Proiect Programa Ed.plastica

PROIECT DE PROGRAMA SCOLARAPENTRU

EDUCATIE PLASTICA

CLASELE I - a IV- a( pentru elevii cu deficiente de auz)

PROPUNATORProf. CRISAN MARIA

SCOALA SPECIALA CU INTERNAT NR. 2 SIBIU

- 2005 -

1

1. OBIECTIVE CADRU

1. Cunoaşterea si utilizarea materialelor , a instrumentelor de lucru si a unor tehnici specifice artelor plastice

2. Recunoaşterea tipurilor de culori si a nonculorilor in natura , pe imagini si pe paleta si obţinerea amestecurilor

3. Cunoaşterea si utilizarea elementelor de limbaj plastic

4. realizarea unor compoziţii libere si a unora după model

2

CLASA I

1. Cunoaşterea si utilizarea materialelor , a instrumentelor de lucru si a unor tehnici specifice artelor plasticeObiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

1.1. familiarizarea cu materialele si disciplinele de lucru

1.2. mânuirea in mod corect, a materialelor si a instrumentelor de lucru

1.3. organizarea paletei cu tipurile de culori pigment

1.4. utilizarea tehnicii suprapunerii culorilor , a colajului si a modelajului

- identificarea materialelor (pensule , pastile si tuburi de culori , paleta

- etc.) si a modului de aşezare pe banca ;

- exerciţii de folosire a pensulelor si a culorilor pigment ;

- exerciţii de fluidizare a culorilor pigment ;

- exerciţii de aşezare a culorilor pigment (din tuburi) intr-o anumita ordine , pe paleta

- exerciţii de aşternere a culorilor pigment pe suport (umed si uscat) cu diferite consecinţe ale pigmentului ;

- compoziţii in care sa folosească tehnici diferite etc.

2.Recunoasterea tipurilor de culori si a nonculorilor in natura , pe imagini si pe paleta si obţinerea amestecurilor

3

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţţre

2.1 recunoaşterea grupelor de culori si non-culori in natura , pe planşe didactice si pe imagini (reproduceri de arta)

2.2 obţinerea culorilor binare prin amestecul celor primare

2.3 compunerea unor suprafeţe cu fiecare din grupele de culori învăţate si cu nonculori

2.4 obţinerea tonurilor închise si deschise prin amestecarea culorilor cu alb sau negru , in urma recunoaşterii lor pe reproduceri

- exerciţii de identificare a grupelor de culori (primare , binare , calde , reci) ;

- exerciţii de obţinere a culorilor binare , prin amestecul a doua culori primare si a griurilor din alb si negru ;

- compoziţii cu elemente figurative si nonfigurative in care să folosească :

- grupa culorilor calde ;- grupa culorilor reci ;- grupa culorilor primare si binare ;- exerciţii de observare a tonurilor de

culoare ;exerciţii de obţinere a cel puţin trei tonuri spre închis si trei tonuri spre deschis , prin amestecul acestora cu alb si negru ;

3.Cunoasterea si utilizarea elementelor de limbaj plasticObiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

3.1 obţinerea unele forme spontane folosind culorile si nonculorile 3.2.obţinerea formelor elaborate pe baza prelucrării formelor spontane , valorificând diferenţa dintre acestea si folosind toate culorile si amestecurile

- exerciţii de identificare a diferitelor forme din natura pe imagini (reproduceri de arta) ca : forme de obiecte , forme geometrice , forme plastice ;

- exerciţii de obţinere a formelor spontane prin plierea hârtiei ;

- dialog privind interpretarea formelor spontane obţinute ;

- exerciţii de prelucrare a formelor obţinute prin adăugarea unor elemente ;

compoziţii cu forme spaţiale realizate din plastilina , carton etc.

4.Realizarea unor compoziţii libere si a unora după model

4

Obiective de referinţă Exemple de activitati de invatare

4.1 compunerea un spaţiu folosind forme spontane si forme elaborate

4.2. realizarea unor compoziţii echilibrate din culori si amestecurile lor

- exercitii de observare pe imagini (reproduceri de arta) a formelor plastice ;

- exerciţii de organizare a spaţiului plastic cu ajutorul formelor ;

compoziţii folosind grupele de culori si amestecuri , cu elemente reale si fantastice etc.

B. CONTINUTURILE INVATARII

Materialele de lucru si folosirea lor Grupele de culori si nonculori Amestecuri de culoriForma spontana si elaborataCompunerea spaţiului plastic Compoziţii

5

CLASA A II-A


Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

1.1 folosirea unor materiale (tuburi , pastile,pensule,carioca,pasteluri) si tehnici(acuarela,tempera,guaşe,colaj,mixta) variate

- exerciţii de diferite materiale si tehnici de lucru

2. Recunoaşterea tipurilor de culori si a nonculorilor în natură , pe imagini si pe paleta si obţinerea amestecurilor

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

2.1. recunoaşterea grupelor de culori in diferite contexte]2.2. recunoaşterea pe imagini a amestecurilor dintre culorile vecine din steaua culorilor2.3. obţinerea amestecurilor intre culorile vecine din steaua culorilor

2.4.obţinerea amestecului unei culori cu fiecare din celelalte in parte , una dintre ele fiind în calitate mai mare2.5.realizarea tonurilor din amestecul unei culori cu fiecare din celelalte culori , in care una este in calitate mai mare2.6.compunerea un spaţiu plastic cu amestecurile studiate

- exerciţii de identificare

- compoziţii figurative realizate prin folosirea nuanţelor si a tonurilor acestora (pe grupe de culori)

- exerciţii de obţinere a amestecurilor ;

- exerciţii de deschidere si închidere a amestecurilor menţionate ;

compoziţii figurative nonfigurative , folosind amestecul dintre culori si tonurile lor etc.

6

3. Cunoaşterea si utilizarea elementelor de limbaj plasticObiective de referinţă Elemente de activităţi de învăţare

3.1.obţinerea petei uniforme şi a petei picturale(vibrata), pe baza diferenţelor dintre acestea , identificate pe imagini

3.2.realizarea unei suprafeţe decorative si un spaţiu plastic folosind punctele , liniile si formele

- exerciţii de realizare- exerciţii de compunere a unei

suprafeţe decorative cu pata uniforma si a unui spaţiu plastic cu pata picturala;

- compoziţii nonfigurative si figurative , folosind adecvat petele de culoare;

compoziţii nonfigurative , folosind punctele , liniile si formele etc.

4. Realizarea unor compoziţii libere si a unora după modelObiecte de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

4.1 organizarea echilibrată a elementelor de limbaj studiate, intr-un spaţiu plastic

- compoziţii figurative , urmărind organizarea unui echilibru al elementelor de limbaj plastic studiate, folosind amestecurile de culori si nonculori etc.

B. CONTINUTURILE INVATARII Materiale si tehnici de lucru Amestecurile dintre culori si dintre culori si nonculori Pata uniforma si pata picturala (vibrata) Compoziţia echilibrata a suprafeţelor decorative si a spatiilor plastice

7

CLASA A III –A1. Cunoaşterea si utilizarea materialelor , a instrumentelor de lucru si a unor tehnici specifice artelor plastice

Obiecte de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

1.1. folosirea unor materiale (tuburi , pastile,carioca,pastel,plastilina,hârtie colorata) si tehnici specifice (acuarela,tempera,guaşa,colaj si mixta,modelaj)

- compoziţii figurative si nonfigurative realizate cu diferite materiale si tehnici de lucru ;

exerciţii de modelare si forme spaţiale etc.

2. Recunoaşterea tipurilor de culori si a nonculorilor in natura , pe imagini si pe paleta, si obţinerea amestecurilor

Obiecte de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

2.1. recunoaşterea grupelor de culori (primare,binare,calde,reci si a nonculorilor) si semnificaţiile acestora

2.2. obţinerea unei dominante de culoare prin folosirea unei culori in cantitate mai mare , atât ca amestec , cat si ca întindere pe suport2.3. compunerea un spaţiu plastic cu amestecurile obţinute si cu tonurile acestora

- exerciţii de identificare ;- dialog provocat privind

semnificaţiile culorilor (pe imagini,reproduceri de arta);

- exerciţii de obţinere a amestecurilor- compoziţii figurative si

nonfigurative folosind amestecurile si dominanta de culoare;

compoziţii figurative sau nonfigurative folosind amestecurile dintre culori si tonurile lor etc.

8


Obiective de referinţă3.1.obţinerea petei picturale prin folosirea amestecurilor de culori (tonuri,nuanţe) in tehnici diferite

3.2. cunoaşterea punctului ca element de limbaj plastic3.3. cunoaşterea liniei ca element de limbaj plastic cu rol de construcţie (contur) si cu rol decorativ

Exemple de activităţi de învăţare- exerciţii de obţinere a petei

picturale , folosind tonurile , nuanţele si fluidizarea culorii(acuarela) ;

- compoziţii figurative si nonfigurative cu pata picturala (vibrată) in tehnici diferite ;

- exerciţii de recunoaştere si folosire a punctului ca element plastic ;

- exerciţii de recunoaştere si diferenţiere a liniei ca element de construcţie (contur) si ca element decorative ;

- compoziţii figurative si nonfigurative prin folosirea liniei cu rol de construcţie folosind instrumente si tehnici adecvate ( pix,carioca,peniţa,marker);

- compoziţii folosind linia cu rol decorative (ornamentarea unei suprafeţe de forma pătrată , dreptunghiulara,rotunda etc.)

4.Realizarea unor compoziţii libere si a unora după model

Obiecte de referinţă4.1.organizarea echilibrată a suprafeţei folosind elementele de limbaj plastic (forma,pata,linia)

Exemple de activităţi de învăţare- compoziţii figurative urmărind organizarea echilibrata a elementelor de limbaj studiate si a unor amestecuri de culori (nuanţe, tonuri) etc.

B.CONTINUTURILE INVATARII Materialele si tehnici de lucru Amestecuri de culori si nonculori – dominanta cromatica Pata picturala ( vibrata) Punctul , element plastic Linia cu rol constructive si decorative Compoziţia echilibrata a suprafeţei decorative si a spaţiului plastic

9

CLASA A IV-A


Obiective de referinţă1.1. utilizarea materialelor (tuburi pastile,carioca,pastel,plastilină, lut, hârtie, placa) si a tehnicilor de lucru (acuarele,tempera,guaşa,colaj,mixta,modelaj) pentru realizarea unor compoziţii

Exemple de activităţi de învăţare- compoziţii figurative si

nonfigurative realizate cu diferite materiale si tehnici de lucru;

- exerciţii de modelare si obţinerea unor basoreliefuri si forme spaţiale;

- realizarea unui proiect de mozaic sau paviment din forme pătrate (colaj) asamblate intr-o compoziţii decorative etc.

10

2. Recunoaşterea tipurilor de culori si nonculorilor in natura , pe imagini si pe paleta, precum si obţinerea amestecurilor

Obiecte de referinţă2.1. recunoaşterea grupelor de culori , componenţa fiecăruia , precum si semnificaţiilor acestora2.2.folosirea amestecurilor dintre culoare si nonculoare si dintre culorile vecine din steaua culorilor

2.3. obţinerea unei dominante de culoare prin folosirea unei culori in cantitate mai mare , atât ca amestec , cât şi ca întindere pe suport

Exemple de activităţi de învăţare- peisaj , portret , compoziţie

figurative realizate cu o dominanta de culoare având o anumită semnificaţie ;

- compoziţii figurative sau nonfigurative realizate intr-o singura culoare si tonurile ei ;

- compoziţii figurative sau nonfigurative din nuanţele grupei de culori calde si ale grupei de culori reci ;

- compoziţie figurative sau nonfigurative realizata din amestecul nonculorilor , dozate diferit , etc.;


Obiective de referinţa3.1.utilizarea punctului ca element de limbaj plastic , cu rol constructiv si rol decorativ

3.2. utilizarea liniei ca element de limbaj plastic cu rol constructiv si decorativ3.3.obţinerea petei picturale prin folosirea amestecurilor de culori in tehnici diferite

Exemple de activitatea de învăţare- exerciţii de observare a punctului in

natura , pe imagini (reproduceri de arta), pe planşe didactice;

- exerciţii de obţinere a punctelor de diferite forme , mărimi , culori folosind diferite instrumente (creion,pix,carioca,pensula);

- compoziţii figurative si nonfigurative in care punctual sa aibă rol constructiv;

- exerciţii de recunoaştere si diferenţiere a liniei ca elemente de construire si elemente decorative

- exerciţii de obţinere a petei picturale-fluidizarea culorii

- compoziţii figurative si nonfigurative cu pata picturala (vibrata)

4. Realizarea unor compoziţii libere si a unora după model

11

Obiective de referinţă

4.1.organizarea echilibrată a unei suprafeţe folosind elemente de limbaj plastic (forma , pata , linia)

Exemple de activităţi de învăţare

- compoziţii figurative urmărind organizarea echilibrata a elementelor de limbaj studiate si a unor amestecuri de culori (nuanţe , tonuri)

B. CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII Materiale si tehnici de lucru Amestecuri de culori si nonculori Dominanta cromatica Pata picturala Punctul si linia cu roluri constructive Compoziţia echilibrata a suprafeţei decorative si a spaţiului plastic

12

III. STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANTA

Obiective cadru


2. Recunoaşterea tipurilor de culori si a nonculorilor in natura , pe imagini si pe paleta şi obţinerea amestecurilor


Realizarea unor compoziţii libere si a unora după model

Standarde

- Folosirea adecvată a materialelor si instrumentelor de lucru pentru realizarea creaţiilor plastice

- Aplicarea unor tehnici specifice , unui anumit conţinut plastic

- Identificarea culorilor pe grupe- Realizarea tonurilor din amestecul

culorii cu alb sau negru in compoziţii

- Folosirea nuanţelor culorilor si realizarea unei compoziţii cu dominanta cromatica

- Aplicarea amestecurilor dintre alb si negru intr-o compoziţie

- Recunoaşterea elementelor de limbaj in creaţii ale elevilor si pe imagini (picturi originale si reproduceri de arta)

- Organizarea echilibrata a compoziţiei (elemente de limbaj)

- Folosirea tuturor elementelor de limbaj plastic in compoziţii

13

TERAPII SPECIFICE DE COMPENSARE(pentru elevii deficienţi de auz)

AUTORI:Profesor Mircea Vlad - inspector general M.Ed.C.

CoordonatorProfesor Crina Bouleanu – Şcoala pentru Surzi nr.2Profesor Liana Nedeianu - Şcoala pentru Surzi nr.2Profesor Aurelia Stănuică- Şcoala pentru Surzi nr.2Profesor Constanţa Marţiş- Şcoala pentru Surzi nr.2

14

NOTA DE PREZENTARE

- Punctul de plecare în elaborarea acestei programe pentru terapii specifice de compensare îl constituie convingerea că o cunoaştere profundă şi reală a copilului cu deficienţe de auz în ansamblul dezvoltării sale va determina corecta ancorare în structura programei propuse.

- Orice dezvoltare fizică, psihică şi socială se înscrie şi se desfăşoară în timp, în ceea ce se exprimă prin conceptul de VÂRSTĂ. Vârsta este un fapt real, înlăuntrul căruia se produc evenimente, transformări cantitative şi calitative care se convertesc în comportamente în procesul viu al dezvoltării. Pe longitudinea sa, acest proces este nu numai uniform şi continuu, ci şi un proces polimorf şi discontinuu. Această din urmă caracteristică va determina intervenţii pe parcursul programului individual de terapie specială de compensare şi de demutizare.

- Componentele terapiei specifice de compensare se regăsesc într-un sistem global, pentru clasele I-VIII, cu ponderi diferite pe nivel de clasă, dar mai ales pe profil psihoindividual, în raport cu care profesorul psihopedagog, specialist, adoptă tehnica de terapie conform unui program individual.

- Perioada pe care o parcurge elevul deficient de auz de la debutul şcolar până la absolvire este considerată ca un palier în procesul dezvoltării cu cel puţin două repere majore:

a - la 7 ani, copilul este proiectat genetic să deţină, conform studiilor de specialitate, 70% din dezvoltarea intelectuală pe care o va avea la 17-18 ani. Procesul de mielinizare, ca proces de maturaţie, are consecinţe psihice legate de funcţionarea sistemului nervos central,

15

care în această perioadă (clasele I-VIII) prezintă un mare grad de plasticitate.b - pubertatea şi adolescenţa sunt etape de maturizare biologică, dar care în plan psihoindividual cunoaşte „mari seisme” în raport cu sinele, cu valorile sociale şi cu comunicarea.

- Pe măsura achiziţiilor în plan verbal se cristalizează comportamente verbale răspunzătoare deformarea imaginii de sine şi raportarea ei în diferite medii de relaţionare comunicaţională ( familie, grup şcolar, grupuri formale, societatea în ansamblul ei ). - Interesul crescând pentru „social” îl mobilizează pe elevul deficient de auz în efortul de a dobândi continuu abilităţi, capacităţi, comportamente de comunicare determinante pentru consolidarea rolului şi statutului său social în societatea „vorbitorilor”.

16

OBIECTIVE GENERALE

1. Cunoaşterea cât mai completă şi obiectivă a profilului individual al persoanei cu deficienţă de auz;

2. Stimularea permanentă a oricărei forme de comunicare a copilului/elevului deficient de auz;

3. Însuşirea limbajului verbal oral şi scris în aşa fel încât să devină instrumentul principal atât pentru achiziţia cunoştinţelor din curriculumul parcurs în şcoală, cât şi pentru comunicare în societate.

Obiectiv 1Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare1. Valorificarea situaţiilor concrete de viaţă ca pretext pentru comunicarea de orice tip (verbală, mimico-gestuală, dactilă)

- dramatizarea- denumire de obiecte- comunicare verbală, în asociere cu gestul, de diferite nivele de complexitate: - întrebare-răspuns cu schemă operaţională dată: cine? Ce? Ce face? Unde? Când? Cu ce? etc. - ordonarea secvenţelor unui conţinut verbal

- dialog dirijat- conversaţie tematică- exprimare liberă, spontană- repovestire- compunere

17

2. Implementarea vocabularului specific însuşit la diferite obiecte de învăţământ în situaţie de comunicare independentă (interdisciplinar, transdisciplinar)

- exersarea unor conţinuturi specifice unui domeniu şi extinderea lor către alte domenii- ex. „fluviul Dunărea” în geografie, literatură, istorie, ecologie;- „puiul” – în literatură, biologie, desen etc.;- „apa” – în geografie, chimie, literatură, ecologie, etc.;- „florile” – în botanică, literatură, desen, ecologie etc.;

3. Valorificarea informaţiilor oferite de mass-media, formarea şi exprimarea propriei opinii

- programe TV, meteo, cultural-artistice, sportive, socio-politice;- presa scrisă

II. Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţareCunoaşterea elevului prin studiul documentelor personale – de identitate

- medicale- socio-familiale

- starea aparatului fonator- capacitatea respiratorie- starea vocii- potenţial auditiv- dominanta comunicaţională- nivelul capacităţii de labiolectură- nivelul general al dezvoltării

psihointelectuale- cunoaşterea, stimularea şi exersarea

potenţialului auditiv

III.Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare1. Conştientizarea zonelor vibratorii optime pentru reglarea mişcărilor articulatorii specifice unor elemente sau structuri fonetice

- exerciţii de respiraţie- exerciţii de palpare a laringelui

profesorului în timpul fonaţiei- imitarea fonaţiei prin palparea

concomitentă a laringelui propriu şi al profesorului

- permanent se realizează controlul vizual în oglindă al aparatului fonarticulator în fonaţie

- emiterea unei voci naturale2. Formarea capacităţii de a emite corect fonemele limbii române (articulare, fonaţie)

- Fonemul „a” - articularea: buzele deschise, limba stă pe planşeul bucla, maxilarul inferior coborât, iar vârful limbii este aproape de dinţii inferiori, palatul moale este ridicat;

- Fonarea: coardele vocale vibrează, aerul

18

cald uşor poate fi perceput pe mână- Corectarea nazalizării: prin rostirea

silabei „pa” lungind pronunţia lui „a” până la izolarea sa.

- Fonemul „p” – articularea: gura închisă, maxilarele întredeschise, buzele bine închise. Se emite prin explozia aerului la ieşirea din cavitatea buclă. Aerul expirat se simte pe mână. Coardele vocale nu vibrează;

- Corectarea: în cazul în care sonorizează, se face prin palparea laringelui profesorului. Se conştientizează şi se imită rostirea lui „p” fără să vibreze coardele vocale

3. Formarea capacităţii de a prelua modelul fono-articulator al rostirii cuvintelor şi structurilor simple/dezvoltate şi de a decodifica prin labiolectură un mesaj verbal

- Exerciţii de antrenare a atenţiei în preluarea modelului fonoarticulator al profesorului, de la silabe, cuvinte şi de a-l imita în:

- comenzi verbale- dialog profesor-elev- dialog elev-elev

- Citire labială: frontal, profil, cu ecran (faţa ascunsă, gura vizibilă)

4. Înlăturarea distorsiunilor privind confuziile, omisiunile şi substituirile de foneme

- Exersarea prin scris, citit, labiolectur a straturilor verbale însuşite şi conştientizate global şi contextual:

- Mama-tata-baba- Fată-vată- Lată-ladă- Pot-pod- Mătură-pătură etc.

5. Asocierea între articularea sunetului, semnul grafic şi semnul dactilic

- Dictare cu suport dactil- Dictare- Citire cu susţinere dactilă- Citire- Verbalizarea de imagini cu susţinere

dactilică- Verbalizarea de imagini cu susţinere în

scris

19

VALORI ŞI ATITUDINI

Implicarea totală a elevului în implementarea fonemelor în structuri concepute gradual( silabă – cuvânt – propoziţie – frază - text) şi exersate oral şi în scris în contexte comunicaţionale diferite;

Dorinţa elevului deficient de auz de a comunica verbal independent, spontan şi la cerere;

Formarea capacităţii de îmbogăţire a vocabularului şi activizarea lui în structuri verbale cu rigoare gramaticală;

Formarea şi stabilizarea unui comportament verbal care îi conferă elevului deficient de auz statutul de partener egal în relaţiile de comunicare socială;

Interes şi motivaţie pentru comunicarea verbală astfel încât limba română vorbită şi scrisă să devină limba maternă ca la toţi elevii.

20

CONŢINUTURI TEMATICE

Exersarea cuvântului ţi a structurilor de comunicare se va realiza pe conţinuturi specifice începând cu clasa I şi se vor extinde, diversifica şi aprofunda la clasele următoare. Se vor adăuga şi conţinuturi tematice noi, specifice fiecărui nivel de clasă, în funcţie de particularităţile fiecărui elev.

CLASAŞCOALAFAMILIAANOTIMPURILETIMPULÎMBRĂCĂMINTEAÎNCĂLŢĂMINTEAALIMENTEMIJLOACE DE TRANSPORTPLANTEANIMALEFENOMENE ALE NATURIICASA

21

SATULCOMUNAORAŞULJUDEŢULŢARA – ROMÂNIASĂRBĂTORITRADIŢIIMESERIICOMPORTAMENT REALŢIONAL ÎN CONTEXTE

SOCIALE DIFERITE: LA MAGAZIN LA GARĂ LA POŞTĂ LA SPITAL LA MUZEU ÎN SALA DE SPECTACOL LA PIAŢĂ LA CUMPĂRĂTURI LA VOT LA INSTITUŢII PUBLICE

22

SUGESTII METODICE

- Bugetul de timp este stabilit prin planul de învăţământ.- Activitatea de terapie specifică de compensare se va desfăşura în

cabinete cu izolare fonică sau spaţii special amenajate, cu tehnică modernă de protezare individuală şi/sau colectivă.

- Principala modalitate de desfăşurare a terapiei specifice de compensare este cea INDIVIDUALĂ. Când se desfăşoară activitatea în microgrupuri, numărul de elevi este de 2-3, în funcţie de gradul de pierdere a auzului, de nivelul intelectual, de nivelul achiziţiilor verbale şi de motivaţia pentru comunicare verbală ale elevului deficient de auz.

- Activitatea parcurge anumite etape:Dezvoltarea motricităţii aparatului fono-articulator prin:

gimnastică facialăgimnastică labialăgimnastică lingualăgimnastică pentru vălul palatingimnastică pentru obraji

Respiraţie neverbală şi verbală Emitere, corectare şi stabilizare a vocii Emiterea sunetelor specifice limbii române

23

Exersarea şi consolidarea fonemelor în configuraţii fonetice diferite ca structură şi dificultate

Antrenament foniatric pentru foneme, grupuri vocalice şi grupuri consonantice Antrenament foniatric pentru corectarea tulburărilor de articulaţie Antrenament foniatric pentru consolidarea elementelor prozodice ale comunicării orale: accent, ritm, intonaţie, coarticulaţie Stimularea însuşirii şi îmbogăţirii vocabularului prin exersare şi extindere spre arii curriculare diferite

- Sistemul global al terapiei specifice de compensare formează şi exersează următoarele componente:

1 – ortofonia, care se defineşte ca însuşirea limbajului verbal pe stadii şi nivele diferite: foneme izolate, configuraţii fonetice(silabe, cuvinte, sintagme, propoziţii etc.)

2 - labiolectura, care se defineşte ca lectura/citirea vorbirii prin simboluri de susţinere:

verbale – ideo-vizual-fonetice (labioleme)nonverbale – ideo-vizuale (expresii faciale şi atitudinale)paraverbale- gest-semn natural, mimico - gesticulaţie

convenţională, dactileme, dramatizare3 - tehnica vorbirii, care se defineşte ca formarea şi

dezvoltarea controlului şi autocontrolului vizual, vibrotactil, kinestezic şi al auzului rezidual pe care se desfăşoară actul complex al articulării, fonaţiei şi al comunicării verbale

4 - antrenamentul auditiv şi audiologia educaţională, care se concretizează în:

învăţarea auditivă – detectarea prezenţei sau absenţei sunetuluidiscriminare – identificarea şi recunoaşterea sunetului, silabei,

cuvântului (conştientizare auditivă)audiometria tonală – determinarea pragurilor auditive

subiective la tonuri pure

audiometria vocală – antrenarea „auzului social” pe diferite configuraţii verbale după spectograme elaborate(liste de cuvinte şi structuri)

5 - comunicarea totală şi stimularea limbajului verbal ca filozofie a comunicării bazată pe „şanse egale” la comunicare, conform căreia fiecare elev cu deficienţă de auz şi fiecare „nevoie” a lui au forme specifice de comunicare: auzul rezidual, vorbirea, dactilemele, semnele

24

naturale, citirea, scrierea, desenul narativ, mimico-gesticulaţia convenţională.

6 - stimularea oricărei forme de comunicare va parcurge un traseu individualizat, pe parcursul şcolarizării cu scopul major al dobândirii unui comportament verbal răspunzător de gradul de inserţie socială, perfectibil ulterior, de-a lungul întregii vieţi.

7 - programul individual de terapie specifică (PIT) este rezultatul punerii de acord a profilului psihoindividual cu componentelespecifice din curriculum şi înlocuieşte tradiţionala planificare calendaristicămult mai rigidă în raport cu intervenţia specială. PIT va permite un demersîn care specialistul are posibilitatea să intervină prin exersări, consolidări şichiar reveniri în funcţie de rezultate, progresul elevului în comunicare, destarea de moment a elevului. PIT va oferi astfel confortul psihologic atât pentru elev cât şi pentru profesorul specialist, contribuind astfel la asigurarea unei motivaţii optime pentru dobândirea competenţelor de comunicare verbală de către toţi elevii cu deficienţe de auz.

25

Proiect Programa Ed.plastica

Documents

Transcript of Proiect Programa Ed.plastica