Proiect Transofrmator N=12
-
Upload
ocu-ciprian -
Category
Documents
-
view
129 -
download
3
Transcript of Proiect Transofrmator N=12
UNIVERSITATEA “TRANSILVANIA” DIN BRAŞOV
Facultatea de Inginerie Electrică şi Ştiinţa CalculatoarelorCatedra de Electrotehnica
PROIECT STATII ELECTRICE
PECS
Indrumator :prof.ing. Scortaru PetreStudent :
Tema de proiectare :
Să se proiecteze o staţie de transformare, un post de transformare industrial (PTI) şi un post de transformare rural (PTR) dintr-un sistem de alimentare cu energie electrică a unei zone.
Staţia de transformare se alimentează dintr-un nod de sistem prin două linii de lungime D (Km), tensiunea nodului este 110 sau 220 kV.
Staţia mai cuprinde o bară de 20 kV pentru racordul rural şi una de 6 kV pentru racordarea unui număr de generatoare şi de la care sunt alimentate posturile de transformare. Aceste posturi industriale alimentează cîte o hală industrială în care avem motoare de 0,4 şi 6 kV.
1). D = 15 + n [Km];2). Sk =3000 +150 * n [MVA]3). Numărul de generatoare de pe bara de 6 kV : NG = 1+ int. [n / 10]4). PG = 3 + 3 int. [n / 10], [MW]5).Numărul de distribuitori urbani : NU = 4 + int. [n / 3]6). Numărul de distribuitori rurali : NR = 5 + int. [n / 10]7).Pe fiecare distribuitor urban avem un număr de posturi de transformare:
NPTU = 6 + int. [n / 2]8). Pe fiecare distribuitor rural avem un număr de posturi de transformare:
NPTR = 10 + int. [n / 2]
OBSERVAŢIE: - Dacă numărul de posturi de transformare pe fiecare distribuitor urban
PTU < 10, distribuitorul urban se leagă la bara de 6 kV.- Dacă numărul de posturi de transformare pe fiecare distribuitor urban
PTU ≥ 10, distribuitorul urban se leagă la bara de 20 kV.
9). Lungimea unui distribuitor urban : LU =2 + n / 10 [Km];10). Lungimea unui distribuitor rural : LR =10 + n [Km];11).Puterea unui transformator dintr-un post de transformare urban: PPTU = 250 kVA12). Puterea unui transformator dintr-un post de transformare rural: PPTR = 100 kVA13). Numărul de hale industriale : NH = 1 + int. [n / 20]14).Dimensiunile unei hale : L = 20 + n [m]; l = 10 + n [m];15). Numărul de motoare din hală : NH = 10 + n
OBSERVAŢIE: - Gama de puteri mecanice, PM din care se vor alege motoarele din hală sunt de :10000, 5000, 1000, 600, 500, 400, 250, 150, 100, 60, 25, 15, 10, 5, 3, 1 kW- Motoarele cu o putere mai mare de 400 kW se alimentează de pe bara de 6 KV, iar cele cu o
putere mai mică sau egală cu 400 kW se alimentează de pe bara de 0,4 kV.- Dacă numărul de motoare este mai mic sau egal cu 15 puterea se va alege în ordine
descrescătoare.- Dacă numărul de motoare este mai mare decît 16, se aleg cele 16, iar diferenţa se alege din
motoarele de putere mai mică.
16). Factorul de putere : cos φ = 0,7517). Randamentul motoarelor : η = 0,818).Coeficientul de încărcare : Kî = 0,[n]19). Coeficientul de simultaneitate : KS = 1- kr
n = 122
ETAPA I
1). D = 15 + n= 15 + 12 = 27 [Km];2). Sk =3000 +150 * n = 3000 +150 * 12 = 3000 +1800 = 4800 [MVA]3). Numărul de generatoare de pe bara de 6 kV :
NG = 1+ int. [n / 10] = 1+ int. [12 / 10] = 1+1 = 24). PG = 3 + 3 int. [n / 10] = 3 + 3 int. [12 / 10] = 3+3 = 6 [MW]5).Numărul de distribuitori urbani :
NU = 4 + int. [n / 3] = 4 + int. [12 / 3] = 4 + 4 = 86). Numărul de distribuitori rurali :
NR = 5 + int. [n / 10] = 5 + int. [12 / 10] = 5 + 1 = 67).Pe fiecare distribuitor urban avem un număr de posturi de transformare:
NPTU = 6 + int. [n / 2] = 6 + int. [12 / 2] = 6 + 6 = 12N PTU ≥10, distribuitorul urban se leagă la bara de 20 kV.
8). Pe fiecare distribuitor rural avem un număr de posturi de transformare: NPTR = 10 + int. [n / 2] = 10 + int. [12 / 2] = 10 + 6 = 16
9). Lungimea unui distribuitor urban :LU =2 + n / 10 = 2 + 12 / 10 = 2 + 1 = 3 [Km];
10). Lungimea unui distribuitor rural :LR =10 + n = 10 + 12 = 22 [Km];
11).Puterea unui transformator dintr-un post de transformare urban:PPTU = 250 kVA
12). Puterea unui transformator dintr-un post de transformare rural:PPTR = 100 kVA
13). Numărul de hale industriale : NH = 1 + int. [n / 20] = 1 + int. [12 / 20] = 1 + 0 = 1
14).Dimensiunile unei hale :L = 20 + n = 20 + 12 = 32 [m];l = 10 + n = 10 + 12 = 22 [m];
15). Numărul de motoare din hală : NH = 10 + n = 10 + 12 = 22 motoare
16). Factorul de putere : cos φ = 0,7517). Randamentul motoarelor : η = 0,818).Coeficientul de încărcare : kî = 0,[n] = 0,1219). Coeficientul de simultaneitate : kS = 1- kî = 1- 0,12 = 0,88
Alegerea motoarelor din hala industrială după puterea mecanică de la arbore
Se va calcula:
- Puterea electrică:
3
- Puterea absorbită de motoare:
kc = kî * ks = 0,12*0,88 = 0,1
- Curentul absorbit :
Un = 0,4 sau 6 kVDupă alegerea receptoarelor se trece la realizarea Schemei de aniplasare şi trasee in Anexa 1 ,
schemă ce va cuprinde amplasarea receptoarelor electrice, precum si traseele legăturilor prin conductoare.
Planul instalatiei se intocmeste de obicei la scara 1:100 sau 1:50, utilizând pentru conductoare si receptoare simboluri standardizate sau precizate într-o legenda. Planul cuprinde: principalele elemente ale constructiei (pereti, stalpi, usi, etc.); pozitionarea utilajelor cu indicarea puterilor nominale ale acestora, amplasarea posturilor de transformare si a tablourilor de distributie, indicându-se puterea si curentul cerut, traseele cablurilor de forţă, indicându-se tipul, numărul si sectiunea conductoarelor.
In cazul în care amplasarea tablourilor de distributie si a posturilor de transformare nu este specificată, atunci acestea se vor amplasa cât mai aproape de centrul de greutate al sarcinii, acesta determinându-se cu ajutorul relaţiilor:
Tipul receptoarelor (motoarelor din hală), puterile si curentii calculati se centralizează într-un tabel de forma:
Nr. mot.
Puterea mecanică
Pm
[kW]
Tensiunea racordului
Un
[kV]
Puterea electrică
[kW]
Puterea aparentă
[kVA]
Curentul absorbit
[kA]
Xi
[m]Yi
[m]
12345
1000050001000600500
66666
1250062501250750625
1499,99749,99149,99
9074,99
144,3372,1614,438,667,21
2.59.52.59.56
15.515.510.510.5
8678910
40025015010060
0,40,40,40,40,4
500312,5187,512575
59,9937,4922,514,99
9
86,5854,1132,4721,6312,99
1315.518.521.524
1818181818
1112131415
25151053
0,40,40,40,40,4
31,2518,7512,56,253,75
3,742,251,490,740,45
5,393,242,151,060,64
2628282624
16141086
1617
11
0,40,4
1,251,25
0,140,14
0,20,2
21.518.5
66
4
1819202122
35101525
0,40,40,40.40,4
3,756,2512,518,7531,25
0,450,741,492,253,74
0,641,062,153,245,39
15.513133030
66121410
ETAPA II
STABILIREA SCHEMEI DE PRINCIPIU A STAŢIEI
Aceasta etapă urmareşte stabilirea schemei de principiu a zonei de alimentare cu energie electrica, precum si modul de alegere si dimensionare a generatoarelor si transformatoarelor.
Instalatia electrica de înalta tensiune a unui zone de alimentare cu energie electrica se compune din:
a) instalatia de racordare la sistemul energetic (racordul), reprezentand liniile electrice care fac legatura dintre reteaua sistemului energetic si statia de distributie sau transformare (statia de primire);
b) statia de transformare cu energie electrica de la inalta la medie tensiune, reprezinta elemental de legatura dintre instalatia de racord la sistem si instalatia de distributie in medie tensiune.
c) instalatia de distributie de medie tensiune la consumatorii din zona de alimentare, reprezentand totalitatea retelelor care leaga posturile de transformare si receptoarele de inalta tensiune la barele statiei de distributie sau transformare.
5
Exemplu de schema monofilara
Alegerea generatoarelor
Pentru producerea energiei electrice in curent alternativ trifazat, in centralele electrice se folosesc in majoritatea cazurilor generatoarele sincrone (GS). Cele care debiteaza pe o retea proprie sunt intalnite destul de des in instalatiile mobile sau in retelele izolate, adesea fiind utilizate ca surse de rezerva pentru alimentarea cu energie electrica a unor obiective mai importante in caz de avarii ale sistemului energetic.
Alegerea GS se face in functie de:- puterea nominala Sn;- puterea activa Pn;- nivelul de tensiune la care este racordat generatorul; - factorul de putere;
Din tabelele date de fabricantii de generatoare, se aleg marimile caracteristice nominale utile pentru elaborarea etapelor de calcul: UnG, cos φnG ,x"d etc.
Se vor alege generaloarele racordate la cele trei sisteme de bare.Alegerea generatoarelor se va face in functie de Sn şi Un .
6
Alegerea transformatoarelor
Transformatorul este un echipament electric destinat sa transforme doi dintre parametrii energiei electrice (tensiunea si curentul), frecventa ramanand aceeasi. Functionarea sa se bazeaza pe principiul inductiei electromagnetice
Se vor alege transformatoarele de racord al generatoarelor si transformatoarele de interconexiune.
Alegerea transformatoarelor se face în functie de UnÎT / UnMT / UnJT, grupa de conexiuni şi Sn .Se vor alege cate doua transformatoare, unul de baza si unul de rezerva (rezerva va fi identica
cu baza).
Alegerea secţiunii LEC ce alimentează hala
Se vor alege două LEC, unul de bază şi unul de rezervă (rezerva va fi identică cu baza)
Jec = 1,8 A / mm2
«»-
Pentru racordul urban:- Pentru racordul rural:
- -
7
Nr.Crt.
Sn
[MVA]Tipul Un [KV] Reglaj IT
(%)
Grupa de conexiuni
Pierderi nominale
KVUsc
(%)Io
(%)ÎT JT ΔP0 ΔPSC
1 0,16 TTU-NL 6 0,4 ± 5 0,500 3,1 4 2,9
2 40 TTU-FS 110 22 ±9*1.78Ynd11
52 180 12 1
3 16 TTU-NS 110 22 ± Ynd11 24 97 11 1.24 0,25 TTU-NL 20 0,4 ± 5 0,680 4,4 6 2,9
5 0,10 TTU-NL 6 0,4 ± 5 0,310 2,3 4 3
G1 = G2
Tipul Sn
[MVA]Un [KV] Cos φ
T2-6-2 7,5 6,3 0,8 0,11
-rezultă secţiunea LEC = 150mm2
Jec = 1,8 A / mm2
ETAPA III
CALCULUL CURENŢILOR DE SCURTCIRCUIT TRIFAZAT
Calculul reactantelor de baza in valori relative
Pentru fiecare element/component (sistemul,generatoarele, liniile electrice, transformatoarele,
etc.) din schema monofilara se calculeaza reactantele echivalente în unitati relative de baza.
Se alege puterea de baza Sb =100 sau 1000 [MVA]
1. sistemul: ; Sk = puterea de scurtcircuit
2. generatoarele:
3. transformatoarele:
8
4. liniile electrice: cu
Se vor calcula reactantele echivalente ale linilor:
- care alimentează bara de IT LEA.
- care alimentează hala industrială LEC.
- care alimentează posturile de transformare rurale PTr.
- care alimentează posturile de transformare urbane Ptu.
«»
1. sistemul: ;
Sk = puterea de scurtcircuit
Sk = 4500 [MVA]
2. generatoarele:
3. transformatoarele:
4. liniile electrice: cu
9
Schema echivalentă la scurtcircuit
Schema echivalentă redusă de scurtcircuit
10
ETAPA IV
CALCULUL CURENTULUI DE SCURTCIRCUIT TRIFAZAT
METODA CURBELOR DE CALCUL
Etapele calculului de scurtcircuit folosind curbele de calcul:
• Întocmirea schemei echivalente în valori relative
• În schema echivalentă redusă de scurtcircuit se vor alege 7 puncte de defect pentru calculul
curentului de scurtcircuit.
• Plecând de la schema de scurtcircuit redusă, se reduce schema privind din punctul de defect
către sursele ce alimentează defectul.
• Se calculează reactanţa relativa totală:
• Calculăm coeficienţii de repartiţie:
11
Pentru sistem :
Pentru generatoare :
• Se calculează reactanţele relative nominale de calcul:
Pentru sistem :
Pentru generatoare :
• Folosind reactanţele relative nominale de calcul, se vor determina din curbele sau
tabelele de calcul (tabelele) valorile relative nominale ale componentelor periodice ale
curentului de scurtcircuit ( ) la t = 0 ; 0,1 ; 0,2 ; şi ∞.
• Curbele de calcul, aşa cum se observă din figura/tabel, sunt trasate numai pentru
.În cazul obţinerii unor reactanţe nominale mai mari decât 3, variaţia în timp a componentei periodice
se poate neglija, deci sursa se poate considera fiind de pute infinita.
Pentru
• Se vor calcula valorile absolute ale curenţilor de scurtcircuit:
şi
Se completează tabelul:
Defect în punctul K...
t = 0 t = 0,1 t = 0,2 t = ∞
[kA]
[kA] [kA]
[kA]
[kA]
S
G
Σ - - - -
• Calcularea curentului de scurtcircuit la diverse momente pentru fiecare punct de
scurtcircuit din schema, sumând curentii de pe ramurile care alimenteaza defectul.
12
Pana acum a fost prezentat modul de utilizare a curbelor de calcul pentru calculul curentilor de
scurtcircuit intr-o schema cu generatoare diferite, ceea ce a impus analiza individuala a fiecarui
generator. Daca schema contine generatoare asemanatoare si aflate in aceleasi conditii de scurtcircuit
se pot considera unitar, ca un generator echivalent determinand
în consecinta o variatie general valabila pentru toate.
Se calculeaza urmatoarele marimi în cele 7 puncte de defect:
Puterea de scurtcircuit:
Curentul de soc:
«»
Defectul K1
Calculul coeficienţilor de repartiţie: c1 = csistem
c2 = cgenerator
c1 * 0,032 = (1- c1)*1,006
c1 ( 0,032 + 1,006 ) = 1,006
Calculul reactanţelor relative nominale de calcul
13
Pentru sistem :
Pentru generatoare :
t = 0s t = 0,1s t = 0,2s t = ∞s
[kA]
[kA] [kA]
[kA]
[kA]
S 11 0,29 6,84 1,79 5,9 1,55 2,89 0,76
G 6,8 0,27 5 0,19 4,35 0,17 2,71 0,11
Σ - 0,56 - 1,98 - 1,72 - 0,87
şi
t = 0 s
t = 0,1 s
t = 0,2 s
t = ∞ s
14
Puterea de scurtcircuit:
Curentul de soc:
Defectul K2
Calculul coeficienţilor de repartiţie: c1 = csistem
c2 = cgenerator
c1 * 0,272 = (1- c1)*0.766
c1 ( 0.272+0.766) = 0.766
15
Calculul reactanţelor relative nominale de calcul
Pentru sistem :
Pentru generatoare :
t = 0s t = 0,1s t = 0,2s t = ∞s
[kA]
[kA] [kA]
[kA]
[kA]
S 3.75 36.12 3.1 29.86 2.82 27.16 2.39 23.02
G 10 14.45 6.3 9.1 5.45 7.87 2.83 4.08
Σ - 50.57 - 38.96 - 35.03 - 27.1
şi
t = 0 s
t = 0,1 s
t = 0,2 s
t = ∞ s
16
Puterea de scurtcircuit:
Curentul de soc:
Defectul K3
Calculul coeficienţilor de repartiţie: c1 = csistem
c2 = cgenerator
c1 * 0,032 = (1- c1)*1,006
17
c1 ( 0,032 + 1,006 ) = 1,006
Calcul ul reactanţelor relative nominale de calcul
Pentru sistem :
Pentru generatoare :
t = 0s t = 0,1s t = 0,2s t = ∞s
[kA]
[kA] [kA]
[kA]
[kA]
S 4.6 13.29 3.7 10.69 3.25 9.39 2.5 7.22
G 0.97 0.42 0.877 0.38 0.87 0.377 1.008 0.43
Σ - 13.71 - 11.07 - 9.767 - 7.65
şi
t = 0 s
t = 0,1 s
t = 0,2 s
t = ∞ s
18
Puterea de scurtcircuit:
Curentul de soc:
Defectul K4
Calculul coeficienţilor de repartiţie: c1 = csistem
c2 = cgenerator
c1 * 0,272 = (1- c1)*0.766
19
c1 ( 0.272+0.766) = 0.766
Calculul reactanţelor relative nominale de calcul
Pentru sistem :
Pentru generatoare :
t = 0s t = 0,1s t = 0,2s t = ∞s
[kA]
[kA] [kA]
[kA]
[kA]
S 2.97 28.61 2.49 23.98 2.3 22.15 2.2 21.19
G 7.4 10.69 5.23 7.55 4.6 6.64 2.75 3.97
Σ - 39.3 - 31.53 - 28.79 - 25.06
şi
t = 0 s
t = 0,1 s
t = 0,2 s
t = ∞ s
20
Puterea de scurtcircuit:
Curentul de soc:
Defectul K5
Calculul coeficienţilor de repartiţie: c1 = csistem
c2 = cgenerator
21
c1 * 0,272 = (1- c1)*0.766
c1 ( 0.272+0.766) = 0.766
Calculul reactanţelor relative nominale de calcul
Pentru sistem :
Pentru generatoare :
t = 0s t = 0,1s t = 0,2s t = ∞s
[kA]
[kA] [kA]
[kA]
[kA]
S 0.057 8.23 0.057 8.23 0.057 8.23 0.057 8.23
G 0.13 2.81 0.13 2.81 0.13 2.81 0.13 2.81
Σ - 11.04 - 11.04 - 11.04 - 11.04
şi
t = 0 s 0,1 s 0,2 s ∞ s
Puterea de scurtcircuit:
22
Curentul de soc:
Defectul K6
Calculul coeficienţilor de repartiţie: c1 = csistem
c2 = cgenerator
c1 * 0,032 = (1- c1)*1,006
23
c1 ( 0,032 + 1,006 ) = 1,006
Calculul reactanţelor relative nominale de calcul
Pentru sistem :
Pentru generatoare :
t = 0s t = 0,1s t = 0,2s t = ∞s
[kA]
[kA] [kA]
[kA]
[kA]
S 0.481 69.5 0.46 66.47 0.458 66.18 0.506 73.12
G 1.16 25.14 1.06 22.97 1.02 22.1 1.285 27.85
Σ - 84.64 - 89.44 - 88.28 - 100.97
şi
t = 0 s
t = 0,1 s
t = 0,2 s
t = ∞ s
24
Puterea de scurtcircuit:
Curentul de soc:
Defectul K7
Calculul coeficienţilor de repartiţie: c1 = csistem
c2 = cgenerator
25
c1 * 0,032 = (1- c1)*1,006
c1 ( 0,032 + 1,006 ) = 1,006
Calcu lul reactanţelor relative nominale de calcul
Pentru sistem :
Pentru generatoare :
t = 0s t = 0,1s t = 0,2s t = ∞s
[kA]
[kA] [kA]
[kA]
[kA]
S 0.009 1.3 0.009 1.3 0.009 1.3 0.009 1.3
G 0.021 0.45 0.021 0.45 0.021 0.45 0.021 0.45
Σ - 1.75 - 1.75 - 1.75 - 1.75
şi
t = 0 s 0,1 s 0,2 s ∞ s
Puterea de scurtcircuit:
26
Curentul de soc:
ETAPA IV
Alegerea si verificarea aparatelor electrice de inalta tensiune
1) Intrerupatoare
Nr.crt
TIP Un (kV) Inl
(A)Srupere
(MVA)Id
(kA)Ilt
(kA)tet (s)
1 IUP-110 110 1250 12000 250 31.5 4
27
Verificare :
a). la stabilitate electrodinamică:
Id ≥ Işoc ↔ 80 ≥ 1,5 (kA)
b). la stabilitate termică:
m = 0,6
n = f (β, td =0.2 )
→ n = 0.97
2) Separatoare
Nr.crt
TIP Un (kV) Ins
(A)Id
(kA)Ilt
(kA)Tlt (s)
1SME,SMEP,
SMED110 1600 80 31.5 3
Unsep ≥ Uncirc ↔ 110 ≥ 110
Insep ≥ Incirc ↔ 1600 ≥ 210,16
Verificare :
a). la stabilitate electrodinamică:
Id ≥ Işoc ↔ 80 ≥ 1,5 Satisface condiţiile
b). la stabilitate termică:
Satisface condiţiile
3) Transformatoare de curent
Nr.crt
TIP Tc I1n (A) I2n(A)Clasa de precizie
Coef.desaturaţie
S2(VA)Id
(kA)Iet
(kA)
tet
(s)
28
1CESU MK
110kV166/800/4
00/5:10
0,5/1(IOP)/0,5P(IOP)/
10P
30/30/30(60)/30
32 32 2
UnTC ≥ Uncirc ↔ 245 ≥ 110
InTC ≥ Incirc ↔ 400 ≥ 83,97
Verificare :
a). la stabilitate electrodinamică:
Id ≥ Işoc ↔ 32 ≥ 0,719 Satisface condiţia
b). la stabilitate termică:
Satisface condiţia
4) Transformatoare de tensiune
Nr.crt
TIP TT U1n (A) U2n(A)Clasa de precizie
S2(VA)
1 TC 123 kV 0,5/0,5/3P 120
29