Proiect Tehnologii de fabricare si reparare utilaje si instalatii portuare complet

8/10/2019 Proiect Tehnologii de fabricare si reparare utilaje si instalatii portuare complet

1/156

2

DATE INITIALE

Proiectarea tehnologiei de prelucrare a unui reper, reprezinta documentul tehnologic de baza

ce sintetizeaza conditiile optime create pentru a transforma semifabricatul de pornire intr-o piesa

finita, ale carei caracteristici sunt impuse de ansamblul functional din care face parte.

Proiectarea proceselor tehnologice se realizeaza dupa ce In prealabil s-a studiat documentatia

tehnica a produsului ce urmeaza a fi fabricat ~i s-au analizat atent conditiile de precizie si

exploatare.

Pentru ca reperele proieetate sa fie realizate In conditii de maxima eficienta si eu cele mai

inalte performante, la baza elaborarii proceselor tehnologice de prelucrare mecanica trebuie sa

stea: criteriul economic,criteriul tehnic ~i criteriul social.

Criteriul economic impune realizarea produsului cu un cost minim; criteriul tehnic asigura

realizarea tuturor conditiilor priind precizia dirnensionala, de forma, de pozitie reciproca ~i de

calitate a suprafetelor produsului; criteriul social impune proiectarea proceselor tehnologice, astfel

incat sa se asigure conditii cat mai bune de munca.

Proiectarea tehnologiei de prelucrare a capac de pompa se face cu urmatoarele etape:

- !e analizeaza desenul de executie

- !e stabileste caraterul productiei

- "legem metoda de obtinere a semifabricatului

- Calculam adaosul de prelucrare

- !tabilim echipamentul care urmeaza s ail folosim

- !tabilim schema de orientare si de fixare a piesei

- #eterminam parametrii

- $laborarea documentatiei tehnologice.

#esenul de executie al piesei trebuie sa contina toate datele necesare proceselor tehnologicede fabricare a piesei, si anume: numarul de ederi si sectiuni necesare reprezentarii clare aconstructiei piesei, cotele, tolerantele si conditiile tehnice priind precizia formei si pozitia

reciproca a suprafetelor, prescriptiile de rugozitate pentru toate suprafetele, indicatii referitoare la

calitatea materialului .


2/156

2

:. Denumirea piesei: Capac pompa hidraulica

.:. Material: "luminiu !%"! &'()22-'*

.:. Caractertsttci tehnologice ale materialului:

face parte din grupa otelurilor nealiate de uz general cu continut de carbon pana la +,

si este slab aliat cu mangan, siliciu ~i anadiu.

se prezinta sub forma de laminate si trase in bare, benzi, sarme, table, lei, profile sau

forate in bare.

sunt utilizate fara tratamente termice, in constructii metal ice si in constructii mecanice,

pentru organe de masini de mica importanta, slab solicitate.

prelucrabilitatea materialului este buna, nepunand probleme la prelucrare .

:. Caracteristici mecanice ale materialului, coriform STAS !!"#$%&:

limita de curgere: /, = &0+ N/mm#

rezistenta,

la tract,iune: /m 1 (*+ - &+ N/mm#

alungirea la rupere: 22

.:. 'ugo(itatea suprafetelor:

- indicata pe desen: /, = &,2lm; /, = *, urn

.:. Tolerante )ate: !l um

pentru dimensiuni circulare +2+ ~,+3*


3/156

B -

B

290

S2

Sl ! !4

!&

!(

S4

260 -~,+3*

6 gauri 20

echidistante

Sl

Proiedat

OL 52 Desenat Staruiala lulianVerificat Lungu loan

!cala: *:0 Control S Lungu loan!"ro#at Lun u loan

$L!%S!!& '2(0 ) 29*+ ni-ersitatea . O-idius. Constanta

$acultatea de /nginerie ecanica

asa1 ,(6 3g S"eciali4area1 /5,D,, 7 /$


4/156

&

5orma #imensiuni /ugozitate

suprafetei prineipale

.:. Anali(a comple*itatii piesei +tipurile )esupra"ere care )etermina formapiesei:

!imbolul

suprafetei%olerante

!6geometriee

!lPlana

+&20 - +22+ &,2exterioara

Cilindrica!2

exterioara +&20 x 2+ &,2

/8L /O,002/! /!& Plana exterioara +&20 - +2+ *,

Cilindrica!0

exterioara+2+ ~,+3* x *& *,

!s Plana exterioara +2+-+22+ &,2

Cilindrica!

interioara

Cilindrica!4

interioara

+22+ x && &,2

+2+ x 2+ &,2 /69 ++.2 / "I

.:. A-ateri )epo(itie:

abaterea de la perpendieularitate a suprafetei plane exterioare !& eu

+,++2 mm fata de suprafata ! specificatape desenul de executie 7suprafata cilindrica

exterioara !08;

abaterea de la pozitia nominala a suprafetei eilindriee interioare !4eu

++,2 mm fata de suprafata " specificata pe desenul de executie7suprafata cilindrica exterioara !08;

.:. orme geometrice simple:

9 $xterioare ~ eilindru +&20

~ eilindru +2+ ~,+3*

9 Interioare :eilindru +22+ gauri eehidistante +2+


5/156

.:. Determinarea treptei )e toleranta: conform tab.&.* - %repte de tolerante fundamentale

Pentru dimensiuni nominale peste 2(+mm pana la &*(mm inclusi,

unde toleranta % 1 "s - "i1 +- 7- +,+3*8 1 +,+3*mm 1 811lm,

corespunde treapta de toleranta I%! .

:. E/i)eruierea concor)aruei )intre treapta )e toleraru) si rugo(itatea piesei:

/ugozitatile suprafetelor de orientare ~i ale suprafetelor principale inscrise pe desen

sunt influentate de natura contactului la care sunt supuse respectiele suprafete :

-pentru contact fix parametrul de rugozitate este *, urn5

-pentru suprafetele strunite, rugozitatea este &,2 urn.-pentru suprafetele rezultate din gaurire, rugozitatea este &,2 urn.

alorile rugozitatii suprafetelor trebuie corelate cu alorile tolerantelor dimensionale si cu

rolul functional al pieselor.

$xists mai multe grupe de relatii care dau legatura dintre rugozitate si toleranta

dimensionala:/z1


6/156

.:. Tehnologicitatea piesei $ repre(inta insusirea acesteia )e aft o-tinutacu consumuri minime )e materiale si manopera.

%ehnologicitatea, ca notiune, se refera la doua aspecte:

tehnologicitatea de exploatare, care prieste latura utilizarii reperului.

tehnologicitatea de fabricatie, legata de masura in care reperuE poate fi obtinut cu un

cost minim al executiei, cu un olum redus de munca si cu un consum scazut de

materiale.

%recand la cazul concret al existentei desenului de executie, se or urmari succesi

urmatoarele aspecte:

prelucrabilitatea prin aschiere;

forma constructia a piesei;

posibilitatea folosirii unor elemente ale piesei in calitate de baze de referinta, baze de

asezare, baze de fixare;

prescrierea rational a a tolerantelor si a rugozitatilor suprafetelor prelucrate;gradul de unificare ~i normalizare.

a8 Prelucrabilitatea prin aschiere

din punct de edere at consumului de scule, prelucrabilitatea este buna, tinand cont de

faptul ca materialul utilizat este un otel A(2, care face parte din grupa otelurilor

nealiate de uz general cu continut de carbon pana la +, si sunt utilizate fara

tratamente terrnice, in constructii metalice si in constructii mecanice, pentru organe de

masini de mica importanta, slab solieitate.

din punet de edere al eonsumului de energie se poate spune ca aeesta este mic,

datorita rezistentei la rupere care este scazuta in raport eu alte oteluri greu aschiabile

7oteluri de scule8, deei prelucrabilitatea este buna.

#in punct de edere al prelucrabilitatii prin aschiere piesa se poate eonsidera

tehnologica, iar materialul nu mai necesita nici un fel de tratament tennie pentru imbunataprea

prelucrabilitatii 7recoacere de inmuiere8.

b8 5orma constructia a piesei

#esenul de executie al flansei eidentiaza ~i masura in care forma constructiaasigura prelucrarea illconditii cat mai conenabile, adica masura in care diferitele

suprafete ale sale, care urmeaza a fi executate prin aschiere, sunt usor accesibile si pot fi

prelucrate cu scule standardizate.

"stfel se constata ca:

- exista forme constructie simple 7suprafete plane ~i suprafete de reolutie8;

- exista posibilitatea utilizarii corespunzatoare a anurnitor suprafete, in calitate de

suprafete de orientare sau de fixare;

- sunt asigurate posibilitati de strangere suficienta a semifabricatului in dispoziti;

- accesul si iesirea sculelor ~ierificatoarelor la nielul suprafetelor de prelucrat,

sunt In toate cazurile comode;

- se pot folosi scule standardizate;


7/156

c8 Posibilitatea folosirii unor elemente ale piesei tn calitate de baze de referinta, baze de

asezare, baze de fixare

In cadrul studiului desenului de executie al reperului 5A"D!" trebuie analizatsi modul de cotare a diferitelor suprafete. /n general, cotele care determina pozitiasuprafetelor, s-au dat in raport cu +baza functionala, fiind deci cote functionale.

Cotele nefunctionale, care sunt utile in procesul tehnologic de prelucrare, au fost

date corect, ill raport cu anumite elemente ale fansei, folosite In calitate de baze de

referinta. %otodata, desenul de executie pune In eidenta si existenta suprafetelor care se

folosesc pentru instalarea semifabricatului, in ederea prelucrarii mecanice prin

aschiere .

d8 Prescrierea rationala a tolerantelor si a rugozitatii suprafetelor prelucrate

"nalizand desenul de executie al flansei se poate spune ca, pentru suprafetele

principale, adica acele suprafete care determina parametrii de functionare ai flansei,

tolerantele prescrise tin cont de conditiile de functionare.

Parametrul de rugozitate /,pentru aceste suprafete este incadrat ill interalul economic.

Conclu(ion)n), se poate spune eli reperuf 2LAN3A2 pre(inui ! tehnofogicitate

-unli si, )eei se poate treee fa proieetarea tehnoiogiei )e prefuerare meeanieii.


8/156

Frele

7buc)an8

Gilocii

7buc)an8

Hsoare

7buc)an8

Pana *a ( Pana la *+ Pana la *++

( - *++ *+ -2++ *++ - (++

*++ - &++ 2++ - (++ (++ - (+++

&++ -*+++ (++ - (+++ (+++ - (++++

Peste *+++ Peste (+++ Peste (++++

#. Sta-ilirea caracterului pro)uctiei

In industria constructoare de masini tipul productiei este determinat de un ansamblu de

factori independenti, care caracterizeaza productia la un moment dat, dintre care cei maiimportanti sunt:

complexitatea fabricatiei;

stabilirea In timp a fabricatiei;

olumul productiei;

nielul si formele specializarii productiei.

In practica se utilizeaza clasificarea care, functie de numarul de piese fabricate pe an ~i

greutatea pebucata a acestora, grupeaza productia In ( categorii:

Caracterulproductiei

Piesa

Productie

indiidual a

Productie de

serie mica

Productie de

serie miloeie

Productie desene mare

Producti e de

mas a

#upa greutatea pe bucata si dimensiunile lor, piesele pot fi clasifieate conentional In:piese miei 7sub *++ 6g)buc8;

piese miloeii 7*++ - *+++ 6glbue8;

piese mari 7*+++ - (+++ 6glbue8;

piese foarte mari 7peste (+++ 6glbuc8.

/eperul LANSA poate fi eonsiderat ea piesa miea 73,* 6g8, si pentru un numar de

0 bue)an, rezulta ca se a realiza pro)uctie ln)i/i)ualii.


9/156

4. Alegerea meto)ei )e o-tinere a semifa-ricatului

Prin alegerea corecta a unui semifabricat, necesar realizarii unei piese, se intelege stabilirea

formei si a metodelor de obtinere a acestuia, a dimensiunilor, a adaosurilor de prelucrare, a

tolerantelor si a duritatii acestuia, astfel incat prelucrarea mecanica a piesei sa se reduca la un numar

minim de operatii sau treceri, reducandu-se astfel costul prelucrarilor si al piesei finale.

Datura ~i forma semifabricatului se stabilesc in functie de urmatorii factori:

forma, complexitatea si dimensiunile piesei finale;

de procedeul tehnologic de obtinere a semifabricatului, ce se preteaza unui anumit

material ~i anumitor dimensiuni ~i forme;

de materialul impus din conditiile de functionare, referitoare la rigiditate, rezistenta lauzura, oboseala, coroziune ~itratament termic 7duritate8;

precizia dimensionala a suprafetelor functionale, de calitatea suprafetelor prelucrate si a

celor neprelucrate;

de posibilitatea reducerii adaosului de prelucrare si in final a olumului prelucrarilor;

de numarul de semifabricate necesare si de frecenta necesarului de semifabricate;

de necesitatea si posibilitatea repararii pieselor si de complexitatea acestei operatii.

"ern de ales intre semifabricate obtinute prin deform are plastica.I semifabricate laminate,

semifabricate forate liber, semifabricate matritate, semi fabricate stantate8, semifabricate tumate si

semi fabricate sudate.

"and in edere forma piesei si dimensiunile acesteia, alegem ca arianta de obtinere asemifabricatului: )in ta-liilaminatii $ conform recomandarii din %ehnologii si sisteme de

prelucrare 7loan Aungu8: piesele de dimensiuni relati mici si configuratie simpla care nu prezinta

diferente mari intre sectiunile transersale, se or executa din semifabricate laminate.

#eoarece piesa are dimensiunile principale de gabarit: h = && mm si ) = &20 mm,

semifabricatul a trebui sa aiba forma unui cilindru cu urmatoarele dimensiuni :

h54%mm si #1&&+mm.

-

&&+ &3:777:


10/156

6. Sta-ilirea succesiunii operatiilor

o etapa deosebit de importanta la proiectarea procesului tehnologic de prelucrare + constituiestabilirea structurii acestuia, adica a determinarii numarului, continutului si succesiunii operatiilor,

Pentru obtinerea piesei finite exista mai multe ariante de proces tehnologic, din punct de edere al

succesiunilor operatiilor, care asigura fiecare inparte toate conditiile tehnice impuse piesei.

Pentru stabilirea succesiunii optime a operatiilor este necesar sa se respecte + serie de conditii

tehnologice, care din punct de edere matematic sunt echialente cu restrictii si anume:

in prime Ie operatii ale procesului tehnologic sa se prelucreze suprafetele ce or seri

ulterior ca baze tehnologice la prelucrarea celorlalte suprafete ale piesei, urmarindu-sesuprapunerea bazelor tehnologice cu bazele de cotare;

numarul de schimburi al bazelor tehnologice sa fie minim;

operatiile de degrosare in cursul carora se inlatura cea mai mare parte a adaosului de

prelucrare, sa se efectueze la inceputul procesului tehnologic;

descoperirea defectelor ascunse ale semifabricatelor in prima sau in primele operatii;

suprafetele care au precizia cea mai ridicata si rugozitatea minima sa se prelucreze

ultimele, pentru a se eita deteriorarea suprafetelor prelucrate foarte fin;

prelucrarea, in ultimele operatii ale procesului tehnologic, a suprafetelor care reduc

rigiditatea piesei;

suprafetele pentru care se impun conditii seere priind precizia pozitiei reciproce

7concentricitate, paralelism, perpendicularitate8, sa se prelucreze >intr-o singura asezare a

piesei pe masina-unealta;

stabilirea corecta a tratamentelor terrnice pe parcursul procesului de prelucrare;

succesiunea operatiilor trebuie sa fie astfel stabilita mcat sa mentina, pe cat posibil,

aceleasi baze tehnologice la maoritatea operatiilor de prelucrare.

$xecutarea piesei cu schimbarea continua a bazelor de orientare este in cele mai multe cazuri,

un indiciu al imperfectiunii procesului tehnologic deoarece prin aceasta se poate introduce erori de

orientare care or influenta precizia de orientare.

%inand seama de recornandarile mentionate, succesiunea operatiilor de prelucrare a unei piese estein general urmatoarea:

prelucrarea suprafetelor care dein baze tehnologice si de masurare pentru operatiile

urmatoare;

prelucrarea de degrosare a suprafetelor principale;

prelucrarea de degrosare a suprafetelor secundare;

prelucrarea de finisare a suprafetelor principale;

prelucrarea de finisare a suprafetelor secundare;

tratarnentele termice, daca acestea sunt indicate pe desenul de executie al piesei;

executarea operatiilor de netezire a suprafetelor principale.


11/156

in cazul reperului FLANSA stabilirea succesiunii operatiilor este urmatoarea:

7peratia I - trasarea pe ta-la )e grosime 4%mm a 2 cercuri concentrice cu

)iametrul D 1 44!mm si ) 1 #86mm.

7peratia 2 7 )e-itare:

*. - #ebitare cu flacara oxiacetilenica la cota +&&+x&3 +f44!5f##69A,. Ai5timm

2. - #ebitare cu flacara oxiacetilenica la cota +2*0x&3 +f#865f##!$A2 Ai5timm

7peratia & - strunire

a(e: a prin)erea semifa-ricatului pe D44!mm.

*. - !trunire frontala de degrosare pana la cota +&&+x&mm;2. - !trunire cilindrica exterioara de degrosare pana la cota +&2!x2*mm ;

&. - !trunire cilindrica interioara de degrosare pana la cota +2*'x&mm ;

0. - !trunire frontal a de finisare pana la cota !4#S*4S,Smm ;

S. $ !tnmire cilindrica exterioara de finisare pana la cota !4#6*#!,Smm ;

. - !trunire cilindrica interioara de finisare pana la cota !##!*4S,Smm ;

- )esprin)erea, intoarcerea si prin)erea semifa-ricatului pe D4#6 .

4. - !trunire frontala de degrosare pana Ia cota !44!*44,Smm ;

3. - !tnmire cilindrica exterioara de degrosare pana la cota +2* x *&mm ;

'. - !trunire frontala de finisare pana la cota +2* x 8#,Smm ;

*+. - !trunire cilindrica exterioara de finisare pana Ia cota +2+ -~.+3* x 8#,Smm ;

**. - !trunit degaare 0x,( ;

*2. - !trunire frontala de finisare pana la cota +&20x2+mm

*&. - %esire I x&+J

c8 )esprin)ere semifa-ricat.

7pera


12/156

. Calculul a)aosurilor )eprelucrare

!tabilirea corecta a marimii adaosurilor de prelucrare este +problema deosebit de

important, din punct de edere tehnic si economic, pentru tehnologia de elaborare a

semifabricatului insusi, ~i mai ales pentru tehnologia de prelucrare ulterioara a acestuia.

"legerea procedeului de prelucrare se face de regula tinandu-se seama, printre altele ,~i de

marimea adaosului de prelucrare, respecti de marirnea semifabricatului.

aloarea adaosurilor de prelucrare, trebuie sa fie astfel stabilita incat, in conditii concrete

de fabricatie, sa asigure obtinerea preciziei si calitatii prescrise a pieselor, la un cost ;ini;

"daosul de prelucrare este stratul de material care se indeparteaza de pe + suprafata a

piesei in scopul obtinerii suprafetei finite.

Pentru determinarea adaosurilor de prelucrare se folosesc urmatoarele metode:

a. meto)a e*perimental$statistica $ se utilizeaza in productia indiiduala ~i de serie mica;

b. meto)a )e calcul analitic $ se utilizeaza in productia de masa, de serie mare si milocie.

Prin metoda experimental-statistica adaosurile de prelucrare se stabilesc cu autorul unor

standarde, normatie sau tabele de adaosuri alcatuite pe baza experientei uzinelor sau pe baza unordate statistice.

5olosirea tabelelor de adaosuri accelereaza proiectarea proceselor tehnologice, insa nu

prezinta garantia ca adaosurile stabilite in acest mod sunt intr-adear rninirne pentru conditiile create

de prelucrare, deoarece adaosurile experimental-statistice sunt determinate lara a tine seama de

succesiunea concreta a operatiilor 7fazelor8 de prelucrare a fiecarei suprafete, de schemele de

asezare a semifabricatului la diferitele operatii de prelucrare prin aschiere si de erorile prelucrarii

anterioare.

Meto)a e*perimental$statistica de determinare a adaosurilor de prelucrare totale si

intermediare consta in urmatoarele:

a8 din standardele mentionate, sau din tabele prezentate 7%ab. (.2 -;-(.(8 se iau adaosurile totale

in functie de dimensiunile semifabricatului;

b8 din tabele normatie 7%ab.(. 7i7 (.'8 se determina adaosurile de finisare;

c8 se calculeaza adaosul in ederea prelucrarii de degrosare cu autorul relatiei:

ad1 a!%"!-afsau "d1 "!%"s-"r

in care act si "d reprezinta adaosul de prelucrare la degrosare la arbori si respecti la alezae;

a!%"!si "!%"!reprezinta adaosul de prelucrare standardizat la arbori ~i alezae;

af si "r reprezinta adaosul de finisare pentru arbori, respecti alezae.


13/156

=:. 0entru piesa proiectat) alegem:

< E (8

0330

0324

=

~/LEa ~jJ *+-

/

0214 >

0220

Pentru suprafetele ce au rugozitatile de &,2lm ~i *, urn, pe langa operatia de strunire de

degrosare este necesara si operatia de strunire de finisare.

Pentru suprafetele gaurilor de +2+ se executa operatia de burghiere fara a fi necesara

operatia de finisare.

pentru suprafata frontala la 33mm

8. Deterrninarea a)aosului total:

#at fiind faptul ca aem tabla laminata standardizata cu + grosime de &3mm =?

aloarea total a a adaosului este: at = &3mm - &&mm = !mm

#. Determinarea a)aosului )efinisare: ar1 l mm 7tabelul normati (.48

2"p 1 l mm =? "p 1 ,!mm pentru fiecare fata.

4. Determinarea a)aosului )e )egrosare: ad 1 >0 - ar 1 !mm - lmm 1 0mm

2"p 1 0mm 1K "p 1 2mm, pentru fiecare fata.

9 pentru suprafata exterioara 0324

8. Determinarea a)aosului total: >0 = mm

"daosul total de indepartat pentru suprafata +&20 este:at = &&+mm - &20mm = mm

#. Deterrninarea a)aosului )efinisare: a-1 l mm 7tabelul normati !.48

!trunirea de finisare se face de la +&2!mm la +&20mm 1K

2"p 1 *mm 1K "p = ,!mm

4. Deterrninarea a)aosului )e )egrosare: > = >0- ar = mm - lrnm = !mm

!trunirea de degrosare se face de la +&&+mm la +&2!mm 1K

2"p 1 !mm 1K "p 1 2,!mm


14/156

pentru suprafata interioara 0 220

8. Determinarea a)aosului total: "t 1 mm

"daosul total de indepartat pentru suprafata +22+ este:

"t 1 22+mm - 2*0mm 1 mm

#. Determinarea a)aosului )e finisare: "f1 lmm 7tabelul normati (.48

!trunirea de finisare se face de la +2*'mm la +22+mm 1K

2"p 1 Imm 1K "p 1 +,(mm

4. Determinarea a)aosului )e )egrosare: "d 1 "t - "f 1 mm - lmm 1 (mm

!trunirea de degrosare se face de la +2*0mm la +2*'mm 1K

2"p 1 (mm 1K"p 1 2,(mm

pentru suprafata exterioara 0260

8. Determinarea a)aosului total:

"daosul total de indepartat pentru suprafata +2+ este:

at 1 &&+mm - 2+mm 1 4+mm

#. Determinarea a)aosului )e finisare: af1 lmm 7tabelul normati (.48

!trunirea de fmisare se face de la +2*mm la +2+mm 1K

2"p 1 *mm 1K "p 1 +,(mm

4. Determinarea a)aosului )e )egrosare: ad 1 at - af 1 4+mm - l mm 1'mm

!trunirea de degrosare se face de la +&&+mm la +2*mm 1K

2"p 1 'mm 1K "p 1 &0,(mm


15/156

J

9

6. Sta-ilirea echipamentului necesar +masini$unelte, )ispo(iti/e

"8 "A$F$/$" G"!IDlA/ HD$A%$

"legerea masinilor-unelte pentru prelucrarea pieselor conform tehnologiei stabilite se facepe baza tipului de productie si forma semifabricatelor ce urmeaza a se proiecta.

Pentru alegerea tipului si dimensiunilor masinilor-unelte trebuie sa se ia in considerare

urmatorii factori :

procedeul de prelucrare ;

dimensiunile ~i forma semifabricatelor, care trebuie sa corespunda cu cele ale masinii-

unelte;

precizia de prelucrare prescrisa piesei trebuie sa fie in concordanta cu cea a masinii-

unelte ;

puterea efectia a masinii-unelte ;

gradul de utilizare al masinii-unelte ;

In proiectarea procesului tehnologic al piesei B5A"D!."B, am ales urmatoarele masini-unelte,

tabelele 4.*, si 4.' ?%ehnologii si sisteme de prelucrare 7loan Aungu8@:

Strung normal SN$6!!, cu urmatoarele caracteristici :

9 diametrul maxim de prelucrare

9 distanta intre arfuri

9 puterea motorului electric

9 treptele de turatie ale axului principal ?rot)min@

9 treptele de aans longitudinal [mmlrot.]

9 treptele de aans transersal [mmlrot.]

Masina de giiurit ?$8&, cu urmatoarele caracteristici:

1 0++ ;;@

1 4(+mm;

1 ,(


16/156

8 "A$F$/$" !CHA$A/

a8 "legerea materialului pentru scule

Gaterialele utilizate pentru confectionarea partii utile a cutitelor de strung pot fi impartite in

patru grupe:

~ oteluri pentru scule;

~ placute din carburi metalice dure ;

~ materiale mineralo-ceramice ;

~ diamante industriale.

#in prima grupa fac parte otelurile rapide ~i cele slab aliate 7!%"! &**-3+; !%"! 4&32-

3+8 si otelurile carbon pentru scule 7!%"! *4++-3+8.

#in grupa a doua ,carburilor metalice, fac parte placutele din carbura de Lolfram cu cobalt

si placutele din carburi de titan ~i de Lolfram cu cobalt 7!%"! &4&-3 si !%"! &40-3+8.

Gaterialele mineralo-ceramice pentru scule au drept constituent de baza oxidul de aluminiu.

b8 "legerea sculelor

In functie de tipul prelucrarii: strunire exterioara, frontala, retezare, canelare profilare etc. si

de conditiile de lucru, cutitele de strung se aleg din !%"!- urile &**- 3+, &4 ... &3(- 3+, &(*-3+.

#e asemenea, pentru strunirile interioare s-au standardizat + serie de cutite pentru barele de

alezat cum sunt de exemplu !%"! - urile *2240-3(, *2&2&-3(, *2&32-3(.

o influenta foarte mare asupra procesului de aschiere + au unghiurile partii aschietoare acutitului, unghiuri care influenteaza in primul rand durabilitatea sculei ~i in al doilea rand calitatea

suprafetei prelucrate.

Parametrii geometrici ai partii actie a cutitelor sunt recomandati in !%"!- urile /-&4(-3+si / 43*- 3&.

Pentru piesa 5A"D~", care trebuie sa fie prelucrata din A(2 este de preferabil sa utilizam +

scuta al carui material al partii actie sa fie cu placuta din carburi metalice si anume P&+ care poate

fi utilizata pentru otel, otel turnat, fonta maleabila cu aschii lungi. "cest tip de placuta poate fi

folosita atat pentru degrosare cat ~i pentru finisare, el utilizandu-se pentru strunire, frezare,

rabotare, gaurire adanca. !e utilizeaza pentru iteze de aschiere rnilocii si conditiile grele de lucru.

Hrmarind succesiunea operatiilor obseram ca ne trebuie mai multe tipuri )e cutite )e strung

~* anume:

.:. Pentru strunirea de degrosare a suprafetelor frontale folosirn :9 Cutit de strung frontal :!%"! &32-3+

Cutit pentru degrosare plana cu placuta din carbura metalica P&+ 7hxb 1 2+x2+; A 1 *2( 8.9:. Pentru strunirea de fmisare a suprafetelor frontale folosim :

9 Cutit de strung frontal :!%"! &32-3+

Cutit pentru finisare plana eu placuta din carbura metalica P&+ 7hxb 1 *xl+; A 1 **+8 .

9:. Pentru strunirea de degrosare a suprafetelor eilindrice exterioare folosirn :

9 Cutit de strung de degrosare cilindrica exterioara :!%"! &4-3+

9 Cutit drept pentru degrosat exterior cu placuta din carbura rnetalica

P&+ 7h x b 1 *x*; A 1 **+8.


17/156

.:. Pentru strunirea de finisare a suprafetelor cilindrice exterioare folosim :

9 Cutit de strung de finisare cilindrlca exterioara :!%"! &4-3+Cutit drept pentru finisat exterior cu placuta din carbura metalica

P&+ 7 hxb 1 2+x *2; A1*2(8.Cutit drept pentru finisat exterior eu placuta din carbura metalica

P&+ 7hxb 1 *xM+; A1**+8 .

9:. Pentru strunirea de degrosare a suprafetelor cilindriee interioare folosim :

9 Cutit de interior pentru degrosarea suprafetelor cilindrice :!%"! &30-3+Cutit pentru degrosat interior cu placuta din carbura metalica

P&+ 7hxb 1 *x*; A 1 **+8 .

9:. Pentru strunirea de finisare a suprafetelor cilindrice interioare folosim :

9 Cutit de interior pentru fmisarea suprafetelor cilindrice :!%"! &30-3+Cutit pentru finisat interior eu placuta din carbura metalica

P&+ 7fixb 1 *x*; A1 **+8.

f8 Pentru strunire degaare exterioara 0x,( folosim:

- Cutit pentru degaare exterioara eu placuta din carbura metalica

PI+ cu lalimea b 1 0 mrn.

g8 Pentru preluerarea gaurilor prin burghiere folosim :

9 urghiu elicoidal cu coada conica Gorse pentru gauri de +2+conform !%"! (4(-4'

Pentru asigurarea preeiziei dimensionale a suprafetei, preeum si a preciziei pozitiei axei

alezaului, se recomanda ca burghierea sa se realizeze din plin numai pana la diametre de maxim2+mm.

i8 Pentru prelucrarea prin tesire conica *x0(J a gaurilor folosim:

9 urghiu elicoidal cu coada conica Gorse pentru gaur de +2

cu unghiulla arf 2N 1 '+J

8 Pentru eontrolul final om folosi :

9 !.#..:!ubler

Gicrometru

8;- Parametrii geometrici ai partii actie a cutitelor sunt reeomandate In !%"!-urile

/&4(-3+ si /43*-3&:

unghiul de degaare

unghiul de asezare

unghiul de atae principal

unghiul de inclinare al taisului

t2 1 (+O*(+a

O 1 3JO*2J

@7 1 0(J

!O 1 +JO(J

8;- Pentru operatia de gaurire aem urmatoarele reeomandari ale partii aschietoare:

unghiulla arf **JO*2+J 1K 2No 1 **3Junghiul de asezare *+JO *2J 1K a = *+J


18/156

7. Sta-ilirea schemelor )e orientare si fi*are

a 7rientarea si fi*area pieselor pe strunguri

rientarea semifabricatelor pe strunguri consta in suprapunerea axei sale geometrice

peste axa arborelui principal.

5ixarea pieselor pe strung in ederea prelucrarii presupune realizarea strangerii

piesei, in scopul transmiterii miscarii de rotatie de la arborele principal la semifabricat ~i a

centrarii acesteia pe axa de rotatie a arborelui principal.

Pentru orientarea si fixarea pieselor de tip arbore se pot utiliza urmatoarele scheme:

fixarea in uniersal pentru piese scurte si rigide 7*)d*,3O&8;

fixarea in uniersal si arful de centrare , pentru piese mai putin rigide 7Hd1&O *+8;

fixarea intre arfuri;

fixarea intre arfuri ~i lineta pentru piese cu rigiditate mica 7l)dK *+8;

/ncazul de fata, deoarece piesa de prelucrat este de numai &&mm, deci scurta ~ifoarterigida, se a fixa in uniersal.

- 7rientarea si fi*area pieselor pe masina )e gaurit

Prelucrarea pieselor pe masina de gaurit se caracterizeaza prin marea arietate a acestora si aprelucrarilor. /n general, potriit caracteristicilor functionale ale masinilor de gaurit si a cerintelorde pozitionare a pieselor in raport cu scula, in cursul prelucrarii piesa este fixata pe masa masinii,

fie direct, fie intr-un dispoziti specific, iar scula in arborele principal.

In cazul de fata, piesa de prelucrat se a fixa in uniersalul platoului diizor fixat pe masa

masinii de gaurit.


19/156

%. Determinarea parametrilor regimului )e a>chiere

*.Calculul regimului de a~chiere la strunire

Pentru ca aschierea metalelor sa aiba loe sunt necesare doua miscari: miscarea principal a de

aschiere si miscarea de aans. Aa randul ei miscarea de aans poate fi executata printr-o miscare sau

prin mai multe miscari.Aa strunire, miscarea principala de aschiere este rotirea piesei, iar rniscarea de aans este

rniscarea de translatie a cutitului. !trunirea poate fi: exterioara si interioara,

$lemente componente ale regimului de aschiere sunt:

a8 adancimea de aschiere B I" care este definita ca marimea taisului principal aflat In contact cu

piesa de prelucrat, masurata perpendicular pe planul de lucru;

b8 iteza de aschiere ; B care este definita ca iteza la un moment dat, in directia miscarii de

aschiere, a unui punet de aschiere considerat pe taisul sculei;

c8 aansul Bs2 care este determinat de obicei in mm, la + rotatie a piesei sau sculei.

!tabilirea adancimii de a~chiere si a numarului de treceri

In maoritatea cazurilor, adaosul pentru prelucrare de degrosare se indeparteaza intr-o

singura trecere, deoarece in constructia moderna de masini sunt adaosuri relati mici.

in cazul strunirii de finisare se aplica aceeasi recomandare tinandu-se cont ca dupa

prelucrarea de finisare suprafata trebuie sa aiba + rugozitatea egala eu eea indicata pe desenul de

executie al piesei respectie.

#aca adaosul de preluerare este prea mare atunci adancimea de aschiere se a calcula cu

relatia:

t 1-A:- ?mm@,

I

in careAc este adaosul de prelucrare calculat si i numarul de treceri.

2.erifiearea aansului

a8erificarea aansului din punct de edere al rezistentei corpului cutitului. In timpul

aschierii cutitul de strung este solicitat de toate cele trei forte de aschiere, dar aand in edere ca

fortele 5x si 5, au alori mult mai mici dedit forta principals 5z, pentru erifiearea rezistentei

corpului cutitului in functie de aans se a lua >in consideratie numai aceasta forta.

/elatia care da marimea aansului este:

#b= h= -. / ai

! = 5il A ?mm)rot.@,V 6 C 5z . t x 5z 9 3 z

in care b, h - Iatimea, respecti inaltimea sectiunii cutitului, in mm; A - lungimea in consola

cutitului, in mm; /ai este efortul unitar admisibilla incooiere a materialului din care este

confectionat corpul cutitului; C5z,


20/156

r;

b8erificarea aansului din punct de edere al rigiditatii piesei nu se efectueaza deoarece

acest calcul este necesar numai in cazul pieselor lungi la care AI#2:4,piesa din cazul de fata

neindeplinind aceasta conditie.

c8erificarea aansului functie de calitatea suprafetei prelucrate se face cu relatia:C *'B *r2

s = S Z unde:+* x @ x

C8"*"l(u$sunt coeficienti dati in tabele in functie de materialul prelucrat

'; -reprezinta rugozitatea suprafetei pre*ucrate@ -unghiul de atac principal al cutitului

N,-unghiul de atac secundar al cutitului

#in cartea masinii se a alege aansul imediat urmator celui calculat.

&.Calculul itezei de aschiere

incazul strunirii iteza de aschiere poate fi exprimata cu relatia:

1 C-

)( 5rtF; ?rnImin@,Tin . +*/. sG: . H77 , ;1,

+#

in care C, este un coeficient care depinde de caracteristicile materialului care se prelucreaza si ale

materialului sculei aschietoare; A7 durabilitatea sculei aschietoare, in min; m- exponentul

durabilitatii; t - adancimea de aschiere in mm; s- aansul de aschiere, in m Irot; Q -durabilitatea

materialului de prelucrat, in unitati rinell 7aprox. 2++8, */, P- exponentii adancimii de aschiere

aansului; n- exponentul duritatii materialului supus prelucrarii ; unde a = *( pentru scule annate cu placute dure .

Pe baza relatiei de aschiere se calculeaza turatia sculei cu relatia:

1000vn 1 [rot/min],

*t. D

!e calculeaza iteza real a de aschiere cu relatia:

*l>=#=n =777


21/156

r 1000


22/156

A

=:. Calculul regimului )e aschiere la strunirea frontala )e )egrosare p)n) la

cata !44! *4&mm

a Sta-ilirea a))ncimii )e aschiere si a num)rului )e treceri

Aa preluerarea de degrosare se tinde catre realizarea unei productiitati maxime prin inlaturarea

adaosului de prelucrare printr-o singura trecere , daca sistemul tehnologic si conditiile deaschiere permit.

#aca adaosul de prelucrare este prea mare, atunci adancimea de aschiere se a calcula cu relatia :

Act =75 ?mm@

l

in care :- "ceste adaosul de prelucrare calculat

-i este numarul de treceri

Garimea adaosului de prelucrare este limitat de puterea masinii-unelte, de rezistenta

mecanismului de aans ~ide momentul de torsiune admis la arborele principal.

in functie de aceste considerente, alorile uzuale ale adancimii de aschiere la degrosare pot fi

cuprinse intre 2->-(mm, la strungurile normale si intre 2+->-2( mm la prelucrarile pe strungurile

carusel.

"dancimea de aschiere se a calcula cu relatia : t 1_ ?mm@i

!e stie ca 2"p10mm---O"p12mm

i1* trecere -t 1

2mm(

1 2 mm---O

---O i 1* trecere ; t 1 2 mm

- Sta-ilirea a/ansului )e aschiere

Pentru operatia noastra aansul se alege din tabele.

s 1 +,3 .... l.Rmm)rot-S s 1 +,33 mm)rot ? tabelul '.l din indrumarul de proiectare @

c8 erificarea a/ansului dinpunct )e /e)ere al re(istentei corpului cutitului

Pentru aceasta suprafata aem -Cutit de strung frontal :!%"! &32-3+ - Cutit frontal de

degrosare eu placuta din carbura metalica P&+ 7hxb 1 2+x2+; A 1 *2( 8.

- . h . 7T8 .'ais -

!I.

'!,L . / i1*++daD)mm

2

calculat $ C @"G ' a;

. (G t '. (

6. 1*,+ ;621*,+ ;6&1I;601*;6s1+,'(;61*,20---O6z1*,*43;C5z1*+( ;t12mm ;PfU 1+,4(; N5z1*.

?tabelele:'.; '.4; '.*+; '.**; '.*(; '.*&; '.*4; '.( dinindrumaruldeproiectare@!calculat 1 4 ?rnm)rot@ ---O!caiculat ? s Iuat din tabele.


23/156

) Calculul /ite(ei )e aschiere

In cazul strunirii longitudinale , iteza de aschiere poate fi calculata cu relatia :

/ 1 C/ )/ B Jl . J# . J4 . J6 . Js . J&

Till DlE Fs EE 57+H,2++

0( 8+,& 7*( 8+.+'61 7 0( 1 * ;621 0( 1+,' ;6& 1* ;~1*; 6s 1+,'4; 6, 1*,+&;

Q1*34 ; %10(; t12mm; s1+,33)rot; C-12'0; m1+,*(; G1+,*3 ; 1+,2+; n1I,4(.? tabelele: '.2&; '.20; '.2(; '.2; '.24; '.23; '.2'; '.&+ din indrumarul de proiectare @

1 *(&,* ?m)min@

e Calculul turatiei

*+++x /n 1 ?rot)min@

r*)

n 1 *+++ x *(&,* 1 *04,4( ?rot)min@&,*0x&&+

n 1 *04,4( ?rot)min@

%uratia cu care se prelucreaza suprafetele ?rontale se alege tinand cont de turatia masinii-unealta.

"stfel turatia a fi: n 1 *(+ ?rot)min@

Calculul /ite(ei reale )e aschiere i /eriicarea acesteia

1 Er G # G nIll$s

r *+++

r1 &,*0x&&+x*(+ 1 *((,0& m)min ;r1 *((,0& ?m)min@

*+++

I*1 r - a *++ ( ~ I* 1 *((,0& -*(&,* x *++ 1 *,( (/, *((,0&


24/156

=:. Calculul regimului )e aschiere la strunirea cilin)ric) e*terioar) )e

)egrosare p)na la cota +&2( %Zl mm


A"dancimea de aschiere se a ealcula eu relatia : 7 1_& ?mm@

i2"p 1(mm ---O"p12,(mm

i1 * treeere ---Ot1 #,mm 125

mm( E

t1 2,(mm


s 1 +,34*,2mm)rot OO! 1 +,33mm)rot ? tabelul '.* din indrumarul de proiectare @

c8 erificarea a/ansului )in punct )e /e)ere al re(istentei corpului cutitului

Pentru aceasta suprafata aem -Cutit de strung de degrosare cilindrica

exterioara :!%"! &4-3+

-Cutit drept pentru degrosat exterior eu placuta din carbura metalica

P&+ 7hxb 1 *x*; A 1 **+8.

.( .7T8.'ai

BB L #sea"ell"at 1 V * . ;/ai1*daD)mm ;

~ .C)* + t r . r

6, 1*,+ ;621*,+ ;6&1*;~1*;6s1+,'(;61*,20---O6z1*,*43; C5z1*+(; t12,(mm.;

fU 1+,4(; x5z1l ?tabelele: '.; '.4; '.*+; '.**; '.*(; '.*&; '.*4; '.( din indrumarul de proiectare@

!caiculat21,(& ?mm)rot-S ~alculalK!luat din

tabele.

!calcula1l2,(&?mmlrot@


E5 C/ $J $J $J: -./ $J,KJ88 I 2 & 0 8

Till

.


25/156

it * &,*0x&2( >

n 1 *20,+( ?rot)min@

%uratia se alege tinand eont de turatia masinii-unealta. "stfel turatia a fi 1n1 *2+ ?rot)min@


26/156

r m

A

1

f Caleulul /ite(ei reale )e aschiere si /erifiearea aeesteia

n * #2n, aes

r *+++

1 &,*0x&2(x*2+ -*2207 , ) ..mIn, Vr1*22,0 ?m)min@

*+++

V 7- **220-*2('*f.B 1> a N *++ ( ~ f.B 1 > >x *++ 1 &,&4 (

, *22,0

.:. Calculul regimului )e aschiere fa strunirea cilin)ric) interioara )e

)egrosare p)n) fa cota +2*' *4&mm


"dancimea de aschiere se a ealeula eu relatia : t 1 -- ?mm@l

2"p 1(mm ---O"p12,(mm

i 1 * tree ere

t12,(mm

#,mm---Ot1 1 2 mm

( E


s 1 +,*(--;-+,0+mmlrot OO! 1 +,&mm)rot ? tabelul '.2 din indrumarul de proiectare @

e8 erifiearea a/ansului )in punct )e /e)ere al re(isteruei corpului cutitului

Pentru aceasta suprafata aem -Cutit de strung de degrosare cilindrica

interioara :!%"! &30-3+

-Cutit pentru degrosat interior eu placuta din carbura metalica

P&+ 7hxb 1 *x*; A1 **+8.r--~---:---

.( .3 (4 .

s;~ L 2

Sea"clI"at 1 E( r ;/ai1*++daD)mm ;5 67( $r5 "(

6l 1*,+ ;621*,+ ;6&1*;6t1* ;6s1+,'(;61*,20---O6z1*,*43; C5z 1*+( ; t12,(mm. ;

fU1+,4( ; x5z1l ?tabelele: '.; '.4; '.*+; '.**; '.*(; '.*&; '.*4; '.( din indrumarul de proiectare@

!calculat12,(& ?mm)rot-S s &calculatK!Iuat din

tabele.

!calcula1t 2,(&

?mm)rot@

2&


27/156


28/156


E5 / - - - .B * 2 & 0 8

Till

$t*/

sB2

.-H

72++

8

Q1*34 >6810(8+.&

1*>627*(8J=+'

, 7-0(

>01

(

- 1+'B>6&1*>~1I

,>6(1+'

,4>61+

B3(>C12'0

B>

,

%1'+; t12,(mm; s1+,&mm)rot; m1+,*( ; x1+,*3 ;U1+,2+ ;n1*,4(.? tabelele: '.2&; '.20; '.2(; '.2; '.24; '.23; '.2'; '.&+ din indrumarul de proiectare @

1 19,8: $m/min]

e Calculul turatiei

*+++x ;n5

Tr*)

1 *+++ x *&+,3( 1 *'+ 23

&,*0x 2*' >

n 1 *'+,23 ?rot)min@

?rot)min@

%uratia se aEege tinand cont de turatia masinii-unealta. "stfel turatia a fi 1 n 1 *3( ?rot)min@

j4 Calculul /ite(ei reale )e aschiere si /erif(carea acesteia

n * DG* n, 1 nes

r *+++

r1 &,*0 x 2*' x *3( 1 *2422 m zmin : @.1*24,22 $m)min@

*+++ > ,

- **2422-*&+3(*


29/156

D

1

.:. Calculul regimului )e aschiere la strunirea frontala )e finisare pan a lacota !4#*4,mm


2"p1 *mm-O"p1+,(mm

i 1 * treeere OOI 1 +,(*****1*I(mm -O( E

-O t1 +,(mm


s 1 +, Q-,2mmlrot -Os 1 +,*3mmlrot ? tabelu*'.& i'.22 din indrumarul de proiectare @

c8 erificarea a/ansului functie )e calitatea suprafetei preucrate

7unde: U1*,0 ;u1 +,4 ; x1 +,&; z1 +,&( ; Cs 1 +,++38 ?tabeluI'.2* din indrurnarul de proiectare@

Cs* '(B *r2s5$$$$$

+,++3x&,2*,0 xl,(o.4! 1

+(,J,&x

0(J,&(

0(J,&(1 +,++( mm"rot

) Calcuul /ite(ei )e aschiere

Q1*34 ; %14(; C12(4; t1+,(mm; s1+,*3mm)*>ot;

***1+,*(; x1,lg; U1+,2+; n1V,*(.?tabelele: '.2&; '.20; '.2(; '.2; '.24; '.23; '.2'; '.&+ din indrumarul de proiectare@

1 *4',( ?mlmin@

e Calculul turatiei

**11999


30/156

2

r *+++ - , m mm, r 1 ,.4 m mm

! o 8 x

e Caleulul /ite(ei reale )e aschiere si /erificarea acesteia

V 1 Ar*D*n+"Gesr *+++

1&,*0x&2(xI3(T*334')B *33 '? )min@

or

N 0( .> or 1 +,+0mm)rot

0( . 8


; 1 C/ . J .J .J .J .J .JB I 2 & 0 (

6(10-

(8J.&

T

1 * >6217*

-(8J>J'

ill

=t*/

=s/.$$

HE7 2++ 8

1 +' .6, 1* K, 1*> 6s 1+ '4> 6, 1+3(

7 0( > 0( B , , B ,

Q1*34 ; %14(; t1+,(mm; s1+,*3mmlrot; CU12(4 ; m1+,*( ; xU1+,*3 ;U1+,2+ ;n1*,4(.? tabelele: '.2&; '.20; '.2(; '.2; '.24; '.23; '.2'; '.&+ din indrumarul de proiectare @

1 *4',( ?m)min@


31/156

*+++x /

e Calculul turatiei

n5 1 *+++x*4',( 1 *4 0' ?rot)min@

r*) &,*0x&20 >

n 1 *4,0' ?rot)min@

%uratia se alege tinand cant de turatia rnasinii-unealta. "stfel turatia a fi 1n 1 *3( ?rot)min@.

j4 Calculul /ite(ei reale )e aschiere ~i /erificarea acesteia

= r G D G **ales

r *+++

&*0x&20x*3( .r1 > 1 *33,2* m)mm; r1 *33,2* ?m)min@

*+++

f., 1 r - a *++ ( ---O f., 1 *33,2*-*4',( x *++ 1 0,(' (/, *33,2*

.:. Calculul regimului )e aschiere la strunirea cilin)rica interioar) )e

finisare p)n) la cota !##! *4,mm


2"p 1Irnm ~"p1+,(nml

i1 ( trecere

t1 +,(*llil*

~t1!,mm

(1 +,(4**4**


s 1 +, *O+,2**I#*)rot OO! 1 +,2 mm)rot ?tabelu*'.& si '.22 din indrurnarul de proiectare@

c8 erificarea a/ansului functie )e calitatea suprafetei prelucrate

7unde: U1*,0 ;u1 +,4 ; x1 +,& ; z1 +,&( ; Cs 1 +,++38 ?tabeluI'.2* din indrumarul de proiectare @

Cs*'(B *r2s5

' x @C x


32/156

V

) Caleulul /ite(ei )e aschiere

AE. .r:-s>

E1 E4 , B , s/ 1 C. J .J .J .J $J.: J

0( 8+,& 7 *(8+,+'6.1 7 0( 1 * ;621 0( 1 +,' .6, 1* .6, 1*; 6, 1+,'4 ; 6 1+,3(

Q1*34 ; %1*2+; t1+,(mm; s1+,2mm)rot; C12(4 ; m1+,*( ; x1+,*3 ;U1+,2+ ;n1*,4(.

?tabelele: '.2&; '.20; '.2(; '.2; '.24; '.23; '.2'; '.&+ din indrumarul de proiectare (

1 *0,'4 ?m)min@

e Caleulul turatiei

n$*+++x@I *+++x *0,'4 --2&33*

?rot)min@4r x &,*0x 22+ >

n1 2&3,3* ?rot)min@

%uratia se alege tinand cont de turatia masinii-unealta, "stfel turatia a fi 1(( 1 2&+ ?rot)min@

Caleulul /ite(ei reale )e aschiere ~i /erificarea acesteia

r*D*n r1 *(3,33 ?rnImin@*+++ > ,

- 7 / *(3 33 - *0 '4 /f:B1

r

/,a xl++(~):UB1 > , xl++1&,3& (

*(3,33


33/156

1 -

.:. Calculul regimului )e aschiere fa -urghiere fa cota !#! tlmm


Pentru asigurarea preciziei dimensionale a suprafetei, pre cum si a preciziei pozitiei axei

alezaului, se recomanda ca burghierea sa se realizeze din plin numai pana la diametre de maxim

2+mm."dancimea de aschiere se calculeaza eu relatiile:

la gaurire, t 1 # [mm]2

la Iargire si alezare, t 1 D $ ) [mm]2

in care: D 7 este diametrul burghiului, in mm

d - este diametrul gaurilor initiale, In mm.

D 2+t 1 - 1 *C? mm@2 2 t1 *+mm


"ansul reprezinta deplasarea burghiului sau a piesei in lungul axei, la + rotatie a axului

principal al masinii.

"ansul meeanic la gaurire si largire cu burghiul, depinde de mai multi faetori, printre care

enumerarn :

B rezistenta burghiului ;B rigiditatea sistemului G.H.!.#.P. ;B prescriptiile pentru preeizia si calitatea suprafetei gaurii prelucrate ;B rezistenta mecanismului de aans al masinii-unelte.

/elatia de baza pentru caleulul aansului la preluerarea pe masini de gaurit este :

s1C s x#C.x< s

unde:

Cs - este eoeficientul de aans ale carui alori se adopta din tabelul din indrumarul de

proiectare ;

# - este diametrul burghiului eu care se prelucreaza, in mm ;


34/156

s1

7

Pentru burghiu cu +2+ aem :


35/156

r 2,'


36/156

&*

!e exprima in ? nr. produse om )min@, ?nr.produse om)ora@;

/elatia dintre cele doua norme este:

8. Sta-ilirea +calculul normei )e timp

Aa proiectarea proceselor tehnologice, pentru obtinerea unei eficiente economice maxime,

trebuie sa se realizeze consumuri de timp minime, atat pentru fiecare operatic, cat si la totalitatea

operatiilor de prelucrare ale unei piese. Pentru obtinerea unor consumuri de timp minime inprocesul de prelucrare este necesar ca aceasta sa se desfasoare pe baza unei munci nonnate.

Dorma de munca reprezinta cantitatea de munca care se stabileste unui executant, care are

calificarea corespunzatoare si lucreaza in ritmul normal, pentru efectuarea unei operatii, lucrari sau

sericiu, in anumite conditii tehnico-economice precizate.

Dormele de munca pot fi clasificate dupa mai multe criterii, dar eel mai important este eel

dupa specificul actiitatii, dupa care se deosebesc:

9 norma de timp D% , este timpul stabilit unui executant, care are calificarea

corespunzatoare , pentru efectuarea unei unitati de produs, in conditii tehnice ale locului

de munca precizate. !e exprirna In ? ore om )produs@ , ?min om ) produs@;

9 Dorma de productie D" , reprezinta cantitatea de produse sau lucrari , stabilita a se

efectua intr-o unitate de timp de catre un executant care are calificarea corespunzatoare

si lucreaza cu intensitate normal a, In conditii tehnice ale locului de munca precizate.

(Np=-

NT

B norma de serire, sau zona de serire - se refera la locul de munca delimitat prindimensiunile sau inzestrarea lui, in care till executant isi exercita atributiile sau sarciniEe

de rnunca;

B **+****dae personal- reprezinta numarul de lucratori, meseria 7 functia8 si nielul decalificare necesar pentru un executant colecti ce lucreaza la un loc de munca complex

sau pe + linie tehnologica cu flux continuu

%impul de pregatire incheiere %pi , este timpul necesar studierii docurnentatiei telmologice,

pregatirii locului de munca pentru inceperea prelucrarii si apoi a aducerii lui in stare a initiala.

"ceasta componenta cuprinde urmatoarele actiitati: primirea comenzii; studierea documentatiei

tehnologice; aducerea !.#..-urilor; controlul pieselor produse.

"cest timp se acorda + singura data pentru intreg lotul de piese. !e exprima in procente din

timpuloperati.

%impul operati 7efecti8 %op este format din timpul de baza si timpul auxiliar.

%op1 %, : %,

%impul de baza %, reprezinta timpul in care au loc modificarile cantitatie si calitatie ale

produsului si se realizeaza efecti transformarea semifabricatului in pisa finita.

%impul auxiliar %a este timpul in care nu se realizeaza aschierea si are urmatoarele

componente: timpul de prindere si desprindere a fabricatului; timpul pentru reglarea regimului de

aschiere, schimbarea sculei; timpul pentru masuratori, la luarea aschiilor de proba; timpul perntru

eacuarea aschiilor ; timpul pentru masuratori de control.


37/156

&2

(- ()

%impul de deserire a locului de munca are doua componente:

-%impul de deserire tehnica %ai , care include timpul pentru ungerea unor organe de

masini, realizarea unor reglae constructie, ascutirea sculelor si a schimbarea lor;

-%impul de deserire organizatorica %do , este timpul in care muncitorul asigura

organizarea si intretinerea locului de munca , respecti, predarea schimbului de lucru,

predarea pieselor, curatirea si ungerea utilaului;

%impul de intreruperi reglementare %ir are doua componente:

-%impul de odihna :;;inecesitati fiziologice %on;

-%irnpul pentru intremperi telmologice :;;iorganizatorice %do--este rezerat reglarii

periodice a utilaelor, inlocuirea unor materiale tehnologice care se uzeaza,

Dorma tehnica de timp, pune in eidenta utilizarea corecta a fortei de munca si a conditiilor

de dotare din intreprindere. Pentru determinarea normei de timp se pot utiliza urrnatoarele metode:

a8 Meto)a analitica , care consta in determinarea analitica a unor componente ale normei

de timp, iar pentru restul, facandu-se + apreciere procentuala,

Pentru + operatic sau + faza oarecare, norma de timp se determina cu relatia:

%A1-T0i

:EAE

:T

a :T

)t :T

)o :T

on 1 -T0i

:T

n n

In care: n- este numarul de piese din lot;

%AI- timpul unitar.

%impul de baza se calculeaza cu relatiile caracteristice fiecarui procedeu de prelucrare.

Pentru strunire, se foloseste relatia:

Istr .T- =---'1n& . s,

unde: lstr- este lungimea suprafetei strunite;

np - turatia piesei;

!l - aansullongitudinal ;

i - numarul de treceri.

%impul auxiliar t, se deterrnina analitic, in cazul proceselor tehnologice mecanizate sau

automatizate, sau prin cronometrare, in cazul realizarii manuale a rniscarilor.

efecti:

%impul de deserire tehnica se da in nonnatie prin procente 3/ din timpul de baza,

? 1 ] .?)t *++ -

%impul de deserire organizatorica se da In normatie prin procente


38/156

TpiA *+,0 3 +>

b8 Meto)a cronometr)rii, consta III determinarea prin cronometrare a timpilor care se rep eta

eielie In eadrul operatiei. "ceasta metoda se utilizeaza III cadruI productiei de serie miloeie

~l mare.

c8 Meto)a similitu)inii + comparati/) , consta in determinarea normei de timp , aand la bazanorma tehnica de timp a unei piese asemanatoare, dar de dimensiuni diferite.

a8 Dormarea tehnica la operatia de debitare eu flacara oxiacetilenica +&&+x+2*0x&3

!tabilirea nonnei de timp:

%impul unitar: %lI 1 *2,3min

%impul de pregatire incheiere: %pi 1 *+,0 min

Dorma tehnica a fi egala eu:

D tl 1 7 -----;;O %lI 1 & O *2, = lS,6 nun

b8 Dormarea tehnica la operatia de strunire

1. Normarea tehnicii fa strunirea frontalii )e )egrosare &iinii fa cota !44!*4&mm

%impul de baza a fi egal eu:L .j

T-5$;un)e: A1I/O*Oh;n=s

t** 1 - : 3@,S O 28mm;

tgN

lz 1 7+,!O28mm;

D*1 -2

i= * tree ere ; s 1 !,%%mm"rot; t 12nun; 1 8SS,64 m)min;

n = IS7 rot)min-S

277777: h 1--Olmm1&mm>

tg0!+ ,

h = lmm;(1 *!mm

*' xl.%ll 1 1 *,23m***

IS7 G +,33

77777: L 1 *'nun

33


39/156


40/156

%impul auxiliar este compus din: ?tabelele: *+.4; *+.3; *+.'; *+.*+ din indrumarul de proiectare@

9 timp autator pentru prinderea si desprinderea piesei in uniersal: +,&&min

9 timpi autatori pentru comanda masinii :

- apropierea sau retragerea sculei de piesa: +,+& min

- potriirea sculei la dimensiune dupa tamburul gradat: +,+(min

- cuplarea aansului: +,+2 min

- cuplarea sau decuplarea miscarii de rotatie a axului principal: +,+2 min

- schimbarea turatiei sau aansului: +,+3 min

- rotirea portcutitului: +,+' min

- montarea ~i demontarea cutitului: +,'min

9 timpi autatori legati de faza :

- deplasarea manuala a caruciorului: +,+0min

- deplasarea manuala a saniei principale: +,+3 min

- deplasarea manual a a saniei transersale: +,+' min

9 timp autator pentru masurari de control: +,20 min

%a 1 +,&& O 7+,+&O+,+(O+,+2O+,+2O+,+3O+,+'O+,'8 O 7+,+0O+,+3O+,+'8 O +,20 1 *,'4min

%impul de pregatire-Incheiere

%"i 1 *+ min, pentru prelucrarea In uniersal ill. de scule aschietoare este * si +max H 0++mm;?tabelul *+.** din indrurnarul de proiectare@

%impul de deserire tehniea

%ell1 2%b1 2 Nl,23 1 +,+2( min ?tabelul l Crl R din indrumarul de proiectare@

%impul de deserire organizatoriea

%do1 * x%ef1 * x 7%, O %a8 1 * x 7*,23O*,'48 1 * x &,2( 1 +,+&2 min

?tabelul *+.*2 din indrumarul de proiectare@

%impul de odihna ~i neeesitati fiziologiee

%on1 &%ef1 & 7%b O %a8 1 & x &,2( 1 +,+'4 min

?tabelul *+.*& din indrumarul de proiectare@

%impul lmitar

%, 1 %, O %a O %e. O %doO %on1 *,23 O *,'4 O +,+2( O +,+&2 O +,+'4=

&,0+0 min

Dorma tehniea a fi egala eu:

DI21 +T&i L O r,1 .2.W O &,0+0 1 (,'+0 min ? (,'+ minuten 4

&0


41/156

1

#. Normarea tehnicii fa strunirea cilin)ricii e*terioarii )e )egrosare piinii fa cola !4#*#8mm

%impul de baza a fi egal cu:

L=iT- 1 -; unde: A 1 **O*O h;

n=s

** 1 - trsG

O 7+,( O 28mm;

h 1 7*O(8mm;(12+mm

i 1 * trecere; s 1 +,33mm)rot; t 12,(mm; 1 *22,0 m)min;n 1 *2+ rot)min-

2,(- I. 1--+ O lmm &,(mm;

tg0(

h12mm;

(1 2+mm

% 1 2(,( x * 1 I 20*min# *2+x,33 >

- A12(,(mm



9 timpi autatori pentru comanda rnasinii :


- potriirea sculei la dimensiune dupa tamburul grad at: +,+(min


- cuplarea sau decuplarea miscarii de rotatie a axului principal: +,+2 min- schimbarea turatiei sau aansului: +,+3 min






- deplasarea manuals a saniei transersale: +,+' min


%, 1 +,&&O 7+,+&O+,+(O+,+2O+,+2O+,+3O+,+'O+,'8 O 7+,+0O+,+3O+,+'8 O +,20 1 *,'4min

%impul de pregatire-incheiere

%pi1 *+ min, pentru prelucrarea in uniersal nr. de scule aschietoare este * ~i +max H 0++mm;?tabeluII.** din indrumarul de proiectare@

%impul de deserire tehnica

Adl 1 2%#1 2 x,20* 1 +,++( min ?tabelull.*2 din indrumarul de proiectare@

3S


42/156


43/156


%do1 * x%ef1 * x 7%>, O %a8 1 * x 7+,20*O*,'48 1 * x 2,2** 1 +,+22 min?tabelul *+.*2 din indrumarul de proiectare@

%impul de odihna si neeesitati fiziologiee

%on1 &%ef1 & 7%, O %a8 1 & 2,2** 1 +,+ min


%impul unitar

%, 1 %, O %, O %dtO %doO %on1 +,20* O *,'4 O +,++( O +,+22 O +,+ 1 2,&+0 min


Dt@ 1 +Tpi E O r. 1 *+ O 2,&+0 1 0,3+0 min ? 0,3+ minuten 4

4. Normarea tehnicii Lastrunirea cilin)ricii interioarii )e )egrosare piinii Lacola +#8O*4&mm

%impul de baza a fi egal eu:

L $iT- 1 --; tmde: A 1 #: *: *2;

n=s

//5t G tg@ : 7+,( -;-#mm;

# 1 7*-:-(8nun;*1 &nu**

i1 * trecere ; s 1 C,&mnllrot; t 12,!mm; = *24,22 m)min;

n 1 *3( rot)min-S

~ ** 1 #,S*tg6S! : (mm 1 4,Smmh12mm;

*1 &mm~ A10*,!mm

68,S xl.%b 1 1 +,'m***

*2+x +,&



9 timpi autatori pentru comanda masinii :- apropierea sau retragerea sculei de piesa: +,+& min



- euplarea sau decuplarea miscarii de rotatie a axului principal: +,+2 min



- montarea si demontarea cutitului: +,'min

&


44/156


45/156

%impul auxiliar este eompus din: ?tabelele: *+.4; *+.3 ; *+.'; *+.*+ din indrumarul de proiectare@






- cuplarea sau deeuplarea miscarii de rotatie a axului principal: +,+2 min

- sehimbarea turatiei sau aansului: +,+3 min






- deplasarea manuala a saniei transersale: +,+' min


%, 1 +,&& O 7+,+&O+,+(O+,+2O+,+2O+,+3O+,+'O+,'8 O 7+,+0O+,+3O+,+'8 O +,20 = *,'4min


%"i = *+ min, pentru prelucrarea in uniersal nr. de seule aschietoare este * ~i +max H 0++mm;?tabelull.** din indrurnarul de proiectare@

%impul de deserire telmiea

%dl1 2%b1 2 x0,'(0 = +,+'' min ?tabelul *+.*2 din indrumarul de proiectare@


%do1 * x%ef1 * G 7%b O %a8 1 * x 70,'(0O*,'48 1 * x ,'20 1 +,+' min

?tabelul *+.*2 din indrurnarul de proiectare@

%impul de odihna si necesitati fiziologice

%on1 &%ef1 & 7%, O %a8 1 & x ,'20 1 +,2+4 min?tabelul *+.*& din indrumarul de proiectare@

%impul unitar

%, 1 %, O %, O %dt O %doO %il1 0,'(0 O *,'4 O +,+'' O +,+' O +,2+4 1 4,2'' min


Dt( 1 +T&i E O r,1 *+ O 4,2'' 1 ',4'' min ~ ',3+ minuten 4

38


46/156

-;

. Normarea tehnicii la strunirea cilin)ricii e*terioarii )efinisare piinii III cota l4#6*#!,mm

%impul de baza a fi egal cu:

T- 1L=i

n=sunde: A 1 **O*Ob;

t// 1 -O7+,(-;..28mm;rsG

# = 7lO!mm;*1 *',(mm

i 1 * trecere ; s 1 +,I3mm)rot; t 1+,(mm; 1 *33,2* m)rnin;

n 1 *3( rot)min-e-

---4** 1~Obnm1*,(mmtg0(

b12mm;

*1 *',(mm

#4* ( 5%, 1 1 +,'mm*3( x +,*3

---4 A 1 2&mm

%impul auxiliar este com pus din: ?tabelele: *+.4 ; *+.3 ; *+.' ; *+.*+ din indrumarul de proiectare@




- potriirea sculei la dimensiune dupa tamburul grad at: +,+(min


- cuplarea sau decuplarea rniscarii de rotatie a axului principal: +,+2 min






- depVasarea manual a a saniei principale: +,+3 min- deplasarea manuala a saniei transersale: +,+' min


%, 1 +,&& O 7+,+&O+,+(O+,+2O+,+2O+,+3O+,+'O+,'8 O 7+,+0O+,+3O+,+'8 O +,20 1 *,'4min


%pi 1 *+ min, pentru prelucrarea in uniersal nr. de scule aschietoare este * si +max H 0++mm;?tabelul *+.** din indrumarul de proiectare@


%dl1 2%b1 2 x,' 1 +,+*0 min ?tabelul *+.*2 din indrumarul de proiectare@

%impul de deserire organizatorica

%do1 lx%er1 * x 7%bO%a81 * x 7+,'O*,'481 * x 2,1+,+2 min

?tabelull.*2 din indrumarul de proiectare@

&'


47/156


48/156


%on1 &%ef1 & 7%, : %a8 1 & 2, 1 +,+3 min?tabelul *+.*& din indrurnarul de proiectare@

%impul unitar

%, 1 %, O %, O %dt O %doO %on1 +,' O *,'4 O +,+*0 O +,+2 : +,+3 1 2,43 min


Dt +T-pi

EO %u- -*O+ 2,43 - (,23 l**.***ute

(( 4

&. Normarea tehnicii Lastrunirea cilin)ricii interioarii )efinisare pa88.li Lacota l##!*4,mm

%impul de baza a fi egal eu:L i

T-5$;un)e: A1l,OIOh;n=s

I, =t x is:: +!, $:$B4mm0h 1 7I-:-!8mm;*1 &!,!mm

i1 * treeere; s 1 !,#m888"rot; t 1,!mm; 1 8%,%% m)min;n 1 2&+ rot)min-S

~ ** 1 +,!xtg0!+ O ( mm 1 *,!mm

h 1 2mm; ~ A 1 &'mm*1 &(,!mm

&' xl.% 1 1+3!mm

# 2&+x +,2 >

%impul auxiliar este eompus din: ?tabelele: *+.4 ; *+.3 ; *+.' ; *+.*+ din indrumarul de proiectare@






- cuplarea sau decuplarea miscarii de rotatie a axului principal: +,+2 min- schimbarea turatiei sau aansului: +,+3 min




- deplasarea manual a a caruciorului: +,+0min- deplasarea manuala a saniei principale: +,+3 min



%a 1 +,&&O +!,!49!,!9!,!#9!,!#9!,!%9!,!O9!,O O 7+,+0O+,+3O+,+'8 O +,20 1 *,'4mi.n

40


49/156

&

L i

%impul de pregatire-iI*cheiere

%"i 1 *+ min, pentru preluerarea in uniersal E*I. de seule aschietoare este * si +max H 0++mm;?tabelull+.ll din indrumarul de proiectare@


%dt 1 2%b 1 2 x,3( 1 +,+*4 min ?tabelull.*2 din indrumarul de proiectare@


%do 1 * x%ef1 * x 7%b O %s 8 1 * x 7+,3(O*,'48 1 * x 2,32 1 +,+23 min?tabelull.*2 din indrumarul de proiectare@

%impul de odihna si neeesitati fiziologiee

%on 1 &%ef1 & x 7%b O %a8 1 & x 2,32 1 +,+3( min

?tabelull.*& din indrumarul de proiectare@

%impullmitar

%lI 1 %, O %, O %e. O %do O %on 1 +,3( O *,'4 O +,+*4 O +,+23 O +,+3( 1 2,'( min


Dt4 1TpiA *+ .

+ -;; O %lI 1 O 2,'( 1 (,0( minute

. Normarea tehnicii fa strunirea frontalii )e )egrosare pal8.ii fa cota l44!*44,mm

+Lntoarcerea semifa-ricatului


T- 1 -~; unde: A = **:* : h;ns

t// 1 - : 7+,( : 2+nun@

tgN

h 1 7+,(O28mm;D

*1 -2

i 1 * tree ere ; s 1 +,33mm)rot; t 12mm; 1 *((,0& m)min;

** 1 *(+ rot)min-2

-** 1--O*mm1&mm=tg0(J >

h 1 *mm;*1 *(mm

*' xI.%o 1 1 *,23mm

*(+x,33

7 L 1 *'ml%I

0*


50/156


51/156

02


9 timp autator pentru prinderea ~i desprinderea piesei in uniersal: +,&&min










- deplasarea rnanuala a caruciorului: +,+0min- deplasarea manuala a saniei principale: +,+3 min

- deplasarea rnanuala a saniei transersale: +,+' min


%, 1 +,&& O 7+,+&O+,+(O+,+2O+,+2O+,+3O+,+'O+,'8 O 7+,+0O+,+3O+,+'8 O +,20 1 *,'4min


%pi1 *+ min, pentru prelucrarea in uniersal nr. de scule aschietoare este * si +max H 0++mm;?tabelul*+.** din indrumarul de proiectare@

%impul de deserire tehnica%dl1 2%b1 2 xl,23 1 +,+2( min ?tabelul*+.*2 din indrumarul de proiectare@


%clo1 * x%ef1 * x 7%bO%a81 * x 7*,23O*,'481 * x &,2( 1+,+&2 min?tabelul *+.*2 din indrumarul de proiectare@

%impul de odihna ~inecesitati fiziologice

%on1 &%ef1 & x 7%, O %a8 1 & x &,2( 1 +,+'4 min


%impul unitar

%, 1 %, O %a O %dlO %doO %on1 *,23 O *,'4 O +,+2( O +,+&2 O +,+'4 1 &,0+0 min

Dorma tehnica a fi egala cu:

Dt3 1 +T&i E O r. 1 .:.W O &,0+0 1 (,'+0 min1 (,'+ minuten 4


52/156

0&

8. Normarea tehnicii fa strunjirea cilin)ricii e*terioarii de )egrosare plinii Lacota lJ261x13mm


L -i?, 1 -; unde: A 1 *,O I O h;

n=s

tI, 1 - O +7,S 428rnm;tgN

lz 1 7*..;-!8rnm;

*1 *&rnm

i 1 *& treceri; s 1 +,33rnm)rot; t 12,mm; 1 *22,'& m)min;n = IS7 rot)min-e-

7: h 1 2,tg0!

+

lz 1 2rnm;*= *&rnm

O *mm = &,rnm;

7: A1 *3,rnm

% 1 *3,x *& 1 *3&min# IS7 x +,33 >




- apropierea sau retragerea seulei de piesa: +,+& min

- potriirea seulei la dimensiune dupa tamburul gradat: ,!min

- euplarea aansului: +,+2 min



- rotirea portcutitului: +,+' ;in




- deplasarea manuala a saniei prineipale: +,+3 min

- deplasarea manual a a saniei transersale: +,+' min


%, 1 +,&&O 7+,+&O+,!O+,+2O+,+2O+,+3O+,+'O+,'8 O 7+,+0O+,+3O+,+'8 O +,20 1 *,'4min

%impul de pregatire-ineheiere

%pi 1 *+ min, pentru prelucrarea in uniersal ill. de scule aschietoare este * si +max H 0++rnm;?tabelull.** din indrumarul de proiectare@

%impul de deserire tehniea

%dt1 2%b1 2 x*,3& = +,+& min ?tabelul *+.*2 din indrumarul de proiectare@


%do= * x%e?1 * x 7%, O %a8 1 * x 7*,3&O*,'48 1 * x &,3 = +,+&3 min

?tabeEul *+.*2 din indrumarul de proiectare@


53/156


%on= &%ef= & 7%b : %a8 = & x &,3 = +,**0 min?tabelulI.*& din indrumarul de proiectare@

%impul unitar

%, = %, : %a : %dt: %do: %on= *,3& O *,'4 : +,+& : +,+&3 O +,**0 = &,'33 min


DB ~ 7~,8 : %o ~ I; : &,'33 ~ ,033 min ~ ,0' minute

O. Normarea tehnicii Lastrunirea frontalii )efinisare &@nii Lacota lA#&8*8#,mm


L $i

?, =7@ unde: A1bOlOMz;n=s

t** 1 - : 7+,( -;-28mm;

tsGl4 1 7+,(-.;2-8mm;

85 D2

i = * trecere; s = +,*3mmlrot; t = +,(mm; = *33,0' mlmin;

n = 2&+ rot)min-e-

---O h 1 +,( + : lmm 1 *,(mm

tg0(h1 Imm;*1 *&+,(mm

% = 844*l 1&2*2min# 2&+x,*3 >

---O A 1 *&&mm

%impul auxiliar este compus din: ?tabelele: *+.4; *+.3 ; *+.'; *+.*+ din indrumarul de proiectare@

9 timp autator pentru prinderea ~i desprinderea piesei in uniersal: +,&&min

9 timpi autatori pentru comanda masinii :- apropierea sau retragerea sculei de piesa: +,+& min








54/156

45


- deplasarea rnanuala a caruciorului: +,+0min




%, 1 +,&& O 7+,+&O+,+(O+,+2O+,+2O+,+3O+,+'O+,'8 O 7+,+0O+,+3O+,+'8 O +,20 1 *,'4min

%impul de pregatire-ineheiere

%pi 1 *+ min, pentru prelucrarea in uniersal nr. de seule aschietoare este ( si +max H 0++mm;?tabeIuI *+.** din indrumarul de proiectare@


%dt 1 2%b1 2 x&,2*2 1 +,+0 min ?tabelul *+.*2 din indrumarul de proiectare@


%do 1 * x%ef1 * x 7%b O %a8 1 * x 7&,2*2O*,'48 1 * x (,*32 1 +,+(2 min

?tabelull+.*2 din indrumarul de proiectare@

%impul de odihna si necesitati fiziologiee

%on 1 &%ef1 & x 7%, O %,B8 1 & x (,*32 1 +,*(( min


%impul unitar

%, 1 %b O %, O %dt O %do O %on 1 &,2*2 O *,'4 O +,+0 O +,+(2 O +,*(( 1 (,0(& min

Dorma telmica a fi egala cu:

Doo 1 +T&i E O r. 1 *+ O (,0(& 1 4,'(& min K 4,'( minuten 6

8!. Normarea tehnicii Lastrunirea cilin)ricii e*terioarii )efin isare piinii Lacota

!#&! -~,+3* *8#,mm


L -iT-5$;un)e: A1bOlOlz;

n=s

b 1 -t

tgN: 7+,( 7i7 28nm*;

h 1 7*-;.-(8mm;*1 *2,(*mn

i 1 * tree ere ; s 1 +,8%mm"rot; t 1+,(*mn; 1 *34,44 rn)min;

n = 2&+ rot)min-S


55/156

*+,( (

----4 * 1--+ O lrnm 1 ,(mmtg0(

h12mm;

(1 *2,(mm

*x * .%, 1 1 +,&3mm

2&+x+,*3

----4 L = *nm*




- apropierea sau retragerea sculei de pies a: +,+& min









- deplasarea rnanuala a saniei principale: +,+3 min


9 timp autator pentru rnasurari de control: +,20 min

%, 1 +,&& O 7+,+&O+,+(O+,+2O+,+2O+,+3O+,+'O+,'8 O 7+,+0O+,+3O+,+'8 O +,20 1 *,'4min


%pi 1 *+ min, pentru prelucrarea in uniersal nr. de scule aschietoare este * si +max H 0++mm;?tabelul *+.** din indrumarul de proiectare@


%dt 1 2%b 1 2 x,&3 1 +,++3 min ?tabelull.*2 din indrumarul de proiectare@


%do 1 * x%ef1 * x 7%b O %a8 1 * x 7+,&3O *,'48 1 * G 2,&( 1 +,+20 min



%on 1 &%ef1 & 7%; O %a8 1 & 2,&( 1 +,+4* min

?tabelull+.*& din indrumarul de proiectare@

%impul unitar

%, 1 %, O %, O %dt O %do O %on 1 +,&3 O *,'4 O +,++3 O +,+20 O +,+4* 1 2,0(' min


Tpi, *+ ..Dtll 1 + - n

O %u 1 - O 2,0(' 1 0,'(' mm ::::0;,' mmute4


56/156

88. Normarea tehnicii Lastrunirea frontalii )efinisare puna Lacota I4#6*#!l8lnl


L iT- 1 --; unde: A 1 *(O*O h;

n=s

# 1 -

t

tgN O 7+,( ..;-28mm;

# 1 7+,(..;-28lmn;#

*1 -2

i 1 * treeere ; s 1 +,*3mm)rot; t 1 +,(mm; 1 *33,2**nimin;

n 1 *3( rot)min-S

77777: # 1~Ohnm1I,(mmtg0(

*2 1 lmm;(1 *2mm

77777: L 1 *0,(mm

% 1*0,(xl

10'0>

Inlnb *3( x +,*3 >




- apropierea sau retragerea seulei de piesa: +,+& min

- potriirea sculei la dimensiune dupa tamburul gradat: +,+(min- cuplarea aansului: +,+2 min

- cuplarea sau decuplarea rniscarii de rotatie a axului principal: +,+2 min






- deplasarea manuala a saniei principale: +,+3 min- deplasarea manuala a saniei transersale: +,+' min


%, 1 +,&& O 7+,+&O+,+(O+,+2O+,+2O+,+3O+,+'O+,'8 O 7+,+0O+,+3O+,+'8 O +,20 1 *,'4min

%impul de pregatire-mcheiere

%pi1 *+ min, pentru preluerarea In uniersal nr. de scule aschietoare este * si +max 0++mm;

?tabelull.** din indrumarul de proiectare@

47


57/156


58/156

1


%dt 1 2 %# 1 2 x0,'0 1 +,+'' min ?tabelul *+.*2 din indrumarul de proiectare@


%do 1 * x%ef1 * x 7%>, O %a8 1 * x 70,'0O*,'48 1 * x ,'* 1 +,+' min


%impul de odihna ~i neeesX>iti fiziologiee

%on 1 &%ef1 & 7%; O %,B8 1 & x ,'* 1 +,2+4 min

?tabelull.*& din ind:rumarul de proiectare@

%impul unital>

%, 1 %, O %, O %e. O %do O %on 1 0,'0 O *,'4 O +,+'' O +,+' O +,2+4 1 4,23( min


DB, ~ +T;;, : %o ~ *~ : 4,23( ~ ',43( minB ',43 minute

c) Normarea tehnica la operatia de burgiere

Normarea tehnicii La -urghiere La cota !2"x2"111m 6giiuri echi)istante


L= iT- 1--;unde:A1llOlOh;

ns

# 1)

2 x tC/4: 7+,(..;- #mm;

h 1 7lO!rnm;

* 1 lungimea gaurii; d 1 diametrul gaurii

i1 treeeri 7gauri8 ; s 1 +,*mm)rot; t 1 *+mm; 1 2,' m)rnin; n 1 02(rot)min-O

2+7: h 1 + O ****m1 4***m;

2 x tg('

h 10m***; 7: A 1 &*mml12+mm

% 1&*x gauri 24&( .

l%Ill*# 02(x,* >

03


59/156

49

Tpi

%impul auxiliar se determina prin cronometrare si este compus din:

- timp auxiliar pentru prinderea si desprinderea piesei in uniersalul platoului diizor *,42 min

- timp auxiliar pentru curatirea dispozitiului de aschii +,*2 min

- timp auxiliar pentru indexarea cu +J a platoului diizor, dupa executarea fiecarei gauri

x,*4 min- timp auxiliar pentru eomanda masinii de gaurit:

- potriirea axei burghiului eu axa gaurii x,+2 min

- retragerea axului principal in pozitia initiala x,+2 min

- cuplarea aansului x,+&

- pornirea si oprirea sistemului de racire x,+& min

- cuplarea si deeuplarea miscarii de rotatie a axului principal 2x7x,+28 min

%, 1 *,42 : +,*2 : *,+2 : +,*2 : +,*2 : +,*3 : +,*3 : +,20 1 &,4 min

%impul de pregatire-incheiere compus din: ?tabeEuII+.*0 din indrumarul de proiectare@

- dupa modul de asezare si fixare a piesei *,( min

- primirea ~i predarea documentelor eomenzii ' min

- montarea platoului diizor min

%pi 1 7*,( : ' : 8 1 &*,( min

%impnl de deserire tehnica

%dt 1 2%b1 2 x2,4&( 1 +,+(( min ?tabelul *+.*2 din indrumarul de proiectare@

%impnl de deserire organizatorica

%do 1 * x%ef1 * x 7%; : %a8 1 * x 72,4&(O&,28 1 * x (,'&( 1 +,+(' min?tabelul *+.*2 din indrumarul de proiectare@

%impul de odihna si necesitati fizioEogice

%il1 &%ef1 & x 7%, O %a8 1 & x (,'&( 1 +,*43 min


%impul unitar

%tl 1 %b : %, : %dt : %do : %il1 2,4&( : &,4 : +,+(( : +,+(' : +,*43 1 ,424 min

Dorma telmiea pentru executarea celor gauri echidistante a fi egala en:

D tE2 1 7 ----;;L: %u 1 &&*,( : ,42 4 1 *0, >+2mm ~ *0, > minute


60/156

+

d8 Dormarea tehnica la operatia de control tehnic de calitate

!tabilirea normei de timp: %impul unitar: %; 1 ( min

%impul de pregatire incheiere: %pi1 *+ min


DtE&1T-piA *+ .

O%u1-O(14,(mmn 4

Norma tehnicii )e timp pentru reali(area unei piese /aDi /

(&

Dtpiesa = /%tii@(

Dt piesa 1 *(,0+O(,'+O0,3+O(,(4O',3+O(,23O(,0(O(,'+O,0'O4,'(O0,'O',43O*0,O4,( = *+',&3 min =

D, piesa 1 *,32 h


61/156

8!. Ela-orarea )ocumentafiei tehnologice

$laborarea oricarui proces tehnologic trebuie sa se incheie prin intocmirea unei

)ocumenuuii tehnologice, care sa contina toate datele necesare prelucrarii piesei.

#ocumentatia tehnologica sereste la punerea in aplicare a procesului tehnologic de

prelucrare proiectat.

"cesta se stabileste >in functie de caracterul productiei, de tipul piesei prelucrate, de dotarea

cu masini unelte si !# -uri, etc.

In raport cu aceste elemente documentatia tehnologica poate fi: fisa tehnologica, plan de

operatii sau fi~a de reglare.

isa tehnologicii, se elaboreaza in cazul productici de serie mica si unicat si cuprinde doua

categorii de informatii: generale ~i tehnologico-organizatorice.

Informatiile generale precizeaza urmatoarele date: intreprinderea ~i sectia unde se realizeaza

prelucrarea; numarul fisei tenologice si al comenzii de lueru; denumirea si codul reperului;

rnaterialul semifabricatului si masa acestuia; starea structural a, produsul din care face parte

reperul; numarul de piese pentru care este alabila fisa tehnologica; numele tehnologului si

nonnatorului eu semnaturile acestora.

Informatiile tehnico-organizatorice se refera la urrnatoarele date: enumerarea operatiilor de

prelucrare 7 asamblare , control8 in ordinea executiei acestora; masina-unealta si !.#..- urile

pentru fiecare operatic >in parte; indicatii tehnologice sumare 7parametrii regimului de aschiere8;

numarul de pise prelucrate simultan ; timpul normat, unitar si de pregatire incheiere.

5isa tehnologica contine informatii la nielul operatiei si nu la nielul partilor componente

ale acesteia.

0lanul )e opertuii este sinteza unui proces tehnologic deteliat in cele mai mici arnanunte si

se foloseste in productia de seria mare si de masa.

*n cadrul planului de operatii, fiecare operatie este prezentata separat, pe 0 fila sau pe mai

multe file si ofera executantului toate inforrnatiile necesare prelucrarii piesei la parametrii de

calitate ~iprecizie prescrisi.

Informatiile referitoare la operatii sunt mai amanuntite si se refera la: schita operatiei;

enumerarea

Proiect Tehnologii de fabricare si reparare utilaje si instalatii portuare complet

Documents

Transcript of Proiect Tehnologii de fabricare si reparare utilaje si instalatii portuare complet