Proiect SPSS. Raport extins de cercetare.

8/16/2019 Proiect SPSS. Raport extins de cercetare.

1/29

Academia de Studii Economice Bucuresti

Facultatea de Marketing

Master “Marketing si Comunicare in Afaceri”

Raport extins de cercetare“Analiza datelor de marketing utilizând SPSS”

Bucure ti, 2016ș

CUPRIS


2/29

1. Reumatul cercetarii..............................................................................................

2. !reentarea "aria#ilelor selectate, o#iecti"ele $ro$use, i$oteele formulate%%

&.!reentarea reultatelor cercetarii

&.1.Analia uni"ariata.....................................................................................

&.2.Analia #i"ariata.......................................................................................

'.Concluiile cercetarii.....................................................................................

(.Recomandari .................................................................................................

6.Ane)e.............................................................................................................

!" Rezumatul cercetarii

Cercetarea s*a realiat $e e antion de 22( studen i din A+. -#iectul cercetrii aș țfost c/estionarul a$licat online. -#iecti"ul urmarit a fost analiarea factorilor ce

determina si influenteaa studentii sa economiseasca. n acest sens, am analiat

ras$unsurile acestora la intre#arile 2, &, 6, , 10, 12, 1( si 1, referitoare la

$asiunile studentilor, modul in care aloca tim$ul $entru diferite acti"itati, $arerea


3/29

lor des$re a$elarea la credite, moti"ele $entru care aleg sa economiseasa, influenta

"enitului in realiarea de economii, analiand $erce$tia lor a$u$ra masurii in care

un 3o# #un intr*o organiatie mare si e)$erienta din tim$ul facultatii influenteaa

realiarea de economii, com$ondenta #ugetului acestora si daca se)ul res$ondetilor

influenteaa realiarea de economii. Conform intre#arii 2, studentii aleg sa*si

$etreaca tim$ul li#er citind, mergand la s/o$$ing sau facand s$ort. +tuden ii alocaț

cel mai mult tim$ $e sa$tamana somnului, $recum i ser"iciului. 4e asemenea,ș

studentii au o atitudine indiferenta fata de a$licarea $entru un credit, insa dorinta

de a face ac/iitii ii influenteaa in luarea deciiei de a economisi. 4e asemenea,

se o#ser"a ca studentii care o#isnuiesc sa economiseasca sunt cei care isi com$un

#ugetul cu s$ri3inul familiei. Res$ondentii considera ca e)$erinta $rofesionala din

tim$ul facultaii le influenteaa intr un mod fa"ora#il "enitul, im$licit economiile.

n randul res$ondentilor, $ensionarii sunt cei care economisesc cel mai mult.

#" Prezentarea $aria%ilelor selectate& o%iecti$ele propuse& ipotezele 'ormulate

(BIEC)I*+ -#iecti"ul cercetarii este sa analiam factorii care determina si influenteaa

studentii sa economiseasca.

IP()E,E+

1. n randul $asiunilor studentilor $redomina lectura, s/o$$ingul si acti"itati s$orti"e.

2. Ma3oritatea studentilor a$eleaa la credite $entru aco$erirea ne"oilor $ersonale.


4/29

&. +tudentii aloca in medie $e sa$tamana 6 ore $entru cum$araturi.

'. 5ocul de munca al studentilor influenteaa intr*o mare masura realiarea de economii.

(. +tudentii sunt influentati in mare masura in deciia de a economisi de dorinta de a face o

ac/iitie.

6. +tudentii care o#isnuiesc sa economiseasca sunt cei cu "enituri mari.

. )$erienta $e care studentii o ca$ata in tim$ul facultatii le $oate influenta seminificati"

"eniturile.

. !ro$riul salariu, #ursa $rimita de la facultate si s$ri3inul $arintilor re$reinta $rinci$alele surse

de "enit ale studentilor.

. Ma3oritatea studentilor care economisesc sunt de se) feminin.

10. Cel mai mult economisesc $ensionarii si detinatorii de afaceri $ro$rii.

*ARIABI-E-E care "or a3uta la atingerea o#iecti"ului sunt7

8 pasiunile studentiilor9:2. Care sunt $asiunile dumnea"oastra;<

8 alocarea timpului pentru anumite acti$itati 9:&. Cate ore alocati in medie $e

sa$tamana $entru7....;<

8 parerea despre apelarea la credite 9:6=2 Ma3oritatea tinerilor a$eleaa la credite

$entru aco$erirea ne"oilor<8 moti$ele realizarii economiilor9:=1.!e o scara de la 1 la 10 cat de mult considerati ca

influenteaa un 3o# #un intr*o organiatie mare realiarea de economii;<

8 moti$ele realizarii economiilor9>=. !e o scara de la 1 la 10 cat de mult considerati

ca influenteaa dorinta mare de a face o ac/iitie realiarea de economii;<

8 perceptia asupracategoriei de persoane care economiseste9:10. Care din urmatoarele

categorii de $ersoane considerati ca o#isnuiesc sa economiseasca;<

8 in'luenta 'a$ora%ila a $enitului 9:12.4in $unctul dumnea"oastra de "edere in ce

masura considerati ca influenteaa fa"ora#il ni"elul "enitului unei $ersoane un 3o# intr*o

com$anie mare straina;


5/29

8 in'luenta 'a$ora%ila a $enitului 9:12.4in $unctul dumnea"oastra de "edere in ce

masura considerati ca influenteaa fa"ora#il ni"elul "enitului unei $ersoane e)$erienta

din tim$ul facultatii;<

8 componenta %ugetului9:1(. Bugetul d"s. este com$us din...2. Care sunt $asiunile dumnea"oastra; ?ominala

Alocarea tim$ului

$entru anumite

acti"itati

>&.Cate ore alocati in medie $e

sa$tamana $entru7....;

nter"al

!arerea des$re

a$elarea la credite

>6=1 Ma3oritatea tinerilor a$eleaa la

credite $entru aco$erirea ne"oilor

-rdinala

Moti"ele realiarii

economiilor

>=1.!e o scara de la 1 la 10 cat de

mult considerati ca influenteaa un 3o#

#un intr*o organiatie mare realiarea de

economii;

nter"al

Moti"ele realiarii

economiilor

>=. !e o scara de la 1 la 10 cat de

mult considerati ca influenteaa dorinta

mare de a face o ac/iitie realiarea de

economii;

nter"al

!erce$tia asu$ra

categoriei de

$ersoane care

economiseste

>10. Care din urmtoarele categorii de

$ersoane considerati ca o#isnuiesc sa

economiseasca;

?ominala

nfluenta fa"ora#ila

a "enitului

>12='. @n 3o# intr*o com$anie straina

mare.

-rdinala

nfluenta fa"ora#ila

a "enitului

>12=.)$erienta din tim$ul facultatii -rdinala

Com$onenta

#ugetului

>1(. Bugetul d"s. este com$us din ...; ?ominala

enul >1. +e)ul res$ondentului. ?ominala


6/29

." Prezentarea rezultatelor cercetarii

."!" Analiza uni$ariata

/#" Care sunt pasiunile dumnea$oastra0

$q2_0 Frequencies

Responses Percent of

CasesN Percent

pasiunia Pasiuni - activitati sportive 86 20,7% 38,6%

Pasiuni - shopping 86 20,7% 38,6%

Pasiuni - lectura 9 2,9% !0,8%

Pasiuni - gastrono"ie !! 0,6% 9,7%

Pasiuni -

electronica#har$are20 !,8% 9,0%

Pasiuni - vehicule "otori&ate 6 3,8% 7,2%

Pasiuni - arta '9 !,2% 26,'%

Pasiuni - altele ! 3,!% 6,3%

(otal !6 00,0% 86,'%

a) *ichoto"+ group taulate$ at value )

n urma analiei ras$unsurilor reiese ca cea mai mare $arte din res$ondenti, adica '0, au ca

$asiune lectura, &,6 acti"itati s$orti"e si s/o$$ing, 26,( arta, 1, gastronomie, iar cei mai

$utini au ales electronica/arDare, "e/icule motoriate si altele 9cltoriile, filmele, meciurile de

fot#al etc.<

/." Cate ore alocati in medie pe saptamana pentru urmatoarele acti$itati0

Statistics

re pe

sapta"ana -servicu#"unc

a

re pesapta"an

a - lectura

re pe

sapta"an

a -activitati

sportive

re pe

sapta"ana

-cu"paratur

i

re pe

sapta"ana - iesiri cu

prietenii

re pe

sapta"ana - ti"p cu

fa"ilia

re pesapta"an

a - so"n

re pe

sapta"an

a -activitati

casnice

N .ali$ 206 22 22 220 220 2' 28 28

/issin

g9 ! ! ' ' 0 7 7

/ean 7,20 6,96 !,!9 3,!3 9,80 2,!! !2,3 7,0


7/29

t$) 1rror

of /ean,007 ,38 ,302 ,80 ,'8' ,89 ,2! ,396

/e$ian 8,00 ',00 3,00 3,00 8,00 0,00 !6,00 ',00

/o$e 0 ' 2 2 0 0 '0 '

t$)

*eviation!,!'0 ',666 !,!88 2,66! 8,679 3,069 6,'90 ',8!0

.ariance 208,87 32,03 20,!2 7,096 7',32 70,799 27',222 3!,06

eness ,'26 ,60 2,!68 2,'06 2,729 2,398 -,97 ,82

t$) 1rror

of

eness

,69 ,6! ,6! ,6! ,6! ,66 ,6' ,6'

urtosis -,63 2,863 9,638 9,863 2,'8 9,23 ,387 3,77'

t$) 1rror

of urtosis,337 ,326 ,326 ,327 ,327 ,330 ,328 ,328

Range '6 30 30 20 7 96 8! 30

/ini"u" 0 0 0 0 0 0

/a4i"u" '6 30 30 20 72 96 8' 30

u" 3'!! '38 992 7'' 2'6 267! 98' '29

+tudentii aloca cele mai multe ore $entru somn '2,1&, 1,20 ore $entru ser"iciumunca,

12,'' ore $entru tim$ul $etrecut cu familia, iar cele mai $utine ore le aloca $entru , ore

E iesiri cu $rietenii, 6,6*lectura, ','*s$ort, &,'& ore $entru cum$araturi.

/12! + 3a4oritatea tinerilor apeleaz5 la credite pentru acoperirea ne$oilor

Statistics

/a5oritatea tinerilor apelea& la

cre$ite pentru acoperirea nevoilor

N .ali$ 223

/issing 2

/o$e !

Majoritatea tinerilor apelează la credite pentru acoperirea nevoilor

reuenc+ Percent .ali$ Percent

Cu"ulative

Percent


8/29

.ali$ nivel foarte "ica "asura: 23 0,2 0,3 0,3

nivel 2 26 ,6 ,7 22,0

nivel 3 30 3,3 3,' 3',!

nivel ! !2 8,7 8,8 '!,3

nivel ' ! 8,2 8,! 72,6

nivel 6 30 3,3 3,' 86,

nivel 7 foarte "are "asura: 3 3,8 3,9 00,0

(otal 223 99, 00,0

/issing +ste" 2 ,9

(otal 22' 00,0

4intr*un numar de 22& de ras$unsuri "alide, reise ca studentii sunt indiferenti fata de afirmatia ca

ma3oritatea tinerilor a$eleaa la credite $entru aco$erirea ne"oilor $ersonale”, ni"elul ' si (

a"and cel mai mare $rocent de alegere, si anume 1, si 1,'.

/62!" Pe o scara de la ! la !7 cat de mult considerati ca in'luenteaza un 4o% %un intr8o

organizatie mare realizarea de economii0

Statistics

;nfluenta reali&are econo"ii -


9/29

N .ali$ 22!

/issing

/ean 8,0!

t$) 1rror of /ean ,3'

/e$ian 8,00

/o$e 0

t$) *eviation 2,03

.ariance !,0'3

eness -,26

t$) 1rror of eness ,63

urtosis ,328

t$) 1rror of urtosis ,32!

Range 9

/ini"u"

/a4i"u" 0

u" 800

Influenta realizare economii - Jo un intr-o or!anizatie mare


Cu"ulative

Percent

.ali$ 2 ,9 ,9 ,9

2 ! ,8 ,8 2,7

3 2 ,9 ,9 3,6


10/29

! ' 2,2 2,2 ',8

' 8 8,0 8,0 3,8

6 3 ',8 ',8 9,6

7 8 8,0 8,0 27,7

8 ' 22,7 22,8 '0,!

9 !8 2,3 2,! 7,9

0 63 28,0 28, 00,0

(otal 22! 99,6 00,0

/issing +ste" ,!

(otal 22' 00,0


11/29

Cel mai frec"ent intalnit ras$uns in randul res$ondentilor a fost ca un 3o# #un intr*o organiatiemare influenteaa foarte mult realiarea de economii, alegand 10. n medie, $e o scala de la 1 la

10, res$ondentii au acordat ,0' $entru realiarea de economii $entru "arianta in care o $ersoana

ocu$a un loc de munca intr*o organiatie mare. 4e asemenea, (0 din res$ondenti au ales note

mai mici de si (0 din res$ondenti au ales note mai mari de .Cea mai mica nota acordata a

fost 1, iar cea mai mare nota acordata a fost 10.

4in ta#elul de mai sus se $oate o#ser"a ca 2 din res$ondenti, adica 6& din cei c/estonati, au

considerat ca 3o#ul intr*o organiatie mare influenteaa foarte mult realiarea de economii,

acordand nota 10. 21,& din res$ondenti, adica ' de $ersoane, au acordat nota , 22, 9(1< au

acordat nota , 91 $ersoane< au acordat nota , (, 91& $ersoane< au acordat nota 6, nota (

a fost acordata de din res$ondenti 91 $ersoane


12/29

/629" Pe o scara de la ! la !7 cat de mult considerati ca in'luenteaza dorinta mare de a 'ace

o ac:izitie realizarea de economii0

Statistics

;nfluenta reali&are econo"ii - *orintafoarte "are $e a face o achi&itie

N .ali$ 22!

/issing

/ean 7,02

t$) 1rror of /ean ,78

/e$ian 7,00

/o$e 0

t$) *eviation 2,662

.ariance 7,08'

eness -,8!6

t$) 1rror of eness ,63

urtosis -,098

t$) 1rror of urtosis ,32!

Range 0

/ini"u" 0

/a4i"u" 0

u" '72

Influenta realizare economii - "orinta foarte mare de a face o ac#izitie


13/29


Cu"ulative

Percent

.ali$ 0 2 ,9 ,9 ,9

2 ',3 ',! 6,3

2 7 3, 3, 9,!

3 7 3, 3, 2,'

! 7 3, 3, ',6

' 2! 0,7 0,7 26,3

6 7 7,6 7,6 33,9

7 37 6,! 6,' '0,!

8 29 2,9 2,9 63,!

9 36 6,0 6, 79,'

0 !6 20,! 20,' 00,0

(otal 22! 99,6 00,0

/issing +ste" ,!

(otal 22' 00,0


14/29

Cel mai frec"ent intalnit ras$uns in randul res$ondentilor a fost ca dorinta foarte mare de a face oac/iitie influenteaa foarte mult realiarea de economii, alegand 10. n medie, $e o scala de la 1

la 10, res$ondentii au acordat ,02 $entru realiarea de economii. 4e asemenea, (0 din

res$ondenti au ales note mai mici de si (0 din res$ondenti au ales note mai mari de . Cea

mai mare nota acordata a fost 10.

4in ta#elul de mai sus se $oate o#ser"a ca 20,' din res$ondenti, adica '6 din cei c/estionati,

au considerat ca 3o#ul intr*o organiatie mare influenteaa foarte mult realiarea de economii,

acordand nota 10. 16 din res$ondenti, adica &6 de $ersoane, au acordat nota , 12, 92

$ersoane< au acordat nota , 16,' 9& $ersoane< au acordat nota , ,6 91 $ersoane< au

acordat nota 6, nota ( a fost acordata de 10, din res$ondenti 92' $ersoane


15/29

/!7" Care din urm5toarele categorii de persoane considerati ca o%isnuiesc sa

economiseasca0

Statistics

Persoane

care

econo"isesc

- Pensionari

Persoane

care

econo"isesc

- *etintorii

$e afaceri

Persoane

care

econo"isesc

- =nga5atii cu

salarii "ari

Persoane

care

econo"isesc

- tu$entii

Persoane

care

econo"isesc

- Cei care

incasea&a

ani $in chirii

Persoane

care

econo"isesc

- (inerii

profesionisti

Persoane

care

econo"isesc

- =$ultii fara

copii

N .ali$ '8 60 08 !! 67 38 79

/issing 67 6' 7 8 '8 87 !6

/ean ,00 ,00 ,00 ,00 ,00 ,00 ,00

t$) 1rror

of /ean,000 ,000 ,000 ,000 ,000 ,000 ,000

/e$ian ,00 ,00 ,00 ,00 ,00 ,00 ,00

/o$e

t$)

*eviation,000 ,000 ,000 ,000 ,000 ,000 ,000

.ariance ,000 ,000 ,000 ,000 ,000 ,000 ,000

t$) 1rror

of

eness

,93 ,309 ,233 ,3'7 ,293 ,383 ,27

t$) 1rror

of urtosis,38! ,608 ,!6 ,702 ,'78 ,7'0 ,'3'

Range 0 0 0 0 0 0 0

/ini"u"

/a4i"u"

u" '8 60 08 !! 67 38 79


16/29

Persoane care

econo"isesc - Cei

care incasea&a ani

$in chirii

Persoane care

econo"isesc - (inerii

profesionisti

Persoane care

econo"isesc - =$ultii

fara copii

N .ali$ 67 38 79

/issing '8 87 !6

/ean ,00 ,00 ,00

t$) 1rror of /ean ,000 ,000 ,000

/e$ian ,00 ,00 ,00

/o$e

t$) *eviation ,000 ,000 ,000

.ariance ,000 ,000 ,000

t$) 1rror of eness ,293 ,383 ,27

t$) 1rror of urtosis ,'78 ,7'0 ,'3'

Range 0 0 0

/ini"u"

/a4i"u"

u" 67 38 79

ersoane care economisesc - ensionari


17/29


Cu"ulative

Percent

.ali$ $a '8 70,2 00,0 00,0

/issing +ste" 67 29,8

(otal 22' 00,0

ersoane care economisesc - "etinătorii de afaceri


Cu"ulative

Percent

.ali$ $a 60 26,7 00,0 00,0

/issing +ste" 6' 73,3

(otal 22' 00,0

ersoane care economisesc - %n!ajatii cu salarii mari


Cu"ulative

Percent

.ali$ $a 08 !8,0 00,0 00,0

/issing +ste" 7 '2,0

(otal 22' 00,0

ersoane care economisesc - Studentii


18/29


Cu"ulative

Percent

.ali$ $a !! 9,6 00,0 00,0

/issing +ste" 8 80,!

(otal 22' 00,0

ersoane care economisesc - &ei care incaseaza ani din c#irii


Cu"ulative

Percent

.ali$ $a 67 29,8 00,0 00,0

/issing +ste" '8 70,2

(otal 22' 00,0

ersoane care economisesc - 'inerii profesionisti


Cu"ulative

Percent

.ali$ $a 38 6,9 00,0 00,0

/issing +ste" 87 83,

(otal 22' 00,0

ersoane care economisesc - %dultii fara copii


19/29


Cu"ulative

Percent

.ali$ $a 79 3', 00,0 00,0

/issing +ste" !6 6!,9

(otal 22' 00,0

Res$onden ii sunt de $rere c cele mai multe dintre $ersoanele care economisesc suntț

$ensiunarii cu un $rocent de rasunsuri "alide de 0,2 si anga3atii cu salarii mari E '. &(,1

dintre res$ondenti considera ca adultii fara co$ii o#isnuiesc sa economiseasca, cei care incaseaa

#ani din c/irii 92,


20/29

nivel 2 8 3,6 3,6 !,0

nivel 3 8 3,6 3,6 7,6

nivel ! 2' , , 8,7

nivel ' 38 6,9 6,9 3',6

nivel 6 83 36,9 36,9 72,!

nivel 7 foarte favorail: 62 27,6 27,6 00,0

(otal 22' 00,0 00,0

Gistograma in ane)e

+tudentii considera ca daca au un 3o# #un intr*o com$anie straina mare "enitul "a fi influentat la

un ni"el fa"ora#il, mai e)act &6,.

/!#29" Experienta din timpul 'acultatii

Statistics

14perienta $in ti"pul facultatii

N .ali$ 22!

/issing

/ean !,83

/e$ian ',00

/o$e 'a

a) /ultiple "o$es e4ist) (he

s"allest value is shon

)*perienta din timpul facultatii


Cu"ulative

Percent

.ali$ nivel foarte nefavorail: 8 3,6 3,6 3,6

nivel 2 6 7, 7, 0,7

nivel 3 6 7, 7, 7,9

nivel ! !7 20,9 2,0 38,8

nivel ' ' 22,7 22,8 6,6

nivel 6 ' 22,7 22,8 8!,!

nivel 7 foarte favorail: 3' ',6 ',6 00,0


21/29

(otal 22! 99,6 00,0

/issing +ste" ,!

(otal 22' 00,0

Gistograma in A?H.

+tudentii considera ca e)$erienta din tim$ul facultatii le "a influenta ni"elul "enitului intr*un

mod fa"ora#il, 22, au ales ni"elul 6, 22, ni"elul ( si 20, ni"elul '.

/!


22/29

Cel mai frec"ent ra$uns al studentilor a fost ca s$ri3inul $arintilor re$reinta o

com$onenta im$ortanta a #ugetului 9 0,


23/29

."#" Analiza %i$ariata

a" 5egatura dintre realiarea economiilor de catre $ersoanele care au un $otential ridicat de

a"ansare in cariera si orele $etrecute de acestea la ser"iciumunca.

$otee7

G07 conomiile realiate de $ersoanele care au un $otential ridicat de a a"ansa in cariera sunt

influentate de orele $etrecute la ser"iciu munca

G17 conomiile realiate de $ersoanele care au un $otential ridicat de a a"ansa in cariera nu sunt

influentate de orele $etrecute la ser"iciu munca

&orrelations

re pe

sapta"ana -

servicu#"un

ca

;nfluenta

reali&are

econo"ii -

Potentialul

ri$icat $e

avansare in

cariera

re pe sapta"ana -

servicu#"unca

Pearson

Correlation -)073

ig) 2-taile$: )299

N 206 20'

;nfluenta reali&are

econo"ii - Potentialul

ri$icat $e avansare in

cariera

Pearson

Correlation-)073

ig) 2-taile$: )299

N 20' 22!

ntre cele doua "aria#ile e)ita o relatie negati"a, ine)istenta. n concluie, economiile realiate

de $ersoanele care au un $otential ridicat de a a"ansa in cariera nu sunt influentate de orele

$etrecute la ser"iciu munca


24/29

%. 5egatura dintre realiarea de economii $rin intermediul unui salariu mare si dorinta de a face

ac/iitii .

$oteele7

G07 Realiarea de economii $rin intermediul unui salariu mare este influentata de dorinta de a

face ac/iitii.

G17 Realiarea de economii $rin intermediul unui salariu mare nu este influentata de dorinta de a

face ac/iitii.

&orrelations

;nfluenta

reali&are

econo"ii -

*orinta

foarte "are$e a face o

achi&itie

;nfluenta

reali&are

econo"ii -

alariu

"are

;nfluenta reali&are

econo"ii - *orinta

foarte "are $e a face

o achi&itie

Pearson

Correlation )026

ig) 2-taile$: )697

N 22! 223

;nfluenta reali&are

econo"ii - alariu"are

Pearson

Correlation)026

ig) 2-taile$: )697N 223 223

ntre cele doua "aria#ile e)ista o relatie $oiti"a, insa sla#a. n concluie, e)ista o legatura intre

realiarea de economii $rin intermediul unui salariu mare si dorinta de a face ac/iitii.

c" 5egatura dintre $etrecerea tim$ului li#er cu familia si realiarea de economii $rin intermediul

unui salariu mare.

$otee 7

G07 Modalitatea de $etrecere a tim$ului li#er cu familia este influentata realiarea de economii

$rin intermediul unui salariu mare.

G17 Modalitatea de $etrecere a tim$ului li#er cu familia nu este influentata de realiarea de

economii $rin intermediul unui salariu mare.


25/29

&orrelations

;nflu

enta

reali&are

eco

no"

ii -

ala

riu

"ar

e

re

pe

sapta"a

na -

ti"p

cu

fa"il

ia

;nfluenta

reali&are

econo"ii

- alariu

"are

Pearso

n

Correla

tion

)028

ig) 2-

taile$:

)688

N 223 23

re pe

sapta"an

a - ti"p

cu fa"ilia

Pearso

n

Correla

tion

)028

ig) 2-

taile$:

)688

N 23 2'

ntre cele doua "aria#ile e)ista o relatie $oiti"a, dar foarte sla#a. Astfel, modalitatea de

$etrecere a tim$ului li#er cu familia este influentata de realiarea de economii $rin intermediul

unui salariu mare.

d" 5egatura dintre tim$ul $etrecute $entru acti"itatile casnice si realiarea de economii $rin

realiarea de "enituri ocaionale.

$otee 7

G07 Acti"itatile casnice influenteaa economiile realiate din "enituri ocaionale.

G17 Acti"itatile casnice nu influenteaa economiile realiate din "enituri ocaionale.


26/29

&orrelations

;nfluenta

reali&are

econo"ii -

Reali&area$e venituri

oca&ionale

re pe

sapta"ana -

activitati

casnice

;nfluenta reali&are

econo"ii -

Reali&area $e

venituri oca&ionale

Pearson

Correlation )0!6

ig) 2-taile$: )'0

N 22! 27

re pe sapta"ana -

activitati casnice

Pearson

Correlation)0!6

ig) 2-taile$: )'0N 27 28

ntre cele doua "ari#ile e)ista o legatura $oiti"a, dar sla#a. Conform ni"elului de semnificatie

ce este nesemnificati" din $unct de "edere statistic, Acti"itatile casnice nu influenteaa

economiile realiate din "enituri ocaionale.

;" Concluziile cercetarii$oteele alese au fost urmatoarele7

1. n randul $asiunilor studentilor $redomina lectura, s/o$$ingul si acti"itati s$orti"e.

2. Ma3oritatea studentilor a$eleaa la credite $entru aco$erirea ne"oilor $ersonale.

&. +tudentii aloca in medie $e sa$tamana 6 ore $entru cum$araturi.'. 5ocul de munca al studentilor influenteaa intr*o mare masura realiarea de economii.

(. +tudentii sunt influentati in mare masura in deciia de a economisi de dorinta de a face

o ac/iitie.6. +tudentii care o#isnuiesc sa economiseasca sunt cei cu "enituri mari.

. )$erienta $e care studentii o ca$ata in tim$ul facultatii le $oate influenta

seminificati" "eniturile.


27/29

. !ro$riul salariu, #ursa $rimita de la facultate si s$ri3inul $arintilor re$reinta

$rinci$alele surse de "enit ale studentilor.

. Ma3oritatea studentilor care economisesc sunt de se) feminin.

10. Cel mai mult economisesc $ensionarii si detinatorii de afaceri $ro$rii.

n urma reultatelor cercetarii, conform Kntre#arii >2, studentii aleg sa* i $etreac tim$ul li#er ș

citind, mergand la s/o$$ing sau facand s$ort. +tuden ii aloc cel mai mult tim$ $e s$tmLnț

somnului $recum i ser"iciului. +tudentii au o atitudine indiferenta fata de a$licarea $entru unș

credit, insa dorinta de a face ac/iitii ii influenteaa in luarea deciiei de a economisi. 4e

asemenea, se o#ser"a ca studentii care o#isnuiesc sa economiseasca sunt cei care isi com$un

#ugetul cu s$ri3inul familiei. Res$ondentii considera ca e)$erinta $rofesionala din tim$ul

facultaii le influenteaa intr un mod fa"ora#il "enitul, im$licit economiile. n randul

res$ondentilor, $ensionarii sunt cei care economisesc cel mai mult.


28/29

1" Anexe

/!#2;"

/!#29"


29/29

Proiect SPSS. Raport extins de cercetare.

Documents

Transcript of Proiect SPSS. Raport extins de cercetare.