Rambu Iosif Proiect TMA

Baroc si Rococo: Modele in Istorism

Expozitia isi propune sa valorifice piese reprezentative ale patrimoniului artistic al

Castelului Peles, create la sfrsitul secolului al XIX-lea in maniera stilurilor baroc si

rococo. Constructie istorista prin excelenta, resedinta de vara a Regelui Carol I

inglobeaza cateva interioare decorate in stilul theresian. Baroc german si clasic francez,

situate la parter si la etajul nobil al castelului.

Expozitia cuprinde piese diverse, apartinand domeniilor artelor plastice si decorative,

valoroase datorita autorilor lor, precum ebenistul vienez, Bernhard Ludwig, atelierelor

Portois & Fix din Viena si Valentiono Besarel din Venetia.

Creatorul celui mai mare ansamblu baroc austriac din castelul Peles, Apartamentul

Imperial, dar si al Apartamentelor rococo, a Salii de teatru, precum si al Holului de

onoare, piesa de rezistenta a Castelului, Berhard Ludwig din Viena a fost cel mai

important decorator si cel mai prolific furnizor de mobilier al castelului Peles de la 1880

la 1930.

Rambu Iosif Proiect TMA

Firma Portois & Fix a realizat pentru Curtea Regelui Carol I replici reusite dupa piese

franceze de mobilier de secol XVIII, iar Valentino Besarel a imbogatit colectia de

mobilier a primului suveran al Romaniei cu piese baroce, mese si fotolii palatiale de

mare rafinament.

In domeniul artelor plastice, expozitia valorifica operele a doua artiste germane de la

sfarsitul secolului al XIX-lea, Friederiche Miethe OConnel si Laetizia Witzleben,

prezente in colectia de pictura a Castelului Peles cu un portret al imparatesei Maria-

Theresa, dar si cu panze inspirate dupa Rubens, Watteau si Lancret.

Sculptura istorista este reprezentata de artistul francez, Guillaume De Groff, autorul unei

reductii din bronz dupa un original de secol XVIII al statuii Regelui Ludovic al XIV-lea,

creatie a sculptorului, Franois Girardon. Sculptura monumentala originala a fost distrusa

in anul 1792, in timpul revolutiei franceze si se gasea amplasata in Piata Louis Le Grande

(azi, Vendme) din Paris. O alta reductie a acestei lucrari se gaseste la Luvru.

Rambu Iosif Proiect TMA

Piesele de mobilier prezente in expunere sunt valoroase si datorita artistilor din secolul

Luminilor, care au inspirat creatia lor in secolul istorist. Astfel, Valentino Besarel a fost

inspirat de Andrea Brustolon, celebru ebenist venetian de la inceputul secolului al XVIII-

lea, creatorul barocului flamboaiant in arta ebenisteriei venetiene, atelierele Portois &

Fix isi gasesc modelele in lucrarile ebenistului Curtii regale franceze, Antoine-Robert

Gaudreaux, iar masa de salon, care exemplifica barocul francez in varianta istorista, din

arta celui mai important fabricant de mobilier al Curtii lui Ludovic al XIV-lea si Ludovic

al XV-lea, Andr Charles Boulle. Alaturi de acestea, piesele de portelan si argint francez

si german, miniaturile de scoala franceza si cromolitografiile in gen rococo, la moda in

secolul al XIX-lea dau imaginea artistica de ansamblu a secolului istorist.

Epoci si stiluri de mobilier: Ludovic al XV-lea

Cunoscut sub denuirea de Rococo, Rocaille sau Pompadour, stilul s-a dezvoltat in

Franta in prima jumatate a secolului al XVIII-lea, sub domnia regelui Ludovic al

XV-lea. Stilul Rococo este recunoscut pentru rafinamentul formelor si decorurilor,

prin jocul liniilor elegante ale decoratiunilor. Se observa o imblanzire a formelor

rigide ale stilului precedent, Ludovic al XIV-lea.

Rambu Iosif Proiect TMA

Mobilierul in stil Rococo nu este o opera de arta izolata, ci este conceput pentru a face

parte dintr-un ambient spatial in care totul se armonizeaza, inclusive cu decoratiunile

murale si oglinzile voluminoase.

Se cauta crearea unui ambient intim si placut unde mobilierul proportionat, redus si

delicat devine mai ales domeniul doamnelor. Totul isi pierde forma monumantala si

grandioasa pentru a-si asuma alta noua ce inmoaie, rotunjeste si innobileaza.

Gustul epocii privind interioarele inclina nu doar spre lux ci si spre comoditate. Eticheta

secolului precedent cerea asezarea marilor incaperi intr-o anumita succesiune. Noul stil

propune camere cu forme variate, patrate, dreptunghiulare, ovale, rotunde, cu o mai mare

libertate in realizarea ansamblului.

Functionalitatea lor este bine precizata: vestibulul, salonul, sufrageria, camera de lucru,

bilblioteca, budoarul, camera de receptie, etc. Dimensiunea incaperilor se reduce

substantial, iar zidurile sunt tapetate cu matasuri sau atlas in culori pale.

Apare mobilierul lacuit in rosu sau negru, fie pictat (cu alb, roz, verde sau bleu) fie

Rambu Iosif Proiect TMA

marchetat. Liniile se rotunjesc elegant, formele se cambreaza, iar ornamentatiile sunt mai

delicate.

Mobilierul este realizat din esente de lemn pretios. Lacul Cromandel ce acopera

mobilierul imita procedeele chinezesti de pictura policroma sau patinate cu aur, cu tonuri

mai deschise sau mai inchise pe ornamente. Marchetaria policroma constituie adevarate

compozitii decorative, redand peisaje, vase cu flori, personaje, ghirlande, etc.

Scoioca ramane un motiv ornamental principal, la fel ca si frunza de acant, ramurile

inlantuite si florile, pasarile si fructele, cochilia inaripata si doua tolbe de sageti

incrucisate. Stilul Rococo este influientat si de arta orientala, cu flori exotice, dragoni,

fluturi, pasari, case, poduri si munti.

Sacunele Rococo sunt mai confortabile si mai usoare, cu picioarele subtiri si cambrate,

fara traverse de legatura. Fotoliile au spatarele arcuite in forma de vioara, prevazute in

partea de sus cu motive ornamentale in forma de panglici, flori sau scoici. Bratele sunt

bogat ornamentate. Apare fotoliul de cabinet, sezlongul berjr cu spatarul mult mai

Rambu Iosif Proiect TMA

alungit, precum si mobila duchesse, compusa din doua sezlonguri si un taburet.

Masa Rococo, mai lejera si usor de manevrat, este lipsita de traverse de legatura.

Primeste mai multe functii; masa de scris cu sertare si tablete mobile, masa de lucru de

mana, masa pentru carti de joc, masa de cafea cu platou de marmura sau portelan, masa

de toaleta (coiffeuse), cu oglinda mobila si tablete rabatabila, prevazuta cu marchetarii.

Birourile dreptunghiulare au colturile rotunjite, sunt prevazute cu trei sertare si au

picioarele ornate cu frunzedin bronz aurit. Se remarca modelul de birou capucin, inzestrat

cu ascunzatori, sertare si locuri secrete si cu doua panouri mobile.

Comodele (unele suple, cu doua sertare si picioarele cambrate, altele masive, cu picioare

scurte, prevazute cu mai multe sertare) devin piesele de mobilier la moda, construite di

palisandru, nuc sau acaju, marchetate si lustruite, acoperite cu marmura ornata cu bronz

aurit.

Dulapul scade in dimensiuni, transformandu-se intr-o mobila mica, mai inalta decat o

comoda, fiind foarte bogat decorata cu picture chinezesti sau marchetarii.

Stilul Rococo se afirma cu mare usurinta in intreaga Europa. in contrast cu stilul Rococo

francez, in Anglia primeste (la jumatatea secolului al XVIII-lea) nuante originale, fiind

cunsocut sub denumirea de stilul Chippendale, dupa numele celui mai mare creator de

mobile al epocii Thomas Chippendale. El s-a inspirit din motivele orientale, adoptand o

nota de simplitate si practicitate ignorate de cealalta parte a Canalului Manecii.

in Italia, printre formele inca exiatente ale Barocului, predomina stilul Venetian.

Mobilierul prezinta un aspect exuberant, ce prefera liniile curbe fata de cele drepte,

impodobit cu motive florale.

Printre traditiile artizanale italiene exceleaza arta lui Giuseppe Maggiolini, numele sau

fiind atribuit stilului Italian de mobilier al acelei epoci (maggilino), faimos pentru

incrustatiile pretioase si foarte variate.

Tot in epoca Rococo, este de subliniat importanta acordata salii de muzica, intr-o

Rambu Iosif Proiect TMA

perioada in care se afirma concertele. in acele sali si vechile instrumente, cum este si

clavicimbalul (instrument cu clape si coarde), sunt refinisate in acelasi stil specific

mobilierului.