Descriere Pid

12
SULINA – PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE 20 5. SULINA O DESCRIERE GEOGRAFICĂ Coordonatele geografice care definesc localizarea oraşului Sulina sunt: 45 o 09’36” latitudine nordică şi 29 o 41’24” longitudine estică. Aflată la extremitatea estică a teritoriului naŃional, Sulina este singurul oraş-port fluvial, la Dunăre şi maritim, la Marea Neagră, al Ńării, situat la gura de vărsare a fluviului prin braŃul cu acelaşi nume. Teritoriul oraşului face parte din RezervaŃia Biosferei Delta Dunării (RBDD), una din cele mai întinse zone umede din Europa, arie de importanŃă ecologică naŃională şi internaŃională şi se plasează între zona tampon marină, la est, şi alte zone tampon şi zone strict protejate, la nord, sud şi vest. Teritoriul administrativ al oraşului Sulina se învecinează la nord cu teritoriul administrativ al comunei C.A. Rosetti, la sud cu teritoriul administrativ al comunei Sfîntu Gheorghe, la vest cu teritoriul administrativ al comunei Crişan, iar la est cu Marea Neagră.

description

DESCRIERE PID SULINA

Transcript of Descriere Pid

  • SULINA PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE

    20

    5. SULINA O DESCRIERE GEOGRAFIC Coordonatele geografice care definesc localizarea oraului Sulina sunt: 45o0936 latitudine nordic i 29o4124 longitudine estic.

    Aflat la extremitatea estic a teritoriului naional, Sulina este singurul ora-port fluvial, la Dunre i maritim, la Marea Neagr, al rii, situat la gura de vrsare a fluviului prin braul cu acelai nume. Teritoriul oraului face parte din Rezervaia Biosferei Delta Dunrii (RBDD), una din cele mai ntinse zone umede din Europa, arie de importan ecologic naional i internaional i se plaseaz ntre zona tampon marin, la est, i alte zone tampon i zone strict protejate, la nord, sud i vest. Teritoriul administrativ al oraului Sulina se nvecineaz la nord cu teritoriul administrativ al comunei C.A. Rosetti, la sud cu teritoriul administrativ al comunei Sfntu Gheorghe, la vest cu teritoriul administrativ al comunei Crian, iar la est cu Marea Neagr.

  • SULINA PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE

    21

    Bilanul teritorial relev c suprafaa teritoriului administrativ este de 32.835,8 ha din care ap i stuf 31.591,2 ha i intravilan 324,74 ha; islazul comunal ocup 1066 ha. Dezvoltat pe ambele maluri ale canalului Sulina, oraul este orientat liniar pe direcia est - vest. Pe malul drept, pe care se concentreaz cea mai mare parte a locuinelor i a activitilor social-economice, trama stradal este perfect ordonat: 6 strzi paralele cu Dunrea, cu strzi transversale practic perpendiculare pe cele longitudinale. Reeaua stradal nsumeaza aproximativ 30 km. Intravilanul oraului Sulina include mai multe trupuri izolate, pentru care sunt necesare reglementri urbanistice stricte, corespunztoare siturii lor n teritoriul administrativ, n cadrul sau n vecintatea unor zone naturale protejate i peisaje valoroase. Terenul pe care este amplasat oraul este plan, n condiiile n care Sulina este aezarea situat la cea mai joas altitudine din Romnia (max.3,5 m fa de nivelul mrii). Sulina este o localitate izolat geografic, dar are o situare n teritoriu atractiv i favorabil pentru practicarea turismului. Farmecul peisager unic al aezrii este dat de mbinarea ntre peisajele oferite de fluviu, de mare i Delt. De la Sulina se poate accede pe canale la unul din principalele complexe acvatice interioare ale Deltei Rou-Roule-Puiu-Lumina, inclus parial n teritoriul administrativ al oraului, iar plaja natural, cu nisip foarte fin, de la Marea Neagr, se ntinde spre sud pe o lungime de 36km de cordon litoral, depind limitele administrative, pn braul Sf. Gheorghe.

  • SULINA PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE

    22

    Complexul acvatic Rou-Roule-Puiu-Lumina

    Sursa: INCDD, PATZR Delta Dunrii Sulina este legat de reedina judeului, oraul Tulcea, principalul centru urban i portal al Deltei, numai pe calea navigabil reprezentat de braul Sulina al fluviului Dunrea. Canalele care strbat Delta i un drum comunal leag oraul de localitile apropiate: Sfntu Gheorghe, C.A. Rosetti, Cardon, Sfitofca, Letea, Caraorman. Este necesar ca aceste conexiuni n teritoriu s fie consolidate ca infrastructur pentru a sprijini ndeplinirea de ctre oraul Sulina a rolului su - determinat de gradul de dotare i echipare - de centru urban zonal de polarizare i influen n teritoriu Prin Ordonana de guvern nr.125/2000, respectiv Legea nr.345/2001, oraul Sulina i mprejurimile sunt declarate obiectiv de importan naional. Se constat ns c subordonarea fa de Tulcea, centrul polarizator judeean, determin orientarea schimburilor comerciale n detrimentul oraului bine constituit care este Sulina.

  • SULINA PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE

    23

    Primria oraului Sulina dispune de acte de proprietate, acte de arhiv aflate in dosarul nr.54/1880 i sentinele nr.51/ 1893 a Tribunalului Tulcea, nr. 154 a Curii de Apel Galai i nr. 490/1896 a naltei Curi de Casaie, prin care se stabilete suprafaa moiei comunale la 6.700 ha, confirmat i de procesele verbale de verificare ale Ministerului Inventarului Avuiilor Publice din 10.06.1939 i 16.05.1940, deinute, de asemenea, de Primria oraului.

    Hrile care nsoesc aceste documente atest ntinderea moiei oraului pn la rmul mrii, ceea ce confirm dreptul inalienabil de proprietate i implicit de administrare - al comunitii asupra fiei litorale a teritoriului administrativ, respectiv asupra plajei. Comunitatea este contient de valorile de patrimoniu natural pe care le cuprine acest teritoriu i de regimul special de protecie impus n cadrul unui proces de dezvoltare durabil, dezvoltare care este indispensabil propirii i bunstrii oraului i care include punerea n valoare a acestui patrimoniu. GEOLOGIA Oraul este plasat n apropierea confluenei braului Sulina cu Marea Neagr, pe un grind fluvio-maritim nisipos ngust corespunztor gurii de vrsare a Dunrii n Marea Neagr, o formaiune geomorfologic relativ nou. ntinderea grindului de amplasare a localitii este de aproximativ 3 km, numai n sensul lungimii, pe direcia de curgere a Dunrii, iar limea maxim este de 500 m. Depozitele

  • SULINA PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE

    24

    vechi ale fundamentului sunt reprezentate prin cele paleozoice si mezozoice, grosimea acestora fiind de circa 85 m fa de cca 45 m n zona de formare a Deltei. Granulometric, depozitele de nisip sunt din ce n ce mai fine spre suprafa, fapt ce demonstreaz c puterea aluvionar a fluviului s-a diminuat de-a lungul anilor. Grindul de amplasare al oraului este neinundabil la debitele maxime ale fluviului i la vnturile estice care blocheaz vrsarea fluviului i creterea nivelului mrii. Zona construit a oraului se afl pe grindul fluvial consolidat, extins la cca 80% din suprafaa acesteia, n direcia sud, cu cote medii de 0.60 - 0.90m fa de suprafaa de referin topografic. Att n zona de tasare maxim corespunzatoare strzilor I III, ct i n zona strzilor III VI, ntre straturile de nisip de sedimentaie se afl straturi de nisip care conin turb i ml aluvionar, martori ai marilor inundaii din trecut, purttoare de suspensii aluvionare, n combinaie cu resturi organice putrezite, cu orizonturi din amestecuri prfoase, saturate, afnate, rezultate din combinaia geologic cu vechea zon extins a Deltei. Caracteristicile fizicochimice i granulometrice ale terenului de fundare a zonei centrale a oraului l ncadreaz n Normativul P7/92 ca teren slab de fundare pentru construcii grele. S-au efectuat sondaje n reea, de detaliu sau pe profile semnificative care traverseaz zone de interes in dezvoltarea orasului Sulina Geotehnic, investigaiile pe probe din foraj i pu au artat urmtoarea structur:

    - Umpluturi din nisip, pietri i bolovani, uneori cu resturi vegetale i de construcii de 1,5-2,0m grosime

    - Depozite arenitice care sunt constituite predominant din prafuri i nisipuri argiloase cu pietri de cca 2,5-3,0m grosime i cu un miros specific de ml

    - Nisipurile argiloase ating cca 4,00m grosime - Urmeaz argile prfoase pn la -16,00m

    Din punct de vedere al acviferului de mic adncime, zona oraului Sulina are nivelul apei subterane la adncimea de -1,50m la -2,00m, n nisipuri. Tasarea medie anual a lucrrilor slab fundate pe perna de nisip (blocurile de apartamente) a fost de 2,5mm. Adncimea maxim de nghe este de 0.90m de la suprafaa solului, n anii cu ierni foarte grele i prelungite (STAS 6054/74). Zona seismic n care este situat oraul Sulina este D , cu un coeficient Ks=0.16 i o perioad de col Tc=1.5 sec, conform P100/92. Grindul fluvio-maritim se afl n dezvoltare n estul localitii, extinzndu-se spre sud, la adpostul digului-jetea al canalului Sulina.

  • SULINA PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE

    25

    n timp ce plaja se extinde spre estul localitii pe seama mrii fenomen n principiu favorabil, n sectorul sudic al coastei, spre localitatea Sfntu Gheorghe, linia de rm sufer o tot mai accentuat retragere, cauzat de proceselor de abraziune, de 200-300 m n ultimii 35 de ani. Cordonul litoral este puin consolidat i are dune de nisip formate sub influena vnturilor . Pe malul stng al canalului Sulina, zona cartierului Prospect este o arie ntins depresionar, supus riscului de inundare pn la ridicarea digului de aprare. SOLURILE n zona Sulina solurile, deosebit de srace n compoziie, formate aluvial pe depozite aluvionare, sunt improprii dezvoltrii activitilor agricole. O parte din populaia local face eforturi considerabile pentru a cultiva plante legumicole n grdinile din jurul caselor pentru autoconsum: pnza freatic este relativ ridicat i menine solul rece o perioad lung; primele legume se obin n ultima decad a lunii iulie i n luna august, dupa care n prima decada al lunii septembrie apar ceuri spontane srturate care usuc culturile. n categoria solurilor locale se nscriu gleisolurile i solonceacurile, care suport un covor vegetal srac i se regsesc inclusiv n zona islazului, zon desecat care are particularitatea de a se srtura n anumite perioade, dac cad precipitaii mai consistente. Histosolurile (solurile organice), care ocup suprafee compacte n zona complexului lacustru Rou-Puiu, reprezint suportul vegetaiei din zonele umede n care se dezvolt stufriile, plaurii, vegetaia acvatic submers. CLIMA Factorul climatic este un factor natural important care favorizeaz practicarea turismului n natur, n condiii optime, timp de cca. 5 luni pe an (mai octombrie). Observaiile meteorologice ncep la Sulina nc din anul 1857. Climatul oraului Sulina este temperat-continental. Ca urmare a specificului circulaiei atmosferice, se manifest predominant influene marine, dar i influene ale circulaiei continentale a aerului. Topoclimatul din zona deltei fluvio-maritime este determinat de calitatea de rezervor termic al apelor costiere puin adnci, care stocheaz cldura n perioada cald i o cedeaz n perioada rece.

  • SULINA PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE

    26

    La staia meteorologic Sulina, temperatura maxim absolut anual a fost de 37.5oC, nregistrat la 20 august 1946, iar minima absolut anual a fost de -25.6oC, nregistrat la 9 februarie 1929.

    n zona Sulinei se nregistreaz unele recorduri climatice pe ar:

    cea mai redus nebulozitate cea mai mare cantitate de radiaie solar cele mai multe zile cu soare 225 de zile fr nghe cel mai mare interval mediu anual cu temperaturi medii zilnice peste 0oC

    (cca. 325) cele mai mici cantiti anuale de precipitaii (330-350 mm) cele mai lungi perioade de uscciune (6-7 luni consecutive)

    La acestea se adaug un potenial energetic eolian considerabil: numai 25-30 de zile fr vnt pe an. La Sulina, mediile multianuale indic 145 zile de var si numai 15 zile de iarn, iar primverile sunt mai lungi (122 zile) dect toamnele (83 zile). Umiditatea relativ a aerului este de 80% - 89%. Microclimatul plajei oraului este determinat de faptul c marea i nisipul plajei se nclzesc i se rcesc n mod diferit, deoarece procesul evaporrii apei i cel al evapotranspiraiei sunt diferite. Dimineaa, condensarea i evaporarea apei se resimt pe plaj la distane de 300500 m de la linia rmului n interiorul plajei, iar spre sear efectul brizei face ca atmosfera sa fie deosebit de placut, eliminndu-se efectul de cldur excesiv. Diferenele termice ntre ora i plaja sunt considerabile - de ordinul a 5 10oC.

    Staia meteorologic

  • SULINA PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE

    27

    DATE CLIMATOLOGICE

    Media temperaturilor n perioada 2003-2007 (oC)

    luna an

    I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

    2003 0,1 -3,0 2,3 8,0 18,0 21,6 22,0 23,4 17,6 12,5 8,1 3,3 2004 -0,7 0,9 5,8 10,7 15,6 20,0 22,4 22,7 18,7 14,6 8,7 4,6 2005 3,4 -0,3 3,8 10,0 17,0 20,2 23,7 23,7 20,1 13,0 7,3 4,1 2006 -2,9 -1,0 4,1 10,7 16,1 20,7 23,1 23,7 18,8 14,1 7,8 5,1 2007 5,5 3,5 6,8 10,7 17,0 22,6 23,7 24,3 17,9 14,2 7,1 2,5 Media precipitaiilor atmosferice ( litri/mp) luna an

    I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

    2003 30,1 16,3 1,3 3,4 1,0 4,8 13,5 3,7 7,3 14,7 10,9 2,7 2004 33,7 5,8 4,6 8,7 20,9 35,2 50,5 5,7 4,3 29,4 18,9 22,6 2005 19,6 22,8 40,4 5,4 19,7 31,8 2,3 50,9 26,5 8,7 44,0 10,5 2006 17,2 11,4 32,8 18,6 15,4 2,2 1,6 105,0 12,8 3,0 8,4 8,6 2007 6,8 4,3 11,2 10,7 0,4 11,2 3,2 24,3 17,9 34,6 7,1 18,6 Durata de strlucire a soarelui

    luna an

    I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

    2003 64h 2min

    102h 1m

    137h 8min

    202h 4min

    338h 9min

    359h 1min

    325h 4min

    322h 1min

    238h 4min

    157h 4min

    44h 3min

    59h 8min

    2004 41h 3min

    98h 3min

    171h 4min

    238h 8min

    256h 6min

    301h 4min

    335h 5min

    286h 3min

    246h 9min

    150h 8min

    129h 2min

    108h 1min

    2005 96h 4min

    133h 0min

    194h 2min

    212h 4min

    278h 8min

    285h 4min

    307h 9min

    319h 0min

    222h 0min

    168h 9min

    69h 4min

    87h 2min

    2006 59h 1min

    100h 3min

    129h 4min

    220h 2min

    306h 3min

    327h 6min

    344h 4min

    337h 1min

    222h 4min

    168h 1min

    98h 4min

    103h 0min

    2007 147h 0min

    86h 4min

    175h 3min

    273h 0min

    305h 3min

    366h 2min

    404h 4min

    303h 8min

    251h 4min

    149h 0min

    171h 3min

    31h 4min

    Umiditatea aerului (%) luna an

    I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

    2003 84 90 82 80 78 74 71 73 77 81 84 83

    2004 81 87 80 79 79 70 68 81 79 83 83 84 2005 89 88 77 83 83 79 81 83 81 77 86 86 2006 86 89 85 80 76 74 66 72 75 80 82 83

    2007 78 82 79 67 78 69 70 71 74 81 84 88

  • SULINA PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE

    28

    BIODIVERSITATEA Prezena i dezvoltarea vegetaiei sunt strns legate de regimul hidrologic, precum i de altitudinea sczut, n medie de 0,31m, pnza de ap freatic aflndu-se la adncimi mici. Din punct de vedere al resurselor vegetale, Sulina dispune numai de resurse stuficole (predominant stuf, papur i pipirig), de pune redus i plante medicinale. Spre mare, vegetaia este de srtur. Cercetrile de specialitate au atestat, la un moment dat, pe teritoriul administrativ al oraului, existena volburei-de-nisip ( identificat prin aceeai denumire tiinific - Convolvulus persicus ca i alte specii de volbur, de ex. volbura-proas). Prezena prezumat a acestei plante protejate n zona plajei este controversat, fr a putea fi demonstrat recent, ndeosebi n contextul proiectelor de punere n valoare a potenialului turistic deosebit al acestei zone. O alt specie care necesit msuri speciale de protejare este Centaureea pontic, specie endemic. Este obligatorie pstrarea n stare slbatic a tufriurilor existente din aceast specie.

    n ceea ce privete ornitofauna, zona Sulina a fost investigat din punct de vedere al populrii cu specii de interes ecologic deosebit (sau specii notabile), nelegnd prin aceasta n primul rnd endemitele i cele periclitate critic, apoi cele vulnerabile i rare i, nu n ultimul rnd, cele cu valoare estetic deosebit. Teritoriile cercetate au fost punctate n funcie de numrul i cantitatea acestor specii, zona Sulina fiind atestat cu o valoare ridicat a biodiversitii, n categoria 30-59 puncte (categoria superioar este cea a valorilor maxime - 60-400 puncte) Evaluarea biodiversitii

    Sursa: INCDD, PATZR Delta Dunrii

  • SULINA PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE

    29

    PLAJA ORAULUI SULINA Una dintre cele mai importante componente ale patrimoniului natural aparinnd oraului Sulina este plaja de la Marea Neagr.

    Este situat n partea estic a intravilanului, pe direcia N-S, perpendicular pe direcia de curgere a Dunrii. De la rmul mrii la limita vegetaiei, distanele variaz de la 50m la 200m. Plaja urmeaza cordonul litoral pn la Sfntu Gheorghe. Nisipul plajei este de o finee excepional, iar peisajul specific marin are un farmec particular.

    Modificrile morfodinamice i evoluia plajei Sulina sunt legate de lucrrile hidrotehnice executate n perioada anilor 85, cnd s-au construit mai multe diguri legate de jetele, pentru modificarea curenilor la gura de vrsare a fluviului, urmrindu-se splarea depunerilor aluvionare aduse de cureni n bar.

  • SULINA PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE

    30

    Lucrrile n cauz au produs modificarea curenilor inclusiv n partea sudic a plajei, unde a nceput un proces continuu de depunere a nisipului de eroziune. Depunerea are loc in partea sudic a digului. Efectul produs asupra plajei Sulina a fost mrirea suprafeei acesteia, plaja avansnd spre mare cu cca 400m. Extinderea plajei favorizeaz construirea unor obiective de utilitate turistic .

    Principala concluzie desprins din consultarea public cu privire la plaj este aceea c administrarea plajei oraului de ctre Consiliul Local i va permite acestuia s acioneze, inclusiv n cadrul unor parteneriate public-privat, pentru dezvoltarea acestei valori de patrimoniu natural prin investiii

  • SULINA PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE

    31

    n amenajri, echipamente i dotri specifice menite s sporeasc atractivitatea i diversitatea Sulinei ca destinaie turistic, ntre care un acva-parc, o scen pentru desfurarea unor spectacole n aer liber i pontoane pentru acostarea de ambarcaiuni i pentru alte activiti de agrement.