PROIECT NR. 130/495 Et. 117arpmbc.anpm.ro/upload/13699_3130.pdfPROIECT NR. 130/495 Et. 117 RAPORT...

REGISTRUL COMERTULUI NR. J29 / 134 / 18.02.1999 RO, COD FISCAL : R 11484100, CAPITAL SOCIAL : 90 000 LEI

PLOIESTI - ROMANIA TEL. 0040 - 44 – 513777/114, 142 FAX: 0040 - 44 - 575412 Bd. BUCURESTI Nr. 37 COD 100680, C.P. 13 - 54

DOCUMENT: FV03SA00.DOC Pagina 1 din 64 Fişier: fv03sa00.doc

S.C. GEOPETROL SA PLOIESTI

PROIECT NR. 130/495 Et. 117

RAPORT PRIVIND STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI GENERAT DE LUCRĂRI PREGĂTITOARE PROVIZORII, FORAJ ŞI PROBE DE PRODUCłIE LA SONDA

2 CÂMPENI EST

ing. Stoica Alina

ing. Bratu Florea 0 07.08.2009 Emis pentru avizare

Rev. nr. Data Descriere Elaborat Consilier

Codul documentului CLIENT: S.N.G.N ROMGAZ S.A. MEDIAŞ SUCURSALA MEDIAŞ

FV 03 SA 00

NR. PROIECT: 130/495 Et.117 RAPORT PRIVIND STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI LA SONDA 2 CAMPENI EST



CUPRINS

1. INFORMAłII GENERALE......................................................................................................................................... 3 1.1. INFORMAłII DESPRE TITULARUL PROIECTULUI ........................................................................................ 3 1.2. INFORMAłII DESPRE AUTORUL ATESTAT AL STUDIULUI DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI ...................................................................................................................................................................... 3 1.3. DENUMIREA PROIECTULUI........................................................................................................................... 4

1.3.1. AMPLASAMENT OBIECTIV........................................................................................................................ 4 1.3.2. SCOP, NECESITATE, OPORTUNITATE.................................................................................................... 5 1.3.3. UTILITATEA PUBLICĂ................................................................................................................................ 5 1.3.4. DESCRIEREA LUCRĂRILOR ..................................................................................................................... 5 1.3.5. DURATA ETAPEI DE REALIZARE ........................................................................................................... 11 1.3.6. INFORMAłII PRIVIND PRODUCłIA ŞI RESURSELE NECESARE......................................................... 11

1.4. INFORMAłII DESPRE MATERIILE PRIME ŞI DESPRE SUBSTANłELE SAU PREPARATELE CHIMICE... 11 1.5. INFORMAłII DESPRE POLUAREA FIZICĂ ŞI BIOLOGICĂ PRODUSE DE ACTIVITATE............................. 12

2. PROCESE TEHNOLOGICE.................................................................................................................................... 13 2.1. PROCESE TEHNOLOGICE DE PRODUCłIE ............................................................................................... 13 2.2. DESCRIEREA PRINCIPALELOR ETAPE ALE ACTIVITĂłII.......................................................................... 14

2.2.1. Amenajare drum de acces............................................................................................................................. 15 2.2.2. Amenajare careu sondă ................................................................................................................................ 15 2.2.3. Lucrari protectie mediu.................................................................................................................................. 17 2.2.4. Alimentarea cu apa........................................................................................................................................ 18 2.2.5. Alimentarea cu energie electrică ................................................................................................................... 19 2.2.6. Alimentarea cu gaze...................................................................................................................................... 19 2.2.7. Canalizare ..................................................................................................................................................... 19 2.2.8. Aprovizionarea sondei ................................................................................................................................... 19 2.3. DERULAREA PROCESULUI DE FORAJ.................................................................................................. 19 2.3.1. EFECTUAREA PROBELOR DE PRODUCłIE ......................................................................................... 26 2.3.2. ACTIVITĂłI DE DEZAFECTARE.............................................................................................................. 26

3. DEŞEURI................................................................................................................................................................. 27 4. IMPACTUL POTENłIAL ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI ŞI MĂSURI DE REDUCERE A ACESTUIA29

4.1. APA................................................................................................................................................................ 29 4.1.1. ALIMENTAREA CU APĂ........................................................................................................................... 30 4.1.2. PROGNOZAREA IMPACTULUI................................................................................................................ 34 4.1.3. MĂSURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI................................................................................................ 35

4.2. AERUL ........................................................................................................................................................... 36 4.2.1. DATE GENERALE .................................................................................................................................... 36 4.2.2. SURSE DE POLUARE.............................................................................................................................. 37 4.2.3. PROGNOZAREA IMPACTULUI................................................................................................................ 38 4.2.4. MĂSURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI................................................................................................ 40

4.3. SOLUL ........................................................................................................................................................... 40 4.3.1. CARACTERISTICILE SOLULUI................................................................................................................ 40 4.3.2. SURSE DE POLUARE A SOLURILOR..................................................................................................... 41 4.3.3. PROGNOZAREA IMPACTULUI ASUPRA SOLULUI ................................................................................ 41 4.3.4. MĂSURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI................................................................................................ 42

4.4. PROTECłIA ÎMPOTRIVA ZGOMOTULUI ŞI VIBRAłIILOR ........................................................................ 43 4.4.1. SURSE DE POLUARE ............................................................................................................................... 43 4.4.2. PROGNOZARE IMPACT............................................................................................................................ 46 4.4.3. MASURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI................................................................................................. 46

4.5. GEOLOGIA SUBSOLULUI ............................................................................................................................. 49 4.5.1. CARACTERIZAREA SUBSOLULUI .......................................................................................................... 49 4.5.2. IMPACTUL PROGNOZAT......................................................................................................................... 50 4.5.3. MĂSURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI................................................................................................ 50

4.6. BIODIVERSITATEA ....................................................................................................................................... 50 4.7. PEISAJUL ...................................................................................................................................................... 51

4.7.1. IMPACTUL PROGNOZAT......................................................................................................................... 51 4.7.2. MĂSURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI................................................................................................ 52

4.8. MEDIUL SOCIAL ŞI ECONOMIC ................................................................................................................... 52 4.8.1. IMPACTUL POTENłIAL ........................................................................................................................... 52 4.8.2. MĂSURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI................................................................................................ 53

4.9. CONSIDERAłII CULTURALE ŞI ETNICE, PATRIMONIUL CULTURAL ........................................................ 53 5. ANALIZA ALTERNATIVELOR............................................................................................................................... 53 6. MONITORIZAREA MEDIULUI ................................................................................................................................ 53 7. SITUAłII DE RISC .................................................................................................................................................. 54




7.1. MĂSURI DE PREVENIRE A ACCIDENTELOR...................................................................................................... 56 7.1.1. Măsuri de prevenire a accidentelor pe perioada de foraj sondă – probe ...................................................... 56 de producŃie............................................................................................................................................................. 56 7.1.2. Măsuri generale de prevenire a poluării ........................................................................................................ 59

7.2. PLAN DE RECONSTRUCłIE ECOLOGICĂ A AMPLASAMENTELOR LA............................................................. 60 ÎNCETAREA ACTIVITĂłII ............................................................................................................................................ 60

8. DESCRIEREA DIFICULTĂłILOR........................................................................................................................... 61 9. REZUMAT ............................................................................................................................................................... 61




1. INFORMAłII GENERALE

1.1. INFORMAłII DESPRE TITULARUL PROIECTULUI Titular proiect: S.N.G.N. ROMGAZ S.A. MEDIAŞ SUCURSALA MEDIAŞ Adresa: Str.Unirii, Nr.4, Mediaş, Jud. Sibiu. Telefon: 0269 839467 FAX: 004 0269 306340

1.2. INFORMAłII DESPRE AUTORUL ATESTAT AL STUDIULUI DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

Autor atestat: S.C. GEOPETROL S.A. PLOIEŞTI Adresa: Bd. Bucureşti nr. 37, Ploieşti, jud. Prahova Telefon: 0244 513777 int. 196 FAX: 0244 575412 Cuvinte cheie

Sonda – construcŃie specială de forma unei găuri cilindrice, săpată în scoarŃa pământului, vertical sau înclinat, cu mijloace mecanizate, prin care se pot face cercetări geologice sau se pot extrage la suprafaŃă minerale fluide;

Foraj – un complex de lucrări legate de traversarea, consolidarea şi izolarea formaŃiunilor geologice ale scoarŃei terestre, de la suprafaŃă până la o anumită adâncime, în scopul realizării sondei;

Ciclul de foraj – succesiunea lucrărilor legate de forajul unei sonde; Fluid de foraj (fluid de circulaŃie, de spălare) – fluid circulat de la suprafaŃă la

talpa sondei şi apoi la suprafaŃă; Burlane de foraj – tuburi din oŃel cu ajutorul cărora se consolidează pereŃii sondei; Detritus – sfărâmături de rocă scoase la suprafaŃă prin lucrările de foraj; Garnitura de foraj – tuburi metalice asamblate prin filet, care coboară sapa până

la talpa sondei; Talpa sondei – partea inferioară a sondei; Gura sondei – partea superioară a unei sonde; Utilajul de foraj – utilajele, maşinile, dispozitivele şi sculele ce compun instalaŃia

de foraj; Manevră – introducerea şi scoaterea materialului tubular din sondă; Material tubular – prăjini de foraj, prăjini grele, burlane, Ńevi de extracŃie; Echipament de circulaŃie – ansamblul de utilaje şi dispozitive care servesc la

prepararea, tratarea şi circulaŃia fluidului de foraj în sonde InstalaŃie de prevenire a erupŃiei – instalaŃie montată la gura sondei cu rolul de a

închide etanş şi sigur gura puŃului în caz de nevoie şi de a permite desfăşurarea operaŃiilor necesare omorârii sondei;

Tubarea sondei – operaŃia de introducere în sondă a unei coloane formată din burlane metalice îmbinate prin înşurubare sau sudare, în scopul consolidării găurii de sondă

Cimentarea sondei – operaŃie care constă în plasarea unei cantităŃi bine stabilite de pastă de ciment în spaŃiul inelar dintre coloana de burlane şi teren;




1.3. DENUMIREA PROIECTULUI Lucrări pregătitoare provizorii, foraj şi probe de producŃie la sonda 2 Câmpeni Est, ce are ca scop explorarea – evaluarea zăcămintelor de gaze de pe structura gazeiferă Câmpeni, structura vecină cu structura Berbiceni.

1.3.1. AMPLASAMENT OBIECTIV

Sonda se va situa în perimetrul administrativ al localităŃii Berbiceni, com. Secuieni, judeŃul Bacău, la cca. 0,7 km sud de localitatea Berbiceni, în zona extravilana a localitatii.

Coordonatele sondei (STERO 70): X = 576.700,00; Y = 657.900,00;

1.3.2. SCOP, NECESITATE, OPORTUNITATE.

Pentru descoperirea de noi rezerve de gaz metan, prin elaborarea unor proiecte geologice de catre S.N.G.N. ROMGAZ S.A. MEDIAŞ, s-a prevăzut săparea sondei de explorare – deschidere 2 Câmpeni Est, având ca obiectiv cercetarea SarmaŃianului inferior în scopul obŃinerii de date necesare precizării aranjamentului structural, stabilirii succesiunii litostratigrafice şi determinării conŃinutului în fluide al colectoarelor transversate şi a celor indicate ca posibil gazeifere dete de informatia seismică.

1.3.3. UTILITATEA PUBLICĂ

Zăcământul de hidrocarburi reprezintă o formaŃiune geologică de roci poros permeabile în care acestea s-au acumulat şi care pot fi exploatate industrial.

SubstanŃa minerală fluidă care urmează a fi exploatată este destinată consumului industrial şi pentru populatie, reprezentând una dintre cele mai importante resurse de materii prime şi energetice.

După gradul de cunoaştere rezervele de hidrocarburi se împart în următoarele categorii : dovedite, probabile şi posibile.

Amplasamentul sondelor de explorare - evaluare este determinat de informaŃiile geologice existente la data prognozării lucrării cu privire la existenŃa stratului în care s-au acumulat hidrocarburile.

1.3.4. DESCRIEREA LUCRĂRILOR

În categoria lucrãrilor de explorare - exploatare a zãcãmintelor de petrol şi gaze, ramura industriei petroliere, se încadreazã lucrãrile privind forajul sondelor - cu caracter temporar durata acestora depinzând de adâncimea la care se află obiectivul, construcŃia sondei şi condiŃiile geologo-fizice ale structurii. În vederea realizării obiectivului se prevăd următoarele etape (ciclu de foraj): 1. Lucrări de suprafaŃă: - amenajarea terenului; - montarea instalaŃiei; - montarea construcŃiilor anexe; 2. Lucrări pregătitoare - verificarea calităŃii montajului; - verificarea funcŃionării utilajelor; - lucrări de montaj în completare; - săparea şi consolidarea găurii prăjinii de antrenare şi a găurii pentru bucata de

avansare;




3. Lucrări de săpare a găurii de sondă (de foraj propriu-zis) - cuprind un ciclu de operaŃii ce se repetă la fiecare sapă nou introdusă şi anume:

- introducerea sapei noi şi a garniturii până la talpa sondei; - săparea în teren până la uzarea sapei; - extragerea garniturii pentru schimbarea sapei; 4. Lucrări de consolidare şi izolare a găurii de sondă – executate periodic prin

tubarea si cimentarea coloanelor de burlane; 5. Lucrări speciale (măsurători geofizice); 6. Lucrări de încercare a productivităŃii stratelor şi punerea sondei în producŃie 7. Lucrări de demontare a instalaŃiei şi transportul la o nouă locaŃie sau la baza

de utilaje a constructorului; 8. Executarea de lucrări pentru redarea terenului în circuitul iniŃial la vechiul

proprietar (lucrări de reconstrucŃie ecologicã).

Pentru realizarea obiectivului “Lucrări pregătitoare provizorii, foraj şi probe de producŃie la sonda 2 Campeni Est” este necesară o suprafaŃă totală de 6392 m2 (din care 5950 m2 pentru careu si 442 m2 pentru amenajare drum acces), care se va închiria temporar de la următorii proprietari:

1. Balaita Vasile = 1252 m2; 2. Leahu Zoita = 840 m2; 3. Gandulescu Constantin = 994 m2; 4. Grosu Ion = 1025 m2; 5. Busuioc Constantin = 1225 m2; 6. Olaru Constantin = 1056 m2; 7. Palăr Gheorghe = 1166 m2.

Terenul necesar obiectivelor (6392 m2 - T 43, A 730), are categoria de folosinŃă actuală arabil.




Forajul propriu – zis După terminarea fazei de mobilizare în legătură cu instalaŃia de foraj se vor executa lucrările propriu-zise de foraj, conform programului de construcŃie prevăzut în proiectul tehnic. Procesul tehnologic de forare al unei sonde constă în săparea unui puŃ cu diametre descrescătoare, de la suprafaŃă şi până la baza stratului productiv cu ajutorul unui sistem rotativ-hidraulic acŃionat de la suprafaŃă. Procesul de foraj se realizează în întregime cu mijloace mecanizate (utilajul instalaŃiei de foraj). Metoda de foraj rotativă este caracterizată prin acŃionarea elementului de dislocare (sapa de foraj) cu ajutorul garniturii de prăjini de foraj de la suprafaŃă. La această metodă de foraj este absolut necesar ca în timpul lucrului sapei, detritusul (roca sfarâmată) să fie îndepărtat permanent de pe talpa sondei şi transportat la suprafaŃă, iar sapa trebuie răcită, lucru realizat de fluidul de foraj. fluid de foraj care este pompat de la suprafaŃă cu ajutorul pompelor cu pistoane tip PN, prin interiorul prăjinilor de foraj. După ce iese prin orificiile sapei fluidul de foraj se încarcă cu detritus pe care-l transportă la suprafaŃă prin spaŃiul inelar dintre prăjini şi pereŃii găurii de sondă. La suprafaŃă fluidul de foraj este curăŃat cu ajutorul sitelor vibratoare şi al separatoarelor de tip hidrociclon, detritusul fiind depozitat într-o habă metalică cu capacitatea de 40 m3, iar fluidul de foraj curat este reintegrat în fluxul tehnologic de foraj. În procesul de foraj, fluidul este vehiculat în circuit închis, astfel încât printr-o exploatare normală nu au loc pierderi pe faze. După executarea forajului fiecărui interval are loc consolidarea găurii de sondă prin tubarea acestuia cu ajutorul unor coloane din Ńevi de oŃel având diametrul corespunzător intervalului săpat. Tubarea sondei reprezintă operaŃia de introducere în gaura de sondă a unor burlane metalice cu scopul de a consolida gaura de sondă şi de a crea canalul sigur de exploatare a hidrocarburilor.




Prin executarea operaŃiei de tubare se are în vedere:

- consolidarea peretelui găurii de sondă. - împiedicarea contaminării apelor de suprafaŃă cu fluidele aflate în sondă - izolarea stratelor care conŃin hidrocarburi (petrol sau gaze) a căror exploatare se

urmăreşte, prevenind contaminarea cu acestea a apelor de suprafaŃă.




Programul de construcŃie al sondei. Rolul coloanelor de tubaj : Prin acest program se realizează consolidarea sondei. Programul de tubare cuprinde coloanele de ghidaj, ancoraj, şi de exploatare. a) Coloana de ghidaj Ø 600 mm

Se va tuba circa 5-6 m adâncime într-un puŃ săpat manual de 1000/1000 mm, pentru pentru izolarea formaŃiunilor de suprafaŃă, combatera posibilelor pierderi de circulaŃie şi protejarea fundaŃiei instalaŃiei de foraj de infiltraŃii ale fluidului de foraj. Totodată această coloană creează posibilitatea curgerii fluidului de foraj către sitele vibratoare şi habele sistemului de circulaŃie. Coloana ∅ 600 mm este alcătuită din burlane confecŃionate din tablă cu grosimea de 6 mm, îmbinate prin sudură. Inainte de tubarea coloanei de ghidaj se va realiza beciul sondei care va avea urmatoarele dimensiuni 2,3 x 2,2 x 1,45 = 7,40 m3.

Coloana de ghidaj îndeplineşte următoarele funcŃii :

- dirijează fluidul de foraj din sondă în sistemul de curăŃire şi stocare a acestuia;

- închide formaŃiunile superioare cuaternare slab consolidate, împiedicând poluarea apelor subterane ;

- protejează gura sondei şi fundaŃiile instalaŃiei de foraj ; - izolează circuitul fluidului de foraj de apele de suprafaŃă şi subterane ;

− Coloana de protecŃie Ø 13.3/8 in Se va tuba la 50 m pentru a izola depozitele de suprafaŃă ce vor fi traversate cu fluid foraj de 1050-1100 kg/m3. Astfel se vor izola formaŃiunile geologice instabile şi permeabile de la suprafaŃă şi va permite continuarea forajului în condiŃii de siguranŃă. Cu




această coloană se va proteja şi pânza de apă freatică aflată la adâncime mică, răspunzând astfel Legii ProtecŃiei Mediului. Având în vedere dificultăŃile întâmpinate la sondele de corelare (pierderi parŃiale si totale ale fluidului de foraj), se consideră justificată tubarea acestei coloane.

După prizarea cimentului din spaŃiul inelar, această coloană va prelua funcŃiile coloanei de ghidare.

− Coloana de ancoraj Ø 9.5/8 in Coloana ancoraj ∅ 9.5/8 in va fi tubată la adâncimea de 600 m. Coloana va fi cimentată până la suprafaŃă cu o pastă de ciment cu densitatea de 1750 kg/m3. La stabilirea adâncimii de fixare a coloanei de ancoraj s-a tinut cont şi de art. 27 din RPE/1982.

Coloana va permite montarea unui sistem de prevenire a erupŃiilor capabil să asigure securitatea sondei la continuarea forajului până la finalul sondei, unde se estimează un gradient de presiune de 1,10 bar/10 m. Pe acestă coloană se va monta instalaŃia de prevenire a erupŃiilor cu presiunea nominală de 350 bar.

c) Coloana de exploatare Ø 5.1/2 in Coloana de exploatare cu diametrul de 5.1/2 in se va tuba la adâncimea de 1900 m, permiŃậnd efectuarea probării stratelor şi eventual exploatarea sondei. Profilul coloanei s-a calculat la golire totală în fluid de 1250-1260 kg/m3. Coloana se va cimenta cu pastă de ciment cu ciment G spumată, nivelul de ciment fiind pana la suprafata. Pentru aceste sonde construcŃia se prezintã astfel:

Denumirea coloanei Diametrul coloanei (in)

Adâncimea de tubaj (m)

Interval de cimentare (m)

(*) Protectie 13.3/8 50 50-0 Ancoraj 9.5/8 600 600-0

Exploatare 5.1/2 1900 1900-0 (*) Pentru evitarea contaminarii solului si subsolului, s-a prevăzut tubarea unor

coloane de protectie cu diametrul de 13.3/8 in la adancimea de 50 m. După executarea tubării fiecărei coloane are loc cimentarea spaŃiului inelar dintre

coloană şi peretele găurii de sondă. Prin cimentul de sondă se înŃelege o categorie foarte largă de materiale liante, fin măcinate, care pompate sub formă de suspensii stabile în sonde, se întăresc şi capătă proprietăŃile fizico – mecanice dorite : rezistenŃă mecanică şi anticorozivă, aderenŃă la burlane şi roci, impermeabilitate, rezistenŃă. Echiparea sondei constă în introducerea Ńevilor de extracŃie şi efectuarea etanşării. După efectuarea acestei operaŃii practic forajul sondei s-a încheiat. Lucrări de refacere / restaurare a amplasamentului

Lucrările de bază (foraj – probe) odată finalizate, sunt urmate de lucrări specifice de redare a amplasamentului la starea iniŃială.

După terminarea forajului, terenul închiriat se redă proprietarilor la starea iniŃială, respectând orografia zonei cât şi calitativ, respectiv la cel puŃin clasa de calitate avută iniŃial.

După terminarea lucrărilor de foraj se vor executa următoarele operaŃii; • Efectuarea probelor de producŃie. • Demontarea instalaŃiei de foraj.




• Transportul instalaŃiei de foraj din incinta careului la baza de producŃie pentru revizii şi operaŃii de întreŃinere.

• Executarea de lucrări pentru redarea terenului în circuitul iniŃial la vechiul proprietar (lucrări de reconstrucŃie ecologicã).

La terminarea lucrărilor amplasamentul este degajat de materiale şi deşeuri şi se trece la reconstrucŃia ecologică prin lucrări agrotehnice specifice. După terminarea lucrărilor de foraj din suprafaŃa necesară obiectivului (6392 m2) se va reda în circuitul iniŃial o surafaŃă de 5840 m2, restul de 552 m2 fiind utilizaŃi pentru echiparea şi exploatarea sondei.

1.3.5. DURATA ETAPEI DE REALIZARE

Lucrările la sonda vor dura circa 73 zile, din care: − mobilizare – demobilizare instalaŃii = 22 zile; − foraj = 36 zile; − probare sondă = 15 zile;

1.3.6. INFORMAłII PRIVIND PRODUCłIA ŞI RESURSELE NECESARE

Pentru descoperirea de noi rezerve de gaz metan, s-a prevăzut săparea sondei de explorare – deschidere 2 Câmpeni Est, având ca obiectiv: cercetarea SarmaŃianului inferior în scopul obŃinerii de date necesare precizării aranjamentului structural, stabilirii succesiunii litostratigrafice şi determinării conŃinutului în fluide al colectoarelor transversale şi a celor indicate ca posibil gazeifere de informatica seismică. Sonda se va fora la adâncimea de 1900 m, cu ajutorul unei instalaŃii de foraj tip F 100 cu acŃionare termică.

Capacitatea de producŃie pentru aceaste sonde nu a fost prognozată deocamdată fiind sonde de cercetare. Resursele energetice necesare, folosite în scopul asigurării activităŃii, sunt:

SPECIFICAłIA U.M. SURSA CANTITAłI

Apă tehnologică m3/zi Transport cu autocisterna 8,98 Apă potabilă m3/zi Sursă autorizată

(PET-uri de la supermarket)

0,72

Energia electrică Kwh LEA 20 kV - CarburanŃi tonă/lună Depozit PECO 180

LubrifianŃi (uleiuri, vaselină)

tonă/lună Depozit PECO 0,3÷0,5

Materiale fluid foraj tone/sondă Contractor fluide 108,032 Ciment tone/sondă ROMPETROL WELL

SERVICES Ploiesti 77

Pentru forajul sondelor se va utiliza o instalatie de foraj de tip F 200 cu acŃionare termică si nu necesita alimentare cu energie electrica;

1.4. INFORMAłII DESPRE MATERIILE PRIME ŞI DESPRE SUBSTANłELE SAU PREPARATELE CHIMICE

Principalele materiale folosite în desfăşurarea procesului de foraj şi probe sunt: • ciment necesar consolidării coloanelor tubate 77 to; • apă tehnologică pentru cimentare 50 m3;




• fluid de foraj necesar 510 m3 • apă tehnologică pentru fluidele de foraj 310 m3; • apă tehnologică pentru intretinere instalatie foraj 61,2,0 m3; • apă tehnologică pentru rezerva de incendiu 110,0 m3; • materiale necesare pentru prepararea fluidului de foraj prevăzut a se

consuma 108,032 tone. Materiale necesare preparării fluidului de foraj:

PRODUS U.M. CANTITATE Faza l Faza ll Faza lll Total sondă

Bentonită (suport coloidal) tone 3,300 5,900 - 9,200 Sodă calcinată(ctrl. duritate) tone 0,100 0,150 0,200 0,450 Sodă caustică(reglare pH) tone 0,100 0,150 0,350 0,600 Drilzone L(fluidizant) mc 0,208 0,416 - 0,624 Sodium Sulphite tone 0,100 0,150 0,350 0,600 MIX II (F,M,C) combatere pirderi tone 1,000 - - 1,000 Carbosan tone - 0,350 0,350 0,700 CMC-LV(control filtrare) tone - 0,650 - 0,650 CMC-HV(control filtrare) tone - 0,150 - 0,150 Ca Carbonate F(podire temporară)

tone - 3,000 - 3,000

Ca Carbonate M(podire temporară)

tone - 3,000 - 3,000

M-I Bar(control densitate) tone - 10,000 29,000 39,000 Lube 167 (agent lubrifiere) mc - 0,208 - 0,208 Duo-Vis tone - - 1,300 1,300 Polypac UL(control filtrare) tone - - 3,100 3,100 KCl(inhibitie marne si argile) tone - - 25,000 25,000 Glydril MC(inhibitie marne si argile)

mc - - 16,000 16,000

Asphasol Supreme(stabilizator de gaură)

tone - - 2,800 2,800

G-Seal Plus(stopare emanatii gaze)

tone - - 0,650 0,650

TOTAL tone 4,808 24,124 79,100 108,032

Aprovizionarea cu materiale se va realiza periodic, la sonda neexistând stocuri de materiale in cantitati mari.

Depozitarea materialelor şi chimicalelor utilizate se face în baraca de chimicale, protejată cu platformă impermeabilă pentru evitarea infestării solului şi a apelor freatice. La manipularea produşilor sub formă de pulbere (bentonite, sodă calcinată, sodă caustică) se va evita inhalarea şi răspândirea lor pe sol. Utilizarea sodei caustice, se va face cu atenŃie pentru a nu se produce accidente umane sau deversări accidentale, la sol.

1.5. INFORMAłII DESPRE POLUAREA FIZICĂ ŞI BIOLOGICĂ PRODUSE DE ACTIVITATE

Principalele surse de zgomot şi vibraŃii rezultă de la exploatarea instalaŃiei de foraj a utilajelor anexe, de la mijloacele de transport. Zgomotele şi vibraŃiile se produc în situaŃii




normale de exploatare a instalaŃiei de foraj, au caracter temporar şi nu au efecte negative asupra mediului. În timpul operaŃiilor desfăşurate la sondă nu se manipulează surse de radiaŃii care pot afecta nivelul natural al radiaŃiilor din zonă. Speciile din fauna sălbatică sunt relativ slab reprezentate în zonă. Ele există în habitate specifice, aflate la o oarecare distanŃă de amplasamentul sondei, în locuri mai ferite, unde de regulă există şi unele surse de apă.

2. PROCESE TEHNOLOGICE

2.1. PROCESE TEHNOLOGICE DE PRODUCłIE Proiectul are în vedere procesul tehnologic pentru foraj, aspectele legate de executarea acestuia în condiŃii tehnice de siguranŃă şi lucrările executate în vederea protecŃiei mediului în timpul forajului şi după încheierea lucrărilor. În acest context, sunt luate în discuŃie: sistemul de realizare, durata procesului tehnologic, caracteristicile, consumurile şi volumele de reziduuri rezultate, acestea fiind dependente de adâncimea de foraj şi de condiŃiile geologo – tehnice care influenŃează derularea normală a procesului de foraj şi/sau în condiŃii de risc. Aceste aspecte rezultă din:

− Sistem de realizare : tip hidraulic, cu acŃionare de la suprafaŃă. − Durata de realizare: 77 zile; − Adâncimea sondei: 1900 m; − Caractersitici zăcamant: Geologic, acumularea gazeiferă ce urmează a fi interceptată prin sonda de

explorare-deschidere 2 Câmpeni Est, se situează pe rama vestică a Platformei Moldoveneşti, în apropierea contactului cu pânza subcarpatică, la sud de câmpul gazeifer Roman.

Activitatea de cercetare geologică în zona Bacău a început în anii ’60, prin forajul unor sonde de prospecŃiune şi explorare, iar din anul 1970 au început să se execute primele profile seismice care nu au permis însă, evidenŃierea aranjamentului structural şi caracteristicile colectoarelor sarmaŃiene. Astfel, rezultatele obŃinute din sondele săpate ulterior, care au confirmat importanŃa economică a acumulărilor de gaze, au dus la reluarea lucrărilor de explorare seismică şi geochimică. Interpretarea profilelor seismice a dus la conturarea unei suprafeŃe productive pe structura Câmpeni, ce urmează a fi verificată prin sonda proiectată.

Recent au fost finalizate lucrările de foraj la sondele 1 Berbiceni şi 1 Bibireşti, care au cofirmat parŃial informaŃiile seismice cu privire la existenŃa acumulărilor gazeifere. Astfel, sonda 1 Berbiceni, care a traversat formaŃiunile cuverturii până la nivelul Jurasicului, cu indicaŃii geochimice estimate în SarmaŃian, Badenian, Eocen, Cretacic şi Dogger, a avut rezultate pozitive la probele de producŃie doar în SarmaŃian, iar sonda 1 Bibireşti a fost abandonată geologic, întrucât interpretarea investigaŃiilor geofizice nu au relevat prezenŃa hidrocarburilor.

Ca urmare a mişcărilor repetate de basculare la care a fost supusă aria moldavă, acumularea depozitelor ce formează cuvertura Platformei Moldoveneşti s-a făcut în timpul a trei cicluri de sedimentare: Cambrian-Devonian, Cretacic inferior-Eocen, Badenian-MeoŃian, iar aranjamentul structural reflectă stilul tectonic-ruptural specific unităŃilor de vorland. Marginea vestică, fiind influenŃată într-o mai mare măsură de mişcările orogenezei alpine, prezintă o coborâre accentuată, în trepte, şi totodată, o afundare sub orogenul carpatic, de-a lungul unor falii orientate NNV-SSE.




Forajul propus, având ca obiectiv principal verificarea informaŃiei seismice referitoare la posibilele acumulări de hidrocarburi în colectoarele sarmaŃiene, va întâlni o succesiune stratigrafică alcătuită din depozite miocene.

În SarmaŃian (0-1890 m), regimul depoziŃional deltaic (de tranziŃie de la mediul marin, la mediul lacustru-continental) însoŃit de mişcările de subsidenŃă/exondare la care era supus bazinul, a determinat importante variaŃii laterale de facies. Astfel secvenŃele nisipos-grezoase au o dezvoltare limitată, cu aspect lentiliform, reprezentând depozite detritice de tipul cordoanelor litorale sau bancurilor nisipoase/grezos-calcaroase incluse în material pelitic. În aceste condiŃii ele sunt capabile să se constituie în capcane pentru hidrocarburi. În partea superioară este posibilă şi interceptarea unor secvenŃe psefitice: pietrişuri formate din elemente de calcare glauconitice, dure, marnocalcare, gresii, dolomite. Carotele mecanice extrase din sondele săpate în zonă, ca şi probele de sită recoltate din sondele menŃionate anterior, relevă că secvenŃele impermeabile sunt constituite din argile calcaroase, uneori parŃial nisipoase, micacee, argile siltice, cu duritate medie, marne, iar secvenŃele psamitice, dezvoltate ca intercalaŃii sau pachete bine individualizate, sunt alcătuite din gresii cuarŃitice şi cuarŃo-litice, cu ciment carbonatic, de la foarte fine până la grosiere, friabile sau cu duritate medie şi nisipuri. Badenianul (1890-1900 m) debutează cu secvenŃa evaporitică: anhidrit alb-cenuşiu, cu fine intercalaŃii de argile plastice, care în sonda 1 Berbiceni a avut o grosime de 10 m. Programul de construcŃie al sondei

− Coloana de ghidaj Ø 600 mm − Coloana de protecŃie Ø 13.3/8 in x 50 m − Coloana de ancoraj Ø 9.5/8 in x 600 m − Coloana de exploatare Ø 5.1/2 in x 1900 m

2.2. DESCRIEREA PRINCIPALELOR ETAPE ALE ACTIVITĂłII În vederea realizării obiectivului se prevăd următoarele etape:

a) Executarea lucrărilor de pregătire şi organizare prin lucrări de construcŃii-montaj în legătură cu instalaŃia de foraj.

b) Executarea lucrărilor de foraj propriu-zise; c) Executarea probelor de producŃie; d) Executarea de lucrări pentru redarea terenului în circuitul iniŃial la vechiul proprietar

(lucrări de reconstrucŃie ecologicã). Sonda se va situa în perimetrul administrativ al localităŃii Berbiceni, com. Secuieni, judeŃul Bacău, la cca. 0,7 km sud de localitatea Berbiceni. Terenul pe care se situează careul viitoarei sonde este o zonă de platou relativ plană şi se situează la o altitudine de circa 270 m.

Accesul la sondă se va realiza din drumul de pământ existent ce face legătura cu localitatea Berbiceni. Din drumul de pământ existent până la locaŃia sondei se va realiza un racord de drum nou proiectat în lungime de 74 m.

În cadrul lucrărilor pregătitoare distingem următoarele categorii de lucrări :




2.2.1. Amenajare drum de acces

Pentru accesul la sondă este necesar să se realizeze un racord de drum nou proiectat în lungime de 74 m pe dale şi să se reamenajeze drumul de pământ existent L = 570 m pe macadam.

– Drumul de acces proiectat Drumul de acces proiectat îşi are originea în drumul pământ existent şi punct final

în careul sondei. Pentru amenajarea drumului de acces L = 74 m se vor executa următoarele lucrări

de terasament: • pregătire pat drum = 340 m2; • aşternere sistem rutier = 340 m2;

Sistem rutier este compus din:

• fundaŃie din balast de 20 cm grosime; • nisip: 2 cm grosime; • îmbrăcăminte din dale prefabricate din beton armat de 3 x 1 x 0,16 m;

Racordul de acces are următoarele elemente geometrice: • lungime = 74 m; • lăŃime carosabilă = 4 m; • suprafaŃă carosabilă = 340 m2 ;

Lucrări terasamente executate: • decopertare strat vegetal = 133 m3 (442 m2 x 0,30 m); • nivelat suprafaŃă decopertată: 442 m2; • pregătire pat drum: 340 m2; • şanŃ din pământ (h = 0,30 m) = 70 m;

– Reamenajare drum de pământ existent Drumul pământ existent reamenajat are următoarele elemente geometrice:

• lungime = 570 m; • lăŃime carosabilă = 4 m; • suprafaŃă carosabilă = 2280 m2 ;

Lucrări proiectate: • pregătire pat drum = 2280 m2; • şanŃ din pământ (h = 0,30 m) = 570 m;

Sistem rutier este compus din: • fundaŃie din balast de 30 cm grosime; • îmbrăcăminte din macadam 10 cm grosime; • acostamente impietruite cu balast (30 x 0,15 m);

Drumul de acces nou proiectat se încadrează în categoria drumurilor de utilitate privată în conformitate cu OrdonanŃa Guvernului nr. 43/1997 aprobată cu Legea 82/1998.

2.2.2. Amenajare careu sondă

Pentru amenajarea careului sondei 2 Câmpeni Est pe care se va amplasa instalaŃia de foraj F 100 cu acŃionare termică, sunt prevăzute următoarele lucrări:

• Decopertarea solului vegetal şi depozitarea stratului vegetal în incinta careului sondei, aceasta constituind depozitul de sol vegetal care va fi folosit la redarea terenului după terminarea lucrărilor de foraj;




• Nivelarea terenului la o singură cotă pentru montarea instalaŃiei de foraj şi a anexelor acesteia.

Amplasarea instalaŃiei de foraj şi a anexelor acesteia se face pe un careu având următoarele caracteristici:

– suprafaŃă ocupată: 5950 m2 din care: – suprafaŃă careu: 4504 m2; – suprafaŃă grup social: 346 m2; – suprafaŃă depozit sol vegetal: 1100 m2;

Pentru amenajarea careului sondei se vor executa următoarele lucrări de terasament:

– decopertare strat vegetal pe adâncimea de 30 cm : 1455 m3. – nivelare teren: 3740 m2; – pregătire pat platformă: 3740 m2; – şanŃ din pământ (h = 0,30 m): 120 m;

În incinta nivelată a careului se vor construi un drum interior şi o platformă tehnologică.

Sistemul rutier are următoarea stratificaŃie: • îmbrăcăminte din dale prefabricate din beton armat de 3 x 1 x 0,16 m; • strat de nisip de 2 cm. grosime; • fundaŃie din balast 20 cm grosime;

SuprafeŃele alocate drumului interior şi platformei sunt (1034 m2): • platforma tehnologică: 634 m2 ; • drum interior: 400 m2 (L = 100 m, lăŃime carosabilă = 4 m );

În interiorul careului astfel amenajat se va monta instalaŃia de foraj F 100-2DH cu

acŃionare termică împreună cu anexele acesteia (rampă prăjini, habe de noroi, grup motopompă, grup electrogen, distribuitor electric, baracamente, etc.).

• haba ptr. detritus: 40 m3 x 1 buc; • habe ptr. fluid de foraj rezervă: 40 m3 x 2 buc.; • haba ptr. curăŃire fluid de foraj: 40 m3 x 1 buc.; • habă tratare fluid foraj: 40 m3 x 1 buc.; • haba ptr. aspiraŃie: 40 m3 x 1 buc.;

FundaŃiile pentru susŃinerea instalaŃiei de foraj vor fi din prefabricate tip beton armat, aşezate pe un strat de nisip de 5 cm grosime.

În interiorul careului astfel amenajat se va monta instalaŃia de foraj F 200 împreună

cu anexele acesteia (rampă material tubular, habe metalice pentru fluid de foraj, grup motopompă, grup electrogen, distribuitor electric, baracamente, etc.). FundaŃiile pentru susŃinerea instalaŃiei de foraj vor fi din prefabricate tip beton armat, aşezate pe un strat de nisip de 5 cm grosime. InstalaŃia se va monta conform planului de amplasare anexat.




Amplasarea in teren unei instalatii de foraj

2.2.3. Lucrari protectie mediu

Avand în vedere caracterul temporar al lucrarilor de foraj, în vederea protejarii mediului (locatie sonde si mediu inconjurator) s-au prevazut urmatoarele lucrări specifice:

• Construire şanŃ de colectare pentru apele reziduale. ŞanŃul va avea lungimea de 40 m şi profil trapezoidal, cu dimensiunile 0,40 m x 1,24 m x 0,40 m. ŞanŃul va fi construit din dale de beton recuperabile (0,5 x 0,5 m), rosturile dintre dale fiind umplute cu mortar de ciment.

• Montare habe pentru depozitare si transfer fluid de foraj pe dale de beton prefabricate .

• Construire bazin colector ape pluviale şi reziduale. Bazinul constă dintr-o habă metalică etanşă cu capacitatea de 40 m3 ce se va îngropa şi proteja cu capac metalic.

• Amplasarea unei habe metalice ( V= 1 m3 ), îngropată în apropierea pompelor de noroi pentru preluarea eventualelor scurgeri ;

• Amplasarea unei habe metalice semiîngropate pentru depozitarea detritusului colectat de la sitele vibratoare. Haba metalică va avea capacitatea de 40 m3 şi va fi îngropată la 1 m de nivelul solului;

• Construire platforma pentru amplasare rezervor combustibil. Suprafata pe care se va amplasa rezervorul va fi indiguita, iar sub dalele pe care se va amplasa acesta se va asterne o folie de polietilena impermeabilă;

Toate scurgerile lichide accidentale de pe platforma sondei vor fi recuperate în beciul betonat şi impermeabilizat al sondei, de unde cu ajutorul unei pompe vor fi reintegrate in circuitul fluidului de foraj.




Aceste lucrări se vor executa pentru fiecare sondă în parte în funcŃie de configuraŃia amplasării instalaŃiei de foraj în teren (conform planuri amplasare anexate).

Amplasarea sistemului de curăŃire a fluidului de foraj

2.2.4. Alimentarea cu apa

Alimentarea cu apă tehnologică a instalaŃiei de foraj se va realiza prin transport cu autocisterna. Alimentarea cu apă potabilă revine contractorului lucrărilor şi se face prin achizitionare de apă îmbuteliată In PET-uri de plastic.

Receptorul apelor uzate şi meteorice îl constituie haba metalică de 40 m3. Aceste ape sunt reintegrate fluxului preparării fluidelor de foraj.

Necesarul de apă folosit la forajul sondei 2 Campeni Est este compus din: • necesar de apă potabilă folosită de personalul muncitor pentru băut şi

spălat pe mâini (0,72 x 51 zile =36,72 m3); • necesar de apă pentru consumul tehnologic (347,2 m3) ce se compune din:

• necesar de apă pentru preparare fluide de foraj (126 m3); • necesar de apă pentru preparare paste de ciment, folosite la

cimentarea coloanelor de burlane (50 m3); • necesar de apă pentru întreŃinere (răcire frâne troliu foraj, curăŃirea

podului sondei) (61,20 m3); • necesar de apă pentru rezerva intangibilă P.S.I (110 m3).




2.2.5. Alimentarea cu energie electrică

InstalaŃia de foraj este de tip F 100 – 2 DH cu acŃionare termică. Alimentarea cu energie electrică a motoarelor electrice auxiliare, ale instalaŃiei de

foraj se va realiza cu ajutorul unui grup electrogen din dotarea instalaŃiei cu putere de 390 KWA.

2.2.6. Alimentarea cu gaze Nu este cazul.

2.2.7. Canalizare Nu este cazul, in incinta careului urmand a se construi un WC uscat, conŃinutul acestuia fiind periodic vidanjat. Contractorul lucrărilor de foraj va încheia contract cu o societate de salubritate contract de preluare a conŃiuntului WC-ului. In faza de proiectare nu se cunoaşte contractorul, acesta fiind stabilit prin licitaŃie organizată de catre beneficiar.

2.2.8. Aprovizionarea sondei

Aprovizionarea sondei cu material tubular, chimicale şi alte materiale necesare derulării procesului de foraj se execută eşalonat, în funcŃie de operaŃia în curs de desfăşurare. OperaŃiile de aprovizionare pot afecta negativ factorii de mediu în afara careului sondei şi a drumului de acces, în mod accidental. Deoarece procesul de foraj necesită aprovizionare zilnică, aceasta va duce la creşterea traficului rutier şi în mod implicit şi a unor efecte secundare determinate de mişcarea autovehiculelor.

2.3. DERULAREA PROCESULUI DE FORAJ

Forajul se execută conform proiectului tehnic, prin sistem rotativ cu acŃionare de la suprafaŃă. Gaura de sondă este realizată cu ajutorul sapelor cu role, introduse la talpa sondei cu ajutorul unor Ńevi înşurubate una în alta, numite prăjini. Dupa forajul fiecarui interval, are loc tubarea coloanelor şi cimentarea spaŃiului inelar dintre coloană si gaura de sondă.

Sonda se va fora la adâncimea de 1900 m cu ajutorul unei instalaŃii de foraj tip F 100-2 DH cu acŃionare termică. Prepararea, condiŃionarea, tratarea şi întreŃinerea fluidului de foraj Conform proiectului tehnic, prepararea, condiŃionarea şi tratarea fluidului de foraj se fac la sondă. Pentru evitarea complicaŃiilor ce pot proveni din acŃiunea fluidelor de foraj asupra factorilor de mediu, acestea sunt tratate pentru reducerea filtratului şi pentru menŃinerea proprietăŃilor reologice corespunzătoare.

În funcŃie de gradienŃii de presiune şi dificultăŃile care se pot întâlni pe traiectul fiecărei sonde, se prepară fluidele de foraj specifice pentru fiecare interval săpat. Conform programului geologic în cadrul acestei sonde se va utiliza fluid de foraj tip NATURAL pentru faza I, DISPERSAT pentru faza a-II-a ,şi INHIBITIV pentru faza a-III-a. Fluidul de foraj se prepară la sondă şi se depoziteaza in habe metalice etanse. Cantitatea totală de fluid de foraj utilizată la forarea acestei sonde este de 510 m3.

Caracteristicile fluidului de foraj trebuiesc adaptate functie de adâncime, presiunea




din porii formatiunilor geologice traversate, compozitia sttratelor traversate. Principalele caracteristici ale fluidului dev foraj care trebuiesc respectate suntt : - densitate (kg/dm3) : 1,05 (la suprafata) ÷1,25 (la finalul sondei) ; - vâscozitate Marsh (sec) : 50-60 ; - vâscozitate plastică (cP) : 10-25 ; - tensiune dinamica de forfecare (lb/100 ft2) : 10-25; - filtrare API (cm3): 10 (la suprafata) ÷4 (la finalul sondei); - indice pH: 9,5 -11,5; - turta (mm): 1,5 (la suprafata) ÷ 0,5 (la finalul sondei); Se vor menŃine caracteristicile recomandate fluidelor de foraj pentru realizarea unei bune capacităŃi de transport şi pentru evitarea pierderilor de circulaŃie. ProprietăŃile reologice ale fluidului de foraj se obŃin/menŃin prin tratamente cu diferiŃi produşi, conform proiectului tehnic. În fluidul de foraj sunt incluse chimicale şi materiale de preparare şi tratare, ca: bentonită, sodă calcinată, sodă caustică, CMC HV şi altele. Din acestea, în special soda caustică, poate influenŃa negativ factorii de mediu în urma contactului accidental cu solul. Din acest motiv soda caustica nu se utilizeaza la forajul intervalului 0-50 m. Pentru forajului celorlalte intervale, soda caustica se va utiliza pentru mentinerea fluidului de foraj la un pH de 9,5 ÷ 11,5. Concentratia de soda caustica este de cca. 0,2 ÷0,3%.

Pentru stocarea materialelor şi a aditivilor folosiŃi la prepararea fluidelor de foraj, în careul sondei s-a amplasat baraca pentru chimicale. Aceasta este realizată din tablă de oŃel, cu acoperiş cu învelitoare impermeabilă. Baraca este montată pe dale din beton.

SubstanŃele sunt păstrate în ambalajele originale ale furnizorului, sunt etichetate conform OrdonanŃei de urgenŃă a Guvernului 200/2000. Aprovizionarea materialelor, depozitarea acestora, manipularea şi utilizarea acestora se efectuează de către operatorul specializat în fluide de foraj.




Sistemul de depozitare a fluidului de foraj la sondă




InstalaŃii pentru curăŃirea mecanică a fluidului de foraj; Sitele vibratoare sunt montate deasupra habei sitelor. În habă se depun particulele grosiere separate (detritus), iar fluidul ajunge pe jgheaburi în celelalte habe de stocare. Sitele vibratoare sunt primele elemente elemente plasate pe linia curgerii fluidului de foraj în vederea îndepărtării solidelor, separând particule cu dimensiuni cuprinse între 74-500 µm, fiin singurele echipament din sistem ce fac o separare a particulelor bazată pe dimensiunile acestora. Numărul necesar de site din sistem depinde de debitul de circulaŃie şi vâscozitatea fluidului, iar în situaŃia utilizării simultane a mai multor site este necesară alimentarea uniformă a acestora, prin distribuirea egală a debitului de curgere. Cele mai eficiente site vibratoare sunt cele de tipul ASL II (tip SWACO) echipate cu plasă de sită cu Ńesătură stratificată (două sau trei plase suprapuse), în care plasa de deasupra este cu circa 20 mesh mai fină de cât cele inferioare.

Hidrocicloanele şi centrifugele sunt destinate să îndepărteze particulele foarte fine ce nu pot fi îndepărtate cu ajutorul sitelor. Prin folosirea acestor instalaŃii performante practic detritusul nu mai conŃine fluid de foraj, devenind un deşeu inert.

Grupul pentru denisipare 6×8 in A (D-sander) se utilizează ca echipament de curăŃire a fluidului de foraj, în prealabil cernut de către sitele vibratoare. Este destinat separării particulelor grosiere cu diametrul mai mare de 44 µ, prin metoda centrifugării. Se recomandă să lucreze în tandem cu grupul de dezmâluire şi în amonte de acesta. Se utilizează ca echipament de curăŃire a fluidului de foraj, în prealabil cernut de sitele vibratoare şi denisipat cu ajutorul deznisipatorului. Grupul de dezmâluire 12 x 4 in HA este destinat separării particulelor cu diametru mai mare de 25 µ, prin metoda centrifugării. Separatoare centrifugale SC 414 si SC 518 Sunt dispozitive destinate să îndepărteze barita din fluidul de foraj prelucrat, în vederea recuperării ei (particule solide cu diametru cuprins între 4 şi 10 µm. Centrifuga decantoare are diametrul de 14 in şi lungime de 860 mm, prevazuta cu rotor din otel inoxidabil şi ansamblu transportor. Centrifuga decantoare are in componenta un ansamblu profilat cu rotor, ce include protectii pe fetele zonelor de alimentare cu carburi de tungsten, şi pe fata interioara a transportorului.

Prin folosirea acestor instalaŃii performante practic detritusul nu mai conŃine fluid de foraj, devenind un deşeu inert care va fi transportat la depozitul specific de la Ogra (jud. Mureş).




Tratarea şi condiŃionarea fluidului de foraj se fac conform cu prescripŃiile proiectului tehnic. ProprietăŃile fluidului de foraj se măsoară continuu. Acest proces de măsurare (monitorizare) face parte din procesul tehnologic.




Programul de tubare şi cimentare Prin acest program se realizează consolidarea sondei. Programul de tubare cuprinde coloanele de ghidaj, ancoraj, şi de exploatare. La gura sondei se tubează şi se betonează într-un beci săpat manual un burlan de ghidare. Coloanele de ghidare şi de ancorare au rolul:

- dirijează fluidul de furaj din sondă în sistemul de curăŃire şi stocare a acestuia; - închide formaŃiunile superioare cuaternare slab consolidate, împiedicând

poluarea apelor subterane ; - protejează gura sondei şi fundaŃiile instalaŃiei de foraj ; - izolează circuitul fluidului de foraj de apele de suprafaŃă şi subterane ; - împiedică ieşirea gazelor de suprafaŃă din stratele fisurate.

Adâncimea coloanei de ancorare este de 600 m. Prin cimentul de sondă se înŃelege o categorie foarte largă de materiale liante, fin măcinate, care pompate sub formă de suspensii stabile în sonde, se întăresc şi capătă proprietăŃile fizico – mecanice dorite : rezistenŃă mecanică şi anticorozivă, aderenŃă la burlane şi roci, impermeabilitate, rezistenŃă. În cazul acestei sonde se va utiliza pastă pe bază de ciment Portland cu diferite adaosuri . Echiparea sondei constă în introducerea Ńevilor de extracŃie şi efectuarea etanşării. După efectuarea acestei operaŃii practic forajul sondei s-a încheiat.

2.3.1. EFECTUAREA PROBELOR DE PRODUCłIE

Durata probelor de producŃie este de 15 zile. În vederea protectiei factorilor de mediu sol, subsol, ape subterane şi de suprafaŃã se vor folosi lucrãrile de protecŃia mediului realizate la forajul sondei. Pentru efectuarea probelor de producŃie se vor efectua următoarele operaŃii:

− echiparea gurii puŃului (sondei) cu echipament de suprafaŃă corespunzător, conform Regulamentului de prevenire a erupŃiilor, ed. 1982, astfel încât să se elimine în totalitate eventualele scăpări de gaze ;

− executarea operaŃiilor electrometrice de către societate specializatz în astfel de operaŃii, care să determine cu exactitate adâncimea şi grosimea eventualului strat purtător de hidrocarburi ;

− efectuarea legăturilor la habe şi/sau la conducte (linii de amestec); − perforarea stratului ; − efectuarea probelor de producŃie cu urmărirea şi etalonarea sondei;

2.3.2. ACTIVITĂłI DE DEZAFECTARE

Lucrările de bază (foraj – probe) odată finalizate, sunt urmate de lucrări specifice de redare a amplasamentului la starea iniŃială.

La terminarea lucrărilor amplasamentul este degajat de materiale şi deşeuri şi se trece la reconstrucŃia ecologică prin lucrări agrotehnice specifice.

După terminarea lucrărilor de foraj din suprafaŃa necesară obiectivului de 6932 m2 se va reda în circuitul agricol o surafaŃă de 6376 m2, restul de 556 m2 vor fi utilizaŃi pentru echiparea şi exploatarea sondei (in cazul în care se dovedeste productivă). În ordinea desfăşurării operaŃiunilor de refacere a amplasamentului acestea sunt :

− demontarea şi transportul instalaŃiilor şi dotărilor din careul sondei; − transportul materialelor şi deşeurilor (detritus, ape reziduale);




− transportul materialelor folosite la amenajarea platformelor (dale, balast, piatră spartă ) în baza de producŃie a constructorului sau la altă locaŃie ; − împingerea cu buldozerul a pământului din depozitul de pământ pe toată

suprafaŃa, astuparea şanŃului de gardă perimetral; − scarificarea, urmată de arătură, fertilizarea cu îngrăşăminte naturale şi anorganice ; − prelevarea de probe de sol cu respectarea Ordinului 756/1997 al MAPPM şi analiza acestora în laboratoare specializate (OJSPA); rezultatele analizelor se compară cu valorile determinate iniŃial (înainte de începerea lucrărilor la obiectiv), pentru a se verifica modul de refacere a amplasamentului; buletinele de analiză (iniŃial şi final) sunt documente păstrate la cartea construcŃiei sondei ;

3. DEŞEURI Deşeurile rezultate din activitatea de foraj sunt :

• Detritusul si solidele umede; • deşeurile metalice; • deşeurile de ambalaje; • deşeurile din materiale de construcŃii; • deşeuri menajere.

Detritusul este adus la suprafaŃă de fluidul de circulaŃie şi separat din acesta cu ajutorul instalaŃiilor de curăŃire. Fluidul de foraj excedentar va fi centrifugat şi floculat cu unitatea de floculare (DEWATERING UNIT), rezultand solide umede care se vor transporta impreună cu detritusul. In cazul în care clientul are în foraj alte sonde, fluidul de foraj excenetar se poate reutiliza pentru forajul acestora. In aceste cazuri costul fluidului si implicit costul dispozării acestuia va scădea.

La forajul acestei sonde va rezulta cca 544 to de detritus şi solide umede rezultate în urma procesării.

Acesta este colectat în haba metalică de stocare cu volum de 40 m3, de unde este încărcat cu un utilaj cu cupă în autocamion şi transportat la depozitul specific de la Ogra, jud. Mureş.

Solide umede rezultate in urma procesării




Managementul deşeurilor

Managementul deşeurilor - cantitatea prevăzută a fi generată -

(t/an)

Denumirea deşeului

Cantitatea prevăzută a fi generată

Starea fizică (Solid-S, Lichd-L

Semisolid-SS

Codul

deşeului*)

Codul privind

principala proprietate periculoasă

**)

Codul

clasificării statistice***) valorificată eliminată rămasă în

stoc

- t - - - - - t - Detritus 544 S 010506* 010508 - 0,0 544 0,0

Deşeurile metalice, sunt deşeuri feroase care rezultă la tăierea coloanelor, cabluri de oŃel, piese de schimb înlocuite. Deşeurile metalice se estimează că se produc în cantitate de cca. 2,0 tone/sondă. Aceste deşeuri se valorifică la unităŃi de colectare specializate. Deşeurile de ambalaje ; ambalajele materiilor prime sunt:

• butoaie metalice, care se reutilizează ; • ambalaje din hârtie şi carton care se colectează şi se predau la unităŃile de

colectare autorizate. Cu privire la gestiunea ambalajelor se vor respecta prevederile HG 349/2001.

Deşeurile din materiale de construcŃie ; la amenajarea terenului se folosesc dale din beton armat specifice pentru activităŃile de foraj. Dalele sunt reutilizate la alte locaŃii, dar există posibilitatea ca la manipulare să se producă deteriorarea unor dale, devenind astfel deşeuri. Aceste deşeuri sunt utilizate la repararea şi întreŃinerea drumurilor de schelă (permanente), sau sunt transportate la rampele (bazele) de producŃie a societăŃii care va câştiga licitaŃia pentru executarea lucrărilor de foraj. Deşeurile menajere, sunt precolectate în containere (pubele) amplasate în careul sondei. Eliminarea deşeurilor menajere se face prin depozitare finală la groapa de gunoi a localităŃii din zona obiectivului. Se estimează o cantitate de 2 m3/sondă de deşeuri menajere. Ambalajele rămase după consumarea chimicalelor, necesare pentru fluidul de foraj, sunt recuperate şi transportate la magazia de chimicale a contractorului de foraj sau valorificate la bazele autorizate. Deşeurile textile (lavete) impregnate cu produse petroliere ; lavetele se utilizează de către salariaŃi pentru şters mâini. Aceste deşeuri se colectează în recipienŃi etanşi (pubele) şi sunt transportate la depozitul de deşeuri specifice ;

Managementul deseurilor –

cantitate prognozata a fi generată-

Denum

ire deşeu

Cantitate prognozată a fi

generată

Stare fizică

S- solid

L- lichid

SS-sem

isolid

Cod deşeu

Cod privind principala

proprietate periculoasa

Cod clasificare statistica

Valorificată

Elim

inată

Răm

asa in

stoc

Detritus si solide umede

544 to

SS Da




Ape uzate - L

reintagrate in

fluxul fluidului de

foraj

Ambalaje saci S Da Deşeuri metalice

2,0 to S Da

Deşeuri menajere

2,0 m3 S Da

Pentru nevoi personale la sondă se va amplasa un WC uscat construit din tuburi de beton. Fundul WC-ului va fi betonat, rezultând o construcŃie etanşă. Peste acesta se va monta o cabină. ConŃinutul fosei (WC-ului) din incinta careului va fi vidanjat periodic cu cisterna aparŃinând contractorului şi se transportă la staŃia de epurare din zonă. La terminarea lucrărilor fosa va fi demobilizată urmând a se utiliza la altă locatie. Contractorul lucrărilor de foraj va încheia contract cu o societate de salubritate contract de preluare a conŃiuntului WC-ului. In faza de proiectare nu se cunoaşte contractorul, acesta fiind stabilit prin licitaŃie publică sau încredintare directă de catre beneficiar. Cu privire la gestiunea deşeurilor se impun următoarele concluzii : La forajul sondei se va utilizeză o cantitate de cca 510 m3 fluid de foraj. InstalaŃiile de curăŃire din dotare: site vibratoare şi hidrocicloane, reduc la minim cantitatea de fluid de foraj care se poate impurifica, necesitând eliminarea. Detritusul care necesită eliminarea, este colectat în habe metalice de stocare şi transportat la depozitul special amenajat. Fluidul de foraj necesar desfăsurării lucrarilor va fi depozitat în habe metalice etanşe pentru noroi cu capacitatea de 40 m3/buc.

Fluidul de foraj excedentar va fi centrifugat şi floculat cu unitatea de floculare (DEWATERING UNIT), rezultand solide umede care se vor transporta impreună cu detritusul. In cazul în care clientul are în foraj alte sonde, fluidul de foraj excenetar se poate reutiliza pentru forajul acestora. In aceste cazuri costul fluidului si implicit costul dispozării acestuia va scădea. EvidenŃa gestiunii deşeurilor este Ńinută de către personalul de la punctul de lucru şi monitorizată de către serviciul de protecŃie a mediului al beneficiarului. Apele pluviale şi cele uzate sunt colectate în haba de 40 m3 şi sunt reintegrate procesului tehnologic de preparare a fluidului de foraj. Partea solidă, decantată, este transportată împreună cu detritusul la depozitul de reziduuri.

4. IMPACTUL POTENłIAL ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI ŞI MĂSURI DE REDUCERE A ACESTUIA

4.1. APA CondiŃii hidrografice ale amplasamentului

Perimetrul în care se află localizat amplasamentul sondei 2 Câmpeni Est este inclus din punct de vedere morfologic în unitatea Podişul Moldovenesc, subunitatea Colinele




Tutovei şi Fălciului, între râul Siret şi oraşul Vaslui. Regiunea este alcătuită din depozite relativ noi - Pliocen mediu şi superior. Interfluviile se prezintă sub forma unor culmi înguste, orientate nord - sud, cu grad de fragmentare avansat al versanŃilor şi cu eroziune lineară puternică. Acest caracter de tinereŃe al reliefului, manifestat prin predominarea proceselor de eroziune care favorizează formarea de tăieturi verticale adânci, se întâlneşte şi la est de valea Bârladului. Altiutudinile variază în zonă intre 250 şi 400 m.

4.1.1. ALIMENTAREA CU APĂ

Alimentarea cu apă potabilă revine contractorului lucrărilor şi se face prin achizitionare de apă îmbuteliată In PET-uri de plastic. Alimentarea cu apă tehnologică se face prin transport cu autocisterna. Necesarul de apă folosit la forajul unei sonde este compus din: - necesar de apă potabilă folosită de personalul muncitor pentru băut şi spălat pe

mâini; - necesar de apă pentru consumul tehnologic, din care: - necesar de apă pentru preparare fluide de foraj; - necesar de apă pentru preparare paste de ciment, folosite la cimentarea coloanelor

de burlane; - necesar de apă pentru întreŃinere (răcire frâne troliu foraj, curăŃirea podului sondei); - necesar de apă pentru rezerva intangibilă de apărare împotriva incendiilor.

1. Necesarul de apă potabilă se calculează conform STAS 1478 - 90 şi SR 1343 - 1/2006. Debitul mediu zilnic (m3/zi) este:

( ) ( )Q N i q izi med si

m

kk

n

= ⋅

==∑∑

1

1000 11

Debitul maxim zilnic (m3/zi) este:

( ) ( ) ( )Q N i q i k izi s zii

m

kk

n

max= ⋅ ⋅

==∑∑

1

1000 11

Debitul orar maxim (m3/orã) este:

( ) ( ) ( ) ( )Q N i q i k i k io s o zii

m

kk

n

max= ⋅ ⋅ ⋅

==∑∑

1

1000

1

24 11

în care: N(i) - numărul de utilizatori de apă - numărul de personal dintr-un schimb = 24 persoane qs(i) - debit specific: cantitatea medie zilnică de apă necesară unui consumator pentru activitatea normală = 30 l/om - schimb (STAS 1478-90) kzi(i) - valoarea maximă a abaterii valorii consumului zilnic = 1,30 (tabel 1 din SR 1343 - 1/2006); ko(i) - valoarea maximă a abaterii valorii consumului zilnic = 2,80 (tabel 2 din SR 1343 - 1/2006); În urma calculul rezultă: Qzi med = 0,72 m

3/zi = 0,03 m3/h = 0,0083 l/s; Qzi max = 0,93 m

3/zi = 0,038 m3/h = 0,0107 l/s; Qo max = 0,109 m

3/oră = 0,0303 l/s. Apa va fi asigurată prin grija societatii contractoare prin achizitionare de apa imbuteliată.




2. Necesar de apă pentru preparare fluide de foraj si paste de ciment Conform reŃetei pentru fluidele care se vor prepară, pentru 1 m3 de fluid de foraj este necesară o cantitate medie de 800-900 litri apă. Având în vedere ca la sondă se utilizează echipamente de curătire performante si unitatea de floculare care separa apa din fluidul de foraj, în urma procesării va rezulta un volum de apa cu continut de săruri care va fi din nou folosita la prepararea si recondiŃionarea fludelor de foraj. Utilizarea acestui sistem de Waste Management are urmatoarele avantaje:

• reducerea cantitatii de apa care se transporta de la sursă; • reducerea cantitatilor de chimicale utilizate pentru fluidul de foraj; • reducerea cantitatii de fluid rezidual de transportat; • reducerea costurilor cu procesarea la depozit;

Cantitatea de fluid de foraj care se va prepara şi condiŃiona la sondă este de 510 m3 fluid, din care:

Volum de fluid preparat iniŃial la inceputul lucrarilor: 40 m3; Q1.1 = 40 m

3 fluid x 0,85 m3 apă/m3 fluid = 34 m3 apă; Volum de fluid preparat in continuare (cu 0,60 m3/m3 apă din sistem şi 0,25 m3/m3

apa recirculată): 460 m3; Q1.2 = 460 m

3 fluid x 0,60 m3 apă/m3 fluid = 276 m3 apă; Volum apa pentru fluid: Q1 = 310 m

3; Conform reŃetei pentru preparare pastă de ciment, pentru 1 m3 de pastă de ciment este necesară o cantitate medie de 650 litri apă (0,65 m3). Cantitatea de pastă de ciment care se va prepara pentru cimentarea coloanelor este de 77 m3. Q2 = 77 m

3 pastă ciment x 0,65 m3 apă/m3 pastă ciment = 50 m3 apă (total pentru pasta de ciment);

Volumul necesar pentru prepararea fluidelor de foraj si a pastelor de ciment este: Q = 310 m3 + 50 m3 = 360 m3 (total fluid+pastă ciment) 3. Necesar de apă pentru întretinere Se foloseşte pentru curăŃirea podului sondei. SuprafaŃa de lucru este: 50 m2. Norma de consum pentru spălat platforme este: qs = 4 l/m

2 conform manual „Alimentarea cu apă „ - Pâslăraşu şi Rotaru Pentru o spălare a podului sondei: Q = 4 l/m2 x 50 m2 = 200 litri = 0,2 m3

Dacă se face curăŃenie de circa 2 ori pe schimb (din practicã), se lucrează 3 schimburi pe zi rezultă: Qspălare = 0,2 m

3 x 6 spãlãri/zi = 1,2 m3/zi Pe durata lucrãrilor de foraj (36 zile) şi probelor de producŃie efectuate cu instalaŃia de foraj (15 zile) rezultã un necesar de apã de 61,2 m3. 4. Necesar de apă pentru rezerva pentru apărare împotriva incendiilor Rezerva intangibilă de apă pentru apărare împootriva incendiilor este de 110 m3 conform normativului NPCIPG - 1989 tab. 9.2.14, în care este specificat debitul de apă de 10 dm3/s şi punctul 0.9.39, unde este specificat ca hidranŃii să functioneze timp de 3 ore. Q = 10 dm3/s x 10-3 x 3 ore x 3600 = 108 m3. Necesarul de apă pentru apărare împotriva incendiilor este depozitat în 5 rezervoare metalice de 28 m3 fiecare. În cadrul incintei sunt amplasaŃi doi hidranŃi de incendiu cu presiunea de 6 kgf/cm2, montaŃi cât mai aproape de drum, cu acces din toate părŃile.




CerinŃa de apă Pentru consumul menajer (apa potabilă): Qs Qs zi med = 0,72 m

3/zi = 0,03 m3/h = 0,083 l/s Qs zi max = 0,93 m

3/zi = 0,038 m3/h = 0,0107 l/s Qs orar max = 0,109 m

3/ h = 0,0303 l/s CerinŃa de apã potabilã pe durata lucrãrilor de foraj (36 zile) şi a probelor de producŃie (15 zile) este de 47,74 m3. Pentru consumul tehnologic Qs teh = 360 m

3 + 61,2 m3 = 421,2 m3 Qs teh zi med = 421,2 m

3 : 51 zile = 8,26 m3/zi = 0,344 m3/h = 0,0964 l/s Qs teh zi max = 1,30 x 8,26 m

3/zi = 10,74 m3/zi = 0,447 m3/h = 0,124 l/s Qs teh orar max = 1,253 m

3/ h = 0,348 l/s

BILANłUL consumului de apă (m3/zi)

Apa prelevată din sursă Recirculată/reutili

zată Cometa-

rii Consum industrial

Pentru compensarea pierderilor în

sistemele cu circuit închis

Proces tehnologic

Sursa de apă

Consum total de apă

(coloanele

4,10,11)

Total Con- sum mena-jer

Apa subte- rană

Apa de

supra- faŃă

Apa subte- rană

Apa de suprafaŃă

Apa de la propriul

obiectiv (*)

Apa de la alte

obiective

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Fluid foraj Pastă ciment

ÎntreŃinere

alim. cu autocisterna

16,29 8,98 0,72 - 8,26 - - 7,32 -

(*): Apa rezultata în urma procesarii fluidului de foraj, a spălarii beciului sondei şi din ploi

RestituŃii ape uzate 1. RestituŃii ape uzate menajere:

- ca restituŃii menajere se consideră 80 % din cerinŃe, astfel: Qu zi med = 0,8 x 0,72 m

3/zi = 0,57 m3/zi = 0,024 m3/h = 0,0066 l/s Qu zi max = 0,8 x 0,93 m

3/zi = 0,74 m3/zi = 0,031 m3/h = 0,0086 l/s Qu orar max = 0,8 x 0,109 m

3/ h = 0,087 m3/h = 0,0242 l/s Apa uzatã menajerã este colectatã în recipienŃii speciali cu care sunt dotate

barăcile pentru personal şi goliŃi periodic în haba pentru ape reziduale şi pluviale. 2. Restitutii tehnologice - din procesarea pe durata forajului a fluidelor de foraj reziduale rezultă cca. 0,6 m3

apă/ m3 de fluid procesat; Qu recuperata med zi = 510 m

3 fluid x 0,25 m3/m3 = 125 m3; Qu med zi = 125 x 151 zile = 2,45 m

3/zi; - din prepararea pastelor de ciment rezultă ape uzate tehnologice; - ape uzate rezultate din spălarea podului sondei; Qu spălare med zi = 0,8 x 1,2 m

3/zi = 0,96 m3/zi = 0,04 m3/h = 0,011 l/s Qu spălare max zi = 1,3 x 0,96 m

3/zi = 1,248 m3/zi = 0,052 m3/h = 0,014 l/s Qu spălare max orar = 2,8 x 1,248 m

3/zi/24 = 0,145 m3/h = 0,040 l/s




Debitul orar minim se calculeazã cu relaŃia: Q u orar min = p x Qu s max zi in care p = coeficient adimensional p = 0,18 conform STAS 1846 -90, punctul 2.2.1.2 Q u orar min = 0,18 x 1,2 m

3/zi = 0,216 m3/zi = 0,009 m3/h = 0,0025 l/s Aceastã apã este colectatã în beciul sondei, care este betonat şi impermeabilizat,

de unde este reintegrată fluxului tehnologic de recondiŃionare a fluidului de foraj cu ajutorul pompei 2PN 1300.

Beciul sondei are dimensiunile 2,20 m x 2,30 m x 0,8 m, volumul fiind de 4,05 m3.

Tot ca ape uzate se pot considera şi apele pluviale care cad pe suprafaŃa careului sondei şi sunt colectate în haba metalică de 40 m3 montată îngropat. Pentru determinarea debitului apelor meteorice s-a folosit STAS 1846/83 conf. cap. 2.1.6. Din STAS se calculează : Qp = m x s x ∅ x i , în care : m - coeficient adimensional de reducere a debitului de calcul, Ńinând seama de capacitatea de înmagazinare în timp şi de durata ploii m = 0,8 S - aria secŃiunii de calcul (aria careului sondei) ∅ - coeficient de scurgere aferent ariei S, se va alege din tabelul 1, pct 11, referitor la teren - arabil ∅ = 0,07 i - intensitatea ploii luată în calcul funcŃie de frecvenŃa f, durata ploii t. conform STAS 9470 - 73 , în litri pe secundă la hectar. f - frecvenŃa ploii luată în calcul funcŃie de clasa de importanŃă a folosinŃei care este IV (conform STAS 4273/83 tabelul 19 care este 1/1). t - durata ploii luată în calcul. t = tcs + L/VA t = 15 min Pentru determinarea valorii intensităŃii ploii luate în calcul s-a folosit STAS 9470 - 73. i = 145 . l/s - ha SuprafaŃã careu = 4504 m2; S = 0,4504 ha Qp = 0,8 x 0,4504 x 0,07 x 145 = 3,66 l/s Qp = 3,66 x 10

-3 x 15 min x 60 sec = 3,30 m3

Dacă se consideră o ploaie maximă pe zi, rezultă Qp = 3,30 m3/zi

Total restituiri

Qu med zi = 0,57 + 5,88 + 0,96 + 3,30 = 10,71 m3/zi = 0,446 m3/oră = 0,124 l/s

Qu max zi = 10,71 x 1,3 = 13,93 m3/zi = 0,58 m3/h = 0,161 l/s

BILANłUL

apelor uzate

Ape uzate evacuate si reutilizate Ape direcŃionate spre reutilizare/recirculare

Comen- tarii

Sursa apelor uzate, Proces tehnolo-

gic

Totalul apelor uzate generate (reintegrate in

circuit) menajere industriale pluviale în acest obiectiv către alte

obiective

m3/zi m3/an m3/ zi

m3/an

m3/zi m3/an m3/zi m3/an

m3/zi m3/an m3/zi m3/an

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14

întreŃinere 7,31 - 0,62 - 0,96 - 3,30 - 2,45 - - -




Apa uzatã menajerã este colectatã în recipienŃii speciali cu care sunt dotate barăcile pentru personal şi goliŃi periodic în haba pentru ape reziduale şi pluviale.

Apa rezultată din întreŃinerea instalaŃiei de foraj este colectatã in beciul sondei, care este betonat, de unde este reintegrată fluxului tehnologic de recondiŃionare a fluidului de foraj cu ajutorul pompei 2 PN 1300.

Beciul sondei are dimensiunile 2,20 m x 2,30 m x 0,8 m, volumul fiind de 4,05 m3; Apa rezultată din ploile care cad pe suprafaŃa careului sondei sunt dirijate către haba de ape reziduale de şanŃul din incinta careului. De aici este reutilizată în procesul tehnologic de recondiŃionare a fluidului de foraj.

Coeficientul de recirculare internă (Ri) Conform STAS 1343/0 - 79, coeficientul de recirculare internă reprezintă raportul în procente dintre cantitatea de apă recirculată şi necesarul de apă, exprimate în aceleaşi unităŃi de măsură. În cadrul procesului de foraj se recirculă apa colectată în haba de 40 m3, adică total restituiri. CerinŃa de apă este: 16,29 m3/zi. Volumul de apă recirculată: 7,31 m3/zi. Coeficientul de recirculare internă: Ri = 0,449 = 44,9 % Sistemul de colectare a apelor uzate Apele pluviale care cad în interiorul careului şi cele reziduale rezultate accidental în procesul de foraj sunt preluate de şanŃul pereat cu plăci de beton şi dirijate spre o habă metalică montată îngropat. Cantitatea de apă pluvială care cade pe suprafaŃa careului sondei este de 3,30 m3/zi Această cantitate de apă care cade în careul sondei trebuie preluată de şanŃul interior în lungime de 40 m, având dimensiunile 1,24 x 0,40 x 0,40 m, şanŃ căptuşit cu dale prefabricate de beton armat, de tip P1, P2 şi P3, după ce în prealabil s-a aşezat un strat drenat de nisip cu grosimea de 5 cm. Îmbinarea dalelor între ele se va realiza prin umplerea rosturilor cu mortar de ciment. (1,24 + 0,4) x 0,4 Q prel = x 40 m = 13,12 m3 2 Deci şanŃul şi haba pentru colecatre ape reziduale poate prelua întreaga cantitate de apă. Apa recuperată din haba pentru ape reziduale este evacuată cu o pompă centrifugă într-un rezervor de 28 m3, de unde prin conducta separată se dirijează prin cădere liberă la site pentru recondiŃionarea fluidului de foraj. Apa uzată menajeră este colectată în recipienŃi speciali cu care sunt dotate barăcile pentru personal. Acestea sunt duse periodic în haba de 40 m3 pentru colectarea de ape pluviale şi reziduale. Apa uzată rezultată din spălarea podului sondei este colectată în beciul betonat al sondei, de unde cu ajutorul unei pompe centrifuge tip Lotru 65 b, sau cu pompa pentru fluide de foraj tip PN este reintegrată procesului de preparare fluide foraj.

4.1.2. PROGNOZAREA IMPACTULUI

Sursa de poluare naturalã ce poate genera poluarea apelor de suprafaŃă şi subterane o constituie apele meteorice sub formă de ploi torenŃiale, cu intensităŃi foarte mari (cu cantităŃi mai mari de 45 l/s în circa 60-80 min) când capacitatea de înmagazinare a habei de decantare (40 mc) poate fi depăşită. În această situaŃie careul sondei se poate

PROIECT NR. 130/495 Et. 117arpmbc.anpm.ro/upload/13699_3130.pdfPROIECT NR. 130/495 Et. 117 RAPORT...

Documents

Transcript of PROIECT NR. 130/495 Et. 117arpmbc.anpm.ro/upload/13699_3130.pdfPROIECT NR. 130/495 Et. 117 RAPORT...