ATELIER DE LUCRUfemintegra.ro/wp-content/uploads/2014/07/Atelier-Curtea-de-Arges-1.pdf ·...

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013

“Investește în oameni!”

Axa prioritară 6 Promovarea incluziunii sociale Domeniul major de intervenţie 6.3 Promovarea egalităţii de şanse pe piaţa muncii Titlul proiectului: FEMINTEGRA - Integrarea profesională, socială şi personală a femeilor dezavantajate prin inserţia pe piaţa muncii! Cod Contract: POSDRU/144/6.3/S/128158 Beneficiar: ASOCIAŢIA PENTRU DEZVOLTARE DURABILĂ SLATINA

ATELIER DE LUCRU Curtea de Argeş, 30 Ianuarie 2015

FEMINTEGRA - Integrarea profesională, socială şi personală a femeilor dezavantajate prin inserţia pe piaţa muncii

FEMINTEGRA-integrarea profesionala, sociala si personala a femeilor dezavantajate prin insertia pe piata muncii

“Femeia n-a fost luată din capul bărbatului, pentru a-l conduce şi nici din piciorele lui

pentru a fi călcată şi înjosită , ci din coasta lui pentru a fi protejată, aproape de inima lui,

pentru a fi iubită’’

Violenţa în familie este un fenomen care, în mare măsură încă nu este conştientizat de către societate, ca fiind ceva deosebit de grav insa, pentru mii de indivizi, in special femei, este dramatic;

Fiecare dintre noi am intalnit, am cunoscut sau am auzit despre cazuri de femei abuzate intr-o forma sau alta de partenerul de viata iar mass media, in special cea tabloida, este ticsita de imagini sau relatari in care femeia este batuta sau umilita;

Femeile agresate sunt treptat distruse psihic şi rabdă bătăile partenerului lor de viaţă, foarte mulţi ani, înainte de a se hotărî să facă ceva pentru a schimba situaţia.



Ce este violenţa domestică?

“Utilizarea constrangerii fizice sau emotionale asupra unui alt membru al familiei in scopul impunerii puterii si a controlului asupra acestuia, precum si ansamblul conflictelor din grupul familial, care au ca efect maltratarea partenerului sau al copilului. (Institutul pentru Cercetarea si Prevenirea Criminalitatii).

‘’Orice act de violenţă fundamentat pe diferenţa de gen, care rezultă sau care poate rezulta într-o vătămare sau suferinţă fizică, sexuală sau psihologică a femeilor, inclusiv ameninţările cu asemenea acte, coerciţia sau privarea arbitrară de libertăţi, indiferent dacă acestea apar în viaţa publică sau privată. (Conferinţa Mondiala asupra problemelor Femeilor, Beijing, 2012)



Violenta fizica este cea mai cunoscută formă de abuz. În cazuri extreme poate avea ca şi consecinţă mutilarea sau decesul persoanei.

Violenta emoţionala (psihologica) este un atac asupra personalităţii. Dacă o femeie isi schimba comportamentul, principiile si scopurile in viata pentru că se teme de modul în care partenerul său va reacționa, inseamna ca este victima unui abuz psihologic.

Violenta sexuala presupune folosirea forţei sau a ameninţărilor pentru a determina relaţia sexuala, folosind actul sexual pentru a-şi exercita autoritatea.

Violenta economica consta in limitarea abuziva a idependentei financiare a femeii prin interzicerea, impiedicarea sau descurajarea implicarii in activitati profesionale;

Violenta sociala determina izolarea persoanei de familie, de prieteni si de comunitate, interzicerea comunicarii, a exprimarii libere a propriei personalitati.


–

Impiedicarea relatiilor sociale, a frecventarii unor

grupuri; Urmarirea sau interzicerea comunicării prin telefon; Neacceptarea sau descurajarea evolutiei

profesionale; Controlarea, cenzurarea cheltuielilor personale; Limitarea activităţii femeii numai pentru menaj; Monopolul asupra tuturor deciziilor in familie; Desconsiderarea calitatilor si a competentelor; Manifestarea geloziei absurde in public; Criticarea sau admonestarea in public; Culpabilizarea pentru esecurile familiei, in special

ale copiilor; Distrugerea increderii in sine.




Contrar aparentelor, violenta asupra femeii, ca fenomen social, nu este cauzată direct si exclusiv de alcool, droguri, gelozie, saracie sau stress. Cu exceptia cazurilor de patologie psiho-comportamentala, violenţa este favorizata si determinata de o combinaţie de factori sociali si individuali.



Atitudinile discriminatorii ale societăţii (inegalitatile de gen in societate, minimalizarea rolului decizional al femeii in diferite medii socio-profesionale);

Perpetuarea mentalităţii tradiţionale privind statutul superior al bărbatului în familie şi legitimitatea folosirii violenţei, în baza superiorităţii sale;

Interpretarea stereotipa a traditiilor societatii arhaice si a dogmelor religioase (rolul secundar al femeii in societatea patriarhala, respectiv simbolul pacatului si al ispitei in majoritatea religiilor);

Reacţiile comunităţii (considerarea problemelor de familie si a actelor de violenta domestica drept tabu, tendinta de stigmatizare a femeilor abuzate si toleranta femeii fata de violenta);

Dependenta materiala a femeii de barbat in societatile cu nivel de trai scazut, preponderent in mediul rural;

Promovarea de catre mass-media a unei culturi a violenţei in general si transformarea violenţei împotriva femeilor în divertisment.



Răceală afectivă şi opacitate

emoţională; Predispozitie spre comportament

nevrotic sau adictiv; Lipsa unor bune abilităţi de

comunicare; Dependenţă de alcool sau alte

substanţe nocive; Istorie personală cu abuz; Neîncredere în sine; Imaturitate emoţională; Gelozie / Posesivitate; Frustrari emotionale/relationale

acumulate; Abilităţi scăzute în viaţa intimă; Cultura / Educaţie rigidă;

Incredere in sine scazuta; Toleranta ridicata la frustrare; Episoade de violenţă în timpul copilăriei; Modele parentale conflictuale; Atitudine obedienta; Dependenţă emoţională ; Dependenta economica ; Respectul acordat trebuinţelor

partenerului; Tendinta de autoculpabilizare; Incapacitatea / teama de decizie; Conceptii rigide cu privire la rolurile de

gen. Instabilitate relationala/afectiva



Cel mai paradoxal şi mai dureros lucru este acela că suferinţa femeilor victime ale violenţei în familie este generată de un agresor cunoscut, candva cea mai iubita si cea mai de incredere persoana.

Aceasta revelatie dramatica schimba in mod radical sistemul de valori, anuleaza repere si credinte si pentru o perioada relativa de timp, dezorganizeaza in profunzime structura personalitatii.

Persoana vindecata aparent dupa o astfel de criza, devine un alt om, mutilat afectiv, care a pierdut o parte din caldura si energia vitala.



REACTII IMEDIATE POST TRAUMATICE

Atacuri de panica; Dereglari fiziologice si

hormonale; Anxietate si stari

depresive; Cosmaruri, insomnii; Ganduri si reflexe

obsesive; Tulburari de memorie; Sentimente de umilinta,

depreciere, furie, revolta; Autoizolare, refuz, negare; Dezorganizarea conduitei

si neglijenta;

CONSECINTE PE TERMEN LUNG

Oboseală cronică ,nevroze,

fobii; Dereglari ale instinctului

alimentar; Persistenţa sechelara a

memoriei traumatice; Aplatizare afectivă ; Pierderea increderii in sine Radicalizare in relatiile

interumane; Stimă de sine extrem de

scăzută Gânduri suicidare, tentative

de suicid Consum de alcool, droguri Boli cronice, in unele cazuri

grave

:

CONSECINTE ASUPRA VICTIMEI



Neglijarea nevoilor de baza, a starii de sanatate, a sigurantei si educatiei copiilor, statisticile reflecta numarul mare de accidente domestice ale caror victime sunt copiii din familii dezorganizate;

Alienarea interpersonala cu pierderea sentimentului de siguranta pe care il confera indivizilor apartenenta la grup apartenentei si a identitatii de familie;

Declinul economic al familiei prin dezorganizarea bugetului, lipsa consensului privind administrarea bunurilor comune si investitia in bunastarea membrilor ei, in educatia si viitorul copiilor. Majoritatea familiilor afectate de violenta decad din punct de vedere economic inainte de a se separa fizic sau juridic.

Izolarea sociala – ca reflex al familiei de a ascunde de vecini, de prieteni, de rude, conflictele din interior si al societatii de a manifesta discretie si de a nu se implica;

Numarul mare de familii monoparentale (de regula mame singure cu copii) locuind dupa separare in conditii improvizate, vulnerabile din punct de vedere economic, afectate de lipsuri materiale si de lipsa timpului pentru educatia copiilor.



LA VARSTE MICI • Comportament agresiv si

neobedient; • Nevoia excesiva de atentie; • Dificultati de concentrare a

atentiei; • Irascibilitate si agitatie

psihomotorie; • Introversie afectiv-

emotionala; • Teama de adulti si atitudine

defensiva; • Sentimente conflictuale de

ambivalenta in atasamentul fata de parinti.

LA PUBERTATE/ADOLESCENTA

• Anxietate generalizată;

• Sentimente de culpabilitate ;

• Devianta juvenila/fuga de acasa;

• Pierderea respectului fata de mama victima;

• Atitudine negativa fata de casatorie;

• Scepticism si reticentă în relaţionarea socială;

• Imagine de sine negativă.



Copiii din familiile violente învaţă că:

• este ceva firesc ca un bărbat să lovească o femeie;

• violenţa este modul de a obţine ceea ce vrei; • bărbaţii care pedepsesc femeile sunt masculi

adevăraţi; • puterea consta in a-l umili pe cel mai slab; • exprimarea sentimentelor înseamnă

slăbiciune; • refuzul este o jignire si trebuie pedepsit; • in orice cearta trebuie sa ai ultimul cuvant; • masculinitatea consta in forta si brutalitate; • femeia trebuie sa fie supusa barbatului; • nu trebuie sa ai incredere in nimeni altcineva

decat in tine.



• Contrar aparentelor, femeile care traiesc timp indelungat langa parteneri violenti, nu sunt neapart niste victime slabe.

• De fapt este nevoie de multa

determinare pentru a parasi partenerul dupa niste ani de convietuire, cu atat mai mult cand in cuplu exista si copii.

Lipsa de încredere în sine dupa ani de supunere; Nu poate parasi domiciliul fara copii; Nu are unde sa se mute impreuna cu copiii; Nu are sprijin in alte persoane; Teama fata de reactiile ulterioare ale agresorului

fata de ea si de copii; Multi oameni vor afla despre umilintele

suportate; Vinovăţie – agresorul o face să creadă ca ea este

de vină pentru acțiunile sale de violenţă; Nu se considera capabila sa-si creasca singura

copiii. Dependenta sociala – multe femei sunt

obisnuite sa fie reprezentate social prin barbatul de alaturi si sa-i lase rolul de decident.

Teama de singurătate; Presiuni ale rudelor/prietenilor; Presiunea convingerilor religioase; Manipularea si intimidarile agresorului; Prezenţa ambilor părinţi în viata copiiilor.



• „Femeile provoacă violenţa şi o merită!” FALS!

Violenţa nu este o cale de rezolvare a problemelor. Bărbaţii nu au nici un drept să abuzeze în nici un fel de o femeie, indiferent de „provocare”!

• „Violenţa se întâmplă numai în familiile sărace sau needucate.”

FALS! Frecvenţa şi gravitatea violenţei nu depind nici de nivelul de educaţie, nici de starea

materială, ea apare la nivelul tuturor categoriilor sociale.

• „Violenţa domestică este o problemă privată!” FALS!

Complexitatea consecinţelor asupra victimelor, copiilor, familiei şi societăţii, determina escaladarea violentei sociale.

• „Scenele violente sunt doar niste accidente!”

FALS! Studiile arată că, odată depasita limita, scenele se repeta si violenta se accentueaza.


Date la nivel mondial

Circa 30% din femei au fost supuse, pe perioada vieţii, unei forme de violență fizică și/sau sexuală, cu ponderea cea mai mare în țările în care violența domestică nu este sanctionata;

O cincime din femei au fost abuzate sexual înainte de vârsta de 15 ani;

Procentul femeilor din ţările cele mai sarace (zona Africa, Asia), care sunt victime ale violenţei în timpul sarcinii variază între 14 şi 20%;

Crimele „pentru onoare” iau viaţa a mii de femei în fiecare an, în special în vestul Asiei, nordul Africii ;

Violul sistematic, folosit ca armă de război, a marcat sute de mii de femei şi adolescente in ultimii 30 de ani ; (Rapoartele periodice ale Organizatiei Mondiale a Sanatatii)

Date pentru Europa

22% din femeile din Europa se declara victime ale unei forme de violenta domestica;

În fiecare an în Europa, 1 din 4 femei este victima ale violenţei domestice;

Aproximativ 11% din femei declara ca au suferit diferite forme de violenta sexuala;

(Agentia Europeana pentru Drepturi Fundamentale – raport 2013)

Date pentru Romania Aproximativ 82.000 de cazuri de violenta in familie

raportate in perioada 2004 – 2011, din acestea, 800 de decese provocate direct sau indirect;

71% din victime au fost femei cu vârste cuprinse între 25 și 45 de ani;

83% au suferit violenţă din partea partenerului; 17% au suferit violenţă din partea unei alte

persoane decât partenerul; 69% au declarat ca au fost abuzate fizic sau sexual; 31% au declarat ca au fost abuzate verbal sau

psihologic; (Agentia Europeana pentru Drepturi Fundamentale –

raport 2013) 43,5 % dintre români susţin că de la începutul lui

2013 au auzit printre cunoştinţe sau în zona în care locuiesc de situaţii de violenţă în familie.

Se estimează că numărul real al cazurilor de violenţă în familie este mult mai mare, pe de o parte datorită faptului că multe victime nu se prezintă la autorităţile cu atribuţii în domeniu sau nu declară problema reală cu care se confruntă, iar pe de altă parte datorită existenţei unor raportări si centralizari deficitare .




Convenţia Consiliului Europei pentru Prevenirea şi Combaterea Violenţei Împotriva Femeilor şi Violenţei Domestice. ( Art.2, paragraful 1 – ‘’Violenţa familială afectează în mod disproporţionat femeile/ Violenţa împotriva femeii este favorizată de relaţiile inegale de putere între femei şi bărbaţi care conduc la dominarea şi discriminarea femeilor’’)

Legea nr.217/2003 pentru prevenirea si combaterea violentei in familie, republicata 2014;

• (Art.1, alin.2 – ‘’Prevenirea si combaterea violentei in familie fac parte din politica integrata de ocrotire si sprijinire a familiei si reprezinta o importanta problema de sanatate publica.’’)

HG nr.1156/2012 privind aprobarea Strategiei nationale pentru prevenirea si combaterea fenomenului violentei in familie pentru perioada 2013-2017 si a Planului operational pentru implementarea Strategiei nationale pentru prevenirea si combaterea fenomenului violentei in familie.

• Cap.III – ‘’Strategia nationala pentru prevenirea si combaterea fenomenului violentei in familie este un document de viziune strategica pe termen lung, care ofera coordonatele majore de actiune in sprijinul promovarii drepturilor victimelor, asigurarii securitatii si protejarii victimelor abuzurilor familiale. ‘’

Ordinul nr. 384/306/993 /2004 pentru aprobarea Procedurii de conlucrare in prevenirea si monitorizarea cazurilor de violenta in familie;

• Art.1 – ‘’Prezenta procedura reglementeaza modul de colaborare a institutiilor si persoanelor desemnate in prevenirea si monitorizarea cazurilor de violenta in familie’’

Ordinul nr. 383/ 2004 privind aprobarea standardelor de calitate pentru serviciile sociale din domeniul protectiei victimelor violentei in familie;

• Ordinul nr. 304/385/1018/2004 privind aprobarea Instructiunilor de organizare si functionare a unitatilor pentru prevenirea si combaterea violentei in familie.



Victima violenţei în familie se poate adresa următoarelor instituţii: Poliţiei – pentru a depune o plângere;

Unităţii de Primiri Urgenţe din cadrul Spitalului / Medicului de familie - pentru a beneficia de îngrijiri

medicale;

Institutului/Serviciului de Medicină Legală – pentru a obţine un certificat medico-legal;

Instantei de judecata – pentru obtinerea ordinului de protectie;

Serviciului Local de Asistenta Sociala – pentru a obţine informare, consiliere şi îndrumare către instituţiile competente;

Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului – pentru a beneficia de servicii sociale complexe, în cazul în care sunt implicaţi şi copii;

Unui centru/adapost pentru protectia victimelor violentei domestice, pentru a beneficia de găzduire temporară, asistenţă sociala, consiliere psihologică şi juridică, reinserţie socială şi profesională;

Unui ONG care oferă servicii sociale specializate pentru victimele violenţei în familie;

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013

“Investește în oameni!”

Axa prioritară 6 Promovarea incluziunii sociale Domeniul major de intervenţie 6.3 Promovarea egalităţii de şanse pe piaţa muncii Titlul proiectului: FEMINTEGRA - Integrarea profesională, socială şi personală a femeilor dezavantajate prin inserţia pe piaţa muncii! Cod Contract: POSDRU/144/6.3/S/128158 Beneficiar: ASOCIAŢIA PENTRU DEZVOLTARE DURABILĂ SLATINA

Adapost/Centru pentru recuperare

Legenda: C.M.L. - Certificat medico-legal I.M.L. - Institutul /Serviciul de medicina legala D.G.A.S.P.C. - Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului O.N.G. - Organizatii Neguvernamentale active in domeniul violentei in familie



• sa aiba pregatite, într-un loc uşor accesibil, documentele

importante, ale sale şi ale copiilor, un set de chei, o suma de bani si lucrurile strict necesare; • sa stabilească din timp pe cine poate chema din vecini în ajutor si unde să se refugieze exact dacă situaţia scapă de sub control; • sa elaboreze un plan de securitate care să includă schimbarea/adăugarea de încuietori la uşi/ferestre; • sa adauge pe formare rapidă numerele de telefon care trebuie utilizate în caz de urgenţă, inclusiv 112; • sa existe cel putin o persoana informata despre situatia sa si potentialul risc; • sa se informeze din timp despre institutiile locale la care poate apela pentru protectie; • daca e posibil, se recomanda evitarea certurilor in camere mici, camere fara acces usor catre exterior; • sa pastreze probe (fotografii, mesaje, e-mailuri de amenintare, apeluri primite, numere formate), pentru eventualitatea unei plangeri la politie.



!!!

Multi oameni ar putea spune ca violenta domestica este cea mai mica problema cu care se confrunta omenirea in acest secol, in comparatie cu

criza economica sau cu incalzirea globala, insa daca ne raportam la existente individuale, la o viata de om, care, pentru fiecare este lucrul cel

mai important, vom intelege ca o viata sau etape din ea, traite in teama, in abuzuri si umilinte este bunul cel mai de pret irosit.

ATELIER DE LUCRUfemintegra.ro/wp-content/uploads/2014/07/Atelier-Curtea-de-Arges-1.pdf ·...

Documents

Transcript of ATELIER DE LUCRUfemintegra.ro/wp-content/uploads/2014/07/Atelier-Curtea-de-Arges-1.pdf ·...