uneleca#uri maladiile $or fi considera"i +i al"i factori& de e*emplu tipul de afec"iune)

Este u+or de 'n"eles c! 'n ca#ul unor procese inflamatorii ale pielii& pierderea

straturilor superficiale ale pielii sau a distru%erii lor& necesit! precau"ii completdiferite pentru penetrarea dro%urilor) 0n mod similar& $ite#a de penetrare depinde 'nmare parte de stadiul maladiei) Pulerile si lo"iunile sunt deoseit de adec$ate

pentru un proces acut& diferitele un%uente emulsii pentru maladiile suacute +iun%uentele cu o a#! %ras! +i pansamentul oclu#i$ pentru modific!rile cronice ale

pielii)Oclu#ia produce o (idratare a pielii& o umflare& o cre+tere a temperaturii

corpului +i astfel a circula"iei& put.nd intensifica considerail penetrarea dro%ului)Comparati$ cu administrarea u#ual!& penetrarea poate s! de$in! de 1FF de ori maimare& cum este ca#ul steroi#ilor) Lucrul acesta indic! clar c! factorii men"iona"i

merit! o aten"ie mare& dup! cum se constat! +i cu apari"ia unor diferen"e atunci c.ndun%uentul este aplicat pe piele pur +i simplu& masat sau aplicat prin frec"ie)

-urata aplic!rii are de asemenea un caracter decisi$ pentru %radul de penetrare +i 'n final $om men"iona m!rimea suprafe"ei de contact& aria de pieletratat!& care este un element important) @um!rul de factori care sunt le%a"i de formade do#are nu este nici el mic) -intre sistemele farmaceutice& un%uentele suntcaracteri#ate ca deoseit de complicate) 0ntre dro%& a#! +i adju$an"ii dintr,o form!de do#are pot e*ista interac"iuni foarte diferite& care pot fi modifcate printe(nolo%ia de o"inere a formei) Astfel efectul terapeutic final este re#ultatul a

numero+i parametrii datora"i formei care are un efect par"ial in(iit& par"ialfa$ori#at)Comple*itatea un%uentelor este datorat! structurii fine a un%uentelor %eluri&

%reu de staili#at) Termenul de %el indic! deja mai multe fa#e care sunt pre#entatede asemenea 'n a#ele simple) 5tructura %elurilor G emulsie este mai complicat!)Prin 'ncorporarea a unuia sau mai multor dro%uri sistemul de$ine +i mai complicat)

9


8/39

-ro%ul poate fi pre#ent 'n fiecare fa#! +i 'n m!sur! destul de diferit!& anumedispersat %rosicior& molecular& de e*emplu soluili#at)

La fel ca toate medicamentele& +i un%uentele pot fi considerate dintr,un punctde $edere c(imic& te(nic +i fi#iolo%ic) Partea c(imic! a un%uentelor se refer! la'ns!+i a#ele de un%uente& la compatilitatea acestora ca sustan"e medicamentoase+i la conser$ailitatea un%uentelor) Partea te(nic! cuprinde prepararea un%uentelor&aparatele& ma+inile& amalajul +i conser$area lor) -in punct de $edere fi#iolo%ic ar fi de men"ionat/ indiferen"a fi#iolo%ic! a a#elor& resor"ia sustan"elor medicamentoase +i ac"iunea terapeutic! a un%uentelor)

3. CLASIFICARE

8


9/39

Compo#i"ia un%uentelor este $ariail! +i 'n str'ns! le%!tur! cu scopul terapeuticurm!rit) In trecut un%uentele con"ineau un num!r redus de in%rediente& deoseireadintre diferitele cate%orii de un%uente const'nd mai ales 'n consisten"a lor)Un%uentele pot fi clasificate dup! diferite criterii dintre care cele mai importantes'nt modul +i locul unde ac"ionea#!& compo#i"ia +i caracteristicile farmaceutice)-in punct de $edere al modului de ac"iune un%uentele pot fi epidermice&endodermice +i diadermice)

Unguentele epidermice ac"ionea#! la suprafa"a pielii& au o penetra"ie sla! +i produc un efect local) 5'nt indicate mai ales pentru a proteja pielea s!n!toas! deefectele iritante ale a%en"ilor e*terni) 5e presupune c! astfel de un%uente nu s'ntasorite sau 'n orice ca# p!trund foarte pu"in prin epiderm!) Ca e*cipien"i pentru

prepararea acestor un%uente s'nt indicate mai ales (idrocarurile& 'n special$aselina& siliconii& a#ele emulsii de tipul AHU& polietilen%li,colii)

Unguentele endodermice s'nt preparatele care pun 'n liertate medicamentul dup!ce au p!truns prin piele) Ele s'nt asorite 'n mod par"ial +i ac"ionea#! caemoliente& stimulente sau iritante locale) Penetra"ia lor se face de,a lun%ul papilelor cornoase +i a %landelor seacee) E*cipien"ii folosi"i pentru prepararea acestor un%uente treuie s! fie moi +i s! se topeasc! u+or la temperatura pielii) 4a#ele celemai une pentru prepararea un%uentelor endodermice s'nt uleiurile $e%etale&%r!simile naturale& uneori deri$atele de (idrocaruri ca $aselina +i parafina 'n

pre#en"a unor emul%atori +i 'n %eneral a#ele emulsii de tipul UHA)

Unguentele diadermice s'nt cele care pot $e(icula sustan"ele acti$e mai profund)Ele treuie s! asi%ure o resor"ie 'naintat! a medicamentelor) 5'nt mai rar folosite)-up! sistemul de dispersie un%uentele pot fi un%uente,solu"ii& un%uente,emulsii&un%uente,suspensii +i un%uente cu mai multe fa#e 2polifa#ice3)

Unguentele soluţii s'nt preparate constituite din sustan"e medicamentoasedispersate molecular 'n a#ele de un%uent)

Unguentele suspensii cu fa#a dispersat! constituit! din puleri insoluile& 'ne*cipient) -ac! cantitatea de pulere dep!+e+te 7


10/39

=)R) IX d! indica"ii asupra prepar!rii un%uentelor "in'nd seama de aceast!'mp!r"ire)

In func"ie de caracteristicile a#ei folosite un%uentele pot fi clasificate 'n patrucate%orii/

1) Krase7) Emulsii:) Un%uente care pot fi sp!late cu apaD) Un%uente soluile 'n ap!)O clasificare asem!n!toare& care "ine seama de structura coloidal! a

preparatelor& 'mparte un%uentele 'n (idrofoe +i (idrofile) Un%uentele alc!tuite din a#e %rase 2amestecuri de %r!simi& uleiuri +i ceruri3 nu pot fi sp!late cu apa)Un%uentele (idrofile au propriet!"i de a 'ncorpora cantit!"i apreciaile de ap!& s'ntde oicei emulsii de tipul UHA +i au o consisten"! mai moale dec't un%uentele(idrofoe)

Pentru a corespunde cerin"elor terapeutice un%uentele ca +i e*,cipien"ii treuies! 'ndeplineasc! o serie de condi"ii/—un%uentele treuie s! nu ai! ac"iune sensiili#ant! asupra pielii) Este

recomandail ca un%uentele s! pre#inte afinitate fa"! de %r!simile pielii& s! nuastupe porii 'mpiedic'nd sc(imurile normale +i s! posede o afinitate pentrumantaua cutanat!—un%uentele treuie s! nu modifice p6,ul pielii care are un p6 acid 2D&


11/39

4. BAZE DE UNGUENTE

Prin a#ele de un%uente se 'ntele%e 'n %eneral& produse noi& onctucoase&indiferente din punct de $edere fi#iolo%ic +i c(imic) Consisten"a lor este 'ntre solid

+i lic(id) Este $ora de sustan"e plastice socotite %eluri de c!tre ?) Mn#el)Kelurile se compun dintr,o sustan"! solid! +i un lic(id)Particulele solide au o form! lun%uia"! sau foarte ramificat!) Ele intr! 'n

contact 'n mod cu totul 'nt.mpl!tor& care 'n timp de$in acti$e prin $alen"esecundare& astfel 'nc.t s! se produc! puncte de contact +i s! se forme#e o 'nl!n"uire)Aceste particule structurale sunt mai ales 'n dispersie coloidal!) La un%uente&'nl!n"uirea particulelor structurale se face prin $alen"e secundare +i nu prin cele

principale& deoarece structura %elului poate fi u+or distrus! prin mijloace mecanice+i termice) -in acestea reiese +i calitatea lor plastic!)

-ac!& dimpotri$!& 'nl!n"uirea se produce prin $alen"ele principale& atunci

%elurile sunt mai staile& elastice& +i nu mai pot fi u+or distruse mecanic +i termic)Este $ora de %eluri elastice 2de e*emplu/ %eluri cu %elatin!& %elatin! de a%ar3) -eaceea Mn#el nume+te un%uentele %eluri plastice& pentru aplicarea cutanat!)5tructura de %el a un%uentelor este redat! prin urm!toarea sc(em! de c!tre M)5c(irm/

Keluri/ Lic(id/ 5olid/ap!& ulei de parafin!& parafine solide +i ester ai aci#ilor

%licerin!& 2polimeri#an"i lic(i#i3 %ra+i cu %licerin!& cear!& tra%acanta polimeri#a"i3'nl!n"uire prin $alen"e secundare 'nl!n"uire prin $alen"e principalecaracteristici plastice caracteristici elasticeun%uente %eluri 2%elatin!& a%ar3

Prin a#a caracterului de %el al un%uentelor& Mn#el a alc!tuit o sistemati#area un%uentelor& din care $om indica unele elemente/

, %eluri de (idrocaruri/ $aselin!& un%uente cu parafin!, lipo%eluri/ %r!simi 2%liceri#i ai aci#ilor %ra+i3

, (idro%eluri/ un%uente cu %licerin!& %um! de tra%acant!& %um! deadulsion& %eluri de al%inat si entonit!& etc3

, %eluri de caroNa*/ %eluri de polietileno*id& %eluri de silicon!)Aceast! sistemati#are $a sta +i la a#a discu"iilor ce $or urma)

11


12/39

4.1. GELURI DE !IDROCARBURI

-intre %elurile de (idrocaruri& $aselina a c!p!tat o importan"! deoseit demare) -e+i $aselina nu poate c.tu+i de pu"in s! fie considerat! ca o a#! de un%uent

modern!& $om aorda totu+i pe scurt c.te$a puncte de $edere noi/La $aselin! se poate recunoa+te foarte ine caracterul de %el) Vaselina const!mai ales dintr,un amestec de i#o, +i parafine ciclice& mici cantit!"i de (idrocaruriaromatice +i de cristal reticular 2tric(ite3 care re"ine componen"ii lic(i#i&(idrocarurile nesaturate prin asor"ie sau 'nc(idere mecanic!) Prin urmare& latemperatura camerei $aselina este un %el cu propriet!"i plastice)

5orturile une de $aselin! sunt $.scoase& filante& maleaile& formea#! filme&sunt aderente& transparente +i au o consisten"! moale) Asemenea sorturi de $aselin!sunt caracteristice printr,un con"inut sc!#ut de n, parafine solide)

V!sco#itatea $aselinelor se poate o"ine +i prin ad!u%area de sustan"e

superpolimere& de e*emplu/ prin polii#outilen F)1) 'n felul acesta se poateconferi& de e*emplu/ sorturile de $aseline europene $.sco#itatea celor americane)-up! 4) 5c(mit(& asemenea produse s,ar %!si +i 'n comer" +i ar pre#enta falsific!ri

prin declararea sorturilor europene ca americane) Ad!u%area de polii#outilen serecunoa+te dup! 4) 5c(mit(& prin teste simple)

-ac! se tra%e $aselina cu dou! de%ete& atunci la produsele falsificate seformea#! fire de :,D cm) -ac! se un%e $aselin! pe palm! +i se lo$esc m.inile unade alta cu palmele desf!cute& atunci $aselina #oar! 'n fire mici prin camer!) Cuacest test de palme se poate identifica +i F)FF7 i#outilen)

Vaselina este un %el de structur! $.scoas!& deoarece $.sco#itatea nu depindenumai de frecarea interioar! ci +i de re#isten"a mai mic! sau mai mare a structurii)Comportarea structural,$.scoas! a $aselinei a fost caracteri#at! de ?) Mn#el& prinurm!torul e*emplu)

-ac! se tope+te $aselina& se toarn! 'ntr,un $as +i se las! s! stea timp de o #i&atunci ea apare ca un corp complet solid care opune o re#isten"! e$ident! uneispatule cu care se amestec! masa) Cu c.t se amestec! mai mult& cu at.t $aselinase$ine mai moale sau mai lic(id!) Inter$en"ia cu spatula a deranjat structura +i asc!#ut structur,$.sco#itatea& care era la 'nceput 'nalt!)

-ac! dup! aceea se las! s! stea $aselina& se produce un fenomen deoseit/

structura deranjat! 'ncepe din nou s! se re%enere#e a+a 'nc.t& dup! c.te$a #ile&apare iar o structur,$.sco#itate asem!n!toare sau c(iar superioar!) Printr,un nouefort mecanic& ea poate sc!dea din nou& iar l!sat! s! stea& cre+te din nou) Aceast!transformare re$ersiil! i#otermic!/ %el mai sla& se nume+te "#$%&'()&*)+',)

Mn#el a stailit $alorile de Quasi,$.sco#itate ale $aselinei prelucrate& dincare se recunoa+te u+or comportarea sa ti*otrop!) Valorile sunt 'nre%istrate 'ntaelul 1)

17


13/39

Taelul 1) Valori de Quasi,$.sco#itate a $aselinei dup! Mn#el

Tratare 77 'n 1F


14/39

Untura de porc este din punct de $edere dermatolo%ic& o un! a#! deun%uent) Ca produs iolo%ic& ester a aci#ilor %ra+i cu %licerin! ea este foarteasem!n!toare cu %r!simea din corp) -e aceea este total neiritant!& p!trunde ine 'n

piele& fa$ori#ea#! resor"ia sustan"elor medicamentoase +i este ine tolerat! laec#eme) 0n pofida acestor propriet!"i dermatolo%ice e*cep"ionale& untura de porc a

pierdut din 'nsemn!tate& datorit! durailit!"i sale limitate)0n locul re#inei de en#oe 'n Adeps en#oinatus se recomand! al"i

conser$an"i& respecti$e antio*idan"i) -intre acestea 4) 4) 5ie%fried +i R) 5c(neider au anali#at esterul propilic al acidului %alic& acidul nordi(idro%uaiaretic 2@-KA3 +i

palmitatul acidului ascoric pentru conser$area unturii de porc& o"in.nd re#ultate/

Indice ini"ial de pero*id -up! ; luni

8)F D9Ester propilic al acidului %alic F)F


15/39

, i#omeri#area prin deplasarea dulelor le%!turi sau producerea unor transpuneristerice& de e*emplu/ din acid oleic lic(id se formea#! acid elaidinic solid& fapt pecare se a#ea#! 'n primul r.nd ridicarea punctului de topire)

0n afar! de aceasta se formea#! mici cantit!"i de aci#i %ra+i +i mono%liceride&uleiul de ara(ide (idratat& primind propriet!"ile emul%atoare de tip ap! 'n ulei)

La fel ca $aselinele& $'+)"#$-*'$# -&-*/ # +)*, ' "*'#/ # /*/,0'#sunt structuri $.scoase) ?) Mn#el a prelucrat proe de %r!sime de porc +i %r!simede ara(ide cu moara pentru un%uente& m!sur.nd $alorile de Quasi,$.sco#itate)

-in $alorile 'nscrise 'n taelul 7& reiese c! la toate proele& $alorile de$.sco#itate au sc!#ut de la 1FF la cca ; prin prelucrarea cu moara pentru un%uente&iar %r!simile +i,au p!strat calitatea de a fi foarte moi) 5pre deoseire de $aselin!& la

proele de %r!sime de porc nu se produce& 'n decurs de 8 #ile& nici o 'nt!rireulterioar!& men"in.ndu,se $alorile de $.sco#itate +i prin aceasta& calitatea de a fimoi)

M!surile proprii mai am!nun"ite cu aparatul Roto$iso produs de =a)Kerder 6aae AK au ar!tat c! la o pro! de Adeps 4en#oinatus& $.sco#itateacre+te oarecum dup! : luni) Untura de porc se deosee+te prin urmare din punct de$edere fi#ic de $aselin! printr,o ti*otropie& respecti$e o 'nt!rire ulterioar! mult mairedus!& practic! ne'nsemnat!)

Taelul 7) Valorile de Quasi,$.sco#itate ale %r!simii de porc +i ale %r!simii dearac(ide la 77 'n 1F)


16/39

4.3 POLIOXIETILENGLICOLI

Un nou tip de un%uente este repre#entat de +)$')('#&'$#"$',)$' dintre care unun%uent a fost inclus +i 'n suplimentul : la -A4 ;) Polio*ietilen%licolii sunt

produ+i de condensare ai o*idului de etilen cu ap!/C67,C67B67O6OC672C67,O,C673nC67O6n G poate $aria 'ntre : +i cca 7FF

-iferi"ii polio*ietilen%licoli se deoseesc prin cifre care indic! %reutateamolecular! medie) Aceasta se afl! 'ntre 7FF +i ;FFF) Produ+ii de condensare p.n! lacca ;FF de lic(ide $.scoase aproape incolore care& odat! cu cre+terea %reut!"iimoleculare are consisten"a moale& apoi de$in solide)

Polio*ietilen%licolii sunt (idrosoluili & neiono%eni +i& deci insensiili fa"! deelectroli"i +i metale& +i foarte indiferen"i din punct de $edere fi#iolo%ic)

Pentru a se prepara Un%uentum Polieti(len%loli dup! suplimentul :& se

amestec! p!r"i e%ale de polietilen%licol :FF +i 1


17/39


18/39

Este u+or de 'n"eles c! la lan"urile moleculare 'nc.lcite& moleculele de ap!relati$e mici se intercalea#! 'ntre lan"urile moleculare a+e#ate nere%ulat +i ledistan"ea#! par"ial& produc.ndu,se o 'nmuiere) 0n func"ie de muiant& corpurilemuiante au propriet!"i mai mult sau mai pu"in plastice& elastice& lipicioase saulurefiante) 0miarea se poate dirija 'n a+a fel 'nc.t s! se forme#e produ+i onctuo+i+i aderen"i cu un con"inut de 8F,J


19/39

, metilcelulo#e/ taninuri& fenoli& coloran"i aci#i& s!ruri 'n concentra"ii mai'nalte, %licola"i de celulo#!/ aci#i tari& s!ruri de metale %rele& aluminiu& coloran"i

a#ici)Amele sorturi de adulsion pot fi u+or prelucrate& de e*emplu/ cu clorur! de

fier& (idro*id de sodium& aci#i dilua"i& alcool& solu"ii de #a(!r& clorur! de calciu&coloran"i neutri& uleiuri eterice& aerosol& talc& acid salicilic& saliciat de sodiu&

piro%alol& sulf& o*id de #inc +i sunitrat de ismut)-intre ceilal"i %eneratori or%anici cu (idro%el se utili#ea#! 'n ultimul timp

pentru prepararea un%uentelor pectinele +i al%ina"ii) Al%ina"ii sunt s!ruri aleacidului al%inic& un produs o"inut din al%e rune& soluil 'n ap! rece +i fierinte +icare dau lic(ide coloidale& $.scoase)

Acestea ser$esc la staili#area emulsiilor +i a suspensiilor +i la prepararea a#elor de un%uente mucila%inoase& lipsite de %r!simi) Un produs purificat special

pentru farmacie este preparatul Co(osal,Eljote) Cu ajutorul acestuia se pot preparala rece un%uente cu (idro%el 7,D)-e e*emplu/ D% Co(osal +i 1F% sulf se amestec! +i se freac! 1F% %licerin!

p.n! se o"ine o mas! omo%en!) Apoi se adau%! 8F% ap! 'n mai multe p!r"i +i seamestec! de fiecare dat! p.n! la formarea unui mucila%iu omo%en)

Wi (idro%elurile cu al%inate au unele propriet!"i ade#i$e) Ele se diluea#! u+or cu apa +i c(iar cu sustan"e medicamentoase 'n solu"ii +i pot fi prelucrate deoseitde u+or cu componen"ii su form! de pulere& care scad omo%enitatea +iade#i$itatea) 5e o"in produse foarte omo%ene)

Capacitatea de un%ere este mai un! dec.t la un%uentele cu adulsion) Totu+i&cu %elurile D nu se poate 'nc! atin%e o consisten"! de un%uent& deoarece asemenea%eluri sunt 'nc! lic(ide) -up! consisten"!& ele se situea#! 'ntre lo"iuni +i un%uente)Ele pot fi desemnate ca jeleuri)

Cu s!rurile de metal& alcool +i solu"ii de s!ruri se produc precipitate& iar acidul salicilic& alsamul de Peru +i %udronurile pot produce alte %reut!"i)

-intre toate (idro%elurile anor%anice& entonitele& ar%ilele& muiante naturale&au suscitat un interes m!rit 'n farmacie) 4entonitele sunt (idro*i#i de aluminiu,siliciu& 'n care& ionii de siliciu +i aluminiu sunt a+e#a"i 'n straturi& a+a 'nc.t s!forme#e o re"ea de straturi)

Aceasta poate fi dul! sau tripl!/ 5 i,Al sau 5i,Al,5i) O serie de straturi senume+te pac(et de straturi& iar mai multe pac(ete de straturi formea#! foi"a decristale propriu #is!) -intre entonite& mineralele 'n trei starturi& de e*emplu/montmorillonitul& este caracteri#at printr,o mare capacitate de 'nmuiere)

Aceasta se nume+te o capacitate de 'minare intracristalin! +i estecondi"ionat! prin aceea c! 'ntre pac(etele de straturi sunt cuprinse molecule de ap!

1J


20/39

care le pot desp!r"i) Cu apa& entonitele formea#! prin urmare un %el ri%id cu propriet!"i ti*otrope)

Ele sunt adec$ate ca staili#ator la prepararea emulsiilor +i suspensiilor +i ca a#e de un%uente lipsite de %r!simi) Un a$antaj deoseit const! din faptul c!un%uentele cu entonit! sunt sterili#ate prin c!ldur!& f!r! modificarea consisten"ei)

6idro%elurile cu entonit! sunt considerate a#e de un%uente& de e*emplu/ 'nU)5)P)X)V) Pentru farmacie& deoseit de adec$at este produsul aproape alVee%um& care se %!se+te 'n comer" cu $.sco#itate standardi#at!)

6idro%elurile cu entonit! au deoseite calit!"i plastice +i lurifiante) Cu elese prepar! produ+i cu o consisten"! de un%uent $alail!& omo%en! +i maleail!& ce

pot fi un+i foarte u+or) 0n pri$in"a capacit!"ii de un%ere& ele sunt foarteasem!n!toare un%uentelor cu %r!simi)

4.5. UNGUENTE CU ALCOOL DE LNĂ

Un%uentum alco(olum lanae este un un%uent din suplimentul : la -A4 ;&c!reia i,a ser$it drept eucerin! +i un un%uent corespun#!tor din =)4) Este $ora&

prin urmare& de o a#! de un%uent cu un emul%ator care poate fi prelucrat 'ntr,oemulsie ap!,'n,ulei sau o emulsie $eritail! ap!,'n,%r!sime ca lanolina)

,alcooli de cear! Lanette ) ; p!r"i,$aselin! %alen! )1F p!r"i,parafin! solid! 7D p!r"i

,parafin! $.scoas! )));F p!r"i @ou! este e*presia de cear! Lanette& care a ap!rut 'n locul lanolinei) E dreptc! lanolina are consisten"a unei %r!simi& dar ea apar"ine& din punct de $ederec(imic& cerurilor& deoarece repre#int! un amestec de esteri ai aci#ilor superiori cualcooli +i nu cu %licerin!)

-oar cercet!rile recente au dus la clarificarea compo#i"iei cerei Lanette +i acomponen"ilor emul%atori)

-intre aci#ii %ra+i superiori cu alcooli superiori& 'n special colesterina& s,areu+it s! se deoseeasc! :7 de aci#i& de e*emplu/ 9 aci#i %ra+i normali& 77i#oaci#i +i :F anti#oaci#i 2%rupare i#outilic! terminal!3)

Alcoolii se 'mpart 'n/ , /$,))$' /$'8/&',' , /$,))$' *'','

-intre /$,))$'' /$'8/&',' s,au identificat/, 9 alcooli normali mono$alen"i, < alcooli normali i$alen"i, D i#o,alcooli, ; antei#oalcooli

7F


21/39

-intre /$,))$'' *'',' cea mai mare parte re$ine/, colesterinei& care este con"inut! 'n ceara Lanette p.n! la 7F, i#oculesterin!& care ste un amestec de a%nosterin!, di(idroa%nosterin!, lanosterin!, di(idrolanosterin! care se 'mparte 'n/ , triterpene , steroi#i)

Astfel la principiul emul%ator al cearei Lanette apar"ine 'n special alcooli desterin! +i alcooli alifatici& care sunt i#ola"i din ceara Lanette +i ser$esc la preparareaun%uentului de alcooli de cear! Lanette)

Ei se o"in din cear! Lanette prin tratarea cu alcooli& deci prin saponificare&separare +i purificare 2alco(ols lanae3) Con"in& dintre alcoolii sterinici& cca :Fcolesterin!& 7


22/39

cca


23/39

de silicon sunt complet indiferente din punct de $edere fi#iolo%ic pe piele& 'n afar!de oc(i)

Un%uentele cu silicon nu constau numai din uleiuri cu silicon& ci +i dinamestecuri cu alte sustan"e sau& adesea din emulsii cu un con"inut di$ers de ulei desilicon) Amestecuri staile se o"in cu alcool cetilic& unt de cacao& monostearat de%licerin!& acid stearic& alcool stearilic& lanolin!& etc& care se amestec! cu uleiuri desilicon 'n propor"ie de :F,9F) Uleiul de silicon :


24/39


25/39

5.3. INCOMPATIBILITĂŢI

Pot apare incompatiilit!"i de diferite feluri mai ales 'n un%uentele emulsii/ precipit!ri& o*id!ri& coa%ulare& modific!ri ale consisten"ei& formare de complec+i&

etc) Treuie oser$at c! emul%atorii neionici inacti$ea#! majoritatea conser$an"ilor)C(iar a#a de un%uent poate fi incompatiil! cu anumite dro%uri)

5.4. STABILITATEA

0n un%uentele apoase dro%urile incorporate pot suferi un proces dedescompunere 2(idroli#!& o*idare3 +i prin urmare prolema stailit!"ii treuie s! fietratat! cu foarte mare aten"ie) -atorit! condi"iilor create 'n timpul utili#!riiun%uentului pot ap!rea +i reac"ii fotoc(imice)

5tailitatea a#ei de un%uent treuie s! fie testat! cu foarte mare %rij!&deoarece este compus! de cele mai multe ori din uleiuri& %r!simi +i (idrocaruricare sunt uneori sensiile la o*idare& proces care se soldea#! cu formarea de

pero*i#i +i alte produse de o*idare) Adaosurile de antio*idan"i ameliorea#! adeseaconsiderail stailitatea produsului& dar 'ncorporarea lor 'n un%uente apoase poatecrea proleme 2antio*idan"i fenolici sunt transfera"i 'n fa#a apoas! +i ca atare apar color!ri3)

Unele un%uente de e*emplu cele oftalmice treuie s! fie sterile) -eoarecesterilitatea treuie s! fie men"inut! pe tot parcursul perioadei de consum&

un%uentele acestea treuie s! fie amulate 'n tuuri +i e*tra%erea lor din acestetuuri s! fie f!cut! 'n mod corect) Ale%erea conser$antului este f!cut! 'n modoli%atoriu pentru fiecare preparat indi$idual 'n lumina testelor cu diferitemicroor%anisme) 5e $a "ine seama de riscul reac"iilor aler%ice)

La final se $a acorda aten"ie stailit!"ii fi#ice a un%uentelor emulsii)


26/39

OO6

Procesul decur%e cu formarea acelor alde(ide +i cetone care sunt directr!spun#!toare de %ustul +i mirosul %r!similor o*idate 2r.ncede3) La stadiul ulterior se formea#!& de asemenea +i aci#i lieri)

Procesul de o*idare a %r!simii poate fi u+or studiat cu ajutorul determin!riiiodometrice a con"inutului de pero*id uleiul este di#ol$at 'ntr,un amestec decloroform +i acid acetic %lacial dup! care se adau%! o cantitate mic! de solu"ieapoas! saturat! de iodur! de potasiu) -up! un timp de reac"ie 2adesea : minute3& seintroduce ap! +i iod pus 'n liertate este titrat cu tiosulfat de sodium)

Re#ult! c! formarea pero*idului are loc la o $ite#! lent!& un anumit timp2perioada de induc"ie3& dar dup! aceea cre+te rapid) Atunci c.nd perioada deinduc"ie a trecut& o*idarea poate fi confirmat! or%anoleptic) -urata perioadei deinduc"ie constituie o m!sur! a stailit!"ii %r!simii 'n condi"ii e*istente)

Vite#a de o*idare este influen"at! de o serie de factori) Temperaturaac"ionea#! 'n acela+i mod ca +i pentru reac"iile c(imice 'n %eneral)Compo#i"ia %r!simii este un factor foarte important) Vite#ele de o*idare ale

esterilor metalici ai acidului oleic& linoleic +i linolenic 2care con"in 18 atomi decaron +i au una& dou! +i trei dule le%!turi& respecti$3) E*punerea la lumin!& maiales la radia"iile ultra$iolete m!re+te mult $ite#a de reac"ie) Metalele& 'n special&cuprul catali#ea#! o*idarea %r!simii c(iar atunci c.nd sunt pre#ente 'n concentra"iie*trem de mici) O*idarea %r!similor este in(iat! de anumite sustan"e care suntnaturale sau ad!u%ate) Ace+ti antio*idan"i produc o prelun%ire a perioadei deinduc"ie +i deci o stailitate mai un!)

5.4.2. ANTIOXIDANŢI

0nc! din anul 1J7F s,a ar!tat c! o*idarea %r!similor poate fi in(iat! 'n marem!sur! prin adi"ia unor cantit!"i foarte mici uneori pot fi suficiente c(iar cantit!"ide F)FF1 de anumite sustan"e& 'n principal fenoli) 0n felul acesta a fost o"inut! o

prelun%ire considerail! a perioadei de induc"ie) O*idarea %r!similor decur%e ca oreac"ie 'n lan" o sin%ur! molecul! de antio*idant produce o rupere a lan"ului +i

'mpiedic! ini"ierea unui lan" lun% de reac"ii)5,a stailit c! +i perioada de induc"ie natural! a %r!similor este dirijat! de

antio*idan"ii intrinseci& de re%ul! tocoferolii) Cercet!rile efectuate 'n acest domeniuau fost intense +i din aceast! cau#! la ora actual! se cunosc foarte mul"iantio*idan"i) =oarte des este $ora de di sau polifenoli cu %rup!ri O6 'n po#i"ie orto+i para) Putem men"iona urm!torii/

7;


27/39

, hidrochinona este un antio*idant cu efecte e*celente) -in moti$e deto*icitate& totu+i& sustan"a nu este aproat! pentru a fi utili#at! 'nalimente, galatul de propel +i alţi esteri ai acidului galic se utili#ea#! pe scar!mare) Un de#a$antaj este constituit& totu+i& de sensiilitatea lor laculoare determinat! de metale 'n special fier), butilhidroxianisolul (BHA) +i butilhidroxitoluenul (BHT) au oac"iune staili#ant! asupra uleiurilor +i %r!similor c(iar +i 'n alimentecare au fost preparate la temperaturi mari)

5ustan"ele de tipul men"ionat mai sus sunt denumite adesea antio*idan"i primari) Ele sunt 'ncorporate adesea 'n comina"ii cu sustan"e siner%i#ante)Acestea din urm!& nu au o acti$itate antio*idant! 'n ele 'n+ile& dar 'nt!resc efectulantio*idan"ilor primari pre#en"i) E*emple de sustan"e siner%i#ante/ acidul citric&acidul ascoric& palmitatul de ascoril& acidul fosforic& edetatul de sodium)

Mecanismul de ac"iune al antio*idan"ilor a fost studiat 'n detaliu) 0n ceea ce pri$e+te ac"iunea o*idan"ilor primari s,au ar!tat c! ei sufer! un proces de o*idaresuccesi$! 'n cursul perioadei de induc"ie) Atunci c.nd ei sunt consuma"i complet&o*idarea %r!similor poate decur%e la o $ite#! mare) =unc"ia sustan"elor siner%i#ante este 'n cele mai multe ca#uri aceea de a inacti$a urmele de metale

pre#ente)

5.4.3. DETERMINAREA STABILITĂŢII

Un con"inut redus de pero*ide dintr,o %r!sime nu %arantea#! o un!stailitate la stocare) Pentru determinarea acestui fapt sunt necesare o serie de testede stailitate 'n condi"ii acceleratoare& de re%ul! la o temperatur! ridicat!& a+a c!desf!+urarea procesului de o*idare poate fi studiat! 'ntr,un timp limitat +i 'n acela+itimp se poate staili lun%imea perioadei de induc"ie)

0n industria alimetar! se utili#ea#! o serie de metode standard pentrudeterminarea stailit!"ii) Cea mai oi+nuit! din acestea este metoda 5I=T2metoda cu o*i%en acti$3/ un jet de aer este trecut la o $ite#! stailit! prin proa deulei men"inut! la o temperatur! de J9)8C 27F8=3) Lun%imea perioadei de induc"iea %r!simii este detreminat! cu ajutorul determin!rilor con"inutului de pero*ide)

Metode de acest tip au fost utili#ate de asemenea& pentru a se pre$edeaefectul antio*idan"ilor) Re#ultatele sunt indicate de re%ul! su forma factorului de

protec"ie prelun%irea perioadei de induc"ie datorit! raportului adju$antHperioad!de induc"ie pentru %r!simea netratat!) Cu toate acestea& conclu#iile trase dinasemenea teste treuie s! fie considerate cu foarte mare pruden"!) Cu ade$!ratsi%ure sunt numai testele efectuate 'n perioada de stocare 'n condi"ii normale)

79


28/39

5.4.4. PREVENIREA OXIDARII GRĂSIMILOR

Uleiurile +i %r!simile treuie s! fie stocate la temperature reduse 'n recipiente ine umplute +i la loc ferit de lumin!) 0n condi"iile acestea& procesul de o*idare este

mult 'nt.r#iat)-ac! stailitatea nu este satisf!c!toare& 'n ciuda condi"iilor de conser$aremen"ionate mai sus& se pot ad!u%a antio*idan"i) 0n acest ca# treuie s! fie respectateurm!toarele puncte/

,antio*idan"ii treuie s! fie ad!u%a"i la un stadiu c.t mai timpuriu posiil&atunci c.nd con"inutul de pero*i#i este 'nc! foarte mic,o*idan"ii fenolici efecti$i pot fi ad!u%a"i adesea la concentra"ii de F)FF1 G F)F1)Ac"iunea lor poate fi poten"at! de adaosul unui a%ent siner%i#ant)

Antio*idan"ii fenolici pot induce color!ri +i prin urmare se $or face e*periment!ri

preliminare 'n acest sens)Pentru alimente au fost accepta"i anumi"i antio*idan"i +i ace+tia treuie s! fie

ale+i +i pentru conser$area medicamentelor)Antio*idan"ii au efecte mai ales la conser$area %r!similor animale cum ar fi

a*un%ia) Pe de alt! parte& stailirea uleiurilor $e%etale este ameliorat! 'n m!sur!foarte mic!& deoarece aceste produse con"in deja antio*idan"i primari naturali)

Conser$area constituie o prolem! special! atunci c.nd este pre#ent! +i ofa#! apoas!) 0n situa"ia aceasta este ne$oie de o concentra"ie mare de antio*idan"ifenolici& deoarece ace+tia sunt transfera"i par"ial 'n fa#a apoas!) C.nd aceasta are o

reac"ie alcalin!& efectul antio*idan"ilor $a fi foarte mic)

5.5. UNELE PROBLEME FARMACEUTICE

0n farmacii& uleiurile +i %r!simile au fost stocate 'n flacoane stoc) 0n acesteflacoane se depuneau pe peretele interior& 'n cursul utili#!rii& filme de ulei careinduceau procesul de o*idare) 0n ca#ul 'n care umplerea flaconului se f!cea f!r!cur!"area atent! a acestuia& atunci stocul de ulei proasp!t suferea rapid o de%radaredestul de a$ansat!) La ora actual!& flacoanele au fost 'nlocuite cu recipiente

recuperaile) -intre uleiurile $e%etale& care se utili#ea#! 'n 5uedia& s,a constat c!uleiul de ara(ide are un con"inut redus de pero*id)

La ora actual!& 'n mai multe farmacopei au fost introduse $alori limit! pentrucon"inutul de pero*id 2determinarea iodometric!3) -up! cum s,a ac"ionat 'nainte&a*un%ia este un produs foarte sensiil la o*idare +i prin urmare staili#area cuantio*idan"i este foarte necesar!) La ora actual! se utili#ea#! 'n acest scop oconcentra"ie de F)F1 de (idro*itoluen utilat 2Adeps 5uillis 5tailisatus3)

78


29/39

A fost men"ionat! +i tendin"a de o*idare a lanolinei) Pentru acest produs serecomnad!& de asemeanea& adi"ia unei concentra"ii de F)F1 46T) Uleiurileesen"iale sunt produse care sunt destul de sensiile la o*idare) Componenteleterpenice sunt o*idante cu forma de (idropero*i#i +i desf!+urarea procesului deo*idare poate fi urm!rit! 'n acest ca# prin intermediul determin!rilor iodometriceale pero*idului) Uleiul de tereentin! +i cel de l!m.ie sunt foarte sensiile lao*idare +i pot fi staili#ate prin adaus de antio*idan"i)

Vitaminele A +i - din uleiurile o"inute din ficatul de pe+te sau din ulei$e%etal 'n care s,a ad!u%at un antio*idant adec$at& au o stailitate un! atunci c.nduleiul este p!strat la rece 'n recipiente ine umplute) 0n timpul consum!rii acestor uleiuri& $itaminele $or suferi condi"ii fa$oraile procesului de o*idare) -e fiecaredat! c.nd se desc(ide recipientul se introduc noi cantit!"i de aer +i pe pere"iiflaconului se depune un film de ulei) 0n acest ca#& poate a$ea loc o formare

pronun"at! de pero*i#i& urmat! de de%radarea $itaminei A sensiil! la o*idare)

-up! ce amalajul a fost desc(is& con"inutul treuie s! fie utili#at 'ntr,un inter$alspecificat de timp)Este posiil s! se separe +i comprimate care con"in o cantitate mic! dintr,o

solu"ie uleioas! uleiul este di#ol$at 'ntr,un sol$ent $olatil +i solu"ia este distriuit! peste un %ranulat preparat 'nainte) Cu toate acestea& 'n comprimatele preparate 'nacest mod se formea#! rapid pero*i#i 'n uleiul care a fost dispersat peste osuprafa"! mare) Prin ad!u%area uleiului (idro%enat +i a unui antio*idant adec$at se

poate pre$eni formarea pero*idului) Comprimatele care con"ineau $itamina - aufost preparate 'nainte pe a#a acestei metode) Cu toate acestea& acum este posiil s!se utili#e#e o $itamin! - staili#at! su forma unei puleri 2micro'ncapsulare3)

7J


30/39

6. METODE DE PREPARAREA UNGUENTELOR

Metodele de preparare ale un%uentelor "in de sistemul de dispersie)

;)1) UNGUENTELE SOLUŢII

Un num!r mic de dro%uri& de e*emplu camforul& mentolul +i timolul suntsoluile 'n parafin! moale 'n propor"ie suficient! pentru a se permite o"inereaun%uentelor solu"ie)

Majoritatea dro%urilor 'ns! sunt pu"in soluile 'n parafin! moale +i uleiuri$e%etale) Prin urmare prepararea un%uentelor la cald poate uneori s! dea na+tere lasolu"ie suprasaturat!) 0n cursul perioadei de stocare a unui asemenea un%uent&dro%ul $a cristali#a +i cristalele sale pot fi destul de mari)

;)7) UNGUENTELE EMULSIE

Un%uentele AHU pot fi preparate prin 'ncorporarea fa#ei apoase 'n a#a %ras!topit!& amele fiind 'nc!l#ite la aceia+i temperatur! dup! care amestecul este triturat

p.n! la r!cire) 5e poate recur%e +i la aplicarea unei metode la rece& solu"ia apoas!fiind prelucrat! 'n a#a %ras! la temperatura camerei)

Preparearea un%uentelor UHA este f!cut! 'n %eneral 'n condi"ii de 'nc!l#ire)=a#a apoas! este 'nc!l#it! la temperature de 9FC +i apoi este 'ncorporat! 'n fa#a%ras! care fusese 'nc!l#it! la aceea+i temperatur!& dupa care amestecul este triturate

p.n! la r!cire)0n ca#ul prepar!rii pe scar! mare se utili#ea#! tot felul de dispositi$e

mecanice pentru omo%eni#area un%uentelor emulsie) -ar acest tratament care seaplic! 'ntotdeauna 'n industrie treuie s! fie adaptat totu+i preparatului indi$idual)5e $a aplica +i un sistem de a$acuare a aerului care a fost 'n%loat 'n un%uent 'ncursul prepar!rii)

6.3. UNGUENTELE DE SUSPENSIE

Aceast! %rup! include un num!r mare de un%uente) 5e $or face toateeforturile pentru a se asi%ura c! dro%ul incorporat a fost adus la un %rad dem!run"ire c.t mai fin posiil) 0n un%uentele suspensie se m!re+te ca s! se o"in! o

:F


31/39

m!rime ma*im! a particulelor de apro*imati$


32/39

cu sulf are ac"iune antiacterian! fa"! de %ermenii Kram,ne%ati$ +i Kram,po#iti$&moderat antifun%ic!& antipara#itar!& antiprui%inoas! +i c(eratolitic!) Acest produs serecomand! 'n tratamentul urm!toarelor infec"ii/ dermatit!& seoree& piodermite&candido#!) 0n majoritatea afec"iunilor& un%uentul se aplic! 'n strat su"ire pe #onelete%umentare afectate& o dat! pe #i)

?A@AMICI@A 5UL=AT 2plan+a nr)73) compo#i"ie/ 1FF% un%uent con"inesulfat de anamicin! 1% +i e*cipien"i/ lanolin! an(idr!& parafin!& ulei de parafin!&$aselin! al!) 5ulfatul de anamicin! este un antiiotic din %rupaamino%lico#idelor& a$.nd spectru de ac"iune asupra urm!toarelor cate%orii de%ermeni/ coci +i acili Kram,ne%ati$i +i Kram,po#iti$i& acili acidore#isten"i +isporola"i) ?anamicina p!trunde 'n interiorul celulelor acteriene sensiile& in(i.nd

iosinte#a proteinelor microor%anismelor) ?anamicina sulfat este indicat! 'n

conjuncti$ite& eratite& lefarite& dacriocistite) Acest produs se introduce 'n saculconjuncti$al 'n cantitate mic! la inter$al de :,D ore)

:7


33/39

ULTRAPROCT 2plan+a nr) :3) Compo#"ie/ 1% un%uent con"ine F)J7m%fluocortolon pi$alat& F)J


34/39

;)


35/39

6.7.PROBA EMULSIEI

Pentru e$aluarea un%uentelor emulsie proa este 'ntins! pe plac! de sticl! cuajutorul unei spatule nu treuie s! apar! pic!turi separate& filmul format treuie sa

fie continuu +i su"ire& de preferin"! nu treuie s! pre#inte nici un fel de tendin"! dealunecare) Un control complet si%ur al stailit!"ii un%uentelor emulsie poate fi f!cutdoar 'n condi"ii normale de stocare) Pentru o"inerea unor date mai rapide se aplic!stocarea pro%ramat! la temperature care alternea#! 'ntre D +i


36/39

7. CONCLUZII

Pentru a ajun%e la prepararea un%uentelor +i folosirea lor 'n terapeutic! atreuit s! se "in! seama de structura +i starea pielii& de re%iunea de piele pe care se

aplic! un%uentul& de m!rimea suprafe"ei de aplicare& toate acestea influen".ndresor"ia +i implicit ac"iunea dermopreparatelor)Preparatele destinate aplica"iilor locale treuie s! asi%ure o remanen"!

suficient! la locul de aplicare)Pentru resor"ia sustan"elor medicamentoase a#a de un%uent joac! un rol

important mai ales c.nd sustan"ele se %!sesc 'n concentra"ie mic!)5ustan"ele acti$e pot s! se %!seasc! dispersate 'n a#a de un%uent su form!

de emulsie sau suspensie c.nd se o"in un%uente tip solu"ie& emulsie& suspensie saumi*te 2solu"ie G emulsie G suspensie suspensie G emulsie emulsie G solu"ie3)

Emul%atorii de tip AHU str!at ariera fi#iolo%ic! a pielii put.ndu,se di#ol$a

par"ial 'n lipidele celulelor epidermice) 0n acest fel u+urea#! p!trundereasustan"elor medicamentoase 'n straturile mai profunde ale pielii)

Emul%atorii de tip UHA emulsionea#! %r!simea pielii din epiderm) Prinmarcarea stratului de celule c(eratini#ate de$ine posiil! p!trunderea sustan"elor medicamentoase 'n a#ele de un%uent)

4a#ele de un%uent treuie s! ai! o $.sco#itate corespun#!toare care s! permit! 'ntinderea +i aderarea uniform! de epiderm 'n mucoas!)

Pentru ca un%uentele s! poat! fi administrate 'n $ederea $indec!rii anumitor afec"iuni treuie s! 'ndeplineasc! anumite condi"ii +i anume/

\ 5!,+i p!stre#e consisten"a semisolid!\ 5! ai! aspect omo%en\ 5! se 'nmoaie la temperatura corpului\ 5! adere de piele sau mucoase\ 5ustan"ele s! fie uniform dispersate\ P(,ul lor s! $arie#e 'ntre D)< +i ;)


37/39

0n cadrul a#elor de un%uent (idrosoluile 2(idrofile3 intr! e*cipien"ii caresunt misciili 'n ap!)

Un%uentele care au 'n compo#i"ie aceste a#e se aplic! pe le#iunile u+or #emuinde)

Este de apreciat efectul enefic pe care 'l pre#int! un%uentele 'n terapeutic!&'ns! o dat! ce se ia deci#ia de a se 'ncepe un tratament cu un%uent treuie s! se fac!+i o testare pentru a nu ap!rea reac"ii ad$erse la $enirea 'n contact a un%uentului cu

pielea sau mucoasele)

:9


38/39

. BIBLIOGRAFIE

SAVOPOL E. BALIU S. G =ARMACIA G 4UCUREWTI& 1J;;

STANESCU V. BEACA M. G PRACTICA =ARMACEUTIC G4UCUREWTI& 1J9F

SAVOPOL E. G PRACTICA =ARMACEUTIC G 4UCUREWTI& 1J91

PROF. DR. FARM. MORAIT G!. G CO@TROLUL A@ALITIC

CA@TITATIV AL ME-ICAME@TULUI& E-) ME-ICAL&4UCUREWTI& 1J99

FICA CORNELIA G 0@-REPTAR PRACTIC PE@TRU PREPARAREAME-ICAME@TELOR G E-) ME-ICAL& 4UCUREWTI 1J8:

ZELLER ANDREAS G P6ARMACEUTICAL TEC6@OLOK] EUROPE&1JJ:

FICA CORNELIA G TE6@ICA =ARMACEUTIC& E-) ME-ICAL G

4UCUREWTI& 1JJ9

FARMACOPEEA ROMNĂ& E-ITIA A X,A G 4UCUREWTI& 7FF<

MEMOMED 2995& E-) MI@E5A@G 4UCUREWTI& 7FF<

IDSON B. G S) P6ARM) 5CI& ;DJF1,J7DCLOC!E :.R. LABO. P!ARMA G PRO4LEM5 ET TEC6@@I^UE5&

1J;& ;:,;;

:8


39/39

CUPRINS

PLA@UL LUCRRII pa%)F1 MEMORIU EXPLICATIV pa%)F71) KE@ERALIT_I pa%)F:7) =ACTORI CARE I@=LUE@_EA` E=ECTELE TERAPEUTICE pa%)F;:) CLA5I=ICARED) 4A`E -E U@KUE@TE pa%)FJD)1) KELURI -E 6I-ROCAR4URI pa%)1FD)7) LIPOKELURI pa%)17D):) POLIOXIETILE@KLICOLI pa%)1DD)D) 6I-ROKELURI pa%)1;D)

Proiect unguente

Documents

Transcript of Proiect unguente