Proiect Tehnologic de Mecanizare

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTIFACULTATEA DE UTILAJ TEHNOLOGIC

CONDUCATOR PROIECT: Student:

Proiect tehnologic de mecanizare

Tema proiectului: EXECUŢIA MECANIZATĂ A LUCRĂRILOR DE REABILITARE

LA SUPRASTRUCTURA UNUI TRONSON DE DRUM

Datele proiectului: N=11

Nr.crt Caracteristica Simbol UM Varianta

1 Clasa de trafic 10 < n < 15 CT - Greu

2 Natura agregatelor minerale NA - Piatra sparta

3 Lungime tronson de drum LT Km 1

4 Lăţime carosabil lc m 2x7

5 Panta transversala PT % 5

6 Adâncimea de frezare h f cm 20

7 Distanta medie de transport a materialelor Dm Km 5

8 Distanta de transport a utilajelor Du Km 150

9 Termen de execuţie a lucrării DE luni 1.5

b) Date generale: Regim de lucru zilnic 1 schimb x 10 ore.

2

Analiza procesului tehnologic de mecanizare

A.Generalitati

Tehnologia de reabilitare a suprastructurii unui drum reprezinta in prezent una dintre metodele

economice de refacere si modernizare a drumurilor si se poate face prin diverse metode:

reabilitarea prin reciclarea la rece a materialelor (se face numai la fata locului)

reabilitarea prin reciclarea la cald a materialelor (se face atat la fata locului, cat si prin

prepararea centralizata a mixturii asfaltice)

reciclarea materialelor în mişcare cu ajutorul instalaţiilor mobile de preparare a mixurii

asfaltice

reabilitarea prin metode combinate

B. Reabilitarea imbracamintilor asfaltice de drumuri cu reciclarea la rece a materialelor

Avantajele pe care le ofera tehnologia de reabilitare a suprastructurii unui tronson de drum prin

reciclarea la rece sunt:

Eliminarea risipei unor resurse, care devin cu timpul deficitare

Reutilizarea completa a materialului dislocat din vechea structura;

Eliminarea costurilor pentru transportul materialelor din vechea imbracaminte;

Reducerea numarului de utilaje pe santier;

Protejarea mediului ambiant.1

Operatiile de reabilitare prin reciclarea la rece sunt urmatoarele:

a. Frezarea vechilor straturi uzate (fig.1)

b. Stropirea cu un liant a materialului maruntit

c. Amestecarea pentru omoginizare a materialului nou creat

d. Compactarea stratului nou creat

e. Acoperirea noului strat de mixtura cu unul sau mai multe straturi (fig.2)

Reciclarea straturilor legate Reciclarea straturilor legate Reciclarea straturilor nelegate

(strat de uzura, de legatura si portant) (strat de uzura si de baza) si (strat de baza de pamant sau piatra

straturi nelegate (strat de sparta)

baza din piatra sparta)

Fig.1

1 Te3

.

Acoperirea cu stra- Acoperirea cu stra- Acoperirea cu strat Acoperirea cu un Acoperirea cu turi de baza, de legi- turi de legatura si de de uzura strat subtire de tratatamenttura si de uzura uzura cuvertura rece de suprafata

Fig. 2

La stabilirea tehnologiei si a sistemei de masini ce se va utiliza se au in vedere adancimea

de frezare, volumul lucrarilor si categoria drumului. Astfel, pentru lucrarile de frezare se pot

utiliza reciclatoare de diverse marimi sau freze rutiere dotate cu tamburi speciali (fig. 3) care

realizeaza atat dislocrea si maruntirea vechilor straturi uzate si adaugarea de aditiv, cat si

omogenizarea prin malaxare a materialului nou obtinut. In aceste cazuri, camera de amestecare

cu tamburul de frezare formeaza echipamentul de lucru (fig.4)

Fig.3 Tambur special al reciclatorului Fig.4 Echipamentul de lucru al reciclatorului: 1- tambur, 2- carcasă, 3- placa de rupere, 4- placa de profilare, 5- circuit de alimentare cu lianţi, 6- grinda de mărunţire;

Reabilitarea imbracamintilor asfaltice la rece se poate realiza prin diferite procese

tehnologice si anume :

1. Reciclarea la rece cu emulsie bituminoasa

4

2. Reciclarea la rece cu ciment

3. Reciclarea la rece cu ciment si emulsie bituminoasa

4. Reabilitarea prin reciclare la rece cu bitum spumat.

C. Reciclarea la rece cu emulsie bituminoasa

Prin tema de proiectare se cere frezarea pe o adâncime de 20 cm a vechii structuri, reaşternerea

stratului frezat si maruntit peste care se aseaza un strat de legatură cu grosimea de 10 cm si stratul de

uzura de 4 cm. Pentru realizarea acestor cerinte vom utiliza procesul tehnologic de reciclare la rece cu

emulsie bituminoasa. Care contine urmatoarele etape:

- imprastierea de agregate pe vechiul strat cu ajutorul unui utilaj special

- uniformizarea grosimii stratului imprastiat cu un autogredere

- dislocarea vechilor stratur deteriorate stratului cu un reciclator rutier

- omogenizarea si amestecarea cu emulsie bituminoasa si apa precum

- profilarea stratului nou obtinut cu un autogreder

- compactarea definitiva a suprafetei drumului cu un rulou compactor.

Lista de activitati a procesului tehnologic de reciclare la rece cu emulsie bituminoasa cuprinde: O etapa premergatoare care nu tine de procesul tehnologic este reprezentata de transportul

utilajelor pe santier

5

1 Imprastierea de agregate pe vechiul strat cu ajutorul unui utilaj special

2 Uniformizarea grosimii stratului imprastiat cu un autogredere

3 Dislocarea vechilor straturi deteriorate cu reciclatorul rutier. Reciclatoarele sunt

utilaje complexe ce pot realiza un cumul de operaţii: frezarea stratului uzat,

mărunţirea materialului frezat, omogenizarea şi amestecarea materialului frezat cu

emulsii bituminoase sau cu lapte de ciment, precompactarea stratului aşternut etc.

aceste operaţii impun instalarea de puteri mari care conduc la consumuri mari de

energie.

4 Compactarea stratului reciclat – se realizeaza cu ajutorul compactorului Hamm 3307.

Aceste tipuri de compactoare asigură o repartiţie mai uniformă a presiunilor, menţinînd

6

un timp mai îndelungat presiunile maxime ceea ce duce la scăderea numărului de treceri

necesar realizării compactării optime.

5 Amorsarea stratului se realizează în vederea obţinerii unei legături între stratul reciclat şi

stratul de legătură ce urmează a fi repartizat. Amorsarea se realizează cu un dispozitiv

special care repartizează uniform cantitatea de liant. Se utilizează emulsie bituminoasă

cationică cu rupere rapidă conform STAS 8877. Utilizarea altor produse este permisă numai

în cazul în care acestea sunt reglementate tehnic. Dozajul de emulsie pentru amorsare

trebuie să asigure o cantitate de 0,3 – 0,5 kg/m², funcţie de porozitatea suprafeţei stratului

suport.

6 Transport mixură strat de legătură – se realizează cu autobasculante de capacitate medie

care vor fi selecţionate după criterii economice. Datorită condiţiei de menţinere a

temperaturii optime de aşternere

autobasculantele sunt prevăzute cu

sistem de acoperire a încărcăturii,

fiind necesară şi o distanţă mică de

la locul de fabricare a stratului de

uzură. Mixtura este descarcata din

mijlocul de transport in buncarul

de alimentare al repartizatorului si

este preluata de un transportor cu racleti care o duce la sistemul de repartizare.

7

7 Repartizare mixtură strat de legătură – se efectuează cu repartizoare finisoare. Acestea sunt

utilaje complexe care cuprind un sistem de curăţire, au încălzire electrică şi permit reglarea

înălţimii de repartizare cu un sistem hidraulic.

8 Compactarea stratului de legătură – se realizează cu aceleaşi utilaje ca la compactarea

stratului reciclat

9 Transportul stratului de uzură – se realizează cu autobasculante. Sunt necesare îndeplinirea

aceloraşi condiţii ca la transportul stratului de legătură.

10 Repartizarea stratului de uzură – cu aceleaşi repartizoare finisoare utilizate la stratul de

legătură.

11 Compactarea stratului de uzură – cu aceleaşi utilaje cu care s-a compactat stratul de

legătură

12 Trasarea marcajelor rutiere – se efectuează cu utilaj specializat de trasare.

8

Activităţile procesului tehnologic de mecanizare a lucrărilor de construcţie la suprastructura unui tronson de drum

TABEL 1

Nr. crt.

Activităţi specifice procesului tehnologicMijloace mecanice de execuţie ce pot fi

folosite

1. Reciclare strat structură uzată Reciclatoare

2. Compactarea primară a noului strat Cilindrii compactori

3. Compactare finală a noului strat Cilindrii compactori

4. Amorsare Dispozitiv special

5. Transport mixură strat de legătură Autobasculante

6. Repartizare mixură strat de legătură Repartizor finisor

7. Compactare strat de legătură Cilindrii compactori

8. Transport strat de uzură Autobasculante

9. Repartizare strat de uzură Repartizor finisor

10. Compactare strat de uzură Cilindrii compactori

11. Trasare marcaje rutiere Maşină de marcat

9

Antemăsurătoare TABEL 2

Cod activ.

Denumire activitate

UMR

Relaţia de calcul Calcul numericCantităţi totale rotunjite

01Reciclare strat structură veche m²

SR = Lt x lcLt = 16000 [m]; lc = 14 [m]

SR = 224000 m² 224000 m²

02Compactare primară strat nou

m² Sc = Lt x lc SC = 224000 m² 224000 m²

03Compactare finală strat nou

m² Sc = Lt x lc SC = 224000 m² 224000 m²

04 Amorsare kgCA = SA x QQ = 0,5 [kg/m²]; SA =SC

CA = 224000 x 0,5CA = 112000 [kg]

112000 [kg]

05

Transport mixură strat de

legăturăt

GM = VM x ρmVM = Lt x lc x HmHm = 0,1[m]; ρm = 2,2 [t/m³]

VM = 16000 x 14 x 0,1GM = 22400 x 2,2GM = 49280 [t]

49280 [t]

06

Repartizare mixură strat de

legăturăArt. DB 12

t

RM = VM x ρmVM = Lt x lc x HmHm = 0,1[m]; ρm = 2,2 [t/m³]

VM = 16000 x 14 x 0,1RM = 22400 x 2,2RM = 49280 [t]

49280 [t]

07

Compactare strat de legătură

Art. DB 12

t

CC = VM x ρmVM = Lt x lc x HmHm = 0,1[m]; ρm = 2,2 [t/m³]

VM = 16000 x 14 x 0,1CC = 22400 x 2,2CC = 49280 [t]

49280 [t]

08Transport strat

uzurăArt. DB 16

t

GSU = VSU x ρmVSU = Lt x lc x HSUHSU = 0,04 [m]; ρm = 2,2 [t/m³]

VSU = 16000 x 14 x 0,04GSU = 8960 x 2,2GSU = 19712 [t]

19712 [t]

09Repartizare strat uzurăArt. DB 16

m² SSU = Lt x lc SSU = 224000 [m²] 224000[m²]

10 Compactare strat uzurăArt. DB 16

m² Sc = Lt x lc SC = 224000 m²224000 m²

11Trasare

marcaje rutierem²

St = 16000x3x0,15=7200 m²

St = 7200 m² 7200 m²

SR – suprafaţă reciclată GM – greutatea mixurii transportate Sc – suprafaţă compactată VM – volum mixurăLt – lungime tronson drum CC – cantitate mixură compactatălc – lăţime carosabil GSU – greutatea stratului de uzurăCA- cantitate amorsă VSU – volum strat uzură SA – suprafaţă amorsată HSU – grosime strat uzurăHm – grosime mixură strat de legătură SSU – suprafaţa stratului de uzură

10

Soluţii tehnologice de mecanizare

TABEL 3

Codactiv

.

Denumireactivitate

Variante de mecanizare posibile

I II III

0 1 2 3 4

1 Reciclare stratstructură veche

Reciclatoare pe şenileWR42002200CR

Reciclatoare pe pneuriBomag RS446DWR 240iBomag MPH 122-2

2 Compactare primară strat nou

Compactor pe pneuriCW 34PS 150 C

Compactor staticCB 14CB 22CB 32

Compactor vibratorCB 44BCB 22BHAMM 3307HT

3 Compactare finală strat nou



Compactor vibratorCB 44BCB 22BHAMM 3307HT

4 Amorsare AutocisterneR 12215 10tM 150 9t130 E18 4.3t

5 Transport mixură strat de legătură

AutobasculanteR 8135 FK 6,5tR 12215 DEK 10,5tR 19215DFK 16t

6 Repartizare mixură strat de legătură

Repartizor pe şenileAP 655DAP 255EAP 555E

Repartizor pe pneuriBomag CR352LAP 500 EAP 600 D

7 Compactare strat de legătură



Compactor vibratorCompactor vibratorCB 44BCB 22BHAMM 3307HT

8 Transport strat uzură

AutobasculanteR 8135 FK 6,5tR 12215 DEK 10,5tR 19215DFK 16t

9 Repartizare strat uzură

Repartizor pe şenileBomag 3313Super 800BF 4413

Repartizor pe pneuriBomag CR352LAP 500 EAP 600 D

10Compactare strat uzură



Compactor vibratorCompactor vibratorCB 44BCB 22BHAMM 3307HT

11 Trasare marcaje rutiere

Maşină de marcat40 – 45 CP

11

Utilaje selecţionate şi date primare de calcul TABEL 4

Cod activ.

DenumireActivitateVariante deMecanizare

Variante deMecanizare

Tarif deÎnchiriere

Lei/oră

Consum combustibil şi lubrifianţi CosttransportMotorin

ă l/h

Uleiuri l/100h unsori

motor Trans-misie

Hidra-ulic

01Reciclare strat structură veche

Reciclator RS446D[415CP] 250 12,3 34.10 8.22 63.8 8 23350

Reciclator WR 4200 [589CP] 270 15 80 25 140 15 35574

Reciclator WR 200i [428CP] 250 13 40 13 70 10 19250

02 Compactare primară strat

nou

CW 34 [133CP] 135 8 22,46 25,74 6 16220PS150C [100 CP] 73,5 7,3 22,07 25,74 6 12520CB 22B [35CP] 46 3,5 11 8,64 0,43 2 10120

03Compactare

finală strat nou

HAMM 3307 [75CP] 60 6,2 12,16 8,64 0,43 3 13650CB 44B [102 CP] 73,5 7,3 22,07 25,74 6 14235

CB 24B [34CP] 46 3,511 8,64 0,43 2 11265

04 Repartizare mixură strat de

legătură

AP 300 [70 CP] 120 6,2 12,16 8,64 0,43 3 14220BF 4413 [60 CP] 88,5 4,5 7,62 7,5 2 12423AP 500 E [142CP] 140 6,2 12,16 8,64 0,43 3 16152

05Compactare

strat de legătură

BW 135AD [46CP] 60 3,5 11 8,64 0,43 2 12122CW 34 [132CP] 135 8 22,46 25,74 6 15860

BW 11 RH [85CP] 60 6,2 12,16 8,64 3 1299706

Repartizare strat uzură

Bomag 3313 [50CP] 88,5 4,5 7,62 7,5 3,48 2 13650Super 800 [61CP] 88,5 4,5 7,62 7,5 3,48 2 11913BF 4413 [60 CP] 88,5 4,5 7,62 7,5 2 14025


C 530 AH [85CP] 60 6.2 11 8,64 0,43 2 13123CP 44 [99 CP] 73,5 7,3 22,07 25,74 6 13325

BW 11 RH [85CP] 60 6,2 12,16 8,64 6 1148008 Trasare marcaje

rutiereMaşină de marcat

40-45 CP 40,60 3,5 11 8,64 2 13124

12

Calculul numărului de maşini-zile, a duratelor activităţilor şia numărului de utilaje

TABEL 5

Nr. Crt.

Denumire activitate

Variante de mecanizareCantitate de lucrari

Norma de deviz a

utilajului Ndu

Ore inchiriere

Ore de functionare

Nrmas-zile

Durata activitatii

zile

Nr. utilaje

01

Reciclare strat structură veche

Reciclator RS446D[415CP]

224000 m²0,024 5376 3655.7 537.6

44,812

Reciclator WR 4200 [589CP]

224000 m²0,024

5376 3655.7 537.6 44,812

Reciclator WR 200i [428CP]

224000 m²0,024

5376 3655.7 537.644,8 12

02 Compactare primară strat nou

RpDC 38

CW 34 [133CP] 224000 m² 0,015 3360 2284.8 336 42 8PS150C [100 CP] 224000 m² 0,015 3360 2284.8 336 42 8CB 22B [35CP] 224000 m² 0,015 3360 2284.8 336 42 8

03 Compactare finală strat nouRpDC 38

HAMM 3307 [75CP] 224000 m² 0,015 3360 2284.8 336 42 8CB 44B [102 CP] 224000 m² 0,015 3360 2284.8 336 42 8CB 24B [34CP] 224000 m² 0,015 3360 2284.8 336 42 8

04Repartizare mixură

strat de legătură

AP 300 [70 CP] 49280 [t] 0,0053 261.2 177.6 26 26 1BF 4413 [60 CP] 49280 [t] 0,0053 261.2 177.6 26 26 1AP 500 E [142CP] 49280 [t] 0,0053 261.2 177.6 26 26 1

05Compactare strat

de legătură

BW 135AD [46CP] 49280 [t] 0,044 2168 1474.2 217 43.4 5CW 34 [132CP] 49280 [t] 0,044 2168 1474.2 217 43.4 5BW 11 RH [85CP] 49280 [t] 0,044 2168 1474.2 217 43.4 5

06Repartizare strat

uzură

Bomag 3313 [50CP] 224000[m²] 0,0053 1187 807.16 119 40 3Super 800 [61CP] 224000[m²] 0,0053 1187 807.16 119 40 3BF 4413 [60 CP] 224000[m²] 0,0053 1187 807.16 119 40 3

07Compactare strat

uzură

C 530 AH [85CP] 224000[m²] 0,044 9856 6702 986 44,7 22CP 44 [99 CP] 224000[m²] 0,044 9856 6702 986 44,7 22BW 11 RH [85CP] 224000[m²] 0,044 9856 6702 986 44,7 22

08Trasare marcaje

rutiere

Maşină de marcat 40-45 CP 7200 m² 0,048 345.6 235 35 35 1

Calculul necesarului de combustibil si lubrifianţiexprimat in combustibil convenţional

13

TABEL 6

Calculul costurilor unitare fizice pe articole de deviz

TABEL 7

Nr. Crt.

Denumire activitate

Variante de mecanizareCost chirie lei

Cost energielei

CostulManoperei

suplimentare

TotalCosturi

variabile

Costtransport

CostUnitar Fizic

Lei/UMR

01



1344000553823,4 313600 1673823

2335015,1


1451520246753

3136001286113

3557411,6


1344000205444,7

3136001191045

1925010,8

02Compactare

primară strat nou

CW 34 [133CP] 453600 75112,8 - 301912,8 16220 2,8PS150C [100 CP] 246960 70314,72 - 193794,7 12520 1,8CB 22B [35CP] 154560 31987,2 - 109267,2 10120 1

14

Nr. Crt.

Denumire activitate

Variante de mecanizareCantitate de lucrari

Consum energie

Kgcc/oră

Cost energieLei/oră

01



224000 m²57.66

303


224000 m²24.44

135


224000 m²20.12

112.4

02Compactare primară strat nou

CW 34 [133CP] 224000 m² 12.77 65.75PS150C [100 CP] 224000 m² 11.2 61.55CB 22B [35CP] 224000 m² 5.56 28

03Compactare finală strat nou

HAMM 3307 [75CP] 224000 m² 9.62 45CB 44B [102 CP] 224000 m² 11.72 61.55CB 24B [34CP] 224000 m²

5.5628

04Repartizare mixură strat de legătură

AP 300 [70 CP] 49280 [t] 9.62 45BF 4413 [60 CP] 49280 [t] 7.6 32.7AP 500 E [142CP] 49280 [t] 9.62 45

05Compactare strat de legătură

BW 135AD [46CP] 49280 [t] 5.56 28CW 34 [132CP] 49280 [t] 12.79 67BW 11 RH [85CP] 49280 [t] 9.62 45

06Repartizare strat uzură

Bomag 3313 [50CP] 224000[m²] 7.65 32.7Super 800 [61CP] 224000[m²] 7.65 32.7BF 4413 [60 CP] 224000[m²] 7.65 32.7


C 530 AH [85CP] 224000[m²] 5.54 28

CP 44 [99 CP] 224000[m²] 11.2 61.55

BW 11 RH [85CP] 224000[m²] 9.62 45

08Trasare marcaje rutiere

Maşină de marcat 40-45 CP 7200 m² 5.56 28

03Compactare

finală strat nou

HAMM 3307 [75CP] 201600 51408 - 152208 13650 1,4CB 44B [102 CP] 246960 70314,72 - 193794,7 14235 15CB 24B [34CP] 154560 31987,2 - 109267,2 11265 11

04 Repartizare mixură strat de

legătură

AP 300 [70 CP] 31344 3991,5 121968 241619,5 14220 1,8BF 4413 [60 CP] 23116 2900,49 121968 136418,5 12423 1AP 500 E [142CP] 36568 33165 121968 173403 16152 10,3

05Compactare strat

de legătură

BW 135AD [46CP] 130080 20636 - 85682 12122 6CW 34 [132CP] 292680 5896 - 152249,5 15860 7,6BW 11 RH [85CP] 130080 18157,5 - 83203,5 12997 3,9

06 Repartizare strat uzură

Bomag 3313 [50CP] 105050 13194,45 554400 618347,1 13650 6,8Super 800 [61CP] 105050 13194,45 554400 618347,1 11913 3,8BF 4413 [60 CP] 105050 109577,7 554400 714730,3 14025 5,6

07Compactare strat

uzură

C 530 AH [85CP] 591360 93828 - 320516 13123 5,6CP 44 [99 CP] 724416 206254,1 - 568462,1 13325 6,5BW 11 RH [85CP] 591360 5287,5 - 300967,5 11480 3

08Trasare marcaje

rutiere

Maşină de marcat 40-45 CP

1382420736

31987,2-

39003,2

13124

5,1

Calculul numarului de masini-zile,ore de functionare, ore de inchirere

Numarul masini-zileNmz = (Oi / ns x ds) [mas-zile] unde,

Oi - ore inchiriere

ns - numar schimburi (ns = 1 schimb);

ds - durata schimb (ds = 10 ore/zi);

Ore de inchiriere

Oi = Ndu x Q [ore] unde,

Ndu – norma de deviz a utilajului [ore/UMR];

15

Q – cantitatea de lucrări [UMR]

Ore de functionare

Of = Oi x Kol x Kdo [ore] unde,

Of – ore de functionare

Kol - factor de corectie pentru conditiile de organizare si de lucru (Kol = 0,85)

Kdo - coeficient de disponibilitate operationala a utilajului (Kdo = 0.80)

Numarul de masiniNm=Nmz/dA

dA= durata activitatii (1.5 luni= 45 zile)

Calculul Transportului

CTRP =2∗M∗a+2(C t

R+CtT+

CTo

2 ) 2∗DT

vm

+4 (C pR+C p

T ) DT [lei], unde:

CTRP =cheltuieli de transport

M=masa utilajului [t]

a= tariful pentru imbarcare-debarcare pe trailer [lei/t]

C tR=tariful pentru timpul de utilizare al remorcherului [lei/ora]

C tT=costul pentru timpul de utilizare al trailerului [lei/ora]

CTo=tariful orar de inchiriere [lei/ora]

vm=viteza medie de deplasare [km/ora]

DT=distanta de transport [km]

C pR=tariful pentru parcursul realizat al remorcherului [lei/ora]

C pT=costul pentru parcursul realizat de trailer [lei/km]

Costul chiriei utilajului (C I )

C I=O I⋅t0 i ;

O I - ore inchiriere [ore] ;

t0i - tarif orar de inchiriere [ron/ora]

16

Calculul costurilor variabie (CV )

CV=C I +Ccl+Cm

Costul chiriei utilajului (C I )

Costul combustibililor si lubrifiantilor (Ccl )

Costul manoperei suplimentare (Cm )

Costurile fixe echivalente (CF)

Sunt generate de folosirea utilajelor si ele nu depind de durata de inchiriere.

CFe =CF⋅ke ;

k e - coeficient de echivalenta = 0.95

CF=CMD+C iMD+CTR

CMD - costul mantarii demontarii din normativ

C iMD

- costul chiriei pe perioada montarii demontarii

CTR - costul transportului

Calculul necesarului de energie pe ora de functionare

a. Consumul specific in kgcc/ora:

Ccc=∑i=1

n

qcli ⋅k i

,unde

n – numar de tipuri de combustibili;

qcli

- consum specific de combustibil de un anumit tip i;

k i - coeficientul de echivalenta.

17

motorina 6 [lei/l]

ulei motor 30 [lei/l]

ulei transmisie 35 [lei/l]

ulei hidraulic 35 [lei/l]

unsori consistente 40 [lei/kg]

Formula de calcul: Ccc = (consum motorina x coef motorina ) + [((consum

um + consum ut + consum uh)/100) x coef uleiuri] + [(consum unsori / 100) x coef

unsori].

b. Consumul specific in lei/ora:

Ccl=∑i=1

n

qcli ⋅Ccl

i

,unde

qcli

- consum specific de combustibil de un anumit tip i;

Ccl - pretul specific de combustibil de un anumit tip i;

Formula de calcul: Ccl = (consum motorina x pret motorina ) + (consum um x

pret um + consum ut x pret ut + consum uh x pret uh + consum unsori x pret

unsori)/100.

Variante de maşini adoptateAvând în vedere costurile rezultate din calcule, precum şi corelarea dimensiunilor utilajelor la dimensiunile de gabarit ale drumului pentru efectuarea lucrării se vor adopta următoarele maşini:

1) Reciclare → Reciclator , cu următoarele caracteristici:- lăţime de lucru 3000-4200 mm- adâncime de frezare 0-200 mm- puterea motorului 2x433 Kw/ 589 CP

18

- greutatea de operare 77000kg-capacitatea de amestecare 4 m3/min

2) Compactare strat reciclat → Hamm 3307, cu următoarele caracteristici:- lăţimea de lucru 1680mm- puterea instalată 75CP- greutatea 6620 kg - tipul compactării – cilindrare prin vibrare

3) Repartizare mixură strat de legătură → AP655D, cu următoarele caracteristici:- lăţimea de lucru este reglabilă, 2500 -5000 mm - puterea instalată 174CP- greutatea 19000 kg - sistem de deplasare – pe senile

4) Compactare strat de legătură CS 44 - cilindru compactor vibrator5) Repartizare strat uzură → Bomag 33136) Compactare strat uzură → BW 117) Trasare marcaje rutiere → Hofmann H26

MASURI DE PROTECTIA MUNCII ,

PSI SI PROTECTIE A MEDIULUI INCONJURATOR

MASURI PENTRU PROTECTIA MUNCII

19

Dispoziţii generale

Art.1.(1) Normele generale de protecţie a muncii cuprind principii generale de

prevenire a accidentelor de muncă şi bolilor profesionale precum şi direcţiile generale de

aplicare a acestora. Acestea au ca scop eliminarea sau diminuarea factorilor de risc de

accidentare şi/sau îmbolnăvire profesională existenţi în sistemul de muncă, proprii fiecărei

componenete a acestuia (executant – sarcină de muncă – mijloace de producţie –mediu de

muncă), informarea, consultarea şi participarea angajaţilor şi a reprezentanţilor acestora.

(2) Prevederile Normelor generale de protecţia muncii, atât cele referitoare la

securitatea în muncă, cât şi cele referitoare la sănătatea în muncă, constituie cadrul general

pentru elaborarea normelor specifice şi a instrucţiunilor proprii de securitatea a muncii.

Art. 2. (1) Prezentele norme se aplică în toate sectoarele de activitate de pe teritoriul

României, atât publice cât şi private (industriale, agricole, comerciale, administrative, de

servicii, educaţionale, culturale, de recreere etc.).

(2) Normele generale de protecţie a muncii se aplică tuturor persoanelor fizice

sau juridice, române sau străine, ce desfăşoară activităţi pe teritoriul României, în condiţiile

prevăzute de lege atât în calitate de angajator, cât şi în calitate de angajat, precum şi

ucenicilor, elevilor şi studenţilor în perioada efectuării practicii profesionale, cu excepţia

celor care au drept obiect activităţi casnice.

Art. 3. Pentru activităţile care folosesc surse de radiaţii nucleare, precum şi pentru

activităţi specifice de prevenire şi stingere a incendiilor, vor fi respectate Normele de

radioprotecţie şi, respectiv Normele generale de prevenire şi stingere a incendiilor.

Art. 4. Normele generale de protecţie a muncii se revizuiesc periodic şi se modifică

de câte ori este necesar, ca urmare a modificărilor de natură legislativă şi datorate progresului

tehnic.

Art. 5 (1) Prevederile prezentelor norme se detaliază pe activităţi sau grupe de

activităţi distincte, în cadrul normelor specifice de securitate a muncii şi al instrucţiunilor

proprii de securitate a muncii.

(2) Normele specifice de securitate a muncii se emit de către MinisterulMuncii şi

Solidarităţii Sociale şi au aplicabilitate naţională.

20

(3) Elaboratorul, conţinutul – cadru, termenele şi metodologia de elaborare a

normelor specifice de securitate a muncii se stabilesc de către Ministerul

Muncii şi Solidarităţii Sociale.

(4) Angajatorul are obligaţia a de a elabora instrucţiuni proprii de securitate a

muncii, care au ca scop detalierea şi particularizarea prevederilor din normele

generale, specifice standardelor şi a a altor reglementări în domeniu, în

funcţie de particularităţile proceselor de muncă.

(5) Standardele de securitate a muncii se elaboreaza în Comitetele

Tehnice de Standardizare, a căror activitate este coordonata de Asociaţia de Standardizare

din România.

Art. 6. Normele specifice şi standardele de securitate a muncii, ca şi instrucţiunile

proprii de securitate a muncii se revizuiesc periodic, în funcţie cu modificările de

natura legislativă şi progresului tehnic etc. survenite la nivel naţional, la nivelul

angajatorilor sau la nivelul proceselor de muncă.

Obligaţii generale ale proiectantului, executantului, beneficiarului

Art. 190. Prevederile prezentului capitol stabilesc obligaţiile generale ale proiectantului,

executantului şi beneficiarului, atât pentru realizarea unor construcţii, cât şi pentru realizarea

lucrărilor de reparaţie sau modernizare a unor construcţii.

Art. 191. Proiectantul răspunde de elaborarea documentaţiilor tehnice de execuţie ale

lucrărilor de construcţii.Acestea trebuie să fie astfel întocmite, încât să permită executarea şi

utilizarea lucrărilor respective în condiţii în care, la o exploatare normală a instalaţiilor

tehnologice, să se prevină accidentele de muncă, precum şi îmbolnăvirile profesionale. În

acest scop poriectantul este obligat:

a) să aplice, la elaborarea proiectelor, normele de securitate a muncii, precum

şi prevederile tuturor actelor normative privind proiectarea lucrărilor de

construcţii care se referă la măsuri de securitate a muncii;

b) să prevadă în documentaţiile tehnice de execuţie utilizarea pentru execuţia

lucrărilor numai a echipamentelor tehnice certificate din punct de vedere al

securităţii muncii;

21

c) să prevadă în documentaţiile tehnice de execuţie, mijloacele financiare

care să asigure respectarea la realizarea lucrărilor de construcţii, a

prevederilor, normelor şi actelor normative specificate la pct. a.;

d) să garanteze prin proiect eficienţa măsurilor de securitate a muncii

corespunzătoare normelor şi legislaţiei de securitate a muncii;

e) să stabilească dispozitivele, aparatele şi instalaţiile de securitate a muncii,

necesare în perioada de execuţie a lucrărilor de construcţie;

f) să asigure completarea documentaţiei cu măsurile impuse cu ocazia

controalelor de protecţia muncii efectuate de către organele abilitate;

g) să prevadă în documentaţia proiectelor prin care se promovează tehnologii

noi de execuţie:

- instrucţiuni preliminare de securitate a muncii;

- lista cuprinzând propuneri de echipament individual de protecţie

pentru personalul care execută lucrările respective;

h) să ia măsuri ca documentaţiile tehnico-economice să evidenţieze factorii

de risc pe faze de execuţie şi să prevadă trimiteri la normele şi actele

normative de securitate a muncii corespunzătoare factorilor respectivi;

i) să nominalizeze în cadrul documentaţiei tehnico-economice, în cazul

lucrărilor speciale şi ale lucrărilor noi de execuţie, pentru care nu există

normative sau detalii tip, măsurile de securitate a muncii specifice

lucrărilor respective;

j) să acorde asistenţă tehnica executantului şi beneficiarului în vederea

rezolvării problemelor de securitate a muncii, apărute în realizarea

lucrărilor de construcţii;

k) cu ocazia recepţiei lucrărilor de construcţii, ca membrul în comisia de

recepţie sau ca invitat în comisia de recepţie, în calitate de specialist, să

controleze realizarea măsurilor de protecţia muncii prevăzute în

documentaţia tehnică.

Art. 192. Executantul răspunde de realizarea lucrărilor de construcţii în condiţii care să

asigure evitarea accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor profesionale. În acest scop este

obligat:

22

a) să analizeze documentaţia tehnică de execuţie din punct de vedere al

securităţii muncii şi dacă este cazul să facă obiecţiuni, solicitând

proiectantului modificările necesare conform prevederilor legale;

b) să aplice prevederile cuprinse în legislaţia şi normele de securitate a

muncii, precum şi prescripţiile din documentaţiile tehnice privind

executarea lucrărilor de bază, de serviciu şi auxiliare necesare realizării

construcţiilor;

c) să execute toate lucrările prevăzute în documentaţia tehnică în scopul

realizării unei exploatări ulterioare a lucrărilor de construcţii-montaj în

condiţii de securitatea muncii şi să sesizeze beneficiarul şi proiectantul

când constată că măsurile propuse sunt insufuciente sau

necorespunzătoare, să facă propuneri de soluţionare şi să solicite acestora

aprobările necesare;

d) să ceară beneficiarului ca proiectantul să acorde asistenţa tehnică în

vederea rezolvării problemelor de securitate a muncii în cazurile deosebite,

apărute în executarea lucrărilor de construcţii;

e) să remedieze toate deficienţele constatate cu ocazia efectuării probelor,

precum şi cele constatate la recepţia lucrărilor de construcţii.

Art. 193. Beneficiarul răspunde de preluarea şi exploatarea lucrărilor de construcţii-montaj în

condiţii care să asigure securitatea muncii. În acest scop are obligaţia:

a) să analizeze proiectul din punctul de vedere al măsurilor de securitate a

muncii şi, în cazul când constată deficienţe, lipsuri sau neconcordanţe faţă

de prevederile legislaţiei în vigoare, să ceară proiectantului remedierea

deficienţelor constatate, completarea documentaţiei tehnice sau punerea în

concordanţă a prevederilor din proiect cu cele din legislaţie;

b) să colaboreze cu proiectantul lucrării la definitivarea instrucţiunilor de

securitate a muncii;

c) să colaboreze cu proiectantul şi executantul, după caz, în scopul rezolvării

anumitor probleme de securitate a muncii;

d) pentru lucrările de construcţii ce se execută în paralel cu desfăşurarea

procesului de producţie, să încheie cu executantul un protocol – anexa la

contract, în care se va delimita suprafaţa pe care se execută lucrările,

pentru care răspunderea privind asigurarea măsurilor de protecţie a muncii

23

revine executantului, să specifice conditiile necesar a fi respectate de

executant, astfel încât desfăşurarea procesului de producţie în condiţii de

securitate să nu fie afectată de lucrările de construcţii executate

concomitent cu acesta;

e) să controleze, cu ocazia recepţiei lucrărilor de construcţii-montaj,

realizarea de către executant a tuturor măsurilor de securitate a muncii

prevăzute în documentaţia tehnică, refuzând recepţia lucrărilor de

construcţii care nu corespund din punctul de vedere al securităţii muncii;

f) să nu semneze recepţia definitivă a lucrărilor de construcţii atunci când

determinările privind microclimatul, zgomotul şi vibraţiile, iluminatul, efectuate în timpul

probelor tehnologice, nu corespund documentaţiei tehnice.

Loc de muncă

Art. 222. Prevederile prezentului capitol stabilesc cerinţe de securitate şi sănătate pentru locul

de muncă.

Art. 223. Prezentele prevederi nu se aplică la :

a. mijloace de transport din afara întreprinderii sau locurile de muncă

din interiorul mijloacelor de transport;

b. şantiere temporare şi mobile pentru care se aplică prevederile din

secţiunea 5 a acestui capitol;

c. industriille extractive prin foraj sau extracţie pentru care se aplică

prevederile normelor specifice de securitate a munciii aferente;

d. câmpuri, suprafeţe (luciuri) apă, păduri şi alte teritorii ce aprţin

unei întreprinderi agricole sau forestiere, dar sunt situate departe de

clădirile întreprinderii.

Art. 224. Locurile de muncă folosite pentru prima dată după data intrării în vigoare a

prezentelor norme trebuie să îndeplinească cerinţele de securitate şi sănătate a muncii

cuprinse în anexa nr. 16.

Art. 225. Locurile de muncă aflate în folosinţă înainte de data intrării în vigoare a prezentelor

norme trebuie să satisfacă cerinţele de securitate şi sănătate prevăzute în anexa nr.17, pâna

cel mai târziu la 31 decembrie 2003.24

Art. 226. Atunci când locurile de muncă suferă modificări, extinderi ş/sau transformări după

data intrării învigoare a prezentelor norme, angajatorul va lua toate măsurile necesare pentru

a se asigura că acestea sunt în concordanţă cu prevederile din anexa nr. 16.

Art. 227. În scopul menţinerii securităţii şi sănătăţii la locul de muncă, angajatorul trebuie să

ia toate măsurile necesare pentru a asigura:

a. păstrarea permanent liberă a ieşirilor de urgenţă şi a ieşirilor propriu-zise;

b. întreţinerea tehnică a locului de muncă, în special a instalaţiilor şi

dispozitivelor la care se face referire în anexele nr. 16 şi 17, într-o astfel de

stare încât să nu prezinte riscuri pentru securitatea şi sănătatea angajaţilor;

orice defectare periculoasă trebuie să fie imediat remediată în cel mai scurt

timp posibil;

c. curăţirea cu regularitate la nivelul adecvat de igienă a locului de muncă, a

echipamentelor şi dispozitivelor, în mod deosebit a instalaţiilor de

ventilare;

d. întreţinerea şi verificarea periodică a echipamentelor şi dispozitivelor de

protecţie concepute pentru a preveni sau elimina riscurile, în special cele

menţionate în anexele nr. 16 şi 17.

Semnalizarea de securitate şi/sau sănătate la locurile de muncă

Art. 238. Semnalizarea de securitate şi/sau sănătate la locul de muncă trebuie să fie în

conformitate cu Prescripţiile minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau sănătate la locul

de muncă.

Acestea cuprind reguli şi măsuri obligatorii privind modurile de semnalizare şi

caracteristicile lor principale, interschimbabilitatea şi complementaritatea semnalizărilor,

condiţiile de utilizare şi de menţinere a eficacităţii acestora.

Art. 239. (1) Angajatorul are obligaţia să prevadă şi să verifice existenţa semnalizării de

securitate şi/sau sănătate adecvate la locul de muncă, în conformitate cu dispoziţiile art.238,

ori de câte ori riscurile nu pot fi evitate sau limitate suficient prin mijloace tehnice de

protecţie colectivă sau prin măsuri, metode sau procedee de organizare a muncii.

(2)În acest scop angajatorul are obligaţia să ia în consideraţie orice evaluare a

riscurilor realizată în conformitate cu art. 11 din prezentele norme.

25

(1) Respectarea prescripţiilor alin. (1) nu trebuie să afecteze respectarea

obligaţiilor legale, prevăzute de alte documente normative, privind

semnalizarea referitoare la evacuare, salvare şi ajutor, material şi echipament

de luptă contra incendiilor, substanţe sau preparate periculoase ca şi alte

materiale specifice.

(2) Dacă este cazul, în interiorul întreprinderilor sau clădirilor trebuie prevăzută,

conform normelor în vigoare, semnalizarea răspunzătoare traficului rutier,

feroviar, fluvial, maritim şi aerian, dacă nu este afectată semnalizarea

prevăzută prin prezentele norme.

Art. 240. Semnalizarea de securitate şi/sau sănătate poate fi de interzicere , de avertizare, de

obligare, de salvare sau de prim ajutor şi se realizează după caz, în mod permanent sau

ocazional.

Art. 241. Semnalizarea permanentă trebuie să se realizeze astfel:

a. prin panouri (indicatoare, plăci) şi/sau culori de securitate când se referă la

o interdicţie sau avertisemnt, o obligaţie, la localizarea mijloacelor de

salvare sau de prim ajutor şi la riscurile de lovire de obstacole şi de cădere

a persoanelor;

b. prin etichetă (pictogramă sau simbol pe culoare de fond) sau panouri ce

preiau această pictogramă, în cazul recipienţilor şi conductelor aparente

care conţin substanţe periculoase; aceste mijloace trebuie plasate pe părţile

vizibile , sub formă rigidă, autocolantă sau pictată şi într-un număr

suficient de mare pentru a asigura securitatea zonei;

c. prin panouri de avertizare sau etichete ca cele de la pct. b. în cazul

suprafeţelor, sălilor sau incintelor utilizate pentru încărcarea, descărcarea

şi depozitarea substanţelor periculoase în cantităţi mari; mijloacele de mai

sus vor fi plasate aproape de suprafaţa de depozitare sau pe uşa de acces în

hală;

d. prin culori de securitate la marcarea căilor de circulaţie.

Art. 242. Semnalizarea ocazională trebuie să se realizeze astfel:

a. prin semnal luminos, semnal acustic sau comunicare verbală în caz de

atenţionare asupra unor evenimente periculoase, chemare sau apel al

persoanelor cu acţiune specifică sau evacuare de urgenţă;

26

b. prin gest-semnal sau comunicare verbală, în caz de ghidare a persoanelor

care efectuează manevre ce presupun un risc sau pericol.

Art. 243. (1) Angajaţii şi/sau reprezentanţii acestora vor fi informaţi privind toate măsurile ce

trebuie luate în consideraţie în scopul asigurării semnalizării de securitate şi/sau sănătate la

locul de muncă;

(2) Angajatorii au obligaţia să asigure angajaţilor instruirea adecvată, în special în

instrucţiuni precise, în ceea ce priveşte semnalizarea de securitate şi/sau sănătate

utilizată;Instruirea se va axa în special de semnificaţia semnalizării mai ales când aceasta

presupune utilizarea cuvintelor, precum şi pe comportamentul general şi specific care trebuie

adoptat. Această instruire trebuie să fie repetată periodic, ori de câte ori se consideră necesară

reîmprospătarea cunoştinţelor salariaţilor, ca urmare a unor verificări.

Art. 244. Consultarea şi participarea angajaţilor şi/sau a reprezentanţilor acestora privesc

prevederile din prezenta secţiune şi din Prescripţiile minime pentru semnalizarea şi/sau

sănătatea la locul de muncă.

Locuri de muncă în şantiere temporare şi mobile

Art. 251. Executantul lucrării desemnează din cadrul şefilor de compartimente de

protecţia muncii sau al delegaţilor responsabili cu protecţia muncii unul sau mai mulţi

coordonatori în materie de securitate şi de sănătate pentru un şantier pe care sunt prezentate

mai multe întreprinderi de construcţii.

Art. 252. Coordonatorul sau coordonatorii în materie de securitate şi sănătate pe

durata lucrării:

a. stabilesc sau cer să se stabilească un plan de securitate şi sănătate,

precizând regulile aplicabile şantierului respectiv, ţinând cont, dacă este

necesar, de activităţile de exploatare desfăşurate pe şantier;

b. pregătesc un dosar adaptat caracteristicilor lucrării, conţinând elementele

utile în materie de securitate şi sănătate de care să se ţină seama în cursul

eventualelor lucrări ulterioare.

Art. 253. Desemnarea coordonatorilor în materie de securitate şi sănătate nu

exonerează de răspundere angajatorul pentru domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă.

Art. 254. Odată cu începerea lucrării, trebuie să se asigure următoarele:

a. întreţinerea şantierului în ordine şi intr-o stare de curăţenie satisfăcătoare;

27

b. alegerea amplasamentului posturilor de lucru, ţinând seama de condiţiile

de acces la aceste posturi, determinarea căilor de acces sau de circulaţie.

Art. 255. În vederea menţinerii securităţii şi sănătăţii pe şantier, lucrătorii

independenţi trebuie să respecte prevederile privind obligaţiile angajatorilor, angajaţilor

precum şi prevederile privind echipamentul tehnic, ehipamentul individual de protecţie din

prezentele norme, să ia în considerare indicaţiile coordonatorului sau coordonatorilor în

materie de securitate şi sănătate în muncă.

Art. 256. În vederea menţinerii securităţii şi sănătăţii pe şantier, angajatorii, atunci

când ei înşişi execută o activitate profesională pe şantier, trebuie să respecte prevederile

privind obligaţiile patronilor, angajaţilor precum şi prevederile privind echipamentul tehnic,

ehipamentul individual de protecţie din prezentele norme, să ia în considerare indicaţiile

coordonatorului sau coordonatorilor în materie de securitate şi sănătate în muncă.

Art. 257. Angajaţii şi/sau reprezentanţii lor trebuie să fie informaţi asupra tuturor

măsurilor luate cu privire la securitatea şi sănatea lor pe şantier. Informaţiile trebuie să fie pe

înţelesul angajaţilor vizaţi.

MASURI P.S.I

Dispozitii generale

Art. 1. - Apararea împotriva incendiilor, apararea vietii oamenilor si a bunurilor constituie o

problema de interes public, la care trebuie sa participe, în conditiile legii, autoritatile

administratiei publice centrale si locale, persoanele juridice si fizice române, precum si

celelalte persoane juridice sau fizice care desfasoara activitati ori se afla în tranzit, dupa caz,

pe teritoriul României.

Art. 2. - Apararea împotriva incendiilor reprezinta ansamblul integrat de masuri tehnice si

organizatorice, precum si de activitati specifice, planificate si realizate potrivit prezentei

ordonante, în scopul de a asigura identificarea, evaluarea, controlul si combaterea riscurilor

de incendiu, informarea cetatenilor asupra acestora, precum si interventia operativa pentru

salvarea si acordarea ajutorului pentru persoanele aflate în pericol, stingerea incendiilor si

limitarea efectelor acestora.

Art. 3. - Persoanele juridice si cele fizice raspund, potrivit legii, de toate efectele nocive ale

incendiilor, care decurg din: existenta sau utilizarea constructiilor, echipamentelor,

mijloacelor, utilajelor si instalatiilor tehnologice pe care le detin sau administreaza; de

28

activitatea desfasurata sau în legatura cu aceasta; de produsele pe care le - folosesc, le

prelucreaza, le furnizeaza, le transporta, le - stocheaza sau le comercializeaza.

Art. 4. - Autoritatile administratiei publice centrale si locale asigura integrarea masurilor

privind dezvoltarea si perfectionarea activitatii de aparare împotriva incendiilor, în

programele de dezvoltare economico-sociala ce se întocmesc la nivel national si local.

Art. 5. - Situatia de pericol existenta, din momentul observarii, semnalizarii sau anuntarii

unui incendiu, pâna la terminarea operatiunilor de interventie, constituie o urgenta publica de

incendiu.

Obligatiile proiectantilor si executantilor

Art. 24. - Proiectantii de constructii si amenajari, de echipamente, utilaje si instalatii

tehnologice sunt obligati:

a) sa cuprinda în documentatiile pe care le întocmesc masurile de aparare împotriva

incendiilor, specifice naturii riscurilor pe care le contin obiectele proiectate;

b) sa prevada în documentatiile tehnice de proiectare, potrivit reglementarilor specifice,

autospeciale, instalatii, dispozitive, echipamente, substante, accesorii si alte mijloace tehnice

de prevenire si stingere a incendiilor, care îndeplinesc conditiile de calitate, potrivit legii;

c) sa întocmeasca si sa predea beneficiarilor schemele si instructiunile de functionare, la

parametrii proiectati, ale dispozitivelor si instalatiilor de prevenire si stingere a incendiilor, pe

care le-au prevazut în documentatii, precum si regulile necesare de verificare si întretinere în

exploatare a acestora.

Art. 25. - Executantii lucrarilor de constructii si de montaj de echipamente si instalatii sunt

obligati:

a) sa realizeze, integral si la timp, masurile de aparare împotriva incendiilor cuprinse în

proiecte, cu respectarea conditiilor de calitate prevazute de lege;

b) sa asigure luarea masurilor de aparare împotriva incendiilor necesare pe timpul efectuarii

probelor si rodajelor mecanice;

c) sa puna în stare de functiune instalatiile de prevenire si stingere a incendiilor, prevazute în

documentatiile de executie, pâna la data receptiei constructiilor, amenajarilor sau instalatiilor

tehnologice pe care le-au realizat.

Art. 26. - Proiectantilor si executantilor le sunt aplicabile, dupa caz, si dispozitiile prevazute

la art. 19-22 din prezenta ordonanta. La lucrarile de amenajari a constructiilor existente, în

cazul în care, în mod justificat, nu pot fi îndeplinite unele prevederi ale reglementarilor în

vigoare, referitoare la siguranta la foc, se vor lua masuri compensatorii de aparare împotriva

incendiilor. 29

Controlul riscului de incendiu

Art. 27. - (1) În toate fazele de cercetare, proiectare, executie si pe întreaga lor durata de

existenta, constructiile de orice tip, dispozitivele, echipamentele si instalatiile tehnologice se

supun unei examinari sistematice si calificate pentru identificarea, evaluarea si controlul

riscurilor de incendiu, în conditiile prevazute de reglementarile specifice.

(2) Obligatia executarii activitatilor prevazute la alin. (1) revine persoanelor care concura la

proiectarea, realizarea, exploatarea, întretinerea, repararea, postutilizarea si dezafectarea

constructiilor, echipamentelor si a instalatiilor tehnologice, potrivit obligatiilor si

raspunderilor prevazute de lege.

Art. 28. - (1) Începerea lucrarilor de executie la constructii si la instalatii tehnologice noi,

dezvoltarea, modernizarea sau schimbarea destinatiei celor existente, precum si punerea în

functiune a acestora se supun, potrivit legii, avizarii si autorizarii privind prevenirea si

stingerea incendiilor.

(2) Obligatia obtinerii avizelor si/sau autorizatiilor prevazute la alin. (1) revine persoanei

fizice sau juridice care finanteaza si realizeaza investitii noi sau interventii la constructiile

existente ori, dupa caz, beneficiarului investitiei.

(3) Avizele si autorizatiile prevazute la alin. (2) se elibereaza de catre brigazile si grupurile de

pompieri militari.

(4) Categoriile de constructii, instalatii tehnologice si alte amenajari, care se supun avizarii

si/sau autorizarii privind prevenirea si stingerea incendiilor, se aproba prin hotarâre a

Guvernului.

(5) Normele metodologice de avizare si autorizare privind prevenirea si stingerea incendiilor

se elaboreaza de Inspectoratul General al Corpului Pompierilor Militari, se aproba de

ministrul de interne si se publica în Monitorul Oficial al României.

B I B L I O G R A F I E

30

1. Zafiu Gheorghe PetreTehnologia si mecanizarea lucrarilor de

constructii (aplicatii pentru cai de

comunicatii), ICB, 1986.

2. Zafiu Gheorghe PetreTehnologia si mecanizarea lucrarilor de

constructii, cursul predat.

3. Mihailescu S.,Bratu P.Zafiu Gh. P.,

Gaidos A.

Tehnologii si utilaje pentru executarea

intretinerea si reabilitarea suprastructurilor

de drumuri,vol 2, Ed. Impuls, Bucuresti,

2005.

4. Zafiu Gheorghe Petre

Planuri tehnologice de mecanizare a

lucrarilor de cai de comunicatii,

ICB, 1991.

5. Zafiu Gheorghe Petre,

Gaidos Aurelian

Ingineria si managementul resurselor

tehnologice in constructii, Ed. MATRIX,

2001.

6.***

Normativ privind asigurarea cerintelor de

calitate a constructiilor printr-o

mentenanta eficienta a masinilor si

utilajelor de constructii, indicative NE-

003/1997.

7.***

Normativ privind asigurarea resurselor in

activitatea de mecanizare si transport

tehnologic in constructii, indicative NE-

4/1997.

8.***

Catalogul privind duratele normale de

funtionare si clasificare a mijloacelor fixe,

1994.

9.***Indicator de norme de deviz pentru lucrari

de reparatii de drumuri RpD.

10.***Indicator de norme de deviz pentru lucrari

de drumuri D 1981..

31

Proiect Tehnologic de Mecanizare

Documents

Transcript of Proiect Tehnologic de Mecanizare