Proiect prevenirea criminalitatii

8/20/2019 Proiect prevenirea criminalitatii

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-prevenirea-criminalitatii 1/9

PROIECTPREVENIREA

CRIMINALITĂŢII

Mihalcea Alexandra – CriminalitateaCovaci Lizeta –Prevenirea socialăGroasă Adelina – Prevenirea situaţională

Asistenţă SocialăProbaţiune, An II



Paradigmele şi tipologia prevenirii. Di eren!e şi

"omplementarit#tii $ntre prevenirea %o"ial# şiprevenirea %it&ational#.

Criminalitatea este constituita din ansamblul in!ractiunilor care se "roduc intro anumita "erioada de tim" intr un loc bine determinat#

$x"licarea criminalitatii ca !enomen social trebuie sa se !aca "ornind de la !a"tesociale anterioare#%ariatiile criminalitatii de"end de variatiile mediului &eo&ra!ic siale mediului social &eneral,adica de conditiile exterioare care, la randul lor, suntsursele unor stimuli ocazitionali su"limentari# Princi"alii !actori care conduc la cate deviante ce au la baza lor criminalitateasunt'

(# )actori economici este de aste"tat ca situatia economica a unui stat,ori aunei zone mai restranse,sa determine com"ortamentul in!ractional#

*# Industrializarea este un !actor de "ro&ress economic si social,o!erindlocuri de munca,"osibilitati de instruire si s"ecializare,bunuri de lar&consum de calitate tot mai buna si im"licit,cresterea nivelului de trai aloamenilor#Contrar acestora,statistic s a constatat insa un !enomensur"rinzator'"ro&resul social economic a !ost insotit de crestereacriminalitatii#+ ex"licatie ar !i ca in &eneral,industriile a!ecteaza &ravechilibrul ecolo&ic din zona in care sunt im"lantate,cu e!ecte careacentueaza starea de stres a muncitorilor si a "o"ulatiei de "e "lat!ormele

industriale## Soma-ul ex"lica un anumit "rocent de actiuni in!ractionale#In!luenta sa se

exercita .rin scaderea brusca si excesiva a nivelului de trai#Soma-ul atacain mod serios echilibrul interior ali individului,"unandu l in im"osibilitateade a si mai realize,"rin mi-loace le&ale,as"iratiile sale#

/# 0ivelul de trai "e lan&a saracie se adau&a si dorinta de imbo&atire ra"idasau de un trai mai bun,care,la randul ei,im"in&e s"re delincventa un numar

mare de "ersoane#



1# Crizele ecomonice scaderea nivelului de trai al unor &ru"uri socialede!avorizate se accentueaza in tim"ul crezelor economice care a!ecteaza "roductia,nivelul salariilor si rata soma-ului#In li"sa unei "rotectii socialecores"unzatoare,"ersoanele a!ectate "ot !i considerate la limita risculuicomiterii unor !a"te antisociale#

2# 3iscriminarea este considerate un !actor crimino&en im"ortant !iindasociata cu "re-udecata#+ asemenea asociere este !acuta "entru casentimentele discriminatorii constituie obstacole culturale care au oim"ortanta a"arte in com"ortamentul in!ractional#

Prin "revenire in sens criminolo&ic se intele&e luarea unor masuri care saconduca la im"iedicarea comiterii de crime,"rin acestea intele&and acele actiuni "ecare societatea le considera daunatoare "entru valorile sale materiale si s"irituale#

Conce"tul de "revenire "oate !i analizat sub * abordari di!erite'(# "revenire "redelictuala constituie un ansamblu de masuri sociale luate de

or&anismele abilitate cu a"licarea le&ii in stransa conlucrare cu serviciilesociale,institutiile educative si +0G urile

*# "revenirea "redelictuala s"re deosebire de "erevenirea "redelictualaansamblul de masuri luate in aceasta !orma de "revenire vezeazaresocializarea celor care au incalcat le&ea#

* alte moduri de "revenire a criminalitatii sunt'• "revenirea sociala• "revenirea situationala

Princi"alele tari unde exista &ru"uri de in!ractori sub denumirea de 4MA)I$5 sunt'(# Italia Cosa 0oastra Siciliana*# )ranta Ma!ia Siciliana Carnorra

# An&lia Ma!ia italiana 6riada chineza Ma!ia 7osie8rusa9 &ru"urile criminale -amaicane

/# S#:#A Cosa 0oastra



Ma!ia siciliana 6riade chinezesti S!anta Coroana :nita1# ;razilia $scadroanele Mortii Ma!ia italiana2# Canada 6riada chineza Ma!ia italiana Cartelurile columbiene<# Columbia Cartelul Cali Cartelul Medelin=# 7usia Ma!ia cecena &eor&ienii armenii Ma!ia caucaziana

P7$%$0I7$A S+CIAL>C+0C$P6:L 3$ P7$%$0I7$

4Prin "revenire ?n sens criminolo&ic se ?nţele&e, luarea unor măsuri care săconducă la ?m"iedicarea comiterii de crime, "rin aceasta ?nţele&@nd acele acţiuni "ecare societatea le consideră dăunătoare "entru valorile sale materiale i s"irituale#5(

Prevenirea vizează acele com"ortamente care "rezintă &rad de "ericol social ?nmăsură să necesite o reacţie, "rin mi-loace de dre"t "enal#

Putem vorbi de mai multe moduri de "revenire a criminalităţii ?ntruc@t asistămla o intensi!icare a măsurilor de ordin social menite să reducă săv@r irea !a"telor antisociale# :n "rim model de "revenire a criminalităţi ?l re"rezintă modelul social#Acesta constă?n 4utilizarea de măsuri cu caracter social, antici"ativ, ce "resu"une cum e !iresc "artici"area comunităţii ?n e!ortul de "revenire a criminalităţii, !ără ?nsă a treceres"onsabilităţiile din sarcina sistemului instituţional ?n cea a societăţii civile#5*

Modelul social intervine ?n abordarea !actoriilor crimino&eni introduc@nd măsuride asistenţă comunitară acordate "ersoanelor care se con!runtă cu "robleme de ordin

( 6# Amza, Criminolo&ie#6ratat de teorie i "olitică criminolo&ică, ;ucure ti, *BB*, "a&# *<* 7#M# Stănoiu, Metode i tehnici de cercetare ?n criminolo&ie, ;ucure ti, ( =(, "a&# 1*



economic, social ori "siholo&ic#Dn cadrul modelului social, "revenirea criminalităţii "oate !i clasi!icată ?n'

"revenirea "rimară"revenirea secundară"revenirea terţială

Prevenirea "rimară constă ?ntr un com"lex de măsuri s"eci!ice ?n domeniile social,economic, cultural, educativ, cu sco"ul eliminării !actorilor crimino&eni c@t i aconsecinţelor ne!aste ale criminalităţii#Ast!el au !ost ado"tate "ro&rame sociale careau ca "rinci"al sco" crearea de locuri de muncă, condiţii civilizate de ?nvăţăm@nt,crearea de locuri de odihnă i recreere, acorarea de asistenţă socială#

Poliţia rom@nă a elaborate o serie de "ro&rame de "revenire care se adresează ?n&eneral tinerilor i minorilor, av@nd dre"t sco" reducerea victimizării acestora#

Prevenirea secundară are ca obiectiv elaborarea unor "olitici "enale de "revenire "rin identi!icarea tim"urie i anihilarea !actorilor crimino&eni#Această activitate de "revenire este des!ă urată de or&anele le&islative "rivind ado"tarea unei le&islaţiiadecvate# 3e exem"lu, ?n domeniul delincvenţei -uvenile 7om@nia a a!i at o le&islaţieadecvată "revenirii acestui !enomen social, av@nd ado"tate o serie de re&lementări -uridice cum ar !i' Constituţia 7om@niei art# /1 re!eritor la "rotecţia tinerilor ico"iilor, Codul )amiliei dre"t comun ?n materie de ocrotire a minorilor#

Prevenirea terţială include activităţii destinate evitării riscului de recidivă la "ersoanele care au săv@r it in!racţiuni# Dn această zonă a "revenirii se acţionează "rintratament, reeducare, resocializare#

Prevenirea are două !orme "rinci"ale'"revenirea socială' vizează acţiunii de educaţie care au rolul de a o"ri evoluţia

individului s"re inada"tare, antisocialitate, a"el@nd la instituţii i s"eciali ti

"revenirea situaţională care este centrată "e "rote-area "ersoanelor i bunurilor utiliz@nd "oliţi ti i ex"erţi ?n domeniu#

4 Prevenirea socială este conce"ută ast!el ?nc@t să "rovace schimbări durabile latinerii care sunt ?n "ericol să a-un&ă rău# Sco"ul "rinci"al este evitarea inada"tării "rindezvoltarea a"titudinilor "ozitive, cre terea rezistenţei la seducţiile delincvenţei,intervenţii la nivelul !amiliei, a colii, a &ru"ului de "rieteni#5

Gheor&he )lorian, Prevenirea criminalităţii#6eorie i "ractică# $ditura +scar Print, ;ucure ti, *BB1, "a&# /



Sunt două modalităţii cel mai des !olosite ?n "revenire i anume, "rima este "revenirea "rin dezvoltare mintală care este orientată ?n mod s"ecial s"re individ i!amilia sa, i a doua "revenirea comunitară care vizează acţiuni la nivelul cartieruluisau localităţii, dar care să !ie orientată tot s"re individ#

Prevenirea "rin dezvoltarea mintală urmăre te ameliorarea com"ortamentelor sociale ale co"iilor, care ast!el ar deveni delincvenţi#Pentru a da rezultate această "revenire trebuie să !ie "recoce, "@nă la adolescenţă, să !ie de ordin educativ, să &ierealizată ?n contextul !amiliei sau al colii, să ?mbo&ăţească mediul educativ dar i săa-ute mama i tatăl co"ilului ?n cre terea i educarea acestuia#$!icacitatea "revenirii "rin dezvoltare mintală de"inde ?n mare măsură de res"ectarea condiţiilor de durată,intensitatea i calitatea, o conce"ţie clară asu"ra ?ntre&ului "roiect i un număr su!icient de s"eciali ti utilizaţi#

:n interesant "ro&ram contra delincvenţei i care demonstrează e!icacitatea uneiiniţiative de dezvoltare socială s a derulat ?n ora ul 3el!t din +landa#Măsurile "rinci"ale au !ost' or&anizarea tim"ului liber "entru tineri, reducerea numărului de!amilii numeroase ?n !iecare cartier, mai buna su"rave&here a caselor i reintroducerea "ortarului la diverse imobile#7ezultatele au de"ă it a te"tările ?n trei ani delictele auscăzut cu BE#

3oar "revenirea socială este e!icace "e termen lun&, deoarece acţionează asu"ratinerilor inada"taţi ?n contextele sociale ?n care trăiesc' !amiliei, coală, &ru" de "rieteni, cartier, localitate#Dn acest sens acţiunile "reventive au o dublă orientare' "e deo "arte, s"re !actorii care antici"ează o dezvoltare inadecvată a "ersoanei i !amilieisale, "e de altă "arte, s"re comunitatea ?n care trăiesc ace tia#Dn mod deosebit, "revenirea socială dezvoltă o serie de "ro&rame de ameliorare "recoce acom"etenţelor de viaţă ale minorilor#Cu c@t vulnerabilitatea socială a "ărinţilor i

co"iilor este mai mare, cu at@t riscul a"ariţiei i menţinerii conduitelor antisociale estemai am"lu#

:n "ro&ram de "revenire socială a avut ca sco" să veri!ice rolul animatorilor "entru bandele de "e stradă i cel al &ru"urilor de discuţie# Dntre ( 1/ i ( 1<, la;oston i Los An&eles s a invocat "romovarea unor animatori care să or&anizeze cuminori dans, s"ort, consiliere cu adolescenţii res"onsabili de di!erite delicte i de?ntreţinerea unor relaţii di!icile#Dncercările !ăcute au e uat deoarece dinamica internă a

&ru"urilor de delincvenţi a !ost de !iecare dată mai "uternică dec@t in!luenţaanimatorilor#Acea i soartă a avut o i &ru"urile de discuţie ?n care au !ost cu"rin i



minori delincvenţi, de ( (/ ani, "entru a discuta des"re modalităţile de dezvoltare aabilităţilor de rezolvare a "roblemelor inter"ersonale#S a constatat ?nsă că "ovestealăudăroasă a unui des"re !urt a ca"tat atenţia celorlalţi# $ ecul acestui "ro&ram a !ostevident' tinerii care "artici"au la "ro&ram comiteau mai multe delicte, &ru"ul dediscuţie trans!orm@ndu se ?n edinţe de ?ntărire a delincvenţei#

Prevenirea situationalaSe re!era la 4 interventiile care au dre"t sco" reducerea o"ortunitatilor "entru

comiterea de in!ractiuni si totodata la cresterea di!icultatilor si a riscurilor "e caretrebuie sa le intalneasca in!ractorii atunci cand comit !a"te care intra sub incidentale&ii "enale5 86udor, Amza, *BB*, "#2*B9#

+rice loc "rezinta un anumit risc crimino&en care variaza in !unctie de "rezentaunor obiecte de valoare, a unor indivizi "redisu"si s"re com"ortamente ilicite, a li"sei "aznicior# Insa in acest cadru se "oate interveni "entru a se modi!ica situatiile!avorizante delictului, cum s a intam"lat cu ani in urma in 0eF orH , unde s a decisca so!erii de autobuze sa nu mai vandal bilete, "entru ca ei sa nu mai !ie ex"usi!urturilor# Insa urmarea imediata a !ost de"lasarea delincventilor s"re statiile demetrou# :n alt exem"lu este introducerea unor a&enti de in!ormare si su"rave&ere intrans"ortul "ublic in olanda in anii =B care aveau rolul de a in!orma "asa&erii, de acontrola biletele, de a alerta "olitia# Asadar s au diminuat actele de violenta,vandalisul, !urturile#

Putem conchide in urma acestor exem"le ca "revenirea situationala 4deriva dintendinta cetatenilor de a se "rote-a , creandu se in acest sco" o adevarata "iata ao!ertei de securitate58)lorian, Gheor&he, "#*<, #*BB19' sisteme de alarme, servicii desecuritate, consultanti9, dublate de interventia statului care "romoveaza le&i care "enalizeaza actele in!ractionale, care se ocu"a de iluminatul strazilor, amena-areas"atiilor# In acest sens Garland vorbeste des"re in!ractor ca !iind omul situational, !aranorme morale, care "ro!ita de orice o"ortunitate de a realiza o in!ractiune si de homo "rudens, cetateanul interesat de "ro"ria securitate#

Prevenirea situationala are urmatoarele obiective'• Sa creasca riscurile "entru in!ractor, de exem"lu "rin su"rave&hiere• Sa am"li!ice di!icultatile realizarii in!ractiunii' "rotectie !izica, control



• Sa diminueze bene!iciile "e care le ar "utea obtine in!ractorul ,

determinand dezinteresul acestuia "entru victima

In cadrul "revenirii situationale identi!icam urmatoarele masuri'(#masuri de securitate care includ'

• masuri "rin care obiectivele devin tot mai di!icile8 in cazul !urturilor'

dis"ozitive de alarma, bariere, anti!urt la masini, &eamuri incasabile9J• masuri "rin care este "rote-at obiectul in!ractiunii 8 "re&atiri in cazul

!urturilor de "osete, &enti, din buzunare9J• masuri de inlaturarea mi-loacelor de comitere a actutlui in!ractional

8 "erchezitii, veri!icari9J• masuri de su"ravehere !ormala• masuri de "revenire in interiorul institutiilor• masuri de amena-are a im"re-urimilor

*#masuri de in!luentare a costurilor si bene!iciilor in!ractorilor'• Marcarea "ro"rietatii' carti de credit cu !oto&ra!ie• Su"rave&here tehnica' utilizarea unor dis"ozitive electronice• Asi&urarea monitorizarii de catre "olitie a zonelor de im"act

Aceste masuri au !ost conce"ute "ornind de la anumite caracteristici "siholo&iceale in!ractorilor' obstacole "recum ziduri, &rila-e ii descura-eaza8 le&ea celui mai mice!ort9, nu se ex"un la situatii de risc s"orit 8 le&ea celui mai mic risc9, urmaresc bene!icii imediate 8le&ea celui mai mare bene!iciu "e termen scurt9#8Ion $u&en,Sandu, Sandu )lorian, Gheor&he Iulian Ionita, *BB(, ""# */* */29

Aceste masuri nu s au dovedit e!icace in cazul delincventilor cronici, ci maide&raba in cazul celor ocazionali# 3e asemenea s a mai constatat un e!ect "ervers alacestor masuri, si anume in!ractorii se de"lasau in acele locuri unde nu erau "use ina"licare# Pentru ca "revenirea situaionala sa se soldeze cu succes aceasta trebuie sase ada"teze contextului ' cunoasterea victimelor, in!ractorilor, modului de a actiona,sa si concentrze e!orturile, sa utilizeze mi-loce com"etente si s"ecialisti tehnici#



6otusi "revenirea situationala "rezinta anumite as"ecte ne&ative' "resu"une costurimateriale semni!icative, in!ractorii "ot desci!ra anumite masuri si le "ot ocoli, nu sunte!icace in toate situaiile si se a"lica doar in cazul unora dintre in!ractiuni#

'li(iogra ie)

Amza, 6udor, 8*BB*9, Criminolo&ie# 6ratat de teorie si "olitica criminolo&ica,;ucuresti, $d# Luminalex)lorian, Gheor&he, 8*BB19, Prevenirea criminalitatii# 6eorie si "ractica# $d# +scar

Print#.!# lKSandu, Ion $u&en, Sandu )lorian, Gheor&he Iulian Ionita, 8*BB(9, Criminolo&ie,;ucuresti, $d# S lvi

Proiect prevenirea criminalitatii

Documents

Transcript of Proiect prevenirea criminalitatii