Instructiuni utilizare SPSS

19
Instrucţiuni generale pentru modul de lucru în SPSS în vederea realizării proiectului la disciplina Cercetări de Marketing Anul 2 ECTS (2012)- Alexandra M.Drule 1 Instrucţiuni generale pentru modul de lucru în SPSS în vederea realizării proiectului la disciplina Cercetări de Marketing Se deschide programul SPSS; Apare o fereastră cu 2 pagini (sheet-uri, asemănătoare foilor de lucru din programul MS Excel) o pagina“Data View” (aici se vor introduce răspunsurile din chestionare) şi pagina “Variable View” (aici se vor codifica întrebările şi variantele de răspuns;) o ne oprim prima dată în pagina Variable View şi codificăm întrebările şi răspunsurile (introducem “macheta chestionarului”) Fiecare întrebare (variabilă) în SPSS are un nume care se defineşte în câmpul “Name”. Acest “name” trebuie să fie unic, să aibă cel mult 8 caractere, să nu aibă spaţii în nume şi primul caracter să fie o literă. Ca şi sugestie, ar fi recomandabil ca numele variabilelor să fie reprezentate de o literă şi numărul întrebării (Q1, Q2, Q3….sau V1, V2, V3, etc.). Obs. În cazul în care avem o întrebare cu scală multiplă, de genul: V1. Atunci cand alegeţi un loc anume de pelerinaj spre care călătoriţi, de exemplu o mănăstire, cât sunt de importanţi următorii factori? Deloc important Foarte important V1.1 Renumele locului 12345V1.2 Frumuseţea locului unde este amplasată mănăstirea 12345V1.3 Frumuseţea deosebită a mănăstirii 12345V1.4 Existenţa unor obiecte făcătoare de minuni 12345atunci fiecare variantă de răspuns devine o variabilă individuală, care pentru uşurinţă, poate purta numele V1_1, V1_2 etc. sau V1_a, V1_b, etc. Acelaşi lucru e valabil şi în cazul întrebărilor cu răspuns multiplu (a se vedea pagina 9) Figura.1 Fereastra de lucru „Variable View” din SPSS Fiecare întrebare (variabilă) în SPSS are o etichetă (label) care se defineşte în câmpul “Label”. Ca şi sugestie, pentru simplificarea modului de lucru, aici se poate trece numele întrebării (ex. „ Cât de mulţumit

Transcript of Instructiuni utilizare SPSS

Page 1: Instructiuni utilizare SPSS

Instrucţiuni generale pentru modul de lucru în SPSS în vederea realizării proiectului la disciplina Cercetări de MarketingAnul 2 ECTS (2012)- Alexandra M.Drule

1

Instrucţiuni generale pentru modul de lucru în SPSS în vederea realizării proiectului la disciplina Cercetări de Marketing

Se deschide programul SPSS; Apare o fereastră cu 2 pagini (sheet-uri, asemănătoare foilor de lucru din programul MS Excel)

o pagina“Data View” (aici se vor introduce răspunsurile din chestionare) şi pagina “Variable View”(aici se vor codifica întrebările şi variantele de răspuns;)

o ne oprim prima dată în pagina Variable View şi codificăm întrebările şi răspunsurile (introducem “macheta chestionarului”)

Fiecare întrebare (variabilă) în SPSS are un nume care se defineşte în câmpul “Name”. Acest “name” trebuie să fie unic, să aibă cel mult 8 caractere, să nu aibă spaţii în nume şi primul caracter să fie o literă. Ca şi sugestie, ar fi recomandabil ca numele variabilelor să fie reprezentate de o literă şi numărul întrebării (Q1, Q2, Q3….sau V1, V2, V3, etc.).

Obs. În cazul în care avem o întrebare cu scală multiplă, de genul:V1. Atunci cand alegeţi un loc anume de pelerinaj spre care călătoriţi, de exemplu o mănăstire, cât sunt de importanţi următorii factori?

Deloc important Foarte important

V1.1 Renumele locului 1□ 2□ 3□ 4□ 5□V1.2 Frumuseţea locului unde este amplasată mănăstirea 1□ 2□ 3□ 4□ 5□V1.3 Frumuseţea deosebită a mănăstirii 1□ 2□ 3□ 4□ 5□V1.4 Existenţa unor obiecte făcătoare de minuni 1□ 2□ 3□ 4□ 5□

atunci fiecare variantă de răspuns devine o variabilă individuală, care pentru uşurinţă, poate purta numele V1_1, V1_2 etc. sau V1_a, V1_b, etc.Acelaşi lucru e valabil şi în cazul întrebărilor cu răspuns multiplu (a se vedea pagina 9)

Figura.1 Fereastra de lucru „Variable View” din SPSS

Fiecare întrebare (variabilă) în SPSS are o etichetă (label) care se defineşte în câmpul “Label”. Ca şi sugestie, pentru simplificarea modului de lucru, aici se poate trece numele întrebării (ex. „ Cât de mulţumit

Page 2: Instructiuni utilizare SPSS

Instrucţiuni generale pentru modul de lucru în SPSS în vederea realizării proiectului la disciplina Cercetări de MarketingAnul 2 ECTS (2012)- Alexandra M.Drule

2

sunteţi de serviciile oferite de cantina FSEGA?”) sau transformăm întrebarea într-un text coerent, care să redea de fapt informaţia pe care am dorit să o obţinem (ex.”Gradul de mulţumire a studenţilor faţă de serviciile oferite de cantina FSEGA). Varianta a doua este mai potrivită.

Obs. În cazul unei întrebări cu răspuns multiplu sau scale multiple, procedăm în modul următor:

V1. Atunci cand alegeţi un loc anume de pelerinaj spre care călătoriţi, de exemplu o mănăstire, cât sunt de importanţi următorii factori?

Deloc important Foarte important

V1.1 Renumele locului 1□ 2□ 3□ 4□ 5□V1.2Existenţa unor obiecte făcătoare de minuni 1□ 2□ 3□ 4□ 5□

V2. Care sunt sursele de informaţii pe care le folosiţi atunci când doriţi să călătoriţi într-un pelerinaj/practicaţi turismul religios?

V2.1 Paginile Web ale locaţiilor religioase □V2.2 Site-uri Web/portaluri/ortodoxe (site Mitropolie, crestin.ortodox.ro) □V2.3 Posturi TV/Radio □V2.4 Publicaţii religioase (ex.Lumea Credinţei) □V2.5 Pliante/broşuri de prezentare □V2.6 Ghiduri ale mănăstirilor şi locurilor sacre □V2.7 Birouri de pelerinaje □V2.8 Agenţii de turism □

Codificarea variantelor de răspuns pentru o întrebare, presupune asocierea unei cifre fiecărei variante de răspuns(pentru uşurinţa, rapiditatea prelucrării şi pentru a permite efectuarea de prelucrări statistice cât mai complexe). Astfel, la rubrica „tipul variabilei” (Type) vom selecta „Numeric”. Există şi opţiunea „String”, care ne permite introducerea de caractere sau cuvinte, însă acest lucru va îngreuna prelucrarea şi nu va permite efectuarea de analize complexe. Astfel, la întrebarea „Consumaţi ciocolată albă?” cu variante de răspuns „da” şi „nu”, valorii „da” vom

asocia cifra „1”, iar valorii „nu”, vom asocia cifra „0”. Când vom introduce răspunsurile, pentru cei care au bifat „da” vom introduce cifra „1”, iar în cazul celor care au bifat „nu”, vom introdce cifra „0”.

În cazul unei scale (vezi seminar cu semantica diferenţială Osgood), la o întrebare de genul „Cât de mulţumiţi sunteţi de serviciile cantinei FSEGA” cu variantele de răspuns „deloc mulţumit”, „puţin mulţumit”, „destul de mulţumit”, „mulţumit” şi „foarte mulţumit”, vom asocia şi introduce cifra „1” pentru „deloc mulţumit”, „2” pentru „puţin mulţumit”, samd.

În cazul unei întrebări deschise de genul „Care este marca de ciocolată preferată?”, la care respondenţii probabil vor oferi răspunsuri de genul : Milka,Poiana, Heidi, Africana, Kinder şi poate alte câteva mărci, vom asocia şi introduce „1” pentru „Milka”, „2” pentru „Poiana”, „3” pentru „Heidi”, „4” pentru „Africana”, „5” pentru „Kinder” şi fie „6” pentru „Altele”, fie asociem în continuare cifre tuturor mărcilor enumarate.

Acestă asociere pentru a codifica şi introduce cifre (simboluri numerice) variantelor de răspuns se face în câmpul “Values” astfel:

Label: Importanta renumelui locului in decizia de vizitare a unui loc de pelerinaj

Label: Importanta obiectelor facatoare de minuni in decizia de vizitare a unui loc de pelerinaj

Label: Gradul de utilizarea posturilor TV/radio ca sursa de informare

Label: Gradul de utilizare a pliantelor/brosurilor ca sursa de

informare

Page 3: Instructiuni utilizare SPSS

Instrucţiuni generale pentru modul de lucru în SPSS în vederea realizării proiectului la disciplina Cercetări de MarketingAnul 2 ECTS (2012)- Alexandra M.Drule

3

Alte câmpuri de care trebuie să ţinem cont sunt : « Measure » : se referă la modul pe care l-am utilizat pentru a măsura sau evalua fenomenul sau informaţia

studiată : Nominal :variante de răspuns care nu se află într-o anumită relaţie sau ordine : ex. sexul

respondenţilor (cu variante de răspuns feminin şi masculin), culorile preferate (cu variante de răspuns ca alb, roşu, verde, albastru, portocaliu, etc.), mărcile de suc carbogazos consumate (cu variante de răspuns Coca-Cola, Pepsi, Sprite, Fanta, etc.).

Scale : pentru variabile numerice continue, variante de răspuns exprimate prin unităţi de măsură cantitative (ex. vârsta, suma de bani pe care ar cheltui-o cineva pentru a achiziţiona un produs, număr de ore pe care îl petrece cineva navigând pe Internet sau în faţa calculatorului, etc.)

Ordinal : pentru variante de răpuns care se află într-o anumită ordine sau succesiune logică : ex. pentru variantele de răspuns exprimate prin intervale gen venit, nivel de studii, vârstă, sau alte intervale ; scale de importanţă (« cât de importante sunt pentru dvs…. », « cât sunteţi de satisfăcut de… »), clasamente (« Ierarhizaţi în ordinea preferinţei…»), etc.

« Missing » : în cazul în care sunt întrebări la care respondenţii nu au dorit să răspundă sau au omis/uitat să răspundă (în general se defineşte cu cifra “99”; în momentul în care avem o întrebare la care cineva nu a răspuns, nu lăsăm spaţiu liber, ci introducem cifra “99”)

După definirea tuturor variabilelor (codificarea întrebărilor şi variantelor de răspuns) ne mutăm în fereastra « Data view”, unde începem să introducem chestionarele. Un chestionar se introduce pe o linie (trebuie să fim atenţi să nu uităm simbolurile numerice pe care le-am asociat fiecărei variante de răspuns ; eventual păstrăm la îndemână un chestionar « matriţă » pe care să avem notate cifrele utilizate la codificare în dreptul fiecărei variante de răspuns).

Click

Se introduce o cifră in campul Value, apoi la Label se introduce varianta de raspuns careia i se asociaza, apoi se apasa butonul Add

si se trece laurmatoarea varianta de raspuns

Page 4: Instructiuni utilizare SPSS

Instrucţiuni generale pentru modul de lucru în SPSS în vederea realizării proiectului la disciplina Cercetări de MarketingAnul 2 ECTS (2012)- Alexandra M.Drule

4

Obţinem astfel o fereastră de genul :

Intr-o primă fază, trebuie să calculăm frecvenţele pentru fiecare întrebare (analiza individuală sau univariată). Pentru aceasta există mai multe variante. Putem utiliza fie tabele pentru a prezenta rezultatele, fie grafice.

Utilizăm meniul « Analyze », opţiunea « Frequencies ». înfereastra din stânga apar toate întrebările/variabileledefinite din chestionar. Fiecare întrebare ce se doreşte a fi analizată se mută în fereastra din dreapta cu ajutorul butonului “săgeată” (se dă click pe variantă şi apoi click pe butonul cu săgeata). Se pot muta şi analiza mai multe întrebări/variabile simultan (apăsăm tasta « Ctrl » şi dăm click pe întrebările dorite a fi selectate, apoi butonul cu săgeata). In continuare se apasă butonul « Ok ».

O linie=un chestionar

Page 5: Instructiuni utilizare SPSS

Instrucţiuni generale pentru modul de lucru în SPSS în vederea realizării proiectului la disciplina Cercetări de MarketingAnul 2 ECTS (2012)- Alexandra M.Drule

5

Automat se deschide o fereastra numită « Output », fereastra de rezultate, care arată astfel:

Acest tabel poate fi mutat cu opţiunile « copy » şi « paste » în documentul Word, se numerotează, se denumeşte şi apoi se interpretează rezultatele. Trebuie să fim atenţi la datele sau informaţiile care nu aduc un plus de valoare sau sunt irelevante (în cazul de faţă, ultimele 2 coloane). La acestea renunţăm.

Interpretarea presupune o serie de fraze în care redăm cele mai mari valori, cele mai mici, cele mai interesante şi furnizăm explicaţii posibile pentru acestea. Vom putea utiliza formulări de genul : se constată că cei mai mulţi respondenţi (83%) apreciază că….. Un procent mult mai redus, doar 7% consideră că….acest lucru probabil că este determinat de…..

De cele mai mult ori însă rezultatele ar trebui prezentate, datorită interpretării mai uşoare, sub formă de grafice. Utilizând aceleaşi opţiuni : Analyze, Frequencies în fereastra cu variabile apare şi butonul « Charts ». Dacă dorim să realizăm şi un grafic, dam click pe butonul “Charts” şi selectăm tipul de grafic pe care dorim să îl prezentăm. In partea de jos a ferestrei putem selecta tipul de frecvenţe pe care să îl arate graficul: absolute sau relative (procente). In general, e recomandabil să utilizăm procente.

Page 6: Instructiuni utilizare SPSS

Instrucţiuni generale pentru modul de lucru în SPSS în vederea realizării proiectului la disciplina Cercetări de MarketingAnul 2 ECTS (2012)- Alexandra M.Drule

6

Apăsăm butonul “Continue”, apoi “Ok” şi suntem din nou mutaţi in fereastra “Output”, unde pe lângă tabelul de mai sus apare şi următorul grafic:

Atenţie:graficele trebuie să aibă incluse/ataşate valorile (procentele) corespunzătoare pe fiecare element al său (bară sau « bucată de plăcintă”). Astfel, dăm“dublu click” pe grafic şi se deschide fereastra de editare a graficului (Chart Editor), de unde putem modifica culorile folosite, marimea si tipul textului, legenda, putem adăuga titlu, etc. în funcţie de răbdarea şi timpul pe care le avem la dispoziţie.

Page 7: Instructiuni utilizare SPSS

Instrucţiuni generale pentru modul de lucru în SPSS în vederea realizării proiectului la disciplina Cercetări de MarketingAnul 2 ECTS (2012)- Alexandra M.Drule

7

Important este să adăugăm valori graficului realizat, dând click pe butonul special creat pentru aceasta, din partea de sus, stânga (“Show data labels”)

Pentru variabilele nominale şi cele cu un număr de maxim 5-6 valori se recomandă grafic de tip “Pie” (grafice de structură). Pentru restul (obligatoriu pentru cele de tip scală sau ordinale) se recomandă un grafic de tip « Bar ».

Butonul pe care dăm click pentru a adauga valori graficului

Page 8: Instructiuni utilizare SPSS

Instrucţiuni generale pentru modul de lucru în SPSS în vederea realizării proiectului lAnul 2 ECTS (2012)

Figura 2. Utilitatea disciplinei «

Pentru toate variabilele nominalegrafic.

Pentru variabilele de tip scală şi cele ordinalecalculăm şi câteva elemente ce ţin de statistica descriptivăFrequencies se deschide fereastra cu variabile şi butoane, unde dăm deschide următoarea fereastră

Selectăm indicatorii care ne interesează, apoi apăsăm “Continue” şi OK şi suntem mutaţi în fereastra de rezultate, după cum urmează:

Instrucţiuni generale pentru modul de lucru în SPSS în vederea realizării proiectului la disciplina Cercetări de MarketingAnul 2 ECTS (2012)- Alexandra M.Drule

8

disciplinei « X » în viziunea studenţilor de la FSEGA

variabilele nominale obligatoriu facem analiza frecvenţelor, fie pe bază de tabel, fie de

bilele de tip scală şi cele ordinale şi numai pentru acestea, pe lângă graficşi câteva elemente ce ţin de statistica descriptivă. Folosind aceleaşi opţiuni

Frequencies se deschide fereastra cu variabile şi butoane, unde dăm « click » pe butonul «

tăm indicatorii care ne interesează, apoi apăsăm “Continue” şi OK şi suntem mutaţi în fereastra de

a disciplina Cercetări de Marketing

» în viziunea studenţilor de la FSEGA

analiza frecvenţelor, fie pe bază de tabel, fie de

, pe lângă grafic sau tabel, aceleaşi opţiuni : Analyze, pe butonul « Statistics ». Se

tăm indicatorii care ne interesează, apoi apăsăm “Continue” şi OK şi suntem mutaţi în fereastra de

Page 9: Instructiuni utilizare SPSS

Instrucţiuni generale pentru modul de lucru în SPSS în vederea realizării proiectului la disciplina Cercetări de MarketingAnul 2 ECTS (2012)- Alexandra M.Drule

9

Figura 3.Modul in care sunt prezentatemedia, modala şi mediana calculate in SPSS

Astfel, va trebui să calculăm cel puţin media, mediana şi modala. Dar ar fi bine să calculaţi, pentru o notă bună, şi alţi descriptori statistici pe care i-aţi învăţat la statistică.

In cazul întrebărilor cu răspuns multiplu, fiecare variantă de răspuns devine o variabilă individuală, care va avea ca variante de răspuns (utilizate la rubrica Values) « da », codificat cu 1 (introducem 1 pentru variantele bifate) şi « nu » codificat cu « 0 » (introducem 0 dacă respondentul nu a bifat varianta propusă). Atenţie : nu lăsăm spaţii necompletate (ar însemna un non-răspuns)

V2. Care sunt sursele de informaţii pe care le folosiţi atunci când doriţi să călătoriţi într-un pelerinaj/practicaţi turismul religios?

V2.1 Paginile Web ale locaţiilor religioase □V2.2 Site-uri Web/portaluri/ortodoxe (site Mitropolie, crestin.ortodox.ro) □V2.3 Posturi TV/Radio □V2.4 Publicaţii religioase (ex.Lumea Credinţei) □V2.5 Pliante/broşuri de prezentare □V2.6 Ghiduri ale mănăstirilor şi locurilor sacre □V2.7 Birouri de pelerinaje □

In acest caz(întrebări cu răspuns multiplu, gen „da” şi „nu”), pentru că nu se justifică realizarea unui grafic pentru fiecare intrebare, fie prezentarea rezultatelor intr-un tabel, cu exprimarea procentelor de „da” şi „nu” la fiecare variantă de răspuns, fie utilizarea următoarei opţiuni: Din meniul „Graphs”, se selectează tipul de grafic (Bar, Pie, etc.), se bifează opţiunea „Summarise of Separate Variables”, apoi „Define”, apoi se dă click pe butonul „Change Statistics”, de unde putem selecta ca „barele” graficului sau „feliile” de „pie” să reprezinte, numărul de căsuţe sau respondenţi care au ales o anumită variantă, fie procentele, mediile, modalele, etc. Noi vom selecta fie „Numebr above”, fie „Percentage above”, iar la Values vom scrie 0(zero) (adică programul ne va arăta numărul sau ponderea celor care au ales o valoare peste zero; noi am codificat „nu” cu „zero”, adică, de fapt. programul ne va arăta ponderea celor care au răspun „da”, codificaţi cu „1”.)

Se introduce 1 (Da, varianta bifata)

Se introduce 1 (Da, varianta bifata)

Se introduce 1 (Da, varianta bifata)

Se introduce 1 (Da, varianta bifata)

Se introduce 0 (Nu, varianta nebifata)

Se introduce 0 (Nu, varianta nebifata)

Se introduce 0 (Nu, varianta nebifata)

Page 10: Instructiuni utilizare SPSS

Instrucţiuni generale pentru modul de lucru în SPSS în vederea realizării proiectului la disciplina Cercetări de MarketingAnul 2 ECTS (2012)- Alexandra M.Drule

10

Rezultatul la întrebările de mai sus legate de sursele de informare utilizate, utilizând procedeul exemplificat anterior este:

Page 11: Instructiuni utilizare SPSS

Instrucţiuni generale pentru modul de lucru în SPSS în vederea realizării proiectului la disciplina Cercetări de MarketingAnul 2 ECTS (2012)- Alexandra M.Drule

11

Copiem graficul, îl mutăm în Word, îl numerotăm şi denumim, iar apoi interpretăm rezultatele.

În cazul unor variabile ordinale sau scale multiple, putem proceda în acelaşi mod. De ex., dacă dorim să comparăm mediile importanţei pentru următorii factori care îi determină pe oameni să viziteze o mănăstire, procedăm astfel: Graphs, Bars, bifăm „Summaries of separate variables”, apoi Define, mutăm variabilele în fereastra din dreapta, dăm click pe opţiunea „Change statistics”, selectăm „Mean of values”, apoi Continue şi OK.

Page 12: Instructiuni utilizare SPSS

Instrucţiuni generale pentru modul de lucru în SPSS în vederea realizării proiectului la disciplina Cercetări de MarketingAnul 2 ECTS (2012)- Alexandra M.Drule

12

Obţinem următorul rezultat:

unde valorile afişate reprezintă media motivaţiilor. Copiem graficul, îl mutăm în Word, îl numerotăm şi denumim, iar apoi interpretăm rezultatele.

Pentru identificarea legăturii dintre 2 variabile sau anumitor ipoteze vom utiliza în speţă 3 tipuri de analize:

testul „hi-pătrat” (chi-square test) sau coeficientul de contingenţă a lui Pearson în cazul variabilelor nominale (ex. testarea influenţei sexului respondenţilor asupra culorilor preferate, mărcilor consumate, magazinelor preferate, etc.)

testul ANOVA(testul de comparare a mediilor) în cazul unei variabile ordinale sau scale (ex. testarea diferenţelor în cazul gradului de satisfacţie resimţit de studenţi faţă de orarul cursurilor în funcţie de specializare)

coeficienţii de corelaţie ai lui Spearman sau Pearson (ex. testarea intensităţii legăturii între 2 variabile ordinale: în ce măsură creşterea numărului de ore alocate studiului determină creşterea performanţei şcolare, în ce măsură o dată cu creşterea gradului de satisfacţie creşte probabilitatea recumpărării unui produs, etc.)

Aceste analize presupun testarea unor ipoteze. Prin urmare, înainte de a le efectua, vom spune: „In continuare am dorit să identificăm/testăm/ determinăm, etc.....”. „Apoi am urmărit identificarea...”. Ca şi cerinţe pentru proiect, se recomandă să testaţi influenţa diverselor variabile de identificare asupra unor comportamente, atitudini, percepţii, etc..

A. Identificarea existenţei unei legături între 2 variabile nominale (influenţa sexului, domiciliului, regiunii, ocupaţiei asupra mărcilor utilizate, produselor cumpărate, etc.)

Se foloseşte meniul „Analyze”,”Descriptive statistics”, „Crosstabs”. Apare din nou fereastra cu variabile în stânga şi 2 ferestre în dreapta, unde urmează să plasăm o variabilă pe linie (Row) şi una pe coloană(Column). Ca să simplificăm lucrurile, vom pune pe coloană variabilă independentă (sex, domiciliu, regiune, ocupaţie, etc.) şi pe linie variabilele dependente (mărci utilizate, produse cumpărate, etc.). Pentru a testa legătura, adică a vedea dacă există o influenţă semnificativă a variabilei studiate asupra comportamentului, dăm click pe opţiunea „Statistics” şi bifăm „chi-square” şi „contingency coefficient”. Apoi, pentru a vedea natura influenţei, dăm click pe fereastra „Cells” şi bifăm „Percentages-column”. Putem debifa opţiunea „Count”.

Page 13: Instructiuni utilizare SPSS

Instrucţiuni generale pentru modul de lucru în SPSS în vederea realizării proiectului la disciplina Cercetări de MarketingAnul 2 ECTS (2012)- Alexandra M.Drule

13

Apăsăm „Continue” şi Ok şi apare următorul rezultat:

Page 14: Instructiuni utilizare SPSS

Instrucţiuni generale pentru modul de lucru în SPSS în vederea realizării proiectului la disciplina Cercetări de MarketingAnul 2 ECTS (2012)- Alexandra M.Drule

14

Paşi pentru interpretarea rezultatelor:1) Prima dată ne uităm la valoarea coeficientului de semnificaţie (.sig, approx.sig, exact.sig):

dacă acesta este mai mic decât 0.05 înseamnă că între cele 2 variabile există o legătură semnificativă, adică sexul, ocupaţia, etc. influenţează natura motivaţiei, produsul cumpărat, etc.

2) Apoi ne uităm la valoarea coeficientului de contingenţă: pentru valori ale acestuia curpinse între 0,01 şi 0,300 avem o legătură de intensitate mică între variabile, pentru valori între 0,301 şi 0,700 avem legături de intensitate medie, iar pentru valori între 0,701 şi 1,000 avem legături de intensitate mare.

3) Pentru a vedea natura influenţei sau legăturii (primii 2 paşi ne-au ajutat să identificăm dacă există o legătură semnificativă şi dacă există, cât este ea de puternică) ne uităm la primul tabel ce conţine valori încrucişate.În exemplul de mai sus interpretarea ar putea fi făcută astfel: Constatăm că există o legătură semnificativă între sexul respondenţilor şi proeminenţa

motivaţiei religioase în efectuarea de călătorii la locurile sfinte (sig=0,000<0,05). Legătura identificată este de intensitate scăzută (c=0,090). Astfel, ponderea femeilor care au ca principal scop al călătoriei la o mănăstie o motivaţie religioasă este mai ridicată decât cea a persoanelor de sex masculin, 63,1% dintre femei resimţind acest lucru, comparativ cu 54,1% dintre bărbaţi (o diferenţă de aproape 10 procente).

Atenţie: dacă există legătură între variabile, în documentul Word nu copiem decât tabelul încrucişat şi menţionăm în interpretare valoarea pragului de semnificaţie şi a coeficientului de contingenţă a lui Pearson sau valoarea coeficientului „chi-square”.

dacă nu există legătură, spunem: Am testat influenţa ....asupra... şi în urmaanalizelor a rezultat că între cele 2 variabile nu există nicio legătură semnificativă sau ....nu influenţează semnificativ... (sig.=.....; c=....)

B.Identificarea existenţei unei legături între o variabilă ordinală/scală şi o altă variabilă (influenţa venitului, vârstei, nivelului de educaţie, regiunii etc. asupra frecvenţei de utilizare a unui produs, canităţilor consumate, importanţei sau intensităţii unor motivaţii, gradului de satisfacţie, etc.) Se foloseşte meniul „Analyze”, „Compare Means”, „One way ANOVA”. Se deschide o fereastră unde în

stânga avem toate variabilele/întrebările definite. Mutăm în lista variabilelor dependente („Dependent List”) obligatoriu variabile ordinale care reprezintă comportamente sau atitudini studiate (motivaţii, grad de utilizare, grad de satisfacţie, etc.), iar în fereastra „Factor” variabila independentă (ex.vârsta, venitul, nivelul studiilor etc.).

Primul lucru la care ne uitam: exista legatura

pentru sig<0,05

Al doilea lucru la care ne uitam: coef.masoara intensitatea legaturii

Al treilea lucru la care ne uitam pentru

interpretarea datelor

Page 15: Instructiuni utilizare SPSS

Instrucţiuni generale pentru modul de lucru în SPSS în vederea realizării proiectului la disciplina Cercetări de MarketingAnul 2 ECTS (2012)- Alexandra M.Drule

15

După mutarea variabilelor (putem muta mai multe variabile în lisa variabilelor dependente, apăsând tasta CTRL şi selectând itemii doriţi), apoi apăsăm butonul OK. Suntem mutaţi apoi în fereastra Output. Ex. Am testat existenţa unor diferenţe între intensitatea motivaţiilor religioase pentru cei care

călătoresc la mănăstiri în funcţie de vârstă (altfel spus influenţa vârstei asupra motivaţiilor religioase resimţite de cei care vizitează mănăstirile). După efectuarea procedeului prezentat mai sus, suntem mutaţi în fereastra Output unde apare:

Primul lucru care ne uitam: exista legatura daca sig<0.05

Al doilea lucru la care ne uitam: Valoarea testului F :

Daca exista legatura, realizam si un grafic

de interpretare

Page 16: Instructiuni utilizare SPSS

Instrucţiuni generale pentru modul de lucru în SPSS în vederea realizării proiectului la disciplina Cercetări de MarketingAnul 2 ECTS (2012)- Alexandra M.Drule

16

Paşi pentru interpretarea rezultatelor: Prima dată ne uităm la valoarea coeficientului de semnificaţie (.sig, approx.sig,

exact.sig): dacă acesta este mai mic decât 0.05 înseamnă că între cele 2 variabile există o legătură semnificativă, adică vârsta, nivelul studiilor, ocupaţia, etc. influenţează natura motivaţiei, frecvenţa achiziţiilor, intenţiile de cumpărare, etc.

Apoi ne uităm la valoarea testului ANOVA (F): cu cât valoarea acestuia este mai mare, cu atât legătura este mai puternică între cele 2 variabile, adică influenţa este mai mare.

Pentru a vedea natura influenţei sau legăturii (primii 2 paşi ne-au ajutat să identificăm dacă există o legătură semnificativă şi dacă există, cât este ea de puternică) trebuie să realizăm un grafic care să ne ajute să interpretăm modul în care diferă variabila studiată în funcţie de factorul independent (vârstă, venit, ocupaţie, etc.).Graficul se realizează astfel: Meniul Graphs, selectăm Bar, Summaries for Groups of Cases, apoi Define. Selectăm la „Bar represent” opţiunea „other statistics”, selectăm „Mean” (media), apoi mutăm variabila analizată în fereastra „Variable”, iar variabila independentă (vârstă, venit, ocupaţie, etc.) în fereastra „Catgeory Axis”. Apoi se apasă butonul OK.

În

exemplu

Pentru exemplul de mai sus interpretarea ar putea fi făcută astfel:a. Analizând valoarea coeficienţilor de semnificaţie constatăm că există diferenţe

semnificative în ceea ce priveşte intensitatea tuturor motivaţiilor religioase analizate în funcţie de categoria de vârstă , pentru toate testele efectuate pragul de semnificaţie fiind egal cu 0,000<0,05. Analizând valoarea statisticii F (sau a testului ANOVA), remarcăm faptul că cea mai puternică legătură sau cea mai mare influenţă pe care o exercită vârsta este asupra motivaţiei „găsirea lui Dumnezeu” (cea mai mare valoare a lui F=26,602); cea mai puţin intensă influenţă a vârstei manifestându-se asupra motivaţiei „ rugăciune” (cea mai mică valoare a lui F=8,064).

b. În continuare, pentru a vedea natura influenţei vârstei asupra motivaţiilor religioase vom realiza un grafic de interpretare pentru fiecare motivaţie (eu voi lua pentru exemplificare doar prima motivaţie; la fel se procedează şi pentru restul). Obţinem următorul rezultat în fereastra „Output”.

Page 17: Instructiuni utilizare SPSS

Instrucţiuni generale pentru modul de lucru în SPSS în vederea realizării proiectului la disciplina Cercetări de MarketingAnul 2 ECTS (2012)- Alexandra M.Drule

17

Grficul se copiază, se mută în documentul Word, se numerotează şi apoi se interpretează: Putem constata faptul că „mântuirea” este o motivaţie seminficativ mai intensă pentru persoanele cu vârsta de peste 65 de ani (media de 4,078 pe scala de la 1 la 5), comparativ cu cele tinere (media importanţei este de 3,144 pentru persoanele cu vârsta sub 25 de ani). Putem concluziona faptul că o dată cu creşterea vârstei, creşte proporţional şi intensitatea motivaţiei legate de mântuire a celor care călătoresc la mănăstiri (vorbim de o legătură direct proporţională).

Atenţie: dacă există legătură între variabile, în documentul Word copiem tabelul cu testul ANOVA, menţionăm în interpretare valoarea pragului de semnificaţie şi statisticii F, apoi realizăm un grafic de interpretare pentru fiecare legătură identificată.

dacă nu există legătură, în documentul Word copiem tabelul cu testul ANOVA,menţionăm în interpretare valoarea pragului de semnificaţie şi astatisticii F, dar nu mai realizăm niciun grafic de interpretare.

C. Identificarea existenţei unei legături între 2variabile ordinale/scale (testarea legăturii directe sau indirecte între 2 variabile ordinale ex. în ce măsură creşterea numărului de ore alocate studiului determină creşterea performanţei şcolare, în ce măsură o dată cu creşterea gradului de satisfacţie creşte probabilitatea recumpărării unui produs, etc.)

Utilizăm meniul Analyze, opţiunea Correlate, Bivariate. Se deschide o fereastră de unde vom selecta şi muta în partea dreaptă variabilele a căror legătură dorim să o studiem.

Putem efectua această analiză doar dacă ambele variabile sunt ordinale sau scale. Selectăm apoi fie coeficientul lui Pearson (c) sau Spearman (Rho) şi apăsăm OK. Dacă există legătură între cele 2 variabile, automat lângă pragul de semnificaţie (sig) vor apărea *

dacă corelaţia sau legătura e semnificativă la un prag de 5% (0.050) sau ** dacă corelaţia sau legătura e semnificativă la un prag de 1% (0.010). Dacă nu apare nicio steluţă, nu putem afirma că există legătură între cele 2 variabile.

Apoi ne uităm la valoarea coeficientului lui Pearson sau Spearman: dacă acesta este pozitiv avem legături directe între variabile, iar dacă coeficientul este negativ avem legături invers proporţionale între variabile. Pentru valori ale acestuia curpinse între 0,01 şi 0,300 avem o legătură de intensitate mică între variabile, pentru valori între 0,301 şi 0,700 avem legături de intensitate medie, iar pentru valori între 0,701 şi 1,000 avem legături de intensitate mare.

Page 18: Instructiuni utilizare SPSS

Instrucţiuni generale pentru modul de lucru în SPSS în vederea realizării proiectului la disciplina Cercetări de MarketingAnul 2 ECTS (2012)- Alexandra M.Drule

18

Ex. Dorim să testăm dacă exsită o legătură între gradul de satisfacţie resimţit ca urmare a vizitei la o mănăstire şiintenţia de a revizita acest loc. Procedând în modul prezentat anterior, obţinem următorul rezultat în fereastra Output.

Ca şi interpretare, putem afirma că există o legătură semnificativă între cele 2 variabile (valoarea pragului de semnificaţie sig=0.000<0.01), legătura fiind directă, de intensitate medie (valoarea coeficientului de corelaţie a lui Pearson este de 0.698). Astfel, cu cât un respondent este mai satisfăcut de locul vizitat, cu atât este mai mare probabilitatea ca acesta să reviziteze mănăstirea. Altfel spus, o dată cu creşterea gradului de satisfacţie a vizitatorilor mănăstirii, creşte şi intenţia lor de a o revizita.

Page 19: Instructiuni utilizare SPSS

Instrucţiuni generale pentru modul de lucru în SPSS în vederea realizării proiectului lAnul 2 ECTS (2012)

întrebările trebuie prezentate pe teme de cercetare (o tema de cercetare ar putea fi reprezentată de un obiectiv al studiului de ex.

Tema 1. Identificarea motivaţiilor religioase de a cTema 2. Identificarea motivaţiilor non-religioase de a cTema 3. Importanţa facilităţilor turistice îTema 4. Gradul de satisfacţie al pelerinilor faIn niciun caz nu folosim: „analiza întrebarii 1; analiza

la fiecare intrebare analiză puneţi fie graficul corespunzător, fie tabelul cu frecvenţe ambele)

fiecare grafic sau tabel este urmat de INTERPRETAREA DATELOR (ponderea interpretărilor trebuie să fie mai mai mare ca şi cea a graficelor sau tabelelorgeneral interpretăm cele mai mari ponderi ale par mai interesante şi încercăm să furnizăm şi o explicaţie.

fiecare tabel/grafic trebuie sa fie numerotat şi trebuie să aibă un titlu (în general ele trebuie să fie centrate)

Figura 1. Structura eşantionului în funcţie de nivelul de venit al respondenţilor

graficele trebuie să aibă incluse/ataşate valorile (procentele) corespunzătoare pe fiecare element al său (bară sau „felie” de plăcintă).

pentru toate întrebările tip scală (de notare, de ordinale OBLIGATORIU trebuie calculate cel puţin mediile (opţional mediană, modalăaplatizare, etc.)

Instrucţiuni generale pentru modul de lucru în SPSS în vederea realizării proiectului la disciplina Cercetări de MarketingAnul 2 ECTS (2012)- Alexandra M.Drule

19

Alte observaţii importante

întrebările trebuie prezentate pe teme de cercetare (o tema de cercetare ar putea fi reprezentată de un

iilor religioase de a călători la un loc sacrureligioase de a călători la un loc sacru

în alegerea unui loc de pelerinaj ie al pelerinilor faţă de locul vizitat

ntrebarii 1; analiza întrebării 2....samd).

la fiecare intrebare analiză puneţi fie graficul corespunzător, fie tabelul cu frecvenţe

fiecare grafic sau tabel este urmat de INTERPRETAREA DATELOR (ponderea interpretărilor trebuie să fie mai mai mare ca şi cea a graficelor sau tabelelor ; adică MAI MULT TEXT decât tabele sau grafice). In general interpretăm cele mai mari ponderi ale răspunsurilor, cele mai mici, anumite aspecte care ni se par mai interesante şi încercăm să furnizăm şi o explicaţie.

fiecare tabel/grafic trebuie sa fie numerotat şi trebuie să aibă un titlu (în general ele trebuie să fie

şantionului în funcţie de nivelul de venit al respondenţilor

graficele trebuie să aibă incluse/ataşate valorile (procentele) corespunzătoare pe fiecare element al

pentru toate întrebările tip scală (de notare, de importanţă, de acord, satisfacţie, etc.) sau variabile ordinale OBLIGATORIU trebuie calculate cel puţin mediile (opţional mediană, modală

a disciplina Cercetări de Marketing

întrebările trebuie prezentate pe teme de cercetare (o tema de cercetare ar putea fi reprezentată de un

la fiecare intrebare analiză puneţi fie graficul corespunzător, fie tabelul cu frecvenţe (în niciun caz

fiecare grafic sau tabel este urmat de INTERPRETAREA DATELOR (ponderea interpretărilor trebuie să ; adică MAI MULT TEXT decât tabele sau grafice). In

răspunsurilor, cele mai mici, anumite aspecte care ni se

fiecare tabel/grafic trebuie sa fie numerotat şi trebuie să aibă un titlu (în general ele trebuie să fie

şantionului în funcţie de nivelul de venit al respondenţilor

graficele trebuie să aibă incluse/ataşate valorile (procentele) corespunzătoare pe fiecare element al

importanţă, de acord, satisfacţie, etc.) sau variabile ordinale OBLIGATORIU trebuie calculate cel puţin mediile (opţional mediană, modală, asimetrie,