Academia de Studii EconomiceFinanţe, Asigurări, Bănci şi Burse de Valori

EVOLUȚIA CONCURENȚEI PE PIAȚA ŢIGARETELOR

Prof. Coord: Studenţi:Filip Iorgulescu Alexandru Mihaela

Alexe Simina Cristina Andrei Alina

Anton Roxana MihaelaAntone Florina AlexandraAvram Andreea GeorgianaBadea Alina

Bucureşti2013

PIAŢA ŢIGARETELOR

I. PREZENTAREA PIEŢEI

a. Scurt istoric al tutunului la nivel mondial şi naţional şi formarea pieţei

Tutunul este o plantă ierbacee cu ciclu de viaţa anual, originar din Mexic unde, în secolul al VI-lea a fost folosit în ritualuri magico-religioase. Acesta creşte spontan în America de Sud, unde este cunoscut sub denumirea de bacon, tiutium, tabac sau duhan.

Istoria tutunului şi a tabagismului debutează odată cu descoperirea Americii de către Cristofor Columb, în 1492. Primele însemnari despre obiceiul de a fuma apar de la Cristofor Columb, care arată că la debarcarea sa în insula Guanahani (San Salvador) a constatat că populatia indigenă fumează nişte pipe de bambus, preparat din frunzele plantei de tutun. În anul 1519, navigatorii spanioli ai lui Columb s-au întors cu frunze de tutun în Peninsula Iberică.

În Europa, Nicotina Tabacum a început să fie cultivată în Anglia, mai ăntâi ca plantă decorativă, urmând rapid cultivarea ei pentru prepararea tutunului. După Europa, tutunul a fost introdus în Orientul Apropiat şi apoi în Africa, Asia şi Oceania. În China şi India, marinarii spanioli l-au introdus în anii 1600 – 1605.

În ţările romane, cele mai vechi însemnari cu privire la fumat datează din anul 1722. În perioada interbelică tutunul era monopol de stat, iar Casa Autonomă a Monopolurilor Regatului României deţinea 6 manufacturi de tutun, un institut de cercetare şi 12 inspectorate care supravegheau cultura şi fermentarea tutunului. Centrala Industriei Tutunului din timpul comunismului, a devenit în anul 1990, printr-o hotărâre de guvern, Regia Autonoma a Tutunului din România. În vederea privatizării, regia a fost transformată în anul 1997 în Societatea Naţională Tutunul Românesc (SNTR). SNTR a ajuns să acumuleze datorii faţă de bugetele statului, o dată cu intrarea pe piaţă, ca producători a multinationalelor British American Tobacco, Philip Morris si JTI, iar în anul 2000 Ministerul Agriculturii a iniţiat procesul de privatizare a SNTR.

Dezvoltată rapid în ţările industriale începând cu secolul XX, industria tutunului cunoaşte în prezent o evoluţie contradictorie.

b. Ţigaretele româneşti

Mărci de ţigări româneşti precum, Bucegi, Amiral, Top, Snagov, Mărăşeşti, Pescăruş, Cişmigiu, Golf, Bega, Bucegi, Dacia, Doina sau Coloana sunt date acum uitării, rămânând doar în memoriile fumătorilor din perioada comunistă. Singura care a dainuit o perioadă mai lungă a fost Carpaţi.

În trecut, România avea şase fabrici de ţigări, însă cu toate au dispărut în nisipurile mişcătoare ale tranziţiei. După Iaşi, Târgu-Jiu, Timişoara, Râmnicu-Sărat şi Bucureşti, în

martie 2011 s-a închis şi ultima supravieţuitoare, fabrica de ţigarete de la Sfântu Gheorghe.

c. Prezentul şi ipotezele viitorului pieţei ţigaretelor

În prezent, piaţa ţigaretelor este o piaţă de tip oligopol în care există o multitudine de cumpărători şi puţini vânzători. Intrarea pe piaţă a noilor producători sau vânzători se loveşe de o serie de obstacole de ordin financiar, organizatoric şi tehnic. Oligopolul în România, pentru sectorul vizat, este format din cele trei mari puteri British American Tobacco, Philip Morris şi JTI, în oridinea enumerată, celelalte companii de pe piaţă, deţinând un procent aproape nesemnificativ.

O particularitate a acestei pieţe este reprezentată de piaţa neagră a ţigaretelor, mai exact contrabanda. În anul 2010 cota deţinută de piaţa neagră a ţigaretelor atinge un prag istoric de peste 30%, ceea ce se traduce prin faptul că una din trei ţigarete fumate în România provine din comerţul ilicit. Potrivit reprezentanţilor celor trei mari producători, creşterea cotei de piaţă a produselor de contrabandă vine pe fondul majorării în anul 2009 cu circa 50% a preţului ţigaretelor din România, ca urmare a creştereii accizelor. Majorarea acestei taxe vine ca măsură adoptată de stat (piaţa tigaretelor este unul dintre cei mai mari contribuabili la bugetul de stat) pentru combaterea crizei economice însă se pare ca acesta nu a luat în cosiderare faptul că astfel este încurajată contrabanda într-o asemenea proporţie.

Îmbucurător este faptul că în 2012 procentul deţinut de ţigaretele de contrabandă pe piaţă s-a diminuat semnificativ, atingând valoarea de 13%, principala sursă de provenienţă a produselor ilicite fiind duty-free-urile.

În privinţa viitorului pieţei ţigaretelor se prognozează în continuare o creştere a vânzărilor, ca urmare a scăderii evaziunii fiscale (în prezent cota deţinută de ţigaretele de contrabandă fiind de aproximativ 13%).

O alta ramură a acestei industrii, tutunul pentru rulat şi pentru pipă nu a fost niciodată popular în România, fumătorii preferând ţigările tradiţionale. Cu toate acestea, fumatul din pipă este o tradiţie care a prins rădăcini la începutul secolului al XX-lea, şi care a fost mereu asociat cu clasa intelectuală. Cu timpul, oamenii au început să devină familiarizaţi cu această categorie de tutun, iar astăzi, un număr mare de fumători cumpără tutun, pipe şi accesoriile necesare. Unii tind să creadă că fumatul din pipă şi tutunul pentru rulat este mai sănătos decât fumatul ţigărilor tradiţionale, se mai arată în studiul Euromonitor.

Anul trecut, piaţa tutunului pentru fumat a rămas o nişă şi nu se va schimba semnificativ în următorii ani. Cu toate acestea, tutunul pentru rulat ţigări a devenit mai atrăgător pentru mulţi fumători. Acest lucru poate fi explicat de faptul că preţul ţigărilor a crescut cu cel puţin 5%, încurajând mulţi fumători să treacă la tutunul ieftin pentru rulat.

Per ansamblu, volumul de vânzări a crescut cu 20% în 2012, ajungând la 3,3 tone, pe fondul creşterii populaţiei fumătoare, aici fiind incluşi şi adolescenţii.

Valoarea vânzărilor tutunului rulat a crescut cu 52% în 2012, ajungând la 2 milioane de lei. Pe de altă parte valorea tutunului pentru pipă a crescut cu 30%. Tutunul pentru rulat a depăşit tutunul pentru pipă anul trecut, cu un volum de 1,9 tone. Aceste două categorii de produse se deplasează în direcţii opuse: tutunul pentru pipă pierde teren, în timp ce creşte numărul clienţilor care cumără tutun pentru rulat.

Pe perioada prognozată de Euromonitor, 2013 – 2017, tutunul pentru fumat va avea o creştere constantă, atât în volum, cât şi în valoare. Tutunul pentru rulat prezintă mai mult o oportunitate decât tutunul pentru pipă pentru următorii ani, şi asta din cauza disponibilităţii crescute în magazine.

În următorii ani va urma un declin în vânzările de tutun pentru pipă, şi asta pentru că majoritatea consumatorilor sunt persoane în vârstă, iar previziunile arată că numărul acestora vă scădea în viitor. Tinerii preferă în special ţigările şi tutunul pentru rulat.

O alta abordare a dimensiunii acestei pieţe este devoltarea în România a sectorului de ţigarete electronice. În momentul de faţă au aparut multe societăţi producătoare de ţigări electronice, iar majoritatea îşi comercializează produsul prin intermediul magazinelor online. Deşi firmele chineze şi europene domină încă piaţa, faptul că într-o anumita măsură încep să apară şi alte firme din lumea întreagă, face ca conceptul să fie într-o permanentă schimbare. Având posibilitatea de a alege dintr-o gamă largă de ţigarete electronice, cu timpul nu va fi atât de dificilă înlocuirea ţigaretelor din tutun cu acestea. Intoducerea în piaţă a ţigaretelor electronice poate conduce în timp la diminuarea volumului vânzărilor şi respectiv a încasărilor provenite din structura actuală a pieţei.

II. ANALIZA OFERTEI

a) Principalii ofertanţi

Căderea regimului comunist în anul 1989 a facilitat intrarea pe piaţa din România a marilor companii multinaţionale producătoare de ţigări. În ziua de astăzi supremaţia pe această piaţă este disputată de jucători cu renume mondial cum ar fi: British American Tobacco, Philip Morris, Japan Tobacco Inc. , Gallaher. Mărcile autohtone de ţigari ca Snagov sau Carpaţi nu mai există în prezent, iar producătorii precum Imperial Tobacco şi Karelia Tobacco ocupă o cotă redusă a pieţei.

British American Tobacco (BAT) este prezentă în România din 1994, iar în 1997 a inaugurat fabrica de la Ploieşti, unde până în prezent a investit în jur de 140 milioane de euro. Producţia fabricii de la Ploieşti este livrată pe piaţa internă, dar şi la export, în ţări din Europa de Est şi Orientul Mijlociu. BAT este al doilea producător mondial de ţigări şi are în portofoliu mărci precum Lucky Strike, Kent, Dunhill şi Pall Mall. Firma a luat naştere în anul 1902 printr-un acord între “The American Tobacco Company”(SUA) şi “The Imperial Tobacco Company” din Regatul Unit al Marii Britanii.

An bilanţ

Cifra de afaceri (RON) Venituri (RON) Cheltuieli (RON)

Profit net / pierdere netă

(RON)

Număr angajaţi

2010 4.828.6

46.080 4.870.487.594 4.606.564.461 222.061.

772 290

2011 6.051.8

29.824 6.100.889.918 5.718.616.617 317.054.

628 299

2012 6.600.1

94.988 6.658.965.639 6.190.294.656 394.479.

140 300

2010 2011 2012 200,000,000

250,000,000

300,000,000

350,000,000

400,000,000

450,000,000

222,061,77

2

317,054,62

8

394,479,14

0

Evoluţia profitului - BAT

Profit

Philip Morris International (PMI), parte a grupului de companii Altria, este una din cele mai mari companii de tutun din lume. Producătorul de ţigări este prezent pe piaţa locală încă din 1997. Brandurile de ţigări cele mai cunoscute din portofoliul Philip Morris sunt Marlboro, L&M şi Parliament, Virginia Slims şi Philip Morris.

An bilanţ

Cifra de afaceri (RON)

Venituri (RON) Cheltuieli (RON)Profit net /

pierdere netă (RON)

Număr angajaţi

2010 139

.088.243 147.377.716 118.747.037 23.25

0.945 531

2011 135

.787.077 142.072.845 119.250.959 18.66

2.086 519

2012 137

.566.124 143.270.562 143.270.562 16.91

6.896 513

2010 2011 2012 15,000,000 16,000,000 17,000,000 18,000,000 19,000,000 20,000,000 21,000,000 22,000,000 23,000,000 24,000,000 23,250,945

18,662,086

16,916,896

Evoluția profitului - PMI

Profit

Japan Tobacco International (JTI) a intrat pe piaţa din România în anul 1993, fiind primul jucător internaţional din industria tutunului care a investit în România. Producătorul deţine în portofoliu mărci de ţigarete precum Camel, Winston, Monte Carlo, Winchester, More, Glamour şi Mild Seven. Compania a anunţat recent intrarea brandului Winston pe segmentul ţigaretelor Super Slims. JTI este lider în domeniul managementului calităţii, fiind singura companie de profil din România deţinătoare a standardelor de calitate ISO.

An Cifra de afaceri Venituri Cheltuieli Profit net / pierdere Număr

bilanţ (RON) (RON) (RON) netă (RON) angajaţi

2010 1.785.605

.580 1.804.461.046 1.798.686.175 5.113.00

4 200

2011 1.979.436

.255 2.003.345.936 2.015.993.887 (12.647.951

) 318

2012 1.813.264

.206 1.838.427.591 1.828.068.110 8.211.51

8 341

2010 2011 2012

-15,000,000

-10,000,000

-5,000,000

-

5,000,000

10,000,000 5,113,004

-12,647,951

8,211,518

Evoluția profitului - JTI

Profit

b) Volumul producţiei, vânzărilor, importurilor sau exporturilor

Piaţa internă a ţigaretelor, incluzând şi piaţa neagră, valoreaza circa 2,5 miliarde euro, potrivit datelor primite de la producători. Ţigarile au fost categoria de produse care a înregistrat cele mai mari vânzări în 2012, volumul de vânzări atingand 4,2 miliarde de euro, potrivit publicaţiilor. Suma reprezintă aproape 1% din PIB-ul României din 2012, care a atins anul trecut 587,499 miliarde de euro.

Vânzările şi producţia de ţigări din România a continuat să crească şi să se dezvolte, în ciuda faptului că preţurile pentru aceste produse au crescut. Se observă o evoluţie clara a vânzărilor în perioada 2008-2012, de la 1,4 la 4,2 miliarde de euro.

Din punctul de vedere al vânzărilor, piaţa ţigaretelor din România s-a menţinut la un nivel constant în ultimii ani - în jur de 35 miliarde de ţigarete vândute pe an. Conform estimărilor, valoarea ei se ridică la aproximativ 4,2 miliarde de euro. Piaţa ţigaretelor din România nu prezintă particularităţi specifice faţă de pieţele similare din alte state europene. Piaţa românească de ţigări rămâne cea mai mare piaţă valorică a FMCG, cu o valoare de peste un miliard de euro anual, deşi înregistrează un declin din punct de vedere al volumului vânzărilor, datorită creşterii taxelor.

Exporturile de tutun în România s-au clasat la un nivel ascendent, în ciuda creşterii preţurilor produselor, de altfel se află printre principalele produse exportate. Conform portalului de comerţ exporturile ajung în 2012 la o valoare de 46628,49 milioane de euro, în creştere cu 2,56% faţă de anul precedent, dar nu este nici pe departe suficient întrucât importurile se clasează cu mult deasupra exporturilor, această piaţă contribuind la înclinarea balanţei comerciale.

2010 2011 20120

1,000,000,000

2,000,000,000

3,000,000,000

4,000,000,000

5,000,000,000

6,000,000,000

7,000,000,000

1,804,461,046 2,003,345,936 1,838,427,591

4,870,487,594

6,100,889,9186,658,965,639

147,377,716 142,072,845 143,270,562

Bilanţul veniturilor în perioada 2010-2012

JTIBATPMI

Balanţa veniturilor din vânzarea de ţigarete pentru cei mai mari trei mari jucători din piaţă se înclină clar către liderul acestui sector, BAT, manifestând totodată şi un trend ascendent notabil, spre deosebire de celelalte 2 companii care variază cu procente mult mai reduse.

c) Repartiţia vânzărilor pe ofertanţi, precum şi a cotelor de piaţă

Per ansamblu, volumul de vânzări a crescut cu 20% în 2012, ajungând la 3,3 tone, pe fondul creşterii populaţiei fumătoare, aici fiind incluşi şi adolescenţii.

Valoarea vânzărilor tutunului rulat a crescut cu 52% în 2012. Pe de altă parte valorea tutunului pentru pipă a crescut cu 30%. Tutunul pentru rulat a depăşit tutunul pentru pipă anul trecut, cu un volum de 1,9 tone. Aceste două categorii de produse se deplasează în direcţii opuse: tutunul pentru pipă pierde teren, în timp ce creşte numărul clienţilor care cumără tutun pentru rulat.

Potrivit marilor jucatori, piaţa ţigărilor din România s-a cifrat, anul trecut, la valoarea totală de 4,1 miliarde de euro, iar estimările pentru acest an se ridică la 4,2 miliarde de euro.

Primele companii situate în topul producătorilor de tutun din România, British American Tobacco, Philip Morris şi Japan Tobacco International deţin peste 90% din cota de piaţă. Disputa obişnuită dintre lider (BAT) şi challenger (JTI), în acest caz nu se dă întrucât BAT deţine o cotă de piaţă mult superioară următoarei cotate.

JTI 24.5%

BAT 51.0%

PMI 18.0%Alţi participanţi 6.5%

Cote de piaţă în sectorul ţigaretelor - 2012

JTIBATPMIAlti participanti

Se pote observa din analiza datelor lipsa simetriei cotelor de piaţă din sectorul ţigaretelor, motiv ce ne determină să concluzionăm lipsa practicilor anticoncurenţiale, pe această piaţă.

Pentru BAT, atât vânzările (6,65 milarde lei), cât şi cota de piaţă (51%), sunt în continuă creştere, datorită succesului principalelor patru mărci ale grupului. “Profitul a crescut semnificativ, datorită volumului mai mare de vânzări, scumpirilor şi gamei variate de produse, contrabalansate de investiţiile mai ridicate necesare pentru marketing”, precizează grupul.

JTI a înregistrat, în 2012, venituri din vânzări de 2,48 miliarde lei. Producătorul a raportat în acelaşi an o cifră de afaceri de 1.813.264.206 mld lei, şi a obţinut un profit de 8,2 milioane de lei, revenindu-şi după pierderea înregistrată în 2011, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanţelor.

JTI a cumpărat, pe plan internaţional, grupul britanic Gallaher, contra sumei de 14,7 miliarde de euro, o tranzacţie record pe piaţa tutunului, potrivit presei internaţionale. Astfel, producătorul de ţigarete Phillip Morris România a piardut locul doi pe piaţa ţigărilor din România care înregistrează venituri din vânzari în 2012 în valoare de 1,4 miliarde lei.

d) Elementele care individualizează cele mai importante mărci

Principalele mărci de ţigări din România sunt Lucky Strike, Kent, Dunhill şi Pall Mall, produse de British American Tobacco, Marlboro, Virgina Slims, L&M şi Parliament de la Philip Morris şi Camel, Winston, Monte Carlo, Winchester, More, Glamour şi Mild Seven de la JTI.

În prezent românii preferă ţigările Kent (cu o cotă de piaţă de peste 50%), această marcă fiind cea mai cumpărată din România. Iată un top 5 al celor mai vândute branduri de ţigări, dar şi de tutun pentru rulat şi pipă: cele mai multe ţigări vândute în România sunt cele marca Kent (produse de British American Tobacco), urmate de L&M şi Marlboro  (Philip Morris International), Pall Mall (British American Tobacco) şi Winchester (JTI), potrivit datelor furnizate la solicitarea ECONOMICA.NET de către Euromonitor.

e) Indicatori sectoriali

Sectorul ţigaretelor este un sector în care investiţiile de capital sunt semnificative, o demonstrează sumele care au stat la baza intrării şi dezvoltării pe piaţă a principalilor jucători (BAT demarează un proiect de investiţii de 40 milioane de euro pentru dezvoltare, JTI investeşte 25 milioane euro), fapt ce îi determină să aibă o siguranţă în ceea ce priveşte stabilitatea pieţei. Pe piaţă sunt în prezent aproximativ 14 companii. Singura entitate desfiinţată în cursul anului 2011, fiind cea de la Sfantul Gheorghe ce producea tutun românesc. Putem trage concluzia că piaţa ţigaretelor este una de tip oligopol, în care rata de mobilitate tinde la 0, fapt ce demonstrează barierele de intrare şi presiunile concurenţiale existente în sector.

Rata de mobilitate=15-1415 =0,67

Pentru analizarea gradului de concentrare al pieţei am ales să calculăm Indicele Herfindahl-Hirschman (HHI) şi Rata de concentrare, pentru cele 3 companii ce domină piaţa ţigaretelor din Romania.

2008 2009 2010 2011 2012

JTI 22,50% 20,00% 21,66% 23,50% 24,5% BAT 39,50% 44,40% 46,90% 49,10% 51,0% PMI 31,30% 28,60% 25,00% 21,50% 18,0%

Tabelul cotelor de piaţă în intervalul 2008-2012

HHI 2012 = ∑ 24,52+512+182 = 3525

2008 2009 2010 2011 2012 HHI 3046 3189 3294 3425 3525

2008 2009 2010 2011 2012 2,800.00 2,900.00 3,000.00 3,100.00 3,200.00 3,300.00 3,400.00 3,500.00 3,600.00

3,046.19

3,189.32 3,293.77

3,425.31 3,525.25

HHI

HHI

Aruncând o privire la valorile Indicelui HH putem constata o creştere a gradului de concentrare a pieţei ( (3046,3525) ), iar drept consecinţă monopolul celor trei mari puteri îşi pune amprenta tot mai mult. Cu toate că acest sector dispune de o gama sortimentală bogată indicele oferă totuşi informaţii veridice cu privire la concurenţă.

2008 2009 2010 2011 2012Rata de concentrare 93,30% 93,00% 93,56% 94,10% 93,50%

Tabelul ratelor de concentrare în intervalul 2008-2012

Se constată faptul că Rata de concentrare pe piaţa ţigaretelor este de cele mai multe ori constantă, fapt ce demonstrează puterea în acest sector a celor mai importanţi 3 jucători.

f) Indicatori de piaţă

Evoluţia ratelor de profitabilitate (ROE şi ROA)

Companie Indicatori 2012 2011 2010

JTI ROA 1,70% -1,88% 1,01% ROE 0,45% -0,64% 0,29%

BAT ROA 25,71% 29,50% 28,65% ROE 5,98% 5,24% 4,60%

PMI ROA 7,05% 6,73% 7,64% ROE 12,30% 13,74% 16,72%

2012 2011 2010-5.00%

0.00%

5.00%

10.00%

15.00%

20.00%

25.00%

30.00%

35.00%

25.71%29.50% 28.65%

7.05% 6.73% 7.64%

1.70%

-1.88%

1.01%

Evoluţia ROA

BATPMIJTI

Rentabilitatea economică, pentru BAT depăşeşte valoarea de 25%, prag de la care este considerată potrivită ca întreprinderea să îşi poată reînoii capitalurile într-un timp scurt. Pentru celelalte 2 companii aceasta înregistrează valori mult mai mici, ceea ce sugerează că timpul necesar reînnoirii capitalului angajat va fi mult mai mare.

2012 2011 2010-20.00%

0.00%

20.00%

40.00%

60.00%

80.00%

100.00%

120.00%99.53% 99.42% 100.64%

7.75% 7.91% 8.34%3.30%

-5.14%

4.84%

Evoluţia ROE

BATPMIJTI

Pe întreaga perioadă de analiză, rata rentabilitaţii financiare a manifestat o tendinţă de reducere pentru BAT şi PMI ce echivalează cu o remunerare prin câstig net a resurselor proprii mai mica, respectiv reducerea capacităţii capitalurilor proprii de a crea profit net. Însă procentul de reducere nu este unul seminficativ, deci nu afectează atât de mult rentabilitatea celor 2 companii. JTI-ul sufera însă fluctuaţii, ajungând până la o dimensiune negativă, situaţie cauzată în pricipal de investiţia făcută în 2011. Constatăm încă o dată supremaţia companiei BAT în piaţa ţigaretelor. Fluctuaţia mare din 2011 demonstrează pe de altă parte şi posibilitatea reducerii concurenţei în sector în această perioadă.

2009 2010 2011 2012 20130.00%

10.00%

20.00%

30.00%

40.00%

50.00%

60.00%

15.8263% 16.4628% 16.6379%

56.6485%52.3982%53.7971%

ROE și ROA mediu pe sector

ROEROA

În sectorul țigaretelor, atât rentabilitatea economică cât și cea financiară înregistrează valori pozitive în perioada analizată, fapt ce demonstrează profitabilitatea activării pe această piață. Se poate observa că nu există fluctuații notabile, deci putem concluziona că riscurile nu s-au manifestat în direcții negative și că piața este una în general stabilă.

III. Gama sortimentală

a) Prezentarea produsuluiGama sortimentală pe piaţa tutunului este o gama cât mai diversificată şi mai bine

adaptată la nevoile consumatorilor constituind o bază puternică pentru un producător: “full flavour”- ţigări tari, cu un nivel crescut de nicotină, “lights”- ţigări mai uşoare, “extralights”, dar şi în varianta “menthol”. Se pot diferenţia trei segmente în funcţie de preţul acestora:

Segmentul superpremium - reprezentat de mărci ca Dunhill, Vogue şi Parliament. Aceste mărci sunt cele mai exclusiviste şi se adresează consumatorilor cu exigenţe ridicate şi venituri mari. Liderul este Parliament cu o cota de 1.4 procente din întreaga piaţă, mărcile ce aparţin de BAT fiind mai recent lansate pe piaţă.

Segmentul premium – care se adresează consumatorilor cu un nivel mediu şi ridicat al veniturilor. Disputa are loc între mărcile Kent şi Marlboro. Ambele sunt în creştere, Kent atingând în februarie 2006 nivelul de 12.7%, în timp ce Marlboro este cu un procent in urmă.

Segmentul de bază (value for money) – este de departe cel mai aglomerat al pieţei cu mărci ca Pall Mall, Viceroy, L&M, Winston sau Winchester, şi are drept consumatori-ţintă fumătorii cu venituri medii şi reduse. L&M avea în 2005 o pondere de 18% care a scăzut în februarie 2006 la 16.3%. Pall Mall şi Viceroy sunt şi ei jucători importanţi pe acest segment cu cote de 10.6% şi respectiv 12 procente în 2005.

De asemenea, produsele din tutun se mai clasifică în funcţie de următoarele criterii de preferinţă ale pieţei care stau la baza conceperii acestor modele:

Puterea tutunului – pe langa ţigările traditionale Red, există şi ţigări Lights sau Ultra Lights

Aroma tutunului – pe langă aroma obişnuită, producătorii au introdus şi ţigări cu aroma de mentol

Dimensiunile tigarilor – după acest criteriu există ţigări King Size şi ţigări Medium. Formatul ambalajului – există pachete Soft (necartonate) şi pachete FTB – Flip Top

Box. Culoarea filtrului – maro sau alb (White Filter).

Pe langă nicotină, ţigările şi fumul mai conţin  aproximativ 3700 de substante chimice: amoniac, arsenic, gudron, hidrogen cianid, monoxid de carbon sau gaz butan. Multe din acestea sunt foarte cunoscute din cu totul alte contexte. Arsenicul este folosit ca otravă împotriva şobolanilor, amoniacul este compus al detergenţilor. Aceste substanţe au un impact negativ asupra sănătăţii, aproape 43 sunt cunoscute ca şi cauzatoare de cancer. Cele mai de temut sunt benzopirenul, nitrosaminele, aldehidele, clorura de vinil, hidrocarburile aromatice (benzenul, fenolii etc.), etilen-oxidul, arseniul, poloniul, cadmiul, cromul etc. Din procesul de ardere rezultă gudronul. Un pachet de ţigări pe zi înseamnă aproximativ o ceaşcă de gudron în stare pura pe an. Conţinutul în nicotină şi alte substanţe depinde de varietatea de tutun, condiţiile şi metodele de cultură, precum şi de poziţia pe plantă a frunzelor recoltate.  Nicotina are şi efecte  terapeutice. Este o substanţă care se regăseşte în natură, reprezentând în mod obişnuit aproximativ 5% din greutatea plantei de tutun. Ţigările conţin între 8 şi 20 de miligrame de nicotină însă doar aproximativ 1 mg este absorbit de organism dintr-o ţigară. 

b) Produse substituibile

Ţigara electronica este unul dintre produsele substituibile ţigărilor. Ea arată ca o ţigară normală şi are acelaşi comportament. Nu arde, ci doar vaporizează. Există un lichid special care este folosit. Acesta conţine apă, glicerină şi nicotină. Inhalând din acest obiect, fumătorul are aceaşi senzaţie ca şi cum ar fuma o ţigară normală. Dintre toate produsele de înlocuire a ţigărilor, ţigara electronică are cel mai mare succes. Se poate utiliza şi ţigara electronică cu lichid fără nicotină. Acesta are doar aroma. Conceput să imite aspectul unei ţigări normale, dispozitivul constă într-un cartuş ce conţine nicotină lichidă şi o componentă de încălzire. Prin tragerea de la un capăt al ţigării, lichidul plin cu nicotină trece prin această componentă, fiind transformat într-un vapor vizibil care este inhalat şi apoi expirat. Procesul creează o senzaţie de relaxare, asemănătoare fumatului, dar, potrivit producătorilor, fără chimicalele cancerigene create de tutun. Cu alte cuvinte, cei care trec de la fumat la "inhalat vapori" îşi pot asigura nevoia de nicotină într-un mod mai sănătos.

Conform Daily Mail, numărul utilizatorilor ţigărilor electronice în Marea Britanie este aşteptat să depăşească un milion până la sfârşitul anului (estimat la 600.000 la începutul lui 2013).

Alegerea ţigărilor electronice în detrimentul ţigărilor, afectează piaţa ţigaretelor prin scăderea cererii.Ţigările electronice sunt folosite din ce în ce mai des pe baza convingerii că ajută fumătorii să renunţe la viciu.

IV. Analiza concurenţei de pe piață din perspectiva diferenţierii produsului

Românii preferă marca Kent (produse de British American Tobacco), urmate de L&M şi Marlboro  (Philip Morris International), Pall Mall (British American Tobacco) şi Winchester (JTI). Piaţa de ţigări şi alte produse de tutun a fost în anul 2012 de 4,1 miliarde de euro, iar pentru anul 2013 este de 4,2 miliarde de euro. În ceea ce priveşte topul companiilor care activează în această industrie, în fruntea clasamentului s-a aflat în anul 2012 British American Tobacco, urmată de JTI, Philips Morris, Imperial Tobacco şi Karelia Tobacco, conform datelor furnizate de economica.net. La capitolul tutun pentru fumat, fie că este pentru rulat sau pipă, marca Captain Black (British American Tobacco) se află pe primul loc, urmată de patru mărci ale companiei Pöschl Tabak Gmbh & Co KG: Thomas Radford, Brookfield, Tilbury şi Golden Blend’s, mai precizează sursa citată.

a)Prezentarea caracteristicilor cererii pe piaţa ţigaretelor:

Piaţa ţigaretelor reprezintă o subdiviziune a pieţei globale neavând un caracter omogen, fiind compusă din anumite segmente delimitate după anumite criterii. În diferenţierea pieţei intervin criterii cum ar fi: - natura cumpărătorului (persoane fizice sau juridice),- criterii demografice (nivelul veniturilor, sex, vârstă, ocupaţie),- psihografice (stil de viaţă, interese şi opinii)- criterii comportamentale (frecvenţa cumpărării, mărcile cumpărate, motivele cumpărării).

Cererea de ţigari din România provine de la consumatorii adulţi, vânzarea de ţigări persoanelor sub 18 ani fiind interzisă prin lege.

Ţigarile reprezintă un produs care generează un consum individual. Din această cauză, cumpărătorul coincide cu persoana care consumă produsul. În plus, legislaţia restrictivă împiedică accesul la acest produs al segmentului de piaţă reprezentat de minori.

Potrivit statisticilor, consumul individual de ţigǎri din ţara noastrǎ a crescut considerabil în ultimii ani. Astfel, obiceiul fumatului continuǎ sǎ reprezinte unul din cele mai rǎspândite tabieturi atât în rândul bǎrbaţilor, cât şi al femeilor, ponderea acestora din urmǎ devenind, în unele cazuri, foarte ridicatǎ.

Unităţile de cumpărare ale acestui gen de produse sunt persoanele fumătoare, apropiaţii acestora, punctele de vânzare de produse din tutun, cum sunt cele din punctele Horeca, retail, en-gros si en-detail.

În acelaşi timp, consumatorii reprezintă şi marea parte din unităţile de decizie. Decizia de achiziţioare a acestor produse se realizează în primul rând în funcţie de venit pentru cumpărătorii en-detail şi în funcţie de profit de către cumpărătorii en-gros.

Consumatorii se împart în mai multe categorii în funcţie de preţul ţigaretelor şi consumul mediu:

a)Doritorii de armonie - “Harmony seekers” (23% din cota de piaţă). Defineşte un segment al oamenilor casnici, întemeietori de familii, care apreciază ţigările uşoare pentru că nu irita gâtul. Acest consumator are nevoie de armonie, protecţie, de atingerea unui echilibru. Componeţii acestui segment sunt preponderent femei (85%) cu un nivel mediu de educaţie şi

cu venituri medii sau scăzute. Se fumează ţigări cu preţuri mai scăzute (value for money-91%), mărcile sunt în general “lights” - 72%, iar consumul mediu este de 14 ţigări/zi.

b) Lei puternici - ”Hungry lions” (13% din cota de piaţă). Se încadrează persoanele care fumează o marca de succes, o marcă pe care multă lume şi-ar dori să o fumeze, o marcă cunoscută la nivel internaţional, potrivită unui angajator. Se adresează bărbaţiilor cu venituri medii şi ridicate, cu studii superioare şi cu statut social, ei constituind 90% din consumatorii acestui segment. Sunt folosite mărci premium (80%), se fumează tigari “lights” - 53%(în creştere), iar consumul mediu este de 19 ţigări/zi.

c) Fumătorii aspiranţi - ”Wannabes” (15% din cota de piaţă). Un segment al persoanelor dinamice, energetice, înglobează fumătorii de sex masculin (91%), aflaţi în urcare pe scara socială, cu venituri medii şi un nivel de educaţie mediu. Pachetul de ţigări are o imagine atractivă, fiind de cele mai multe ori o marcă cu o imagine “macho”, potrivită unui bărbat adevărat. Se fumează ţigări ieftine (segmentul de bază - 87%), ţigări “full flavour”(cu conţinut ridicat de nicotină – 62%), iar consumul mediu este de 18.2 ţigări/zi.

d) Fumătorii rutinaţi - “Routine” (15% din piaţă). În această categorie intră cei pentru care fumatul a devenit un obicei automat. Ţigările reprezintă o nevoie funcţională, trebuie să satisfacă nevoia de nicotină. Consumatorii sunt cu preponderenţă bărbaţi (63%) cu un nivel scăzut al veniturilor. Această categorie este reprezentată de mărci ieftine (segmentul de bază- 92%), se fumează ţigări “full flavour”-58% (lights-42%), iar consumul mediu este de 16.8 ţigări/zi

e) Fumătorii răsfăţaţi -“Indulgers” (11.6% din cota de piaţă). În această clasă intră consumatorii rafinaţi, cu un stil aparte, de cele mai multe ori persoane pretenţioase care fumează o marca potrivită pentru ocaziile speciale, o marcă prestigioasă. Pentru ei fumatul este o rasplată iar ţigările satisfac nevoi externe: nevoia de imagine, de a fi remarcat. 70% din cei din componenţa acestui segment sunt femei cu studii superioare şi cu venituri medii şi mari. Aici se încadrează mărcile premium (67%), se fumează ţigări lights(89%), adresate în special femeilor, iar consumul mediu este de 14.3 ţigări/zi.

f) Fumătorii înrăiţi - “Survivors” (20% din cota de piaţă). Segmentul grupează persoanele angajate sau şomerii cu puţini bani care preferă o marcă obişnuită de ţigări. Această categorie are cea mai ridicată medie de vârstă şi se referă la fumătorii de rând, majoritatea bărbaţi (80%), cu studii medii şi venituri reduse. Sunt apreciate mărcile din segmentul de bază, cu preţuri scăzute (98%), ţigările tari, full flavour (89%), iar consumul mediu este de 18.4 ţigări/zi.

b)Evoluţia preţului în ultimii 5 ani

Segmentarea pieţei de tutun din România s-a făcut utilizând drept variabilă nivelul de venit al fumătorilor. Astfel, în structura pieţei de ţigarete, identificăm patru segmente de piaţă, fiecarare segment de piaţă concentrând fumători care au aproximativ acelaşi nivel de venit. Fiecare clasă de calitate conţine mărci care au acelaşi preţ de vânzare cu amănuntul (diferenţele de la o marcă la alta nu sunt semnificative), producătorii mărcilor respective luptându-se pentru câştigarea fumătorilor care au un nivel de venit foarte apropiat.

Fiscalitatea şi proliferarea pieţei negre sunt fenomene care contribuie semnificativ la orientarea consumului autohton în funcţie de preţul produselor. "Piaţa ţigaretelor din România este foarte sensibilă la iniţiativele legate de taxare, creşterea accizelor în formula agreată cu UE, la care se adaugă taxa pe viciu şi acciza minimă, generând pe de-o parte îngustarea diferenţelor de preţuri între mărci şi, pe de altă parte, creşterea accelerată a contrabandei", spune Gilda Lazar, Director Corporate Affairs JTI Romania. "În elaborarea strategiilor fiscale, până în prezent cel puţin, nu realitatea economică a fost cea care a determinat deciziile. Creşterea taxelor (în preţul ţigaretelor, acciza reprezintă până la 70%) a condus la situaţia în care preţul ţigaretelor produse legal în România este de cinci-şase ori mai mare faţă de ţările vecine, nemembre UE: Ucraina, Republica Moldova", adaugă ea.

În acest moment, România se află pe unul dintre ultimele locuri în topul european al accizării, cu doar 30 de euro, fiind în urma Bulgariei, unde statul încasează 40 de euro la fiecare mie de ţigări vândute.

Chiar dacă a introdus recent taxa pe viciu, România este în urma Ungariei (51 de euro/1.000 ţigări) şi a Poloniei (43 de euro/1.000 ţigări), depăşind doar două ţări din bazinul ex-sovietic. Astfel, taxa pe viciu va fi aplicată înaintea accizei la alcool şi tutun, iar TVA se va aplica pe amandouă. Concret, la 1.000 de ţigarete acciza datorată statului se calculează cumulând la o sumă fixă, care reprezintă echivalentul a 9,1 euro, o alta sumă, obţinută prin aplicarea unui procent de 30% la valoarea produselor. Pentru ţigări şi ţigări de foi, acciza va creşte de la 22,13 euro/1.000 bucăţi la 24,5 euro, iar în cazul tutunului destinat rulării în ţigarete, taxa va fi majorată de la 29,51 euro/kilogram la 33 euro/kilogram. Mai mult, noile prevederi stabilesc posibilitatea pentru Ministerul Finanţelor de a stabili trimestrial o valoare a accizei minime, care va sta la baza determinării preţurilor maxime de vânzare cu amănuntul.

Ministerul Finanţelor estimează şi că majorarea accizei va aduce la bugetul general consolidat un plus de venituri de peste 500 milioane lei, în al doilea semestru. În prezent, preţul ţigărilor din România este redus faţă de ţările dezvoltate din Uniunea Europeana, unde un pachet poate ajunge până la 8,09 euro în Marea Britanie.

Producătorul de ţigări Philip Morris România a scumpit din 10 iulie 2013 țigările cu 0,2 lei pe pachet. Preţul ţigărilor Parliament rămâne la fel. La sfârşitul lunii iunie şi British American Tobacco România, unul dintre cei mai mari producători de ţigarete de pe piaţa locală, a majorat preţul pachetelor de ţigări, cu până la 30 de bani. Astfel, cu 0,2 lei în plus pe pachet marca Marlboro costă 14 lei, de la 13,8 la începutul anului 2013, iar L&M costă 12,5 lei în loc de 12,3 lei. Marca Parliament îşi păstrează preţul actual de vânzare - 14,5 lei pe pachet. Preţul unui pachet de ţigarete Philip Morris a crescut şi el cu 0,2 lei, de la 12,8 la 13 lei, scrie economica.net.

De la 1 iulie 2013 a majorat prețurile și British American Tobacco.Un pachet de Kent, cea mai vândută marcă de ţigări din România, costă acum 13,50 lei, în variantele Blue, Silver sau White, de la 13,30 lei. Un pachet de Lucky Strike costă acum 13 lei, de la 12,70 lei, iar un pachet de Pall Mall în varianta Blue are acum un preţ de 12,50 lei, cu doi bani mai mult.

Ţigările s-au mai scumpit şi la 1 aprilie 2013, cu 40 de bani pe pachet.Din prețul total al unui pachet de țigări, 80% reprezintă accize şi taxe încasate de stat.

Potrivit statisticilor, media de consum a ţigărilor, în România, în privinta consumului de ţigări, în medie pe zi la nivel naţional, pe grupe de sexe s-a constatat că 56% dintre femeile fumătoare consumă 1-10 ţigări pe zi şi 70% dintre bărbaţii fumători consumă mai mult de 10 ţigări pe zi. În anul 2011 consumul autohton s-a ridicat la aproximativ 35 miliarde de ţigarete. În acelaşi an, piaţa a ocupat primul loc în topul celor mai vândute bunuri de larg consum, ajungând la o valoare de aproximativ 4,3 miliarde de lei (1,22 miliarde de euro), în creştere cu circa 15% faţă de anul 2010. Deoarece fumatul creează dependenţă, nu se poate vorbi de un consum sezonier sau de ore şi zile speciale de cumpărare. Consumul este unul constant, cantitatea

depinzând de gradul de dependenţă al fumătorului. Gradul de dependenţă depinde la rândul său de factori precum: mediul în care lucrează consumatorul, stresul la care este supus, educaţia sa. Conform unui sondaj, 36% din populaţia României cu vârsta peste 18 ani se declară fumătoare. Gradul cel mai ridicat de consum de ţigări se înregistrează la persoanele cu vârsta cuprinsă între 20- 45 de ani, care din cauza stresului provocat de problemele zilnice apelează din ce în ce mai mult la această modalitate de “calmare”, şi anume fumatul.Ţinând cont de procente cele mai multe ţigări vândute în România sunt cele marca Kent (produse de British American Tobacco), urmate de L&M şi Marlboro (Philip Morris International), Pall Mall (British American Tobacco) şi Winchester (JTI), potrivit datelor furnizate la solicitarea de către Euromonitor. Piaţa de ţigări şi alte produse de tutun a fost în anul 2012 de 4,1 miliade de euro, iar pentru anul 2013 este estimată o valoare de 4,2 miliarde de euro, deşi, ca volum, se vor vinde mai puţine ţigări, se mai arată în datele Euromonitor.Din punct de vedere al regiunilor istorice, consumul este ceva mai crescut în Muntenia şi Moldova. Bănăţenii consumă mai puţine ţigări faţă de restul regiunilor din România. Românul din Transilvania este un consumator mediu în ceea ce priveşte tutunul, cu mult peste media naţională (88,2% faţă de 66,2%). Diferenţe mari se constată între regiunile Muntenia (51%) şi Banat (42%).

Producţia de 33 mii tone de produse din tutun realizată de acest sector în 2005, privită din punct de vedere al structurii, a fost următoarea: peste 95% ţigarete, sub 5% - celelalte produse din tutun: ţigari de foi, tutun de pipă etc. Această structură este foarte apropiată de cea a sectorului de tutun din UE. Astfel ţigaretele reprezintă cel mai important produs al acestui sector.

Ȋn 2012 potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică, preţul la tutun şi ţigări a crescut cu 6,5%. Valoarea pieţei legale de ţigarete a fost de peste 3,3 miliarde de euro, iar taxele plătite de industrie s-au ridicat la 2,75 miliarde euro. Deşi industria tutunului a avut în general un trend crescător, ea rămâne una relativ modestă din punct de vedere al valorii adăugate.

Nici n-a început bine anul 2014, că preţul ţigărilor s-a şi majorat. British American Tobacco Romania, unul dintre cei mai mari producători de ţigarete de pe piaţa locală, a crescut preţul unui pachet cu 50 de bani.

Decizia companiei de a majora preţul ţigărilor vine în contextul în care acciza la produsele din tutun s-a majorat cu 67% începând de la 1 ianuarie 2014.

c) Analiza coeficientului de elasticitate a cererii faţă de preţ pe piaţa ţigaretelor

Elasticitatea este un concept economic care măsoară modul în care răspunde cererea de un produs atunci când preţul acestuia se modifică cu 1%. Elasticitatea în raport cu preţul diferă în funcţie de produs. Produsele care sunt de primă necesitate (sau care dau dependenţă, precum tutunul, sau care nu au înlocuitori) tind să fie mai puţin sensibile la modificările de preţ deoarece consumatorii tind să cumpere în continuare aceste produse în ciuda creşterilor de preţ.

Ministerul Finanţelor prevede o reducere a pieţei legale de ţigarete, cel putin cu 30%. Cu toate acestea, conform practicii internaţionale de calcule bazate pe elasticitatea cererii la produsele din tutun în funcţie de venit, doar o treime din această reducere poate fi atribuită scăderii cererii.

V. Deciziile Consiliului Concurenţei

În data de 21.01.2004 Autoritatea pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiilor Statului ( APAPS) vinde un pachet de acţiuni de 56,408% din capitalul social al Societăţii Naţionale ’’Tutunul Românesc’’ SA Bucureşti, iar agenţii economici achizitori care alcătuiesc Consorţiul ’’TOBACCO 2003/ UE CONSORTIUM’’ ajung să deţină controlul asupra Societăţii Naţionale ’’Tutunul Românesc’’ SA.

Societatea Naţională ’’Tutunul Românesc’’ SA Bucureşti are ca obiect de activitate principal cultivarea, prelucrarea şi fermentarea tutunului, fabricarea ţigaretelor. Piaţa relevantă în cazul concentrării economice este piaţa ţigaretelor ce are ca dimensiune geografică întregul teritoriu al României. Piaţa ţigaretelor continuă să aibă un caracter concurenţial deoarece nu are loc o restricţionare sau o reducere a concurenţei.

Concentrarea economică are ca obiectiv eficientizarea activităţii Societăţii Naţionale ’’Tutunul Românesc’’ SA Bucureşti astfel că, pe o durată de 5 ani de la data transferului dreptului de proprietate asupra acţiunilor, Consorţiul ’’TOBACCO 2003/UE CONSORTIUM’’ realizează investiţii în valoare de 4 milioane de euro. Aceste investiţii constau în: retehnologizarea unor fabrici de fermentare şi uscare a tutunului brut, informatizării, transporturilor, instrumentelor pentru controlul calităţii şi echipamentelor pentru protecţia mediului.

Totodată în anul 2006 s-a luat Hotărârea Guvernului privind sprijinul direct al statului, sub formă de prima de producţie, acordat producătorilor de tutun în scopul creşterii producţiei şi a caliăţtii tutunului. Consiliul Concurenţei a stabilit că toate regulile ajutorului de stat se aplică în toate sectoarele de activitate cu excepţia producţiei, prelucrării şi comercializării produselor agricole, inclusiv tutunul neprelucrat sau deşeurile de tutun. Pe cale de consecinţă prevederile Proiectului de Hotărâre a Guvernului privind sprijinul sub formă de prima de producţie acordat producătorilor de tutun, nu intră sub incidenţa competenţei Consiliului Competenţei.

În data de 30.11.2010 a fost realizată o investigaţie pe piaţa ţigaretelor din România având ca obiect posibila încălcare a art. 5 din Legea concurenţei şi a art. 101 din Tratatul de Funcţionare a Uniunii Europene, de către British American Tobacco (România) Trading SRL, British American Tobacco Romania Investment SRL, JT International Manufacturing SA, JT International (Romania) SRL, Philip Morris Trading SRL şi Philip Morris Romania SRL.

VI. Concluzii

Luând în considerare indicatorii calculaţi, precum şi datele disponibile concluzionăm

că piaţa ţigaretelor este o piaţă în care în majoritate pot exista şi practici anticoncurenţiale.

În acest sector gradul de concentrare al pieţei este unul foarte ridicat, barierele de

intrare sunt semnificative, luându-se în considerare bariere de orice natură (investiţii,

dezvoltare, tehnologii de producţie). Din punct de vedere al omogenităţii cunoaştem că gradul

de diferenţiere al produselor este scăzut, iar diferenţierea pe verticală, prin calitate, constituie

o dimensiune suplimentară de manifestare a posibilităţilor de înţelegere în piaţa ţigaretelor.

Puterea de negociere a cumpărătorilor este redusă, fiind doar nişte acceptanţi ai

condiţiilor oferite de vânzători. Un element care determină lipsa similarităţilor profunde între

concurenţi este simetria cotelor de piaţă, care în acest caz nu se respectă. Instabilitatea în timp

a cotelor de piaţă poate indica o intensitate crescută a concurenţei, iar existenţa unei rate

ridicate a profitului pe această piaţă poate fi un indiciu al unor practici anticoncurenţiale.

Industria publicităţii, tipografiile, retailul şi, evident, companiile din industria

tutunului, ar putea primi o lovitură dură în urma aplicării unor reglementări mult mai stricte în

ce priveşte promovarea ţigaretelor.

Una dintre reglementări propune un ambalaj alb pentru fiecare marcă de ţigarete de pe

piaţă. Practic, la raft, consumatorii ar urma să găsească pachete de ţigări fără numele

brandului şi fără un logo prin care să le deosebească unele de altele. Această propunere,

alături de schimbarea altor două articole a fost discutată de reprezentanţii statelor semnatare

ale Convenţiei-Cadru pentru Controlul Tutunului, inclusiv de către România. Propunerile

privind articolele Convenţiei sunt pregătite de grupuri de lucru, dar adoptarea lor nu înseamnă

aplicarea imediată pe plan local, deoarece acestea trebuie mai întâi implementate prin

legislaţia internă.

Referirea la „pachetul alb“ presupune restricţionarea sau chiar interzicerea utilizării

logourilor, culorilor, imaginilor de firmă şi a fondului standard - ambalaj simplu, pentru a

spori vizibilitatea avertismentelor legate de sănătate. Acestea ar trebui poziţionate în partea

superioară a zonei de afişaj, iar mesajele de avertizare ar trebui să acopere o suprafaţă mai

mare de 50% din spaţiul principalelor zone de afişaj.

Noile măsuri nu pun pe gânduri doar companiile de tutun, ci şi pe cele din industria de

publicitate. Andy Lita, business unit director al OgilvyAction, spune că printre consecinţele

restricţionării brandingului de pe pachete se vor număra încurajarea comerţului ilicit şi

scăderea veniturilor la stat.

Supermarketurile şi hipermarketurile ar putea pierde venituri considerabile din spaţiile

închiriate companiilor de tutun. Noile măsuri limitează afişajul şi vizibilitatea mărcilor de

tutun la punctele de vânzare şi interzic automatele de vânzare a ţigărilor. Această propunere

menţionează faptul că părţile ar trebui să aplice o interdicţie cuprinzătoare, în măsura în care

permite Constituţia. Însă, directorul BAT spune că legislaţia românească limitează deja la

maximum accesul minorilor la tutun şi păstrează dreptul fumătorilor adulţi de a primi

informaţii despre produsele pe care le cumpără.

Bibliografie:http://www.portaldecomert.ro/ListaAsistenta-4.htm http://www.zf.ro/companii/puterea-brandului-2-2-miliarde-de-euro-valoreaza-cei-mai-puternici-producatori-de-bunuri-de-consum-11737429http://www.dailybusiness.ro/stiri-companii/jti-doteaza-statul-roman-cu-autoturisme-si-caini-pentru-combaterea-contrabandei-cu-tigari-53637/http://oradetimis.oradestiri.ro/cele-mai-vandute-marci-de-tigari-din-romania/actualitate/2013/11/18/http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-14651828-piata-neagra-tigaretelor-scazut-martie-2013-pana-13-1-fata-15-4-ianuarie-2013.htmhttp://www.businessmagazin.ro/analize/comert/cum-arata-planul-de-afaceri-al-celei-mai-puternice-femei-din-tigari-10469309http://www.curierulnational.ro/Eveniment/2012-12-10/Restrictiile+UE+pe+piata+tutunului+ar+avea+efecte+anticoncurentiale+majorehttp://www.firme.info/fabricarea-produselor-tutun-COD-CAEN-12/http://www.businessmagazin.ro/actualitate/british-american-tobacco-investeste-aproximativ-40-milioane-euro-in-productia-de-tigarete-10113290http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-13040020-contrabanda-tigarete-scade-sub-13-din-piata.htm http://agroromania.manager.ro/articole/diverse/ce-alimente-se-afla-in-topul-importurilor-12784.htmlhttp://www.mfinante.ro/infocodfiscal.htmlhttp://www.business24.ro/articole/industrie+tigarihttp://www.wall-street.ro/articol/Companii/72792/Cum-taie-costurile-JTI-Romania.htmlhttp://www.studentie.ro/campus/tigarile_si_realitatea_din_spatele_fumului/c-256-a-36456http://www.te20.ro/blog/cu-ce-putem-inlocui-fumatul