Proiect Piston

8/10/2019 Proiect Piston

1/17

FACULTATEA DE MECANICA

Calculul si constructia M.A.I.

Proiect An IV Semestrul 1

Student: Cantor Mircea Alexandru gr. 2441 Indrumator proiect: dr. ing. Coldea Cristian


2/17

Cuprins

1. Tema proiectului2. olul si destinatia!. Cerinte si conditii impuse"regim de #unctionare$

4. Clasi#icare% tipuri constructi&e% descriere% componente'. Alegerea &ariantei constructi&e si (usti#icarea alegerii). Memoriu (usti#icati& de calcul*. eglare% intretinere% exploatare

Anexa 1+ ,isa te-nica a auto&e-iculului

Anexa 2+ ista standardelor consultate

Anexa !+ /esen de executie


3/17

Calculul si constructia pistonului pentru motorul cu aprindere prinscanteie ce ec-ipea0a automoilul /acia ogan 1.4 MPI


4/17

PIST3

n pistoneste un organ de ma5in6% care are o mi5carerectilinie alternati&6 7ntr+uncilindru5i care ser&e5te la 7nc-iderea unui spa8iude &olum&ariail al cilindrului% umplutcu aer% amestec carurantsau cu un #luidsupresiune. 91

Pistonul este #olosit pentru trans#ormarea energiei interne7n lucru mecanicla ma5inilemotoare% sau in&ers% la ma5inile generatoare. ;n primul ca0 pistonul este ac8ionat deenergia intern6% iar 7n al doilea el ac8ionea06 asupra aerului sau #luidului "compresor%motor -idraulic$. /e oicei pistonul este cuplat la un mecanismiel6+mani&el6. Pistoanele se ucura de o gama larga de utili0ari cu di#erite aplicatii:

+ la motoarele cu ardere interna + a aceste motoare pistoanele sunt cu simpluefect"ga0elede ardere ac8ionea06 pe o singur6 parte a pistonului$% g-idarea e prin#ust6 5i #or8a se transmite direct ielei% prin ol8. 92.

+ la compresoare cu piston

+ la motoare cu abur+ a motoarele cu aur% 7n ma(oritatea ca0urilor pistoanele suntcu dublu efect: auruleste admis alternati& la cele dou6 capete ale cilindrului%ac8ioni aici este ne&oie de etan5are% deci de segmen8i care apas6 pecilindru% deci de ungere.

+ la pompe cu piston+ Structura unei pompe cu piston este similar6 cu a unui motor.?tan5area se #ace de oicei cu garnituri de cauciuc% a c6ror stare de u0ur6 treuiesupra&eg-eat6 permanent.

+ la actionari hidraulice- Pistoanele #olosite la ac8ion6rile -idraulicesunt luri#iatede oicei c-iar de #luidul de lucru "de oicei ulei$. /i#eren8ele de temperatur6 micidintre piston 5i cilindru permit (ocuri #oarte mici% ca urmare de oicei nu estene&oie de etan56ri speciale.

+ tili0area pistoanelor este in general oportuna atunci cand iner&ine comprimarea

unui #luid% sau unde presiunea unui #luid este #olosita pentru o actionare.

ucrarea de #ata studia0a pistonul ce ec-ipea0a un motor cu ardere interna deci se &oranali0a in continuare &ariante constructi&e si tipuri de piston speci#ice motoarelor cuardere interna.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Ma%C5%9Fin%C4%83http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Mi%C5%9Fcare&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Cilindru_motorhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Spa%C5%A3iuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Volumhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Aerhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Amestec_carburant&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Fluidhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Presiunehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Piston#cite_note-LTR-0http://ro.wikipedia.org/wiki/Energie_intern%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Lucru_mecanichttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ma%C5%9Fin%C4%83_termic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Ma%C5%9Fin%C4%83_termic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Compresorhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Motor_hidraulichttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Biel%C4%83-manivel%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Gazhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Piston#cite_note-1http://ro.wikipedia.org/wiki/Motor_cu_aburhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Aburhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Cauciuchttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Ac%C5%A3ionare_hidraulic%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Ma%C5%9Fin%C4%83http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Mi%C5%9Fcare&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Cilindru_motorhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Spa%C5%A3iuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Volumhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Aerhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Amestec_carburant&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Fluidhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Presiunehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Piston#cite_note-LTR-0http://ro.wikipedia.org/wiki/Energie_intern%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Lucru_mecanichttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ma%C5%9Fin%C4%83_termic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Ma%C5%9Fin%C4%83_termic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Compresorhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Motor_hidraulichttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Biel%C4%83-manivel%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Gazhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Piston#cite_note-1http://ro.wikipedia.org/wiki/Motor_cu_aburhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Aburhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Cauciuchttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Ac%C5%A3ionare_hidraulic%C4%83&action=edit&redlink=1


5/17

Motorul in doi timpi

9!

Motorul in 2 timpi este un motor cu ardere interna care e#ectuea0a ciclul termodinamicin 2 miscari successi&e ale pistonului in comparatie cu dulul necesar motoarelor in 4timpi.

Aceasta e#icienta crescuta este reali0ata prin #olosirea inceputului compresiei sis#arsitul arderii pentru a e#ectua simultan admisia si e&acuarea "#unctia de aleia($. Ast#elmotoarele in doi timpi #urni0ea0a deseori puteri speci#ice mult mai mari.


6/17

Motorul in patru timpi

94

1 cama pentru actionarea supapei de e&acuare 2 u(ie ! cama pentru actionarea supapei de admisie 4 supape "e&acuare respecti&e admisie$ ' canale pentru lic-iul de racire ) piston * iela @ arore cotit

Motorul in 4 timpi reali0ea0a ciclul motor la 2 rotatii complete ale arorelui cotit. Cei4 timpi se re#era la admisie% compresie% arderedestindere si e&acuare. Pistonul inmiscarea sa se deplasea0a intre doua puncte moarte% superior"interior$ si celin#erior"exterior$.

Ciclul incepe in PMS% atunci cand pistonul se a#la cel mai departe de axa aroreluicotit. Pe #a0a de admisie pistonul executa o miscare descendenta% creand o depresiune incamera de ardere. n amestec de comustiil si aer este #ortat"de presiunea atmos#erica

sau de catre o presiune superioara$ sa intre in cilindru prin galeria de admisie. lterior seinc-ide supapa de admisie si pe timpul de compresie amestecul aer+comustiil estecomprimat. Pe #inalul compresiei amestecul este aprins prin intermediul unei u(i"inca0ul motoarelor tto$ sau datorita temperaturii si presiunii de comprimare"in ca0ulmotoarelor /iesel$. Presiunea re0ultanta a ga0elor de ardere impinge pistonul de+a lungultimpului motor spre PMI. Pe timpul e&acuarii% pistonul impinge produsele arderii pegaleria de e&acuare prin intermediul supapei de e&acuare iar ciclul se reia din momentula(ungerii pistonului in PMS.


7/17

Cerinte si conditii impuse pistonului egim de #unctionare

1. /e#ormarea pistonului su actiunea #ortelor

In timpul #unctionarii capul pistonului este supus actiunii #ortei de presiune ,p"#igB$%care se transmite prin umerii mantalei la olt. ,orta de presiune de#ormea0a pistonul"$%ast#el incat% apasarea mantalei pe cilindru tinde sa se concentre0e numai pe muc-iain#erioara a mantalei% canalele pentru segmenti se inclina #ata de planul trans&ersalimpiedicand aplicarea normala a segmentilor pe supra#ata cilindrului% iar de#ormareaumerilor mantalei determina aparitia unor sarcini concentrate in 0ona A% care pro&oacadistrugerea ei. e0ulta ca pistonul treuie sa indeplineasca o conditie #undamentala: sa posede origiditate inalta. Componenta normala 3 aplica pistonul pe cilindrul si produce #orta de#recare ,#. Intrucat #orta normala lucrea0a intr+un singur plan% mantaua este aplicata pecilindru numai in planul de oscilatie a ielei% normal pe axa umerilor si este de#ormata dereactiunea cilindrului luand in#atisarea unei elipse"c$% cu axa mare dupa directia axei

umerilor mantalei. Ast#el apare pericolul de locare a pistonului cand diametrul mare al elipsei depasestediametrul cilindrului. Masuratori tensometrice arata ca e#orturile unitare &aria0aneuni#orm in corpul pistonului si ating &alori ridicate"d%e%#$.

2. ataia pistonului

Pistonul se montea0a in cilindru cu un (oc D% care asigura deplasarea liera a lui. ,ortanormalaN&aria0a ca marime si sens% deplasea0a pistonul in trans&ersal al cilindrului miscarea trans&ersala si+l aplica in decursul unui ciclu cand pe o parte cand pe cealaltaa cilindrului"#ig.12.!a si $. ,orta de #recare ,# produce un moment de rasturnare a pistonului in (urul axei deoscilatie% care determina ascularea pistonului sau miscarea de rotatie"c$. Miscareatrans&ersala care aplica alternati&e pistonul cu soc pe cilindru ca si ascularea lui produc&iratia cilindrului% insotita de 0gomote caracteristice% denumite bataia pistonului.

!. Starea termica a pistonului

In contact cu ga0ele #ierinti pistonul primeste #luxul de caldura Epsi se incal0este.

Pistonul e&acuea0a #luxul Epatinge starea de ec-iliru termic la o temperatura relati&ridicata. ,luxul de caldura Eprepre0inta @..1FG sau 1'..2FG din puterea e#ecti&a a unuiMAS% respecti& a unui MAC. Cea mai mare parte din caldura primita )F..*'G see&acuea0a la ni&elul PS"#ig. 12.'$H o una parte din caldura% 2F..!FG se e&acuea0a prinmantaH restul se transmite ga0elor din carter si uleiului% care &in in contact cu parteainterioara a capului sau PS+ul% precum si oltului si ielei. ?&acuarea de caldura din piston produce ine&itail un gradient de temperature in

peretii acestuia. Variatia temperaturii in lungul pistonului este totdeauna aceeasi:descreste de la cap spre partea in#erioara a mantalei.


8/17

?c-ilirul termic al pistonului% deci ni&elul maxim de temperatura% depinde de regimulde #unctionare a motorului. Ast#el% reducerea sarcinii si turatiei micsorea0a ni&elultemperaturilor din piston"#ig.12.*$% deoarece in primul ca0 se reduce do0a de comustiil%iar in al doilea ca0 se reduce numarul de cicli in unitatea de timp. Diferenta functionala de temperatura"di#erenta dintre temperatura in #unctionare sitemperatura la monta( sau la receJ$ produce dilatarea pistonului cu implicatii #oartemari. Pistonul se dilata radial si longitudinal. /ilatarea longitudinala da pistonului #orma

tronconica"12.@%a$. /ilatarea mai mare a capului si PS+ului"#ig12.@% construita pe a0amasuratorilor experimentale% prin ampli#icarea de#ormatiilor de 1FF ori$% creea0a pericolde gripa( si compromite ase0area corecta a segmentilor #ata de planul normal la axacilindrului. Pentru a pre&eni griparea sau locarea pistonului in cilindru din cau0a dilatarilor% c-iarin regim nominal se pre&ede intre cele doua organe un (oc diametral DK% numit jocul lacald"d$. a sarcini si turatii reduse% la mersul in gol% pistonul este receJ si (oculdiametral D% numitjocul la rece% se ampli#ica de cate&a ori% iar pistonul #unctionea0a cu0gomot. a monta(% (ocul diametral D numit sijocul de montaj"e$ este de cate&a ori maim

re decat DK. Pentru MAS+uri de autoturism se &a proiecta un piston silentios% cu (ocuri D mici% darcu DK su#icient de mare pentru a pre&eni gripa(ul.

Diferenta locala de temperatura produce tensiuni termice si deformatii in piston% 0onacapului #iind cea mai periculoasa.

4. ngerea% #recarea si u0area pistonului

leiul a(unge pe oglinda cilindrului proiectat de manetoane. Vite0ele mari dedeplasare a pistonului% asigura un regim -idrodinamic de ungere% indeosei pe portiunilemedii ale cursei si la turatii mari. In (urul punctelor moarte cand &ite0a pistonului sereduce pana la anulare% se produce intreruperea #ilmului de ulei. Conditiile grele de ungere impun cuplului de #recare piston+cilindru sa posede

proprietati anti#rictiune superioare pentru a se pre&eni griparea si a se micsoracoe#icientul de #recare."#ig12.1!$ Procesul de u0are a pistonului este determinat de tipurile principale de u0are si anume:u0area ade0i&a% u0area ara0i&a% u0area de contact% u0area prin ooseala. /aca (ocurile demonta( sunt insu#iciente% ungerea este nesatis#acatoare% de#ormarea pistonului esteneuni#orma% apar ri0uri pe supra#ata mantalei"a$. Prin ataia pistonului se expul0ea0a

pelicula de ulei si apar puncte de contact direct. In ca0ul unui monta( incorect sau alsupraincal0irii pistonului% u0area de contact e&oluea0a pana la griparea pistonului. Aparitia intre manta si cilindru a unor particule dure"asc-ii de metal% pra#% particule decalamine sau lac$ deplasate indeosei de curentul de ulei% produc u0ura ara0i&a.Materialul pistonului din dreptul primului canal incal0indu+se puternic isi pierdere0istenta si duritatea% iar socurile repetate ale segmentului pe #lancurile canalului productesirea sau ruperea lor"$. /e#ormarea #lancurilor canalelor reduce intr+atat e#icienta de etansare a segmentilorincat constituie principala cau0a care scoate din #unctiune pistonul. Incal0irea intensa a


9/17

capului pistonului pro&ocata la MAS de detonatie sau aprinderi secundare% de amesteculprea sarac sau de un a&ans prea mic la declansarea scanteii% conduce la de#ormareacapului"c$ sau gaurirea lui"d$.

'. ?&acuarea caldurii din piston

Temperatura ridicata a pistonului a#ectea0a nu numai siguranta in #unctionare si

u0areaH se micsorea0a gradul de umplere% creste inclinarea la detonatie a motorului.?&acuarea caldurii din piston de&ine ast#el un de0iderat de prima importanta. Se oser&ade la inceput ca exista o anumita corelatie intre caldura e&acuate prin PS si cea e&acuata

prin manta. In solutia clasica de piston% PS nu &ine in contact cu cilindrul% dar caldura see&acuea0a prin intermediul segmentilor. Mantaua care g-idea0a pistonul in cilindru treuie sa aia dilatari mici pentru ca (oculla rece si 0gomotul sa #ie reduse. Ca urmare este de dorit sa se micsore0e #luxul termic

prin manta% ceea ce presupune insa o crestere a #luxului termic la ni&elul PS. Acestde0iderat conduce la o incal0ire importanta a PS+ului% care intensi#ica #enomenul de

coxare a segmentilor. ?&acuarea de caldura din piston se reali0ea0a pe mai multe cai. na dintre solutiilee#iciente consta in utili0area unor materiale cu conductiilitate ridicata% care usurea0adeplasarea #luxului termic"#ig2.14$. /aca se mareste coe#icientul de conductiilitate L%atunci #actorul de solicitare termica a materialului ,st &a #i sporit% ceea ce permite oincarcare termica mai inalta a capului pistonului. data cu cresterea incarcarii termice a pistonului s+a impus racirea #ortata a capuluicare urmareste:

1$ sa reduca temperatura maxima pentru a spori &aloarea #actorului ,stin #unctionareH2$ sa reduca temperature primului canal pentru a pre&eni locarea segmentuluiH!$ sa reduca di#erentele de temperature pentru a micsora tensiunile termice si

de#ormatiile.

). Masa pistonului

Tendinta generala de reducere a masei organelor de masini% in scopul economiei demetal este accentuata in ca0ul pistoanelor de un de0iderat suplimentar: reducerea #ortelorde inertie in &ederea sporirii turatiei cale e#icienta de marire a puterii motorului. Se

poate proiecta un piston cu masa redusa daca:

1$ se micsorea0a grosimea peretilor apare in discutie rigiditatea si re0istentamecanicaH

2$ se reduce inaltimea PS procedeu limitat de numarul si inaltimea segmentilorH!$ se scurtea0a mantaua procedeu limitat de &aloarea maxima a presiunilor

speci#iceH4$ se utili0ea0a alia(e cu densitate redusa procedeu limitat de re0istenta mecanica

mai mica a acestor materiale.


10/17

?xperimental s+a constatat ca masa pistonului creste cu puterea a treia a ale0a(ului %ceea ce a permis sa se de#ineasca densitatea"greutatea speci#ica$ aparenta a pistonului#ara segmenti si olt% de #orma:

p N mp/D39Ogdm!

pN Gp/D39Og#dm!

?&olutia dimensiunilor pistonului unui MAS% un ultimii 1' ani arata ca reducereadensitatii aparente este posiila prin micsorarea inaltimii pistonului c-iar daca se sporeste

puterea.,aptul ca la acelasi ale0a(% masa pistonului se distriuie pe o pla(a de &alori Dmp% arata

ca un piston se poate reali0e in &ariante constructi&e di#erite.

/escrierea si componentele pistonului. Tipuri constructi&e

Pistonul se compunde din urmatoarele parti"#ig. 12.1$:

1$ capul partea superioara a pistonului care preia presiunea ga0elorH2$ regiunea port+segmenti"PS$ partea pistonului pre&a0uta cu canale in care se

introduce segmentiiH!$ mantaua partea care g-idea0a pistonul un cilindru si transmite #orta normalaH4$ umerii mantalei partea in care se #ixea0a oltul de aici si numele de locasurile

oltului.

Arhitectura capului pistonului. Capul pistonului depinde in mare masura de tipulcamerei de ardere. a MAS are de oicei #orma unui disc plan"#ig. 12.2' a$% deoarece inacest ca0 supra#ata de sc-im de caldura este minima% iar #aricatia este simpla. ,ormaconca&e "$ apropie camera de ardere de #orma semis#erica dar in conca&itate seacumulea0a ulei care #ormea0a calamina. ,orma omata "c$ re0ista mai ine% deoarece

presiunea ga0elor produce e#orturi unitare de compresiune% dar are in sc-im o supra#atamai mare de sc-im de caldura% iar costul #aricatiei creste.

Pentru a mari rigiditatea capului pistonului partea lui in#erioara se ner&urea0aH inpresent se utili0ea0a ner&ure numai in planul de oscilatie a ielei% care #ac legatura cuumarul mantalei. acirea #ortata a capului pistonului impune solutii constructi&eadec&ate"#ig. 12.1'H12.1)$ In general% la MAS solutiile respecti&e nu sunt utili0aile deoarece complicaconstructia pistonului% il #ac mai inalt s deci cu masa mai mare"de exemplu% distanta de lacap la primul canal este de numai 4..*mm$. neori% la pistoanele motoarelor de putereraportata mare se utili0ea0a insertia de metal pentru primul segment. ipsa unor solutiispeciale la MAS este (usti#icata de solicitarea mai redusa a capului pistonului. Apoi% masa


11/17

redusa a pistonului si simplitatea constructi&e #iind de0iderate principale% capul seexecuta 0&elt% cu linie simpla. Arhitectura mantalei. Presiunea pe supra#ata mantalei se distriuie neuni#orm pe unsector de @F..1FFQ"#ig12.2@%a$ intrucat #orta normala lucrea0a intr+un singur plan. Indreptul oltului mantaua se e&a0ea0a "$ deoarece supra#ata lateral ape sectorul R nu

preia practice #orta portanta. Se reduc ast#el #recarea% pericolul de gripa( si masapistonului. ?&a0area treuie acceptata si pentru ca permite dilatarea umerilor mantalei pe

directia axei lor. S+a demonstrate ca in timpul #unctionarii mantaua ia #orma eliptica.Aceasta de#ormare se e&ita con#ectionand initial pistonul su #orma eliptica cu o&alitateamaxima DF.

In#luenta o&alitatii pistonului asupra scaparilor de ga0e

&alitatea DF9mm F.12 F.1@ F.2F F.2! F.2' F.!F F.!'=a0e scapate 9lmin 1.)! 1.)' 1.*F 2.F4 2.** '.)! 12.*F

Mantaua de #orma eliptica in#luentea0a e#icienta de etansare la ga0e. Pentru MAS aparexigente sporite in ceea ce pri&este ataiaH ele pot #i satis#acute mai usor deoarece

pistonul este mai putin solicitat. solutie curenta consta in separarea mantalei de capul piston practicand o taietura

intr+un plan normal pe axa pistonului% su canalul segmentului de ungere. Prin acestprocedeu #luxul de caldura este impiedicat sa se deplase0e spre manta si temperatureacesteia scade cu !F+'FG% de aceea solutia se numeste piston cu manta rece./e0a&anta(ele constau in #aptul ca PS+ul are un ni&el ridicat de temperature% iar

pistonul% in ansamlu% o rigiditate insu#icienta. alta solutie e#icienta este mantaua elastica. In acest scop se taie mantaua in lungulei"#ig.12.!F% a$ si se con#ectionea0a peretii mantalei cu o grosime redusa"2mm$. a rece%mantaua se montea0a cu (oc mic iar la cald% taietura preia dilatarile. Aceasta solutie a

permis reali0area unor (ocuri de monta( de [email protected]. In timpul #unctionarii%dilatarile repetate ale mantalei duc la de#ormari permanente% iar mantaua isi pierdeelasticitatea si nu mai preia #orta normala. /e0a&anta(ul se inlatura practicand o taieturaolica incomplete"$ pre&a0uta la capat cu un ori#iciu care inlatura concentrareatensiunilor pentru a pre&eni ri0area locala a cilindrului. Solutia se comina% de oicei cu

precedenta si se otine o taietura in #orma de T sau II"c$. Acest procedeu permite

reali0area unor (ocuri de monta( de F.F24BF.F!) mm. /e asemenea se utili0ea0a pe o scara larga pistoanele cu placute de metal. Placutele sepot con#ectiona si din in&ar"otel cu un continut de !)G 3i si )4G ,e si coe# de dilatareliniara de !F de ori mai mic decat al aluminiului$ si se incorporea0a in piston in dreptulumerilor mantalei. Placutele de otel au in plus rolul de a mari rigiditatea mantalei si umerilor acesteiaH deaceea% asemenea pistoane% denumite autotermicese pot utili0a si pe motoarele solicitateintens"unele MAS+uri de autou0e si camioane$.


12/17


13/17

Alia(ul silumin este de trei #eluri: hipoeutectic"cu Si mai putin de 11.*G$H eutectic"cu Siintre 11.*B1!.'G$H hipereutectic"cu Si intre 1!.'B2'G$. Cresterea continutului de Si

pana la 12G imunatateste caracteristicile mecanice si proprietatile anticorrosi&e alealia(ului. Se utili0ea0a pentru pistoane rigide% cu o incarcare termica mare% in ultimii aniindeosei la motoarele supraalimentate. Alia(ele -ipereutectice mai contin cantitati redusede Cu"1G$% 3i"1G$% magne0iu% mangan% #ier% care sporesc re0istenta la rupere% duritatea%re0istenta la coro0iune si re#ractaritatea alia(ului. Cuprul este principalul element de

duri#icare a alia(ului si mareste totodata conductiilitatea lui.Alia(ele de piston se comporta di#erit la u0ura. Asenta uleiului dintre piston si

cilindru in perioadele grele de #unctionare a motorului"la roda(% la pornirea motoruluirece$ intensi#ica u0area pistonului. sporire a durailitatii se otine prin acoperirea

pistonului% indeosei a mantalei% cu straturi protectoare% care au calitatea de a mariaderenta uleiului la metal% de a imunatati calitatile de anti#rictiune ale supra#etei% de a #ire0istente la atacuri c-imice. Cositorirea si plumbuirea pistonului. Se acopera pistonul cu un strat de staniu"'B!Fm$ care micsorea0a perioada de roda( datorita plasticitatii lui si pre&ine aparitia de

ri0uri la pornirea motorului rece% datorita calitatilor une de alunecare. Grafitarea pistoanelor. Se acopera pistonul cu un strat ogat in gra#it care pre&inegriparea pistonului% deoarece stratul protector retine uleiul. ?l retine de asemeneaimpuritatile dure din ulei si nete0este neregularitatile de prelucrare. Eloxarea pistonului. Se acopera pistonul cu un strat de oxi0i de aluminiu"oxidareelectrolitica$% de 1FB!FmH stratul dur si poros retine uleiul si mareste re0istenta lau0ura.

TIPI C3STCTIV?

PIST3 P?3T MTA? I3 2 TIMPI,olosite pentru MAS si MAC care ec-ipea0a &e-icule cu

incarcatura mare destinate pasagerilor. Au incorporateplacute de otel si sunt #ara ner&uri. ,ormea0a un corpuni#orm cu re0istenta #oarte ridicata.


14/17

PISTA3? C MA3TA T3ATACapul pistonului% PS+ul si mantaua #ormea0a o structurarousta . Aceste pistoane au o durata lunga de &iata si pot #iadaptate atat pentru MAS cat si pentru MAC. /omeniul deaplicatie cuprinde motoare de cilindree mica precum siunitati de putere mare.

PISTA3? C MA3TA ,UATAAceste tipuri de pistoane se gasesc de regula in componentamotoarelor de serie de inalta per#ormanta sau motoarelor decurse. /atorita procesului de #aricatie sunt mai rigide siprin urmare permit con#ectionarea unei mantale reduse cadimensiuni si implicit greutate.

PIST3 /? TIP ATT?MIW X/T?MIW

Sunt pistoane #oarte silentioase in #unctionare si se #olosesc inprimul rand la autoturisme. Pistoanele au placute de otelincorporate si sunt pre&a0ute cu ner&uri in 0ona de tran0itie

dintre PS si manta.


15/17

PISTA3? /? TIP ECOFORM C A=A /?A3?CA? P?3T TSunt pistoane optimi0ate din punct de &edere al greutatii%destinate MAS+urilor ce ec-ipea0a autoturisme si se #aricaprintr+o te-nica speciala de turnare. Sunt pistoane cu ogreutate redusa si cu o rigiditate structurala #oarte ridicata.

PISTA3? C CA3A /? S?=M?3T T3AT SIT P?VAYT C CS?Sunt destinate motoarelor /iesel si au un canal desegment turnat din #ier care este re0istent la u0ura inspecial in perioada de roda(. Cu a(utorul ucselorcon#ectionate dintr+un material special% oltul are ocapacitate de incarcare cu sarcini ridicate.

PISTA3? C CA3A? /? S?=M?3T ACIT?a aceste pistoane canalele de racire si canalele desegment sunt cominate intr+un process unic de productiecare #urni0ea0a pistonului re0istenta la incal0ire% in special

in 0ona segmentului de #oc.


16/17

Pentru proiectarea pistonului de motor 1.4 MPI al autoturismului /acia ogan am ales&arianta constructi&a depiston cu manta turnata. Aceasta este con#orma tipului de motor

ales% regimului de #unctionare al autoturismului% precum si duratei de &iata asteptate.

M?MI USTI,ICATIV /? CAC

Quick Details

Type:Piston

Size:76.4mm

Car Make:POLO

OE NO.:03610706

P!a"e o# Ori$in:%e&ei' C(ina )Main!an*+

,ran* Name:C-P

Mo*e! Nm&er:Po!o 1.4

C-L /ia:76.4mm

Piston Len$t(:.3mm

Compression %ei$(t:2mm

C-L No.:4

Piston ei$(t:0.6k$

Piston Pin /ia:17mm

Piston Pin Len$t(:1.mm

Piston in$ No.:3

Stee! S(eet:N

Stee! in$:N

PISTA3? /? TIP FERROTHERM

Capul con#ectionat din otel si mantaua din aluminiu intra incontact in 0ona amplasarii oltului. /atorita proprietatilorde rigiditate si u0ura redusa% aceste pistoane suntcompatiile motoarelor cu emisii poluante reduse% in special

cu motoarele su use la sarcini mari. 9'


17/17

Diametru exterior : 17 mmDiametru interior : 9 mm

: 54 mmNumar de productie: 076156Alezaj-: 76,51 mmInaltime compresie: 28,92 mmlungime: 49,92 mAdancime oala 1: 1,98 mmAdancime scaun ventil 1: 2,2 mmAdancime scaun ventil 2: 2,2 mmod motor : AHWsau:od motor : APEsau:od motor: AUA

Adancime oala 1: 1.980 mm!olt-: 17 mm

Inaltime compresie: 28.920 mm"ungime #olt: 54 mm"ungime: 49.920 mmAlezaj-: 76.500 mmAdancime scaun ventil 1: 2.323 mmDiametru oala: 61.900 mmod motor: AHWsau:od motor: APEsau:od motor: AUA

Proiect Piston

Documents

Transcript of Proiect Piston