Product

ie

industia

la

durabil

a

Cuprins

Cap. I. Prezentarea generala a industriei clor alcalilor

1.1.Descrierea profilului si a distributiei geografice

1.2.Caracterizarea produselor

1.3.Prezentarea productiei si consumurilor la nivel regional si global

Cap. II. Descrierea procesului industrial

2.1.Descrierea fazelor procesului

2.2.Schema bloc a procesului

2.3.Schema fluxului tehnologic

Cap. III. Inventarul emisiilor poluante rezultate din proces

3.1.Emisii rezultate din proces

3.2.Identificarea si analiza pierderilor din proces

3.3.Inventarierea substantelor toxice si periculoase

Cap. IV. Evaluarea performantei procesului pe baza indicatorilor de dezvoltare durabila

Cap. V. Posibilitati de prevenire si control al poluarii

Cap. VI. Concluzii generale

Bibliografie

ETAPA 1: PREZENTAREA GENERALA A INDUSTRIEI VARULUI

1.1. Descrierea profilului si a distributiei geografice

Producţia de var a cunoscut o mare dezvoltare în ultimii ani, atât ca volum cât şi

ca diversitate şi calitate. În condiţiile actuale, calitatea produsului devine factorul

cel mai important pentru creşterea eficienţei economice a întregii activităţi a industriei

lianţilor, pentru creşterea nivelului de calitate a construcţiilor realizate, precum şi pentru

sporirea volumului de produse destinate exportului.

Varul este singurul material care are o vechime de peste 7500 de ani in industria

constructiilor, avand poziţia de lider de necontestat pentru utilizarile lui.

Pentru fabricarea varului se foloseste piatra de var de origine muntoasă ce conţine carbonat

de calciu Ca COS, carbonat de magneziu Mg COS şi adaose în formă de nisip şi argilă.

La o temperatură de 800 - 1000°C în cuptor special de piatra de calcină - magneziana disociază în oxid de calciu CaO , oxid de magneziu MgO şi bioxidul de carbon CO2 . În afară de acesti trei componente, după procesul de ardere mai avem în procent scăzut elemente ca: SiO2 , Al2O3 , Fe2O3 .

Clasificarea varului se realizeaza:

1.Dupa densitate in gospodaria obsteasca varul se clasifica in : a) De constructii. b) Tehnic.

2. Dupa modul de intarire varul de constructii este :a) Var aerian- are posibilitatea de a se întări numai în condiţii normale cu mediu uscat .b) Var hidraulic- spre deosebire de varul aerian poate să-şi menţină duritatea

şi să se ţntărească într-un mediu apos

Din punct de vedere al productiei varul a cunoscut o mare dezvoltare în ultimii ani, atât ca

volum cât şi ca diversitate şi calitate. În condiţiile actuale, calitatea produsului devine factorul cel

mai important pentru creşterea eficienţei economice a întregii activităţi a industriei lianţilor,

pentru creşterea nivelului de calitate a construcţiilor realizate, precum şi pentru sporirea

volumului de produse destinate exportului.

Producţia mondială de var a crescut constant de la sub 60 de milioane de tone în 1960 la o

cifră de aproape 140 de milioane în 1989. Asociaţia europeană de var, estimează totalul

producţiei mondiale de var la 300 de milioane de tone.

1.2. Caracterizarea pietei si a produselor

Producţia de var a cunoscut o mare dezvoltare în ultimii ani, atât ca volum cât şi ca

diversitate şi calitate. În condiţiile actuale, calitatea produsului devine factorul cel mai important

pentru creşterea eficienţei economice a întregii activităţi a industriei lianţilor, pentru creşterea

nivelului de calitate a construcţiilor realizate, precum şi pentru sporirea volumului de produse

destinate exportului.

Varul (oxid de calciu) sau varul hidratat (hidroxid de calciu) este utilizat in aplicatii multiple

in viata obisnuita ca obtinerea otelului, stabilizarea solurilor, constructii – mortare, papetarie,

chimicale, materiale plastice, covoare, vopsele, controlul poluarii, tratarea apei, astfel industria

varului si a produselor pe baza de var este in ascensiune.

Piaţa varului la nivel mondial este estimatã la 35-36 de milioane de euro, cu rate de creştere

de pânã la 10% anual, datorita creşterii cererii de materiale de construcţii 

Pe piaţa românească a varului, alături de achizitorul HeidelbergCement AG şi de Societatea

Comercială "Tagrimpex Romcif" - S.A. Fieni sunt prezenţi următorii producători: Societatea

Comercială "Lafarge Romcim" - S.A. cu fabricile: Medgidia, Târgu Jiu, Societatea Comercială

"Holcim Romania" - S.A. cu fabrica Aleşd, numeroşi producători locali (vărării), combinatele

siderurgice, fabricile de zahăr care produc pentru nevoile proprii etc.

Produse pe baza de var

1.Mortar si ipsos

Pentru realizarea acestora varul a fost utilizat ca agent de legătură. Deşi este mai încet în

protecţie până la întărire faţă de mortarul din ciment pur, mortarul de var (sau „bastard”) îşi

păstrează avantajul plasticităţii şi astfel se aplică rapid. Lucrările de zidărie cu mortar de var

prezintă aceeaşi rezistenţă, cu toate acestea este mai impermeabil, mai maleabil şi mai puţin

sensibil.

3. Materiale de constructii

Mai multe categorii de materiale de construcţii sunt folosite cu varul şi carbonatul de calciu

-cărărmizi din siliciu-calcar, care conţin combinaţia de var şi nisip silicos;

-beton celular, obţinut din mortar gazificat bazat pe  nisip silicos, var şi ciment;

-cărămizi decorative galbene sau roz-portocalii, obţinute prin decolorarea oxidului de fier din

argilă prin carbonatul de calciu în granulaţie fină: concret, în toate formele sale,   carbonatul

de calciu în granulaţie fină face cărămizile mai netede, cu aspect mai elegante şi mai puţin

poroase.

3. Vopsele, coloranţi, lacuri şi filere

Varul este utilizat de foarte mult timp ca produs de bază în văruirea pereţilor, datorită unor

calităţi ca: rezistenţa la rugină, umiditate şi foc, cât şi datorită caracterului natural alb şi a rolului

de dezinfectare. Însă varul este utilizat şi pentru a obţine pigmenţi de alb, cum ar fi albul satinat .

4.Stabilizatori pentru sol

Pietrele şi nisipul calcaroase, atent gradate, sunt utilizate pe scară largă în construcţia

terasamentelor şi a drumurilor, în fabricarea betonului şi a asfaltului. Aveste produse sunt din ce

în ce mai standardizate.

Adăugarea varului în solurile argiloase este extrem de răspândită în fundaţiile drumurilor,

liniilor ferate, parcărilor, aeroporturilor etc.

Varul hidratat este utilizat ca filer în amestecurile de asfalt şi în matriţele de asfalt: aditivul

îmbunătăţeşte semnificativ coeziunea amestecului şi încetineşte îmbătrânirea (mai puţine crăpări

ale asfaltului).

1.3. Prezentarea productiei si consumurilor la nivel regional si global

Productia mondiala de var a crescut constant de la sub 60 de milioane de tone in 1966 la o

cifra de aproape 140 de milioane in 1989. Datorita recesiunii economice generale productia de

var a scazut pe la mijlocul anilor 1970 si inceputul anilor 1980 iar recesiunea mondiala recenta a

dus la o scadere a productiei la 120 de milioane de tone in 1995, dupa cum arata si figura 2.1

cifrele aratate nu ofera o imagine globala deoarece o proportie semnificativa din productia de var

se afla la punctul de folosire (de exemplu,productia de var captivata de fier si otel, industriile de

zahar) si prin urmare nu intra pe piata.

Tara Ramuri producatoare de var

Austria 7

Belgia 6

Danemarca 2

Finlanda 4

Franta 19

Germania 67

Grecia 44

Irlanda 4

Italia 32

Portugalia 12

Spania 26

Suedia 6

Anglia 9

Total 238

Consumul total de var din UE a stagnat deoarece sectoarele cu cererea mai mare, precum

tratarea apei si desulfurizarea gazului lichid, au compensat doar partial cererea scazuta din

sectoarele de metalurgie si otelarie traditionale. Pe termen mediu, piata UE pentru var ar trebui

sa ramana stabila dar ea poate fi afectata de importurile din Europa de Est.

Consumul varului din vanzarile efective in tarile UE de catre diferite sectoare se prezinta

astfel:

Prelucrarea fierului si otelului 6 – 10 milioane tone pe an

Fabricarea hartiei 4 milioane tone pe an

Industria de zahar 2 milioane pe an