UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE LITERE

Proiect didactic

la limba și literatura română

A elaborat: Musteața Olga

Chișinău, 2014

I. Date generale

Profesor: Musteața Olga

Instituția de învățământ: Liceul Teoretic „Spiru Haret”

Data: 16 aprilie 2014

Disciplina: Limba și literatura română

Clasa: a V-a D

Timp: 45min

Subiectul: „Balonul spart” de Tudor Arghezi. Interjecția. Ortografia și punctuația interjecțiilor.

Tipul lecției: transmiterea și însușirea noilor cunoștințe;

Competențe:

7. Respectarea normei ortografice, ortoepice, semantice, gramaticale, punctuaționale, stilistice a limbii române;

8. Lectura, audierea și interpretarea textelor literare și nonliterare în limita standardelor de conținut.

9. Operaționalizarea terminologiei lingvistice și literare, în limita standardelor de conținut;

Subcompetențe:

7.1. Respectarea regulilor ortografice, ortoepice, punctuaționale, a normei semantice, în textul produs (oral și scris);

8.1. Comentarea textului epic;

9.1. Identificarea fenomenelor și a unităților lingvistice studiate în context.

Obiective operaționale:

La finele orei elevul va fi capabil:

O 1 să definească noțiunea de interjecție în baza informației propuse;

O 2 să identifice situațiile problemă în textul Balonul spart de T. Arghezi;

O 3 să descrie cel puțin două reguli de ortografiere și de punctuație a interjecțiilor în baza cunoștințelor acumulate;

O 4 să evalueze importanța interjecțiilor în vorbirea folosind exemple proprii;

O 5 să comenteze mesajul textului propus în baza experienței proprii aducând exemple convingătoare.

Metode și procedee: conversația, compunerea etc.

Bibliografie:

- Curriculum național la limba și literatura română pentru disciplina limba și literatura română, clasele a V-a – a IX-a;

- Manual pentru clasa a V-a la limba și literatura română;

Note:

II. Completarae tabelului

Etapele lecției Ob.Strategii didactice

Activitatea profesorului și a elevilor EvaluareaTimp alocat

Evocare Profesorul stabilește climatul favorabil pentru începerea activității.Salută elevii.Enunță tema și obiectivele lecției.

2 min

Realizarea sensului

O 2

O 5

Fișe cu textul operei

Frontal

Metoda conversației

Învățare prin descoperire

Profesorul întreabă elevii dacă au citit textul și dacă le-a plăcut lectura. (Anexa 2)

La rugămintea profesorului un elev sau doi relatează conținutul textului propus pentru lectura individuală acasă.Dacă nu toți au citit textul realizăm lectura în clasă pentru a recurge eventual la analiza.

Elevii sunt întrebați dacă au întâlnit cuvinte necunoscute în text:Dacă au întâlnit cuvinte necunoscute profesorul le explică împreună cu eleviiDacă nu au întâlnit cuvinte necunoscute profesorul roagă elevii să explice semnificația a câtorva cuvinte din text, după părerea lui, mai complicate (exemplu: sfidat, entuziasm, sleit, dârz, peltic, valid etc.)

Urmează ca elevii să răspundă la întrebările profesorului pe marginea subiectului textului:Câte personaje sunt în text?Ce părere aveți despre Băruțu?Ce sfaturi i-a dat tatăl lui Băruțu?Ce mesaj a vrut să-i transmit prin aceste cuvinte (fragment din text)?Ce sfaturi i-ați da voi lui Băruțu?

Profesorul are un balon în mână pe care îl sparge.În acest moment întreabă elevii ce sunet s-a produs când a pocnit balonul: Poc! Trosc! Pa! etc.Ce sunt acestea după părerea voastră?

Modul de interpretare a unui text epic.Modul de exprimare orală a elevilor Cunoașterea și explicarea cuvintelor literare folosite în vorbirea orală.

Nivelul de comprehensiune a textului

10 min

5 min

5 min

O 1

O 3

Fișe cu informația utilă

Profesorul lipește pe tablă definiția interjecției. (Anexa1)În timp ce câțiva elevi citesc cu voce tare definiția profesorul împarte fișele cu informația despre interjecție (Anexa 3)Profesorul explică ortografia și punctuația iterjecțiilor.

Oferă elevilor un fragment de dialog care conține interjecții și propune elevilor să găsească interjecțiile motivând punctuația folosită în fiecare caz. (Anexa 4)

Evaluează înțelegerea regulilor explicate și aplicarea lor asupra unui text.

10 min

Reflecție O 4 Textul propus în față

Fișe cu interjecții pregătite

Lucru individual

Elevii sunt rugați să găsească în textul lui T. Arghezi interjecția:Dacă elevii o găsesc, spun ce indică și citesc fragmentul unde au găsit-oDacă nu o găsesc de singuri, profesorul le indică fragmentul și realizează lectura acelui fragment astfe ca elevii să găsească interjecția.

Sau profesorul le arată elevilor 5 propoziții în care trebuie să găsescă interjecția, să indice ce arată și ce punctuație este folosită, și de ce.(Anexa 5)

Profesorul roagă elevii să scrie în caiete o propoziție prin care să exprime ce simt pentru moment, folosind o interjecție

Apreciază asimilarea informației, modul de exprimare și corectitudinea exprimării.

10 min

Extindere Realizează un joc: un elev trece în fața clasei și arată prin mimică și gesturi o interjecție pe care ulterior clasa trebuie să o ghicească.

Pentru acasă elevii elaborează un dialog în care să folosească diferite interjecții și să utilizeze ortografia și punctuația adecvată.

5 min

Anexa 1

Interjecția – parte de vorbire neflexibilă, care are intonația exclamativ , exprimă o stare sufletească (un sentiment), o adresare, un îndemn sau imită diferite sunete, zgomote din natură.

Balonul spart Anexa 2

de Tudor ArgheziDin două baloane de cauciuc transparent, cumpărate din mâna conducătorul de aștri multicolori a vânzătorului de bășici, unul a crăpat.

Evenimentul s-a petrecut pe neașteptate, ca la toate  lucrurile umflate și trecătoare. A pocnit o data, și copiii și-au întors capul, cu impresia că cineva a "mâncat" o palmă. De sus cobora o sfoară fără suflet, cu o zdreanță de cauciuc spânzurată de ea.Orice dialog rămânea zadarnic. În ochii lui Băruțu se roteau lacrimi dramatice, și un geamăt îi rupse gâtlejul gras. Când plange, frumosul Băruțu nu mai seamănă cu sine și nici cu una din fotografiile lui. Gura lui, croită plastic, pentru surâsuri de garoafă, cu arcul mlădios și sprinten, își pierde linia și expresia; maxilarul deschis i se cască după regulile artelor japoneze; își arată aproape toată limba. Un răget de mare sinceritate îi deschide toată orchestra vocală, însoțit de o gârlă de lacrimi. Cu ce se poate înlocui un om? Cu nimic. Și mai puțin un balon.

Totuși, baloanele au asupra oamenilor superioritatea că sunt identice, oarecum. Am încercat o minge, un cerc, am făgăduit un cal, o pușcă; toate laolaltă nu echivalau, în momentul dezastrului, cu balonul, și ne-am dus prin lume să căutăm un al doilea balon. Suferința lui Băruțu era cu atât mai greu de vindecat, cu cât un martor permanent sta de față, ca să-i aducă aminte că nu toate baloanele se sparg. Balonul Mițului, surâzătoare și trufașe, plutea în aer, galben și roșu, sfidând răscoacerea materialului și dilatația solară fierbinte. Ba mi se pare că balonul fetei se făcea mai mare și mai ispititor, pe măsură ce aducerea-aminte a balonului băiatului se micșora. Din ce în ce mai lucios și mai fraged, el își permitea capricii și fantezii în jocul cu văzduhul.

Dragă Băruțu, e primul tău balon plesnit. La patru ani nu este prea devreme. Lacrimile tale vin dintr-un punct al iluziei, care va izvorî de-aci-nainte totdeauna. E un simplu început, și fii mulțumit că, murind, balonul a pocnit. Se mai găseau în inima lui o voce și un entuziasm. Baloanele tale viitoare, cele mai multe, se vor dezumfla fără zgomot, sleite nesimțit, fără să bagi de seamă, decât în momentul când, numarându-ți ațele, cele mai multe vor atârna în jos, târâte moale de o pungă goală. Asemenea baloane nu se vor mai putea umfla niciodată, căci nu va mai fi vânt.

Te necăjește balonul surioarei, mai ager și mai dârz decât nădăjduia și ea. Ne vom plimba în tot orașul cu el ridicat și vioi și ne vom duce acasă, îi vom da drumul în odăi, și mâine, tot atât de tânăr și de nou, se va înălța și mai sus. Așa sunt baloanele, fătul meu. Într-o parte pielea de cauciuc a fost mai tare, și bășicile scoase din ea s-au ivit cu o durată mai lungă, deși prețul fusese la fel. Și, cu baloanele tale dezumflate, vei întâlni baloanele care nu se mai dezumflă, și te vei mâhni. Nu te mâhni peste măsură, băiete, căci, la urma urmei, trebuie să-ți spui un secret: și balonul lui Mițu o să pocnească.

Totuși stă, știu, în durata celor câteva ore, a celor câteva zile și în bucuria de-a te fi putut folosi de ele. Aci n-aș avea ce răspunde. Experiența, - de existența căreia o să afli atunci când nu vei mai avea ce face cu ea, - recomandă răbdarea, exact pentru timpul dezumflării și pocnirii baloanelor colorate. Îți vine cumplit de greu să asimilezi această idee, dar ea se cheamă întelepciune, tot un balon, care crapă mult mai des decât baloanele de gumă. Fă-te de pe acum înțelept, de la o vârstă când în loc de javră limba ta peltică rosteste vahză, și când gura ta întortocheată pronunță jivazi drept vizavi. Căci întelepciunea adevărată e mai bine să fie peltică pruncește decât complicată, în silabele ei dure, de gângăveala marilor întelepciuni.

Și nu te mai uita cu atât poftă la balonul Mițurii. Văd insinuările mele de scepticism n-au la tine nici o trecere, băiete. Singurul lucru care ți-a luat gândul de la baloane a fost o bicicletă verde, pe care călărea un băiat cât tine de mic. Ai tăcut cât a trecut: ai vrea o bicicletă. Și iar te apuci să răcnești. Trebuie să-ți mai spui ceva: că dacă te plângi afară din cale de mult că ți-a crăpat balonul, se poate întâmpla să te alegi și cu o bătaie; nu e voie să te jelui. Lumea e veselă și n-are timp de oftatul tău. M-ai înțeles?

Băruțu își făcuse și el socoteală. Pe furiș, s-a repezit la balonul valid, a smuls de o sfoară și a voit să-l spargă, ca să provoace, imitativ, o durere la fel și să satisfacă răzbunarea. Vai! ce s-a întâmplat! Balonul nu s-a spart ci a pornit în sus, departe, în fundul marilor seninătăți.

Nu mai plânge, Mițule! S-a dus acolo unde se duc toate baloanele (la Dumnezeu)!

Anexa 3

Interjecția este o parte de vorbire neflexibilă, care are intonația exclamativă, exprimă o stare sufletească, o adresare, un îndemn sau imită diferite sunete și zgomote din natură.

Ortografia interjecției:- Simple : ah!, aoleu!, of!, vai!, bre!, poc!, bravo!, halal!, adio!, bang!, bâz!, boc!, bâldâbâc!, buf!, cirip!, cotcodac!, cucu!, cucurigu!, Ajutor! etc.- Compuse , când interjecțiile se repetă ele se scriu cu cratimă sau prin virgulă: cioc-boc!, tic-tac!, trosc-pleosc!, treanca-fleanca!, teapa-leapa!,he,he!, ha, ha, ha! etc.Punctuația interjecției:

Interjecțiile se izolează prin virgulă sau se marchează cu semnul exclamării.- Măi, vino mai repede!- Vino, măi, mai repede!- Vino mai repede, măi!

După intejecțiile care arată un îndemn nu se pune virgulă.- Hai cu mine! Na-ți cartea!- Ia citește și tu!

Anexa 4

- Bravo! Ați făcut singuri curățenie în camera voastră.- Ah, chiar credeai că nu suntem în stare?- De, că până acum n-ați prea dovedit-o!- Of, mamă, tot nu ești mulțumită?- Eee, dacă asta se întâmplă numai din an în Paște!- Acum, la o sărbătoare așa de mare, hai fii și tu înțelegătoare! Uite, îți promitem că o să facem săptămânal curat.- Măi copii, ce tare vă iubește mama!

Anexa 5

Hai să mă ajuți la bucătărie!

O, cât mă bucur să te văd!

Of, răceala asta!

Vai! Ce dimineață frumoasă!

Brrr, ce frig e afară!