PROIECT NR. 130/495 Et. 166 - arpmag.anpm.roarpmag.anpm.ro/upload/48074_SC OMV Petrom SA,...

Registrul comerŃului nr. J29 / 134 / 18.02.1999, Cod unic de înregistrare : RO11484100, Capital social : 90.000 LEI

Bd. Bucureşti nr. 37, 100520, Ploieşti, Prahova, Telefon: 0244 - 513777/ int. 114, Fax: 0244 - 575412, E-mail: [email protected]

DOCUMENT: FV03GG00.DOC pagina 1 din 35 Fişier: fv03gg00.doc

S.C. GEOPETROL S.A.

PROIECT NR. 130/495 Et. 166

RAPORT PRIVIND STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI GENERAT DE FORAJUL SI ECHIPAREA

SONDEI 1531 COLIBASI

ing. D.M. ing. B. F. 0 09.2011 Emis pentru avizare

Rev. nr. Data Descriere

Elaborat Proiectant de specialitate

Consilier

Codul documentului

CLIENT: OMV PETROM S.A ASSET III – MUNTENIA VEST FV 03 GG 00

NR. PROIECT: 130/495 ET.166 RAPORT PRIVIND STUDIUL DE EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI GENERAT DE FORAJUL SI ECHIPAREA SONDEI 1531 COLIBASI

DOCUMENT: FV03GG00.DOC Pagina 2 din 35 Fişier: fv03GG00.doc

S.C. GEOPETROL S.A.

CUPRINS 1. INFORMAłII GENERALE .................................................................................................................................. 4

1.1. INFORMAłII DESPRE TITULARUL PROIECTULUI ................................................................................ 4 1.2. INFORMAłII DESPRE AUTORUL ATESTAT AL STUDIULUI DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI ................................................................................................................................................... 4 1.3. DENUMIREA PROIECTULUI ...................................................................................................................... 4 1.4. DESCRIEREA PROIECTULUI...................................................................................................................... 4

1.4.1. SCOP, NECESITATE, OPORTUNITATE................................................................................................... 4 1.4.2. UTILITATEA PUBLICĂ ............................................................................................................................. 4 1.4.3. DESCRIEREA LUCRĂRILOR .................................................................................................................... 4

1.5. DURATA ETAPEI DE REALIZARE ............................................................................................................. 8 1.6. INFORMAłII PRIVIND PRODUCłIA ŞI RESURSELE NECESARE......................................................... 8 1.7. INFORMAłII DESPRE MATERIILE PRIME ŞI DESPRE SUBSTANłELE SAU PREPARATELE CHIMICE....................................................................................................................................................................... 9 1.8. INFORMAłII DESPRE POLUAREA FIZICĂ ŞI BIOLOGICĂ PRODUSE DE ACTIVITATE................. 10

2. PROCESE TEHNOLOGICE............................................................................................................................... 11

2.1. PROCESE TEHNOLOGICE DE PRODUCłIE............................................................................................ 11 2.2. DESCRIEREA PRINCIPALELOR ETAPE ALE ACTIVITĂłII................................................................. 11

2.2.1. LUCRĂRI PREGĂTITOARE........................................................................................................................ 11 2.2.1.1. Amenajare drum acces......................................................................................................................................11 2.2.1.2. Amenajare careu sondă.....................................................................................................................................11 2.2.1.3. Alimentarea cu apă ...........................................................................................................................................13 2.2.1.4. Alimentarea cu energie electrică.......................................................................................................................13 2.2.1.5. Aprovizionarea sondei......................................................................................................................................13

2.2.2. DERULAREA PROCESULUI DE FORAJ................................................................................................... 13 2.2.3. EFECTUAREA PROBELOR DE PRODUCłIE ....................................................................................... 14 2.2.4. ACTIVITĂłI DE DEZAFECTARE............................................................................................................ 15

3. DEŞEURI............................................................................................................................................................... 15

4. IMPACTUL POTENłIAL ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI ŞI MĂSURI DE REDUCERE A ACESTUIA...................................................................................................................................................................... 17

4.1. APA............................................................................................................................................................... 17 4.1.1. ALIMENTAREA CU APĂ ......................................................................................................................... 17 4.1.2. PROGNOZAREA IMPACTULUI.............................................................................................................. 18 4.1.3. MĂSURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI ........................................................................................... 22

4.2. AERUL.......................................................................................................................................................... 23 4.2.1 DATE GENERALE ................................................................................................................................... 23 4.2.2 PROGNOZAREA IMPACTULUI.............................................................................................................. 24 4.2.3 MĂSURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI ........................................................................................... 25

4.3 SOLUL .......................................................................................................................................................... 25 4.3.1. CARACTERISTICILE SOLULUI.............................................................................................................. 25 4.3.2. SURSE DE POLUARE A SOLURILOR .................................................................................................... 25 4.3.3. PROGNOZAREA IMPACTULUI ASUPRA SOLULUI............................................................................. 26 4.3.4. MĂSURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI ........................................................................................... 26

4.4. GEOLOGIA SUBSOLULUI ......................................................................................................................... 27 4.4.1. CARACTERIZAREA SUBSOLULUI......................................................................................................... 27 4.4.2. IMPACTUL PROGNOZAT....................................................................................................................... 27 4.4.3. MĂSURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI ........................................................................................... 28

4.5. BIODIVERSITATEA ................................................................................................................................... 28 4.5.1. PROGNOZAREA IMPACTULUI ASUPRA VEGETAłIEI ŞI FAUNEI TERESTRE .................................... 29 4.5.2. MĂSURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI ............................................................................................... 29



S.C. GEOPETROL S.A.

4.6. PEISAJUL ..................................................................................................................................................... 29 4.6.1. IMPACTUL PROGNOZAT....................................................................................................................... 29 4.6.2. MĂSURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI ........................................................................................... 30

4.7. MEDIUL SOCIAL ŞI ECONOMIC .............................................................................................................. 30 4.7.1. IMPACTUL POTENłIAL ......................................................................................................................... 30 4.7.2. MĂSURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI ........................................................................................... 30

4.8. CONSIDERAłII CULTURALE ŞI ETNICE, PATRIMONIUL CULTURAL............................................. 31

5. ANALIZA ALTERNATIVELOR....................................................................................................................... 31

6. MONITORIZAREA MEDIULUI........................................................................................................................ 31

7. SITUAłII DE RISC.............................................................................................................................................. 32

8. DESCRIEREA DIFICULTĂłILOR................................................................................................................... 32

9. LUCRĂRI DE REFACERE A AMPLASAMENTULUI LA FINALIZAREA INVESTIłIEI, ÎN CAZ DE ACCIDENTE ŞI/SAU LA ÎNCETAREA ACTIVITĂłII ........................................................................................... 32

10. REZUMAT........................................................................................................................................................... 34

Anexe: - Certificat de urbanism

- Contracte de inchiriere - Plan incadrare în zonă sc. 1:5000 - Plan de amplasare în zonă Sc. 1:25000 nr. SR-1468 - Plan amplasare instalaŃie nr. SF – 1664



S.C. GEOPETROL S.A.

1. INFORMAłII GENERALE

1.1. INFORMAłII DESPRE TITULARUL PROIECTULUI Titularul proiectului: OMV PETROM S.A – ASSET III MUNTENIA VEST

Sediul: str. I.C. Brătianu, nr 54, municipiul Piteşti, judeŃ Argeş. Nr. de ordine în registrul comerŃului: J40/8302/23.10.1997

1.2. INFORMAłII DESPRE AUTORUL ATESTAT AL STUDIULUI DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

Autor atestat: S.C. GEOPETROL S.A. PLOIEŞTI Adresa: Bd. Bucureşti nr. 37, Ploieşti, jud. Prahova Telefon: 0244 513777 int. 196 FAX: 0244 575412

1.3. DENUMIREA PROIECTULUI

Forajul şi echiparea sondei 1531 Colibaşi.

1.4. DESCRIEREA PROIECTULUI

1.4.1. SCOP, NECESITATE, OPORTUNITATE

Proiectul tehnic pentru forajul sondei a fost întocmit pe baza temei de proiectare, a studiului geologic şi a datelor furnizate de sondele de corelare săpate pe structură.

Sonda 1531 are caracter de exploatare gaze, iar ca obiectiv geologic productiv MeoŃian. Sonda are o adâncime proiectată de cca. 1200 m, se va săpa dirijat de pe poziŃia precizată de beneficiar în tema de proiectare. Amplasamentul locaŃiei sondei este reglementat prin Certificatul de urbanism.

1.4.2. UTILITATEA PUBLICĂ

Utilitatea publică constă în crearea unor investiŃii tehnice şi tehnologice care asigură ridicarea potenŃialului activităŃilor socio-economice din zonă, precum şi creşterea potenŃialului energetic al Ńării prin exploatarea rezervelor de gaze. Acest obiectiv este de interes naŃional.

1.4.3. DESCRIEREA LUCRĂRILOR

În categoria lucrărilor de exploatare a zăcămintelor de ŃiŃei şi gaze, ramura industriei petroliere, se încadrează lucrările privind forajul sondelor - cu caracter temporar durata acestora depinzând de adâncimea la care se află obiectivul, construcŃia sondei şi condiŃiile geologo-fizice ale structurii. În vederea realizării obiectivului se prevăd următoarele etape:

a) Executarea lucrărilor de pregătire şi organizare prin lucrări de construcŃii-montaj pentru montarea instalaŃiei de foraj.

b) Executarea lucrărilor de foraj propriu-zise; c) Executarea lucrărilor de probare a stratelor şi pregătirea sondei pentru exploatare;



S.C. GEOPETROL S.A.

d) Echiparea sondei; e) Executarea de lucrări pentru redarea terenului în circuitul iniŃial (lucrări de

reconstrucŃie ecologică). a) În cadrul lucrărilor pregătitoare distingem următoarele categorii de lucrări : Amenajare drum acces proiectat Racordul acces proiectat are originea în drumul de exploatare petrolieră (pietruit)

existent în zonă, drum cu originea în intravilanul localităŃii BRANZARI. Lucrările proiectate necesare amenajării racordului acces constau din:

− decopertare strat vegetal; − nivelare teren în profil mixt (săpătură/umplutură); − executarea unui şanŃ din pământ cu h = 0,30 m la baza taluzului de săpătură;

− finisarea suprafeŃei ocupate de taluze; − nivelat platformă terasamente; − pregătire pat suprafaŃă carosabilă; − aşternere sistem rutier identic cu cel prevăzut la careul sondei; − trecere prin vad pe lungimea de 24 m, în zona traversării pârâului BUDEASA;

− executarea unui podeŃ tubular din beton cu ∅400 mm, în lungime de 5 m necesar traversării şanŃului marginal racordului acces proiectat;

− executarea unui zid de sprijin debleu cu h = 1,5 m necesar consolidării taluzului de săpătură amonte de intersecŃie.

Principalele caracteristici ale racordului acces proiectat sunt: − lungime = 61 m; − lăŃime carosabilă = 4 m: − suprafaŃă totală = 337 m2 din care : - suprafaŃă nivelată = 297 m2 ; - suprafaŃă taluze + zid sprijin = 40 m2 ; - suprafaŃă platformă carosabilă = 265 m.

Reamenajare drum pietruit existent Lungime= 1100 m LăŃime carosabilă= 4 m SuprafaŃă carosabilă= 4400 m Lucrări proiectate:

Scarificare împietruire existentă = 440 m3

Strat din piatră spartă în grosime de 10 cm după compactare = 440 m2 Îmbrăcăminte din macadam în grosime de 10 cm = 4400 m2

Amenajare careu sondă

Pentru amenajarea careului sondei pe care se va amplasa instalaŃia de foraj TD UPET 125 cu acŃionare termică, sunt prevăzute următoarele lucrări :



S.C. GEOPETROL S.A.

- Decopertarea solului vegetal şi depozitarea acestuia în incinta careului sondei, aceasta constituind depozitul de sol vegetal care va fi folosit la redarea terenului după terminarea lucrărilor de foraj;

- Nivelarea terenului la o singură cotă pentru montarea instalaŃiei de foraj şi a anexelor acesteia.

SuprafaŃă careu de foraj este 3722 m2

SuprafaŃă nivelată= 3432 m2

SuprafaŃă taluze + ziduri de sprijin= 290 m2

Lucrări proiectate: Decopertate strat vegetal = 758 m3

Volum săpătură= 4416 m3 Volum umplutură = 230 m3

ŞanŃ din pământ (h= 0,3 m) = 152 m Nivelat platformă terasamente = 3432 m2 În interiorul careului astfel amenajat se va monta instalaŃia de foraj TD UPET 125

cu acŃionare termică, împreună cu anexele acesteia (rampă prăjini, habe de noroi, grup motopompă, grup electrogen, distribuitor electric, baracamente, etc.)

− habă pentru detritus: 40 m3 x 1 buc.; − habă pentru fluid de foraj rezervă: 40 m3 x 1 buc.; − habă pentru curăŃire fluid de foraj: 40 m3 x 1 buc.; − habă pentru aspiraŃie: 40 m3 x 1 buc.

După terminarea forajului şi probelor de producŃie la sondă se vor executa lucrări de demobilizare careu foraj, demontare utilaje, platforme. Pentru protecŃia mediului, în incinta careului se vor executa următoarele lucrări:

• ŞanŃ de colectare pentru apele reziduale . ŞanŃul va avea lungimea de 40 m şi profil trapezoidal, cu dimensiunile 0,40 m x 1,24 m x 0,40 m.

• Bazin colector ape pluviale şi reziduale. Bazinul constă dintr-o habă metalică cu capacitatea de 40 m3 ce se va îngropa şi proteja cu capac metalic.

• Amplasarea unei habe metalice (V= 1 m3 ) îngropate în apropierea pompelor de noroi pentru preluarea eventualelor scurgeri.

• Amplasarea unei habe metalice semiîngropate pentru depozitarea detritusului colectat de la sitele vibratoare. Haba metalică va avea capacitatea de 40 m3.

Toate scurgerile lichide accidentale de pe platforma sondei vor fi recuperate în beciul betonat şi impermeabilizat al sondei, de unde cu ajutorul unei pompe vor fi reintegrate in circuitul fluidului de foraj.

b) Forajul propriu – zis După terminarea fazei de mobilizare în legătură cu instalaŃia de foraj se vor executa lucrările propriu-zise de foraj, conform programului de construcŃie prevăzut în proiectul tehnic. Procesul tehnologic de forare al unei sonde constă în săparea unui puŃ cu diametre descrescătoare, de la suprafaŃă şi până la baza stratului productiv cu ajutorul unui sistem rotativ-hidraulic acŃionat de la suprafaŃă. Procesul de foraj se realizează în întregime cu mijloace mecanizate (utilajul instalaŃiei de foraj). Metoda de foraj rotativă este caracterizată prin acŃionarea elementului de dislocare (sapa de foraj) cu ajutorul garniturii de prăjini de foraj de la suprafaŃă. La această metodă de foraj este absolut necesar ca în



S.C. GEOPETROL S.A.

timpul lucrului sapei, detritusul (roca sfarâmată) să fie îndepărtat permanent de pe talpa sondei şi transportat la suprafaŃă, iar sapa trebuie răcită, lucru realizat de fluidul de foraj. Fluidul de foraj pompat de la suprafaŃă cu ajutorul pompelor cu pistoane tip GMP F 1000, prin interiorul prăjinilor de foraj. După ce iese prin orificiile sapei fluidul de foraj se încarcă cu detritus pe care-l transportă la suprafaŃă prin spaŃiul inelar dintre prăjini şi pereŃii găurii de sondă. La suprafaŃă fluidul de foraj este curăŃat cu ajutorul sitelor vibratoare şi al separatoarelor de tip hidrociclon, detritusul fiind depozitat într-o habă metalică cu capacitatea de 40 m3, iar fluidul de foraj curat este reintegrat în fluxul tehnologic de foraj. În procesul de foraj fluidul este vehiculat în circuit închis, astfel încât printr-o exploatare normală nu au loc pierderi pe faze. După executarea forajului fiecărui interval are loc consolidarea găurii de sondă prin tubarea acestora cu ajutorul unor coloane din Ńevi de oŃel având diametrul corespunzător intervalului săpat. Tubarea sondei reprezintă operaŃia de introducere în gaura de sondă a unor burlane metalice cu scopul de a consolida gaura de sondă şi de a crea canalul sigur de exploatare a hidrocarburilor. Prin executarea operaŃiei de tubare se are în vedere:

- consolidarea peretelui găurii de sondă. - împiedicarea contaminării apelor de suprafaŃă cu fluidele aflate în sondă - izolarea stratelor care conŃin hidrocarburi (petrol sau gaze) a căror exploatare se urmăreşte, prevenind contaminarea cu acestea a apelor de suprafaŃă.

Proiectul constă în forajul sondei de exploatare la adâncimea de 1200 m după următorul program de construcŃie:

a. Coloana de ancoraj cu ∅∅∅∅ 9.5/8 in – fixată la adâncimea de 250 m izolează formaŃiunile de suprafaŃă, aparŃinând dacianului, şi ponŃianului caracterizate printr-un grad mare de instabilitate şi permeabilitate. După tubajul şi cimentarea coloanei se va monta la gura puŃului un sistem de etanşare şi o instalaŃie de prevenire a erupŃiilor care va asigura desfăşurarea forajului pentru faza următoare.

b.Coloana de exploatare ∅ ∅ ∅ ∅ 7 in la 1200 m – se va tuba după efectuarea investigaŃiilor geofizice prevăzute şi va fi cimentată până la suprafaŃă.

Coloana de exploatare permite executarea probelor de producŃie şi exploatareaacumulărilor de hidrocarburi în condiŃii de securitate. Pentru sondă construcŃia se prezintã astfel:

Denumirea coloanei

Diametrul coloanei (in)

Adâncimea de tubaj (m)

Interval de cimentare (m)

Ancoraj 9.5/8 250 0 - 250 Exploatare 7 1200 250 - 1200

După executarea tubării fiecărei coloane are loc cimentarea spaŃiului inelar dintre

coloană şi peretele găurii de sondă. Prin cimentul de sondă se înŃelege o categorie foarte largă de materiale liante, fin măcinate, care pompate sub formă de suspensii stabile în sonde, se întăresc şi capătă proprietăŃile fizico – mecanice dorite : rezistenŃă mecanică şi anticorozivă, aderenŃă la burlane şi roci, impermeabilitate, rezistenŃă. După efectuarea acestei operaŃii practic forajul sondei s-a încheiat.

c) Efectuarea probelor de producŃie Probarea stratelor se execută cu instalatia de foraj şi durează cca. 7 zile.



S.C. GEOPETROL S.A.

d)Demobilizarea şi transportul instalaŃiei de foraj TD UPET 125.

f) Lucrări de refacere / restaurare a amplasamentului

Lucrările de bază (foraj – probe) odată finalizate, sunt urmate de lucrări specifice de redare a amplasamentului la starea iniŃială.

După terminarea lucrărilor la sondă din total suprafaŃa închiriată de 4059 m2 va rămâne pentru exploatarea sondei 1756 m2, restul de 2303 m2 se va reda în circuitul iniŃial.

Pentru redarea în circuitul agricol se efectuează, recopertarea terenului fertil, scarificarea terenului, arătură, fertilizarea cu îngrăşăminte naturale şi anorganice, însămânŃarea. În ordinea desfăşurării operaŃiunilor de refacere a amplasamentului acestea sunt :

− demontarea şi transportul instalaŃiilor şi dotărilor din careul sondei; − transportul materialelor şi deşeurilor (detritus, ape reziduale, fluid de foraj

uzat); − transportul materialelor folosite la amenajarea platformelor (dale, balast,

piatră spartă ) în baza de producŃie a constructorului sau la altă locaŃie ; − curăŃirea terenului poluat acolo unde este cazul; − împingerea cu buldozerul a pământului din depozitul de pământ pe toată

suprafaŃa, astuparea şanŃului de gardă perimetral; − scarificarea, urmată de arătură, fertilizarea cu îngrăşăminte naturale şi

anorganice ; − prelevarea de probe de sol cu respectarea Ordinului 756/1997 şi analiza

acestora în laboratoare specializate (OJSPA); rezultatele analizelor se compară cu valorile determinate iniŃial (înainte de începerea lucrărilor la obiectiv), pentru a se verifica modul de refacere a amplasamentului; buletinele de analiză (iniŃial şi final) sunt documente păstrate la cartea construcŃiei sondei .

1.5. DURATA ETAPEI DE REALIZARE

Durata lucrărilor este de 50 zile din care 23 zile pentru mobilizare – demobilizare, 20 zile pentru foraj şi 7 zile pentru probare strate.

1.6. INFORMAłII PRIVIND PRODUCłIA ŞI RESURSELE NECESARE Resursele energetice necesare, folosite în scopul asigurării activităŃii, sunt:

− Motorină – InstalaŃia TD UPET 125 este cu acŃionare termică şi nu necesită alimentare cu

energie electrică. Alimentarea cu energie electrică a consumatorilor auxiliari se va asigura cu ajutorul grupului electrogen aflat în dotarea instalaŃiei de foraj.

− Apă tehnologică – Alimentarea cu apă tehnologică a instalaŃiei de foraj se va realiza prin transport cu

autocisterna.



S.C. GEOPETROL S.A.

Tabel nr.1.6. SPECIFICAłIA U.M. SURSA CANTITAłI

Apă tehnologică m3/zi Transport cu autocisterna

10,15

Apă potabilă m3/zi Sursă autorizată 0,72

Energia electrică Kwh - -

Combustibil tonă/lună Depozit PECO 240

LubrifianŃi tonă/lună Magazin (Baza aprovizionare)

0,10

1.7. INFORMAłII DESPRE MATERIILE PRIME ŞI DESPRE SUBSTANłELE SAU PREPARATELE CHIMICE

Principalele materiale folosite în desfăşurarea procesului de foraj şi probe sunt: • ciment necesar consolidării coloanelor tubate 24 m3; • apă tehnologică pentru cimentare 15,6 m3; • fluid de foraj necesar 360 m3 • apă tehnologică pentru fluidele de 226 m3; • materiale necesare pentru prepararea fluidului de foraj prevăzut a se consuma cca. 13,78 tone.

Tabelul nr. 1.7.

PRODUS U.M Cantitate Clasificarea şi etichetarea substanŃelor sau preparatelor chimice

AVAGEL to 4,000 N NaOH to 0,275 N SODA ASH to 0,450 N CMC HV-S to 0,250 N CMC LV-S to 0,725 N ECOL LUBE to 0,680 N BICARBONAT DE SODIU to 0,400 N VISCO XC 84 to 0,100 N VISCO 83 XLV to 0,625 N AVAFULFLOW to 5,050 N AVABIOLUBE to 0,825 N AVABUFFER to 0,200 N AVACID 50 to 0,200 N

Depozitarea materialelor şi chimicalelor utilizate se face în baraca de chimicale, protejată cu platformă impermeabilă pentru evitarea infestării solului şi a apelor freatice. La manipularea produşilor sub formă de pulbere (bentonită, sodă calcinată, sodă caustică) se va evita inhalarea şi răspândirea lor pe sol. Utilizarea sodei caustice, se va face cu atenŃie pentru a nu se produce accidente umane sau deversări accidentale, la sol. Personalul va purta echipament de protecŃie a ochilor, mâinilor, conform prescripŃiilor de specialitate.



S.C. GEOPETROL S.A.

1.8. INFORMAłII DESPRE POLUAREA FIZICĂ ŞI BIOLOGICĂ PRODUSE DE ACTIVITATE Tabelul nr. 1.8.

Poluare calculată, produsă de activitate şi măsuri de eliminare / reducere

Pe zone rezidenŃiale, de recreere sau alte zone protejate, cu luarea în considerare a poluării de fond

Tipul poluării

Sursa de poluare

Nr. surse de

poluare

Nivelul de putere acustică admis în dB/1pW)

Poluare de fond

Pe zona obiectivului

Pe zona de protecŃie / restricŃie aferentă

obiectivului conform legislaŃiei

Fără măsuri de eliminare / reducere a poluării

Cu implementarea măsurilor de eliminare /

reducere a poluării

Măsuri de eliminare / reducere a poluării

Maşini de compactat

1 p ≤ 8 8 < p ≤ 70

105 106

98 53 x x

Buldozere, încărcătoare pe şenile

1 p ≤ 55 p > 55

103 84+11 lgP

95 50 x x

Macara mobilă

2 p ≤ 55 p > 55

101 82+11 lgP

93 48 x x

Excavatoare 1 p ≤ 15 p > 15

93 80+11 lg P

85 40 x x

Fonică

Grupuri electrogene/ generatoare de sudură

1 Pel < 2 2<Pel≤10 p> 10

95+ lg P 96 + lg Pel 95 + lg Pel

88 42 x x

Datorită stabilirii locaŃiei sondei în extravilanul comunei Miceşti, sat Brânzari, judeŃul Argeş. într-o zonă în care există alte obiective industriale (sonde) nu sunt necesare măsuri de reducere a zgomotului.



S.C. GEOPETROL S.A.

Sunetul este un fenomen provocat de variaŃiile de presiune ale aerului în jurul presiunii medii reprezentate de presiunea atmosferică. Din punct de vedere fizic, sunetul este definit de doi factori:

- intensitatea, corespunzând mărimii variaŃiei presiunii în jurul poziŃiei sale de echilibru;

- înălŃimea sau frecvenŃa sunetului corespunzător rapidităŃii variaŃiilor de presiune.

Parametrul care caracterizează intensitatea zgomotului este nivelul acustic. Nivelul acustic se măsoară în dB, iar determinarea lui se face cu ajutorul unui sonometru. În timpul realizării activităŃilor de foraj, sursele de zgomot şi vibraŃii sunt reprezentate de utilajele care execută lucrările.

2. PROCESE TEHNOLOGICE

2.1. PROCESE TEHNOLOGICE DE PRODUCłIE Proiectul are în vedere procesul tehnologic pentru foraj, aspectele legate de executarea acestuia în condiŃii tehnice de siguranŃă şi lucrările executate în vederea protecŃiei mediului în timpul forajului şi după încheierea lucrărilor. În acest context, sunt luate în discuŃie: sistemul de realizare, durata procesului tehnologic, caracteristicile, consumurile şi volumele de reziduuri rezultate, acestea fiind dependente de adâncimea de foraj şi de condiŃiile geologico – tehnice care influenŃează derularea normală a procesului de foraj şi/sau în condiŃii de risc. Aceste aspecte rezultă din: Sistemul de foraj de tip hidraulic, cu acŃionare de la suprafaŃă.

2.2. DESCRIEREA PRINCIPALELOR ETAPE ALE ACTIVITĂłII În vederea realizării obiectivului se prevăd următoarele etape:

a) Executarea lucrărilor de pregătire şi organizare prin lucrări de construcŃii-montaj pentru montarea instalaŃiei de foraj.

b) Executarea lucrărilor de foraj propriu-zise; c) Executarea lucrărilor de probare a stratelor şi pregătirea sondei pentru exploatare; d) Echiparea sondei; e) Executarea de lucrări pentru redarea terenului în circuitul iniŃial (lucrări de

reconstrucŃie ecologică).

2.2.1. LUCRĂRI PREGĂTITOARE

2.2.1.1. Amenajare drum acces Amenajare drum acces proiectat

Racordul acces proiectat are originea în drumul de exploatare petrolieră (pietruit) existent în zonă, drum cu originea în intravilanul localităŃii BRANZARI. Lucrările proiectate necesare amenajării racordului acces constau din:

− decopertare strat vegetal;



S.C. GEOPETROL S.A.

− nivelare teren în profil mixt (săpătură/umplutură); − executarea unui şanŃ din pământ cu h = 0,30 m la baza taluzului de săpătură;

− finisarea suprafeŃei ocupate de taluze; − nivelat platformă terasamente; − pregătire pat suprafaŃă carosabilă; − aşternere sistem rutier identic cu cel prevăzut la careul sondei; − trecere prin vad pe lungimea de 24 m, în zona traversării pârâului BUDEASA;

− executarea unui podeŃ tubular din beton cu ∅400 mm, în lungime de 5 m necesar traversării şanŃului marginal racordului acces proiectat;

− executarea unui zid de sprijin debleu cu h = 1,5 m necesar consolidării taluzului de săpătură amonte de intersecŃie.

Principalele caracteristici ale racordului acces proiectat sunt: − lungime = 61 m; − lăŃime carosabilă = 4 m: − suprafaŃă totală = 337 m2 din care : - suprafaŃă nivelată = 297 m2 - suprafaŃă taluze + zid sprijin = 40 m2 - suprafaŃă platformă carosabilă = 265 m.

Reamenajare drum pietruit existent Lungime= 1100 m LăŃime carosabilă= 4 m SuprafaŃă carosabilă= 4400 m Lucrări proiectate:

Scarificare împietruire existentă = 440 m3

Strat din piatră spartă în grosime de 10 cm după compactare = 440 m2 Îmbrăcăminte din macadam în grosime de 10 cm = 4400 m2

2.2.1.2. Amenajare careu sondă Pentru amenajarea careului sondei pe care se va amplasa instalaŃia de foraj TD

UPET 125 cu acŃionare termică, sunt prevăzute următoarele lucrări : - Decopertarea solului vegetal şi depozitarea acestuia în incinta careului sondei, aceasta constituind depozitul de sol vegetal care va fi folosit la redarea terenului după terminarea lucrărilor de foraj;

- Nivelarea terenului la o singură cotă pentru montarea instalaŃiei de foraj şi a anexelor acesteia.

SuprafaŃă careu de foraj este 3722 m2

SuprafaŃă nivelată= 3432 m2

SuprafaŃă taluze + ziduri de sprijin= 290 m2

Lucrări proiectate: Decopertate strat vegetal = 758 m3

Volum săpătură= 4416 m3 Volum umplutură = 230 m3

ŞanŃ din pământ (h= 0,3 m) = 152 m



S.C. GEOPETROL S.A.

Nivelat platformă terasamente = 3432 m2 În interiorul careului astfel amenajat se va monta instalaŃia de foraj TD UPET 125

cu acŃionare termică, împreună cu anexele acesteia (rampă prăjini, habe de noroi, grup motopompă, grup electrogen, distribuitor electric, baracamente, etc.)

− habă pentru detritus: 40 m3 x 1 buc.; − habă pentru fluid de foraj rezervă: 40 m3 x 1 buc.; − habă pentru curăŃire fluid de foraj: 40 m3 x 1 buc.; − habă pentru aspiraŃie: 40 m3 x 1 buc.

2.2.1.3. Alimentarea cu apă

Alimentarea cu apă tehnologică a instalaŃiei de foraj se va realiza prin transport cu autocisterna.

Receptorul apelor uzate şi meteorice îl constituie haba metalică de 40 m3. Aceste ape sunt reintegrate fluxului preparării fluidelor de foraj.

Necesarul de apă folosit la forajul unei sonde este compus din: • necesar de apă potabilă folosită de personalul muncitor pentru băut şi spălat pe mâini ;

• necesar de apă pentru consumul tehnologic cu următoarea componenŃă: • necesar de apă pentru preparare fluide de foraj ; • necesar de apă pentru preparare paste de ciment, folosite la cimentarea coloanelor de burlane ;

• necesar de apă pentru întreŃinere (răcire frâne troliu foraj, curăŃirea podului sondei) ;

• necesar de apă pentru rezerva intangibilă de apă pentru apărarea împotriva incendiilor (110 m3).

2.2.1.4. Alimentarea cu energie electrică InstalaŃia TD UPET 125este cu acŃionare termică şi nu necesită alimentare cu

energie electrică. Electricitatea necesară iluminatului instalaŃiei de foraj şi acŃionării sitelor vibratorii se produce in cadrul instalaŃiei de foraj.

2.2.1.5. Aprovizionarea sondei Aprovizionarea sondei cu material tubular, chimicale şi alte materiale necesare derulării procesului de foraj se execută eşalonat, în funcŃie de operaŃia în curs de desfăşurare. OperaŃiile de aprovizionare pot afecta negativ factorii de mediu în afara careului sondei şi a drumului de acces, în mod accidental. Deoarece procesul de foraj necesită aprovizionare zilnică, aceasta va duce la creşterea traficului rutier şi în mod implicit şi a unor efecte secundare determinate de mişcarea autovehiculelor.

2.2.2. DERULAREA PROCESULUI DE FORAJ

Forajul se execută conform proiectului tehnic, prin sistem rotativ cu acŃionare de la suprafaŃă. Sonda se va fora la adâcimea de 1200 m cu ajutorul unei instalaŃii tip TD UPET 125 cu acŃionare termică.

După terminarea fazei de mobilizare în legătură cu instalaŃia de foraj se vor executa lucrările propriu-zise de foraj, conform programului de construcŃie prevăzut în



S.C. GEOPETROL S.A.

proiectul tehnic. Procesul tehnologic de forare al unei sonde constă în săparea unui puŃ cu diametre descrescătoare, de la suprafaŃă şi până la baza stratului productiv cu ajutorul unui sistem rotativ-hidraulic acŃionat de la suprafaŃă. Procesul de foraj se realizează în întregime cu mijloace mecanizate (utilajul instalaŃiei de foraj). Metoda de foraj rotativă este caracterizată prin acŃionarea elementului de dislocare (sapa de foraj) cu ajutorul garniturii de prăjini de foraj de la suprafaŃă. La această metodă de foraj este absolut necesar ca în timpul lucrului sapei, detritusul (roca sfarâmată) să fie îndepărtat permanent de pe talpa sondei şi transportat la suprafaŃă, iar sapa trebuie răcită, lucru realizat de fluidul de foraj. Fuidul de foraj este pompat de la suprafaŃă cu ajutorul pompelor cu pistoane tip 2 PN 700, prin interiorul prăjinilor de foraj. După ce iese prin orificiile sapei fluidul de foraj se încarcă cu detritus pe care-l transportă la suprafaŃă prin spaŃiul inelar dintre prăjini şi pereŃii găurii de sondă. La suprafaŃă fluidul de foraj este curăŃat cu ajutorul sitelor vibratoare şi al separatoarelor de tip hidrociclon, detritusul fiind depozitat într-o habă metalică cu capacitatea de 40 m3, iar fluidul de foraj curat este reintegrat în fluxul tehnologic de foraj. În procesul de foraj fluidul este vehiculat în circuit închis, astfel încât printr-o exploatare normală nu au loc pierderi pe faze. După executarea forajului fiecărui interval are loc consolidarea găurii de sondă prin tubarea acestora cu ajutorul unor coloane din Ńevi de oŃel având diametrul corespunzător intervalului săpat. Tubarea sondei reprezintă operaŃia de introducere în gaura de sondă a unor burlane metalice cu scopul de a consolida gaura de sondă şi de a crea canalul sigur de exploatare a hidrocarburilor. Prin executarea operaŃiei de tubare se are în vedere:

- consolidarea peretelui găurii de sondă. - împiedicarea contaminării apelor de suprafaŃă cu fluidele aflate în sondă - izolarea stratelor care conŃin hidrocarburi (petrol sau gaze) a căror exploatare se urmăreşte, prevenind contaminarea cu acestea a apelor de suprafaŃă.

Proiectul constă în forajul sondei de exploatare la adâncimea de 1200 m după următorul program de construcŃie:

a. Coloana de ancoraj cu ∅∅∅∅ 9.5/8 in – fixată la adâncimea de 250 m izolează formaŃiunile de suprafaŃă, aparŃinând dacianului, şi ponŃianului caracterizate printr-un grad mare de instabilitate şi permeabilitate. După tubajul şi cimentarea coloanei se va monta la gura puŃului un sistem de etanşare şi o instalaŃie de prevenire a erupŃiilor care va asigura desfăşurarea forajului pentru faza următoare.

b.Coloana de exploatare ∅ ∅ ∅ ∅ 7 in la 1200 m – se va tuba după efectuarea investigaŃiilor geofizice prevăzute şi va fi cimentată până la suprafaŃă.

Coloana de exploatare permite executarea probelor de producŃie şi exploatareaacumulărilor de hidrocarburi în condiŃii de securitate.

Prin cimentul de sondă se înŃelege o categorie foarte largă de materiale liante, fin măcinate, care pompate sub formă de suspensii stabile în sonde, se întăresc şi capătă proprietăŃile fizico – mecanice dorite : rezistenŃă mecanică şi anticorozivă, aderenŃă la burlane şi roci, impermeabilitate, rezistenŃă. După efectuarea acestei operaŃii practic forajul sondei s-a încheiat.

2.2.3. EFECTUAREA PROBELOR DE PRODUCłIE

Durata probelor de producŃie este de 7 zile. În vederea protectiei factorilor de mediu sol, subsol, ape subterane şi de suprafaŃă se vor folosi lucrările de protecŃia mediului realizate la forajul sondei.



S.C. GEOPETROL S.A.

Pentru efectuarea probelor de producŃie se vor efectua echiparea gurii puŃului cu echipament de suprafaŃă corespunzător.

2.2.4. ACTIVITĂłI DE DEZAFECTARE

Lucrările de bază (foraj – probe) odată finalizate, sunt urmate de lucrări specifice de redare a amplasamentului la starea iniŃială.

După terminarea lucrărilor la sondă din total suprafaŃa închiriată de 4059 m2 va rămâne pentru exploatarea sondei 1756 m2, restul de 2303 m2 se va reda în circuitul iniŃial.

În ordinea desfăşurării operaŃiunilor de refacere a amplasamentului acestea sunt : − demontarea şi transportul instalaŃiilor şi dotărilor din careul sondei; − transportul materialelor şi deşeurilor (detritus, ape reziduale); − transportul materialelor folosite la amenajarea platformelor (dale, balast,

piatră spartă ) în baza de producŃie a constructorului sau la altă locaŃie ; − îndepărtarea solului poluat şi transportul la depozit specific; − împingerea cu buldozerul a pământului din depozitul de pământ pe toată

suprafaŃa, astuparea şanŃului de gardă perimetral; − scarificarea, urmată de arătură, fertilizarea cu îngrăşăminte naturale şi

anorganice ; − prelevarea de probe de sol cu respectarea Ordinului 756/1997 al MAPPM şi

analiza acestora în laboratoare specializate (OJSPA); rezultatele analizelor se compară cu valorile determinate iniŃial (înainte de începerea lucrărilor la obiectiv), pentru a se verifica modul de refacere a amplasamentului; buletinele de analiză (iniŃial şi final) sunt documente păstrate la cartea construcŃiei sondei.

3. DEŞEURI

Deşeurile rezultate din activitatea de foraj sunt : • detritusul; • fluid rezidual; • deşeurile metalice; • deşeurile de ambalaje; • deşeurile din materiale de construcŃii; • deşeuri menajere.

Detritusul este adus la suprafaŃă de fluidul de circulaŃie şi separat din acesta cu ajutorul instalaŃiilor de curăŃire. La forajul acestei sonde va rezulta cca 296 t de detritus.

Acesta este colectat în haba metalică de stocare cu volum de 40 m3, de unde este încărcat cu un utilaj cu cupă în autocamion şi transportat la unul din punctele de lucru ale contractorului de specialitate pentru fluidul de foraj şi autorizat de MAPPM.

Fluidul rezidual (40 m3) se va transporta la unul din punctele de lucru ale contractorului de specialitate pentru fluidul de foraj şi autorizat de MAPPM. Deşeurile metalice, sunt deşeuri feroase care rezultă la tăierea coloanelor, cabluri de oŃel, piese de schimb înlocuite. Deşeurile metalice se estimează că se produc în cantitate de cca 5 tone. Aceste deşeuri se valorifică la unităŃi de colectare specializate. Deşeurile de ambalaje ; ambalajele materiilor prime sunt:

• butoaie metalice, care se reutilizează ; • ambalaje din hârtie şi carton care se colectează şi se predau la unităŃile de



S.C. GEOPETROL S.A.

colectare autorizate. Cu privire la gestiunea ambalajelor se vor respecta prevederile HG 621/2005.

Deşeurile din materiale de construcŃie ; la amenajarea terenului se folosesc dale din beton armat specifice pentru activităŃile de foraj. Dalele sunt reutilizate la alte locaŃii, dar există posibilitatea ca la manipulare să se producă deteriorarea unor dale, devenind astfel deşeuri. Aceste deşeuri sunt utilizate la repararea şi întreŃinerea drumurilor de schelă (permanente), sau sunt transportate la rampele (bazele) de producŃie a societăŃii care va câştiga licitaŃia pentru executarea lucrărilor de foraj.

Deşeurile menajere, sunt colectate în containere speciale amplasate în careul sondei. Deşeurile menajere sunt preluate de către o firmă specializată cu care contractorul lucrărilor de foraj va încheia contract. Se estimează o cantitate de 0,5 m3 de deşeuri menajere. Ambalajele rămase după consumarea chimicalelor, necesare pentru fluidul de foraj, sunt recuperate şi transportate la magazia de chimicale a contractorului de foraj sau valorificate la bazele autorizate.

Managementul deşeurilor

Tabelul nr. 3.1. Managementul deşeurilor

- cantitatea prevăzută a fi generată -

Denumirea deşeului

Cantitatea prevăzută a fi generată

Starea fizică (Solid-S, Lichd-L Semisolid-

SS

Codul

deşeului*)

Codul privind principala proprietate periculoasă**)

Codul clasificării statistice***

)

valorificată

eliminată

rămasă în stoc

- - - - - - - - - Detritus 296 t SS 010506* H4 şi

H14 - 0,0 296 t 0,0

Fluid rezidual

40 m3 L 010506* H4 şi H14

- 0,0 40 m3 0,0

Metalice 5 t S 170405 - - 5 t 0,0 0,0 Ambalaje 400 kg S 150101 - - 400 kg 0,0 0,0 Materiale de

construcŃii

Variabil S 170904 - - - - -

Menajere 0,5 m3 S 200301 - - 0,0 0,5 m3 0,0 Cu privire la gestiunea deşeurilor se impun următoarele concluzii : La forajul sondei se utilizeză o cantitate de cca 360 m3 de fluid de foraj. InstalaŃiile de curăŃire din dotare: site vibratoare şi hidrocicloane, reduc la minim cantitatea de fluid de foraj care se poate impurifica, necesitând eliminarea. Detritusul care necesită eliminarea, este colectat în habe metalice de stocare şi transportat la depozitul special amenajat. EvidenŃa gestiunii deşeurilor este Ńinută de către personalul de la punctul de lucru şi monitorizată de către serviciul de protecŃie a mediului al beneficiarului. Apele pluviale şi cele uzate sunt colectate în haba de 40 m3 şi sunt reintegrate procesului tehnologic de preparare a fluidului de foraj. Partea solidă, decantată, este transportată împreună cu detritusul la depozitul de reziduuri.



S.C. GEOPETROL S.A.

4. IMPACTUL POTENłIAL ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI ŞI MĂSURI DE REDUCERE A ACESTUIA

4.1. APA CondiŃii hidrografice ale amplasamentului

Sonda 1531 Colibaşi se va amplasa pe raza comunei Miceşti, sat Budeasa, judeŃul Argeş. Amplasamentul sondei 1531 Colibaşi, se situează la cca 50 m est de pârâul Budeasa. Câteva date hidrologice despre pârâul Budeasa:

• lungime = 22 km • altitudine = 562 m amonte = 270 m aval • panta medie = 13 %o • coeficient de sinuozitate = 1,09 • suprafaŃa bazinului hidrografic = 27 km2 • suprafaŃa fondului forestier = 1652 ha

Aceste date au fost extrase din ”Atlasul Cadastrului Apelor din România“ ediŃia 1992 (cod cadastral X – 1.17.11- bazinul hidrografic Arges).

4.1.1. ALIMENTAREA CU APĂ

Alimentarea cu apă tehnologică se face prin transport cu autocisterna. Necesarul de apă folosit la forajul unei sonde este compus din:

• necesar de apă potabilă folosită de personalul muncitor pentru băut şi spălat pe mâini;

• necesar de apă pentru consumul tehnologic: • necesar de apă pentru preparare fluide de foraj; • necesar de apă pentru preparare paste de ciment, folosite la cimentarea coloanelor de burlane;

• necesar de apă pentru întreŃinere (răcire frâne troliu foraj, curăŃirea podului sondei);

• necesar de apă pentru rezerva intangibilă apărarea împotriva incendiilor.

1. Necesarul de apă potabilă se calculează conform STAS 1478 - 90 şi SR 1343 1/2006.

Debitul mediu zilnic (m3/zi) este:

( ) ( )∑ ∑= =

⋅=

n

k k

m

ismedzi iqiNQ

1 11000

1

Debitul maxim zilnic (m3/zi) este:

( ) ( ) ( )∑ ∑= =

⋅⋅=

n

k k

m

iziszi ikiqiNQ

1 1max 1000

1

Debitul orar maxim (m3/orã) este:

( ) ( ) ( ) ( )∑ ∑= =

⋅⋅⋅=

n

k k

m

izioso ikikiqiNQ

1 1max 24

1

1000

1



S.C. GEOPETROL S.A.

în care: N(i) - numărul de utilizatori de apă - numărul de personal dintr-un schimb = 24 persoane qs(i) - debit specific: cantitatea medie zilnică de apă necesară unui consumator pentru activitatea normală = 30 l/om - schimb (STAS 1478-90) kzi(i) - valoarea maximă a abaterii valorii consumului zilnic = 1,30 (tabel 1 din SR 1343 - 1/2006) ko(i) - valoarea maximă a abaterii valorii consumului zilnic = 2,80 (tabel 2 din SR 1343 - 1/2006) În urma calculul rezultă: Qzi med = 0,72 m

3/zi = 0,03 m3/h = 0,0083 l/s; Qzi max = 0,93 m

3/zi = 0,038 m3/h = 0,0107 l/s; Qo max = 0,109 m

3/oră = 0,0303 l/s. Apa va fi asigurată din sursa de apă potabilă din zonă. 2. Necesar de apă pentru preparare fluide de foraj şi paste de ciment

Cantitatea de fluid de foraj care se va prepara şi condiŃiona la sondă este de 360 m3 fluid, din care:

Volum de fluid preparat iniŃial la inceputul lucrarilor: 40 m3; Q1.1 = 40 m

3 fluid x 0,85 m3 apă/m3 fluid = 34 m3 apă; Volum de fluid preparat in continuare (cu 0,60 m3/m3 apă din sistem şi 0,25 m3/m3

apa recirculată): 320 m3; Q1.2 = 320 m

3 fluid x 0,60 m3 apă/m3 fluid = 192 m3 apă; Volum apa pentru fluid: Q1 = 226 m

3; Cantitatea de apă necesară preparării fluidului de foraj se va reduce datorită reutilizării apei rezultate prin procesarea fluidului de foraj în cadrul staŃiei de floculare.

Conform reŃetei pentru preparare pastă de ciment, pentru 1 m3 de pastă de ciment este necesară o cantitate medie de 650 litri apă (0,65 m3). Cantitatea de pastă de ciment care se va prepara pentru cimentarea coloanelor este de 47 m3, rezultă un necesar de apă: Q2 = 24 m

3 pastă ciment x 0,65 m3 apă/m3 pastă ciment =15,6 m3 apă Volumul de apă necesar pentru prepararea fluidelor de foraj si a pastelor de ciment este: 226 m3 + 15,6 m3 = 241,6 m3

3. Necesar de apă pentru întreŃinere Se foloseşte pentru curăŃirea podului sondei. SuprafaŃa de lucru este: 50 m2. Norma de consum pentru spălat platforme este: qs = 4 l/m

2 conform manual „Alimentarea cu apă „ - Pâslăraşu şi Rotaru Pentru o spălare a podului sondei: Q = 4 l/m2 x 50 m2 = 200 litri = 0,2 m3

Dacă se face curăŃenie de circa 2 ori pe schimb (din practică), se lucrează 3 schimburi pe zi rezultă: Qspălare = 0,2 m

3 x 6 spălări/zi = 1,2 m3/zi Pe durata lucrărilor de foraj (27 zile) rezultă un necesar de apă de 32,4 m3.



S.C. GEOPETROL S.A.

4. Necesar de apă pentru apărarea împotriva incendiilor Rezerva intangibilă de apă pentru apărarea împotriva incendiilor este de 110 m3 conform normativului NPCIPG - 1989 tab. 9.2.14, în care este specificat debitul de apă de 10 dm3/s şi punctul 0.9.39, unde este specificat ca hidranŃii să functioneze timp de 3 ore. Q = 10 dm3/s x 10-3 x 3 ore x 3600 = 108 m3. Necesarul de apă pentru apărarea împotriva incendiilor este depozitat în 5 rezervoare metalice de 28 m3 fiecare. În cadrul incintei sunt amplasaŃi doi hidranŃi de incendiu cu presiunea de 6 kgf/cm2, montaŃi cât mai aproape de drum, cu acces din toate părŃile. CerinŃa de apă Pentru consumul menajer (apă potabilă): Qs

Qs zi med = 0,72 m3/zi = 0,03 m3/h = 0,080 l/s

Qs zi max = 0,93 m3/zi = 0,038 m3/h = 0,0107 l/s

Qs orar max = 0,109 m3/ h = 0,0303 l/s

CerinŃa de apă potabilă pe durata lucrărilor de foraj (20 zile) şi probe producŃie (7 zile)este de 19,44 m3. Pentru consumul tehnologic Qteh =241,6 m

3 + 32,4 m3 = 274 m3 Qteh zi med = 274 m

3 : 27 zile = 10,15 m3/zi = 0,423 m3/h = 0,117 l/s Qteh zi max = 1,30 x 10,15 m

3/zi = 13,193 m3/zi = 0,550 m3/h = 0,153 l/s

BILANłUL consumului de apă (m3/zi)

Apa prelevată din sursă Recirculată/reutilizată

Cometa- rii

Consum industrial Pentru

compensarea pierderilor în

sistemele cu circuit închis

Proces tehnologic

Sursa de apă

Consum total de apă

(coloanele

4,10,11)

Total Con- sum mena-jer

Apa subte- rană

Apa de

supra- faŃă

Apa subte- rană

Apa de suprafaŃă

Apa de la propriul

obiectiv

Apa de la alte obiective

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Fluid foraj Pastă ciment ÎntreŃinere

alim. cu autocisterna

31,81 10,87 0,72 - 10,15 - - 20,94 -

RestituŃii ape uzate

1. RestituŃii ape uzate menajere: Qu zi med = 0,72 m

3/zi = 0,03 m3/h = 0,0083 l/s Qu zi max = 0,93 m

3/zi = 0,038 m3/h = 0,0107 l/s Qs orar max = 0,109 m

3/ h = 0,0303 l/s Apa uzată menajeră este colectată în recipienŃii speciali cu care sunt dotate barăcile pentru personal şi goliŃi periodic în haba pentru ape reziduale şi pluviale. 2. Restitutii tehnologice

• din prepararea fluidelor de foraj şi paste de ciment nu rezultă ape uzate tehnologice;



S.C. GEOPETROL S.A.

• ape uzate rezultate din spălarea podului sondei; Debitul orar minim se calculează cu relaŃia: Q u orar min = p x Qu s max zi in care p = coeficient adimensional p = 0,18 conform STAS 1846 -1:2006, punctul 2.2.1.2 Q u orar min = 0,18 x 1,2 m

3/zi = 0,216 m3/zi = 0,009 m3/h = 0,0025 l/s Această apă este colectată în beciul betonat al sondei, de unde este reintegrată fluxului tehnologic de recondiŃionare a fluidului de foraj cu ajutorul pompei GMP F 1000. Beciul sondei are dimensiunile 2,20 m x 2,30 m x 1,5 m, volumul fiind de 7,6 m3

ca ape uzate se pot considera şi apele pluviale care cad pe suprafaŃa careului sondei şi sunt colectate în haba metalică de 40 m3 montată îngropat. Pentru determinarea debitului apelor meteorice s-a folosit 1846 -2:2008 conf. cap. 2.1.6. Din STAS se calculează : Qp = m x s x ∅ x i , în care : m - coeficient adimensional de reducere a debitului de calcul, Ńinând seama de capacitatea de înmagazinare în timp şi de durata ploii m = 0,8 S - aria secŃiunii de calcul (aria careului sondei) ∅ - coeficient de scurgere aferent ariei S, se va alege din tabelul 1, pct 4, referitor la pavaje din asfalt si din beton ∅ = 0,8 i - intensitatea ploii luată în calcul funcŃie de frecvenŃa f, durata ploii t. conform STAS 9470 - 73 , în litri pe secundă la hectar. f - frecvenŃa ploii luată în calcul funcŃie de clasa de importanŃă a folosinŃei care este IV (conform STAS 1846-2:2008 tabelul 13 care este 1/1). t - durata ploii luată în calcul. t = tcs + L/VA t = 15 min Pentru determinarea valorii intensităŃii ploii luate în calcul s-a folosit STAS 9470 - 73. i = 145 l/s - ha SuprafaŃă de calcul generatoare de ape pluviale = 1920 m2; S = 0,192 ha Qp = 0,8 x 0,1920 x 0,8 x 145 = 17,818 l/s Qp = 17,818 x 10

-3 x 15 min x 60 sec = 16,036 m3

Dacă se consideră o ploaie maximă pe zi, rezultă Qp = 16,036 m3/zi

Total restituiri Qu med zi = 0,57 + 0,96 + 16,036 + 1,36 = 18,963 m

3/zi = 0,790 m3/oră = 0,219 l/s Qu max zi = 18,963 x 1,3 = 24,65 m

3/zi = 1,03 m3/h = 0,285 l/s Ape tehnologice Apa recuperată de la procesare = 0,25 m3/m3

Apa recuperată de la procesare de la tot fluidul = 0,25 x 360 = 90 m3

Q zi med = 90 m3 : 27 zile = 3,33 m3/ zi



S.C. GEOPETROL S.A.

BILANłUL APELOR UZATE

Ape uzate evacuate Ape direcŃionate spre reutilizare/recirculare

Comentarii tarii

Sursa apelor uzate, Proces tehnolo-gic

Totalul apelor uzate generate

menajere industriale pluviale în acest obiectiv

către alte obiective

m3/zi m3/ an

m3/ zi

m3/ an

m3/zi

m3/an

m3/zi m3/ an

m3/zi m3/ an

m3/zi

m3/ an

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 întreŃinere 20,94 - 0,612 - 0,96 - 16,036 - 3,33 -

- -

Apa uzatã menajerã este colectatã în recipienŃii speciali cu care sunt dotate barăcile

pentru personal şi goliŃi periodic în haba pentru ape reziduale şi pluviale. Apa rezultată din întreŃinerea instalaŃiei de foraj este colectatã in beciul sondei, care

este betonat, de unde este reintegrată fluxului tehnologic de recondiŃionare a fluidului de foraj cu ajutorul pompei GMP F 1000. Beciul sondei are dimensiunile 2,20 m x 2,30 m x 1,5 m, volumul fiind de 7,6 m3. Apa rezultată din ploile care cad pe suprafaŃa careului sondei sunt dirijate către haba de ape reziduale de şanŃul din incinta careului. De aici este reutilizată în procesul tehnologic de recondiŃionare a fluidului de foraj.

Coeficientul de reutilizare internă (Ri) Conform STAS 1343/0 - 79, coeficientul de reutilizare internă reprezintă raportul în procente dintre cantitatea de apă reutilizată şi necesarul de apă, exprimate în aceleasi unităŃi de măsură. În cadrul procesului de foraj se recirculă apa colectată în haba de 40 m3, adică total restituiri.

CerinŃa de apă este 31,81 m3/zi. Volumul de apă reutilizată: 20,94 m3/zi. Coeficientul de reutilizare internă: Ri = 0,65 = 65 %

Sistemul de colectare a apelor uzate Apele pluviale care cad în interiorul careului şi cele reziduale rezultate accidental în procesul de foraj sunt preluate de şanŃul pereat cu plăci de beton şi dirijate spre o habă metalică montată îngropat. Cantitatea de apă pluvială care cade pe suprafaŃa careului sondei este de 16,036 m3. Această cantitate de apă care cade în careul sondei trebuie preluată de şanŃul interior în lungime de 40 m, având dimensiunile 1,24 x 0,40 x 0,40 m, şanŃ căptuşit cu dale prefabricate de beton armat, de tip P1, P2 şi P3, după ce în prealabil s-a aşezat un strat drenat de nisip cu grosimea de 5 cm. Îmbinarea dalelor între ele se va realiza prin umplerea rosturilor cu mortar de ciment. (1,24 + 0,4) x 0,4 Q prel = x 40 m = 13,12 m3

2 Deci sistemul de colectare ( şant preluare ape uzate şi haba de 40 m3) poate prelua întreaga cantitate de apă uzată de 16,036 m3.



S.C. GEOPETROL S.A.

4.1.2. PROGNOZAREA IMPACTULUI

Sursa de poluare ce poate genera poluarea apelor de suprafaŃă şi subterane o constituie poluanŃii din careul sondei antrenaŃi de apele meteorice sub formă de ploi torenŃiale, cu intensităŃi foarte mari (cu cantităŃi mai mari de 45 l/s în circa 60-80 min) când capacitatea de înmagazinare a habei de decantare (40 m3) poate fi depăşită. În această situaŃie careul sondei se poate inunda integral, fiind supus unei spălări parŃiale, astfel depozitul de sol vegetal putând fi distrus, materialul dislocat fiind transferat pe terenurile din aval. Apele de suprafaŃă care interceptează "viitura" şi care tranzitează peste terenurile situate în aval de careu până la receptorul natural pot suferi deprecieri atât din punct de vedere chimic cât şi organoleptic. Prin echiparea careului cu o serie de utilităŃi (diferite barăci, habe metalice), gradul de ocupare al terenului fiind cca 77 %, se diminuează efectul infiltraŃiilor apelor meteorice la nivelul întregii suprafeŃe a careului. Alte surse posibile de poluare a apelor sunt: • deversări necontrolate de fluid de foraj, care pot apare numai în unele situaŃii accidentale:

• neetanşeităŃi ale unor zone de racord • fisurarea furtunului Rotary, care face legătura între încărcător şi capul hidraulic (cu inserŃii metalice) datorită îmbătrânirii materialului sau a manevrării bruşte

• fisurarea furtunului vibrator, care face legătura între pompa de fluid de foraj şi manifoldul pompei, datorită îmbătrânirii materialului

• neetanşeităŃi în zona gurilor de evacuare şi curăŃire ale habelor (la manlocuri) • depăşirea capacităŃii de înmagazinare a bazinului de decantare de 40 m3, având ca rezultat deversarea apelor reziduale, care prin infiltrare în sol pot ajunge în apele freatice.

• diferite soluŃii folosite la tratarea fluidului de foraj sau cu soluŃii formate accidental, prin săparea materialelor folosite la tratamentul fluidului de foraj, depozitate necorespunzător. Aceste soluŃii se infiltrează în sol şi pot ajunge în apele freatice.

Eventualul impact negativ asupra calităŃii apelor subterane este temporar limitat la durata de execuŃie a forajului şi traversării stratului acvifer, în funcŃie de proprietăŃile stratului permeabil şi de condiŃiile hidrogeologice.

4.1.3. MĂSURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI

În vederea prevenirii impactului accidental şi pentru protecŃia calităŃii apelor de suprafaŃă, sunt prevăzute următoarele măsuri:

− executarea unui şanŃ pereat de colectare scursori (ape reziduale, ape de spălare, ape meteorice), în avalul platformei tehnologice, cu lungimea de 40 m şi adâncimea de 0,4 m;

− racordarea şanŃului de scursori la o habă de colectare, care va fi îngropată la nivelul solului şi acoperită cu capac metalic;

− realizarea unui şanŃ din pământ în lungime de 152 m perimetral careului de foraj pentru preluarea apelor meteorice din afara careului;

Pentru preîntâmpinarea impactului negativ şi protecŃia calităŃii apelor subterane, se prevăd următoarele măsuri de protecŃia mediului, care au în vedere prevenirea sau reducerea impactului:

− săparea primului interval în zona pânzelor de apă freatică cu fluide de foraj



S.C. GEOPETROL S.A.

nepoluante (naturale) pe bază de apă şi argilă; − tubarea şi cimentarea până la suprafaŃă a coloanei de ancoraj, pentru a

proteja stratele traversate; − executarea operaŃiilor de cimentare conform proiectului de foraj şi cu

supraveghere atentă ; − dalarea platformei tehnologice şi a drumului interior ; − platforma tehnologică este prevăzută cu pantă de scurgere către şanŃul

pereat de colectare scurgeri ; − executarea de şanŃuri pereate pentru colectarea apelor pluviale interioare

careului, ape de spălare, scurgeri ; − haba de colectare scursori (bazin de decantare), este îngropată la nivelul

solului ; − haba de depozitare a detritusului ce se montează semiîngropat ; − executarea operaŃiilor de tratare – condiŃionare a fluidului în sistem închis ; − dotarea magaziei de chimicale cu platformă impermeabilă pentru evitarea

infiltraŃiilor în urma unor scurgeri, deversări sau împrăştieri accidentale de soluŃii sau pulberi pe sol ce pot lua contact cu apa.

4.2. AERUL 4.2.1 DATE GENERALE

Clima perimetrului este temperat - continentală, având urmatorii parametrii :

- temperatura medie anuală ..............................................+ 9,8°C - temperatura minimă absolută ......................................... -27,0°C - temperatura maximă absolută ........................................ +39,2°C

PrecipitaŃiile medii anuale au valoarea de 700 mm şi reprezintă media valorilor înregistrate de-a lungul a 10 ani.

0

20

40

60

80

100

ian

mar

mai

iul

sept

nov

ian

febr

mar

apr

mai

iun

iul

aug

sept

oct

nov

dec

Fig.1 - Diagrama precipitaŃiilor lunare



S.C. GEOPETROL S.A.

RepartiŃia precipitaŃiilor pe anotimpuri se poate prezenta astfel: - iarna ....................................123,2 mm - primăvara.............................193,9 mm - vara .................................... 226,8 mm - toamna ............................... 156,1 mm

Sunt considerate “cu precipitaŃii” toate zilele în care apa căzută sub formă de ploaie, lapoviŃă, grindină, ninsoare,etc. a totalizat mai mult de 0,1 mm.

Un alt factor important al climei îl reprezintă mărimea şi direcŃia vânturilor. Pe baza diagramei vânturilor putem constata că direcŃia predominantă este cea nord-vestică (19,5%) şi vestică (19,2%). Calmul înregistrează valoarea procentuală de 29,3%,iar intensitatea medie a vânturilor are valoarea de 1,4 - 2,3 m/s.

0

5

10

15

20N

NE

E

SE

S

SW

W

NW

Fig.2 - DirecŃia predominantă a vânturilor

Adancimea maximă la îngheŃ este de 90 – 100 cm, conform STAS 6054/77, iar frecvenŃa medie a zilelor de îngheŃ cu T≤0°C este de 114,6 zile/an.

4.2.2 PROGNOZAREA IMPACTULUI

Utilizarea în procesul de forare a instalaŃiei tip TD UPET 125 cu acŃionare termică face să apară emisii gazoase în atmosferă. Pot apărea surse de poluarea aerului în timpul manipulării pulberilor fine (ciment, bentonită), pe platforme deschise, unde pot fi antrenate de curenŃii de aer. Alte surse de poluare pentru aer sunt autovehiculele ce vor fi folosite în derularea procesului tehnologic, pentru transport materiale, chimicale, utilaje, etc. şi care degajă în atmosferă noxe rezultate în urma arderii motorinei (SO2, NOx, CO, CO2, SOx ş.a.), precum şi a particulelor sedimentabile de praf antrenate de pe căile de transport. ExistenŃa unor surse semnificative de poluanŃi pentru aer pot fi numai în cazul unor erupŃii, scăpări necontrolate de gaze. Probabilitatea apariŃiei unor astfel de fenomene este, însă, minimă deoarece presiunile ce for fi întâlnite în timpul forajului sunt cunoscute. În mod obişnuit impactul negativ asupra aerului, este temporar, reversibil şi prezintă intensitate relativ mică.



S.C. GEOPETROL S.A.

4.2.3 MĂSURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI

Pentru diminuarea impactului asupra aerului se propun următoarele: − verificarea tehnică riguroasă a autovehiculelor implicate în procesul tehnologic; − sporirea atenŃiei în cazul manipulării pulberilor fine; − protejarea suprafeŃei de lucru, a platformelor, a drumului interior, cu dale de

beton prefabricate;

4.3 SOLUL 4.3.1. CARACTERISTICILE SOLULUI

S-au executat patru foraje pe trei pe viitoarea locaŃie a sondei şi unul traseul conductei în zona de traversare a pârâului Budeasa . Forajele au fost realizate cu sondeza mecanică tip Cobra cu adâncimi cuprinse între 2,00 m şi 8,0 m.

Forajul nr. 1 - a fost executat la Ńăruşul sondei şi a interceptat următoarea litologie:

0,00 - 0,20 m = sol vegetal; 0,20 - 2,00 m = pietriş mare şi mic cu nisip galben cafeniu La data efectuării cercetărilor (05.2011), în forajul executat au fost interceptate

infiltraŃii de apă la 1,5 m adâncime. Forajul nr. 2 - a fost executat la circa 23 m est de F 1 şi a interceptat următoarea

litologie: 0,00 - 0,20 m = sol vegetal; 0,20 - 1,50 m = nisip prăfos negricios cu rar pietriş mic; 1,50 - 2,50 m = nisip cafeniu cu rar pietriş mic; 2,50 – 3,20 m = pietriş mare şi mic cu nisip cafeniu; 3,20 – 6,00 m = nisip prăfos cafeniu cu rar pietriş mic; 6,00 – 8,00 m = pietriş mare şi mic cu nisip cenuşiu vineŃiu; La data efectuării cercetărilor (05.2011), în forajul executat au fost interceptate

infiltraŃii de apă la adâncimea de 1,50 m, iar după terminarea lucării apa se găsea tot la 1,50 m.

Forajul nr. 3 - a fost executat la 22 m nord vest de F 2 şi a interceptat următoarea litologie:

0,00 - 0,30 m = sol vegetal; 0,30 - 1,50 m = nisip cafeniu cu rar pietriş mic; 1,50 - 2,50 m = pietriş mare şi mic cu nisip cafeniu; 2,50 - 5,50 m = nisip prăfos cafeniu cu rar pietriş mic; 5,50 - 6,00 m = pietriş mare şi mic cu nisip cenuşiu vineŃiu; La data efectuării cercetărilor (05.2011), în forajul executat au fost interceptate

infiltraŃii de apă la adâncimea de 1,5 m. Forajul nr. 4 - a fost executat pe malul stâng al pârâului Budeasa în zona

traversării cu conducta şi a interceptat următoarea litologie: 0,00 - 0,40 m = sol vegetal; 0,40 - 3,20 m = pietriş cu nisip cafeniu, cenuşiu; 3,20 - 5,50 m = nisip prăfos cenuşiu cu rar pietriş mic, plastic vârtos; 5,50 - 8,00 m = praf nisipos argilos, cenuşiu negricios, cu rar pietriş mic, plastic

vârtos.



S.C. GEOPETROL S.A.

La data efectuării cercetărilor (05.2011), în forajul executat au fost interceptate infiltraŃii de apă la adâncimea de 2,50 m, iar după terminarea lucării apa se găsea tot la 2,50 m.

4.3.2. SURSE DE POLUARE A SOLURILOR

Sursele potenŃiale de poluare a solului pot fi: • deversări necontrolate de fluid de foraj, care pot apare numai în unele situaŃii accidentale;

• neetanşeităŃi ale unor zone de racord; • fisurarea furtunului Rotary, care face legătura între încărcător şi capul hidraulic (cu inserŃii metalice) datorită îmbătrânirii materialului sau a manevrării bruşte ;

• fisurarea furtunului vibrator, care face legătura între pompa de noroi şi manifoldul pompei, datorită îmbătrânirii materialului;

• neetanşeităŃi în zona gurilor de evacuare şi curăŃire ale habelor (la manlocuri); • depăşirea capacităŃii de înmagazinare a bazinului de decantare de 40 m3, având ca rezultat deversarea apelor reziduale, care prin infiltrare în sol pot ajunge în apele freatice;

• diferite soluŃii folosite la tratarea fluidului de foraj sau soluŃii formate accidental, prin scăparea materialelor folosite la tratamentul fluidului de foraj, depozitate necorespunzător. Aceste soluŃii se infiltrează în sol şi pot ajunge în apele freatice.

4.3.3. PROGNOZAREA IMPACTULUI ASUPRA SOLULUI

PoluanŃii din timpul procesului de foraj ce pot afecta solul, accidental, sunt: − detritusul, rezultat din activitatea de foraj; − fluidul de foraj, cu efect local şi limitat; − materialele şi chimicalele, care totuşi nu pot lua contact cu factorii de mediu

decât în locul de manipulare; − apele meteorice şi de spălare, care antrenează impurităŃi şi substanŃe poluante

şi care se pot infiltra în sol; În cazul în care procesul de foraj decurge normal, fără apariŃia unor fenomene de erupŃii, deversări accidentale, nu se pot produce modificări majore şi ireversibile a însuşirilor chimice ale solului. Impactul negativ produs asupra solului este temporar, de intensitate medie, reversibil, cu probabilitate mică de apariŃie a unor fenomene majore, datorită măsurilor luate în faza de proiectare şi ulterior prin lucrările specifice de redare a solului în circuitul productiv.


Măsuri de protecŃie, care au în vedere prevenirea sau reducerea impactului asupra solului, luate în considerare în faza de proiectare:

− decopertarea solului fertil pe o adâncime de 20 cm; pământul fertil va fi depozitat în depozitul de pământ fertil amenajat la marginea careului sondei, fiind apoi reutilizat pentru reconstrucŃia ecologică a amplasamentului după terminarea lucrărilor;

− prepararea şi circularea fluidului de foraj în circuit închis;



S.C. GEOPETROL S.A.

− evitarea contactului cu solul a fluidului de foraj, a detritusului, apei reziduale (de spălare şi răcire), prin utilizarea habelor pentru depozitare;

− protejarea amplasamentului cu dale de beton armat, amenajarea platformei tehnologice cu pantă de scurgere, executarea de şanŃuri dalate de colectare a apei meteorice, montarea habei de colectare scursori (îngropată) şi protejată corespunzător şi a habei de depozitare detritus;

− executarea probelor de producŃie cu respectarea măsurilor pentru securitatea şi sănătatea în muncă;

− depozitarea şi manevrarea materialelor şi substanŃelor în magazia de chimicale de către personal specializat;

− pregătirea personalului conform normelor şi normativelor specifice industriei petroliere pentru prevenirea şi combaterea erupŃiilor;

− colectarea şi transportul materialelor reziduale (noroi, ape reziduale, detritus, chimicale) la depozit;

Lucrări specifice de reconstrucŃie ecologică a solului, după închiderea lucrărilor de foraj (degajarea tuturor instalaŃiilor şi a materialelor de construcŃie folosite în timpul forajului şi probelor de producŃie) constau din:

− excavarea şi transportul solului poluat ireversibil (dacă este cazul), în depozitul special al schelei sau la alt loc de depozitare;

− scarificarea terenului; − acoperirea terenului cu solul din depozit şi/sau cu pământ de împrumut; − refacerea echilibrului ionic în sol şi a troficităŃii acestuia, prin lucrări de ameliorare

specifice: administrarea de îngrăşăminte chimice şi organice, după caz (în funcŃie de starea concretă a solului la acea dată), arătură şi discuire, în vederea redării în circuitul iniŃial;

− controlul parametrilor calitativi ai solului pe bază de analize de laborator.

4.4. GEOLOGIA SUBSOLULUI

4.4.1. CARACTERIZAREA SUBSOLULUI

Din punct de vedere geologic perimetrul cercetat aparŃine unităŃii majore geostructurale Depresiunea Getică, situată în faŃa CarpaŃilor Meridionali şi se întinde de la Valea DâmboviŃei până la Dunăre, iar la sud până la Falia Pericarpatică.

Structural au fost puse în evidenŃă o serie de elemente cum ar fi: cute anticlinale, hemianticlinale sau monoclinale.

Din punt de vedere stratigrafic zona cercetată este formată din depozite de vârstă neogen – pleistocen inferior. Acest etaj al Cuaternarului este constituit din două orizonturi :

- inferior, psamo-pelitic, alcătuit din argile în alternanŃă cu pachete de nisipuri ce conŃin pietrişuri mărunte;

-superior, psamo-psefitic, constituit exclusiv din nisipuri grosiere, pietrişuri, bolovănişuri.

Aceste două orizonturi sunt de vârstă villafranchiană şi intră în alcătuirea Stratelor de Cândeşti. Spre sud ele trec la depozite nisipoase cu lentile mari de pietrişuri cunoscute sub numele de Stratele de Frăteşti.



S.C. GEOPETROL S.A.

4.4.2. IMPACTUL PROGNOZAT

Impactul negativ asupra subsolului constă în însăşi acŃiunea de săpare a sondei şi de deranjare a stratelor geologice, iar aceasta se poate amplifica în cazul unor pierderi de circulaŃie (pierderea fluidului de foraj în stratele geologice traversate). Dacă sonda va avea rezultate pozitive se va trece în continuare la exploatarea zăcămintelor de gaze. În acest caz se vor efectua următoarele operaŃii:

− amenajarea careului corespunzător pentru sonda de exploatare; − montarea instalaŃiei de extracŃie şi a conductei de aducŃiune prin racordare.


Impactul asupra terenului şi subsolului este redus, prin măsurile luate în faza de proiectare, pentru evitarea accidentelor tehnologice şi prin respectarea procesului tehnologic:

− lucrările de consolidare şi amenajare a careului, ce se vor efectua încă din faza iniŃială amplasării instalaŃiei de foraj şi a anexelor acesteia;

− executarea lucrărilor de foraj cu instalaŃii şi dotări conform proiectului, cu respectarea condiŃiilor şi specificaŃiilor din proiectul tehnic;

− utilizarea unor fluide de foraj naturale şi/sau biodegradabile (cu toxicitate redusă); − menŃinerea proprietăŃilor reologice a fluidelor de foraj precum şi realizarea unei

contrapresiuni pe strat suficient de mare pentru a evita riscul apariŃiei erupŃiilor libere;

− aplicarea programului şi regulamentului de combatere a erupŃiilor în cazuri de accidente şi manifestări eruptive;

− asigurarea sondei împotriva unor erupŃii sau manifestări prin montarea la gura puŃului a sistemelor de etanşare şi instalaŃiilor de prevenire a erupŃiilor corespunzătoare presiunilor estimate şi/sau determinate conform proiectului de foraj;

− construcŃia sondei şi izolarea stratelor pentru împiedicarea oricăror infiltraŃii sau comunicări prin spatele coloanelor tubate;

4.5. BIODIVERSITATEA

VegetaŃia naturală are o distribuŃie etajată în funcŃie de unităŃile de relief. în zona de câmpie se dezvoltă pâlcuri de păduri de cer (Quercus ceiris) şi de gârniŃă (Quercus frainetto), uneori şi de stejar pedunculat (Quercus robur), care alternează cu pajişti stepizate şi cu terenuri agricole; în regiuni deluroase, de podiş şi montană joasă, respectiv între 300 şi 1 300 m altitudine, se desfăşoară etajul pădurilor de foioase, alcătuite din gorun (Quercus petraea), carpen în amestec cu fag, iar la altitudini cuprinse între 1 300 şi 1 800 m se extind pădurile de brad şi molid. Etajele subalpin şi alpin, la peste 1 800 m altitudine sunt constituite din tufărişuri (jnepeni, ienupăr) ce alternează cu pajişti alpine care formează o importantă bază furajeră pentru păşunatul sezonier.

Fauna domeniului forestier este alcătuită din mamifere de interes cinegetic, printre care se remarcă mistreŃi, urşi, cerbi, căprioare, lupi, vulpi, râşi, veveriŃe ş.a.. Avifauna include cocoşul de munte, ierunca, vulturul pleşuv, acvila de piatră, fâsa alpină, cinteza ş.



S.C. GEOPETROL S.A.

a. în zona de câmpie sunt frecvente rozătoarele (iepuri, hârciogi, şoareci ş.a.), şopârlele, uliii, ciocârliile etc. Apele sunt populate de păstrăvi, mreană, clean, crap, caras etc.

4.5.1. PROGNOZAREA IMPACTULUI ASUPRA VEGETAłIEI ŞI FAUNEI TERESTRE

Conform descrierilor tehnice, proiectul nu include nici o intervenŃie asupra vegetaŃiei lemnoase din zonă.

Pe perioada de execuŃie a lucrărilor, zgomotul provenit de la instalaŃia de foraj şi utilaje vor avea un impact temporar asupra faunei din zona analizată.

Având în vedere natura proiectului, durata de realizare a lucrărilor, locaŃia stabilită pentru realizarea lucrărilor, considerăm că proiectul va avea un impact redus asupra biodiversităŃii din zonă, exclusiv pe perioada de realizare a sondei.

Durata lucrărilor este de 50 zile din care 23 zile pentru mobilizare – demobilizare, 20 zile pentru foraj şi 7 zile pentru probare strate. 4.5.2. MĂSURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI

Refacerea vegetaŃiei în zona careului se va realiza pe baza unui studiu special întocmit, după aplicarea măsurilor de reabilitare a solului.

Se propune menŃinerea funcŃionării la parametri optimi şi verificarea periodică a motoarelor instalaŃiei de foraj şi a utilajelor tehnologice utilizate. Toate măsurile prevăzute în proiect, ce se vor aplica în practică privind buna funcŃionare a instalaŃiilor, sunt menite să protejeze şi componentele ecosistemului.

4.6. PEISAJUL Sonda 1531 Colibaşi se va amplasa în extravilanul comunei Miceşti, sat Brânzari,

judeŃul Argeş. Local, sonda 1531 Colibaşi se va amplasa la circa 2,6 km vest-nord-vest de localitatea Miceşti şi la circa 3,2 nord-nord-est de localitatea Budeasa. Accesul la sondă se realizează din drumul pietruit existent ce leagă localitatea Brânzari de sondele din zonă, pe un racord nou proiectat. Coordonate sondă : 1531 Colibaşi (STEREO 70): X = 384.705,87; Y = 486.973,11.

4.6.1. IMPACTUL PROGNOZAT

Impactul pe care sonda şi lucrările aferente îl pot avea asupra peisajului este minim, deşi afectează local (careul sondei), solul şi vegetaŃia poate fi important, numai în cazul unor erupŃii necontrolate, fapt foarte puŃin probabil, având în vedere măsurile ce se iau pentru prevenirea unor asemenea eveniment.

Utilizarea terenului pe amplasamentul ales SuprafaŃa (mp) Utilizarea

terenului Înainte de punerea în aplicare a proiectului

După punerea în aplicare a proiectului

Recultivată

În agricultură - teren arabil - grădini - păşuni

4059

1756

2303

TOTAL: 4059 1756 2303



S.C. GEOPETROL S.A.


Toate măsurile prevăzute în proiect, ce se vor aplica în practică privind buna funcŃionare a instalaŃiilor, sunt menite să protejeze şi componentele peisajului. Refacerea vegetaŃiei în zona careului se va realiza pe baza unui studiu special întocmit, după aplicarea măsurilor de reabilitare a solului.

4.7. MEDIUL SOCIAL ŞI ECONOMIC

Sonda 1531 Colibaşi se va amplasa în extravilanul comunei Miceşti, sat Brânzari, judeŃul Argeş. Local, sonda 1531 Colibaşi se va amplasa la circa 2,6 km vest-nord-vest de localitatea Miceşti şi la circa 3,2 nord-nord-est de localitatea Budeasa.

4.7.1. IMPACTUL POTENłIAL

Aspectele de mediu pot fi generate de traficul greu pentru transportul instalaŃiilor de foraj şi a anexelor şi aprovizionarea cu materiale şi zgomotul produs de activitatea desfăşurată. În perioada amplasării şantierului de foraj cât şi pe durata de execuŃie a obiectivului, circulaŃia în zonă se va intensifica. Datorită amplasării locaŃiei la cca. 180 m nord de zona locuită, desfăşurarea lucrărilor de foraj nu poate afecta bunurile materiale şi starea de sănătate a populaŃiei. Raza de influenŃă a particulelor de praf antrenate de autovehiculele de pe căile de acces, ca şi zgomotele şi vibraŃiile produse de instalaŃie este limitată. Impactul negativ, îndeosebi asupra bunurilor materiale, în cazuri accidentale are o probabilitate redusă de apariŃie, datorită măsurilor de protecŃie, de prevenire şi a măsurilor tehnico – tehnologice, avute în vedere în faza de proiectare.


Lucrările de protecŃie a mediului şi măsurile de siguranŃă, care se vor lua, concură în acelaşi măsură atât la protejarea populaŃiei şi zonelor locuite şi a muncitorilor angrenaŃi în activitatea de foraj, cât şi asupra bunurilor materiale din zona obiectivului. Pentru limitarea preventivă a zgomotului, vibraŃiilor şi a emisiilor poluante din gaze de eşapament produse de autovehiculele grele, sunt luate următoarele măsuri :

− folosirea cu precădere a drumurilor care ocolesc localităŃile ; − reducerea vitezei de deplasare şi menŃinerea stării tehnice corespunzătoare a

mijloacelor de transport ; − limitarea emisiilor din gazele de eşapament prin verificări tehnice periodice ale

autovehicuelelor ; − amenajarea drumurilor de acces cu platforme de circulaŃie dimensionate

corespunzător gabaritelor mijloacelor de transport şi întreŃinerea permanentă într-o stare bună a acestora ;

− în scopul reducerii nivelului de zgomot la limita incintei careului sondei, manipularea materialului tubular se va face cu atenŃie pentru evitarea lovirii Ńevilor;

Impactul socio-economic poate fi considerat pozitiv deoarece se vor crea noi locuri de muncă, precum şi faptul că se va consolida şi dezvolta reŃeaua de drumuri.



S.C. GEOPETROL S.A.

4.8. CONSIDERAłII CULTURALE ŞI ETNICE, PATRIMONIUL CULTURAL

Realizarea proiectului nu are implicaŃii negative asupra condiŃiilor culturale şi etnice sau a patrimoniului cultural.

5. ANALIZA ALTERNATIVELOR

Amplasarea sondei s-a făcut pe baza unui studiu complex, precum şi a reanalizării tuturor datelor existente (sonde de corelare, profile seismice ş.a.) cu probabilitate mare de interceptare a zăcămâtului, în zona amplasamentului stabilit, şi nu sunt alŃi factori care să condiŃioneze în vreun fel acest amplasament.

6. MONITORIZAREA MEDIULUI

Toate operaŃiile de foraj se execută cu măsuri stricte de control, cu respectarea normelor în vigoare şi a condiŃiilor tehnico – economice. Procesul tehnologic se desfăşoară numai în incinta careului special amenajat în vederea evitării poluării factorilor de mediu. Nu se prevăd măsuri speciale de monitorizare pentru că nu se preconizează emisii dirijate de poluanŃi în mediul înconjurător (deversări în apele de suprafaŃă, emanaŃii masive de gaze toxice sau depozite de deşeuri pe sol), cele prevăzute de proiectant şi care se iau de regulă în practică fiind asiguratoare.

Realizarea proiectului este monitorizată de beneficiar, pentru a verifica modul de respectare a parametrilor constructivi şi funcŃionali şi a reglementărilor privind protecŃia mediului.

Monitorizarea mediului se realizează prin : − Urmărirea realizării transportului de deşeuri la locurile stabilite. Transportul se va

executa cu mijloace auto adecvate, pentru a se elimina posibilitatea deversării deşeurilor pe timpul transportului. Documentele care vor însoŃi transportul vor avea menŃionate în principal : natura deşeurilor, cantitatea, destinaŃia. La întoarcerea din cursă, se va prezenta confirmarea că deşeul a fost recepŃionat la locul stabilit;

− Determinarea cantităŃii şi analiza caracteristicilor fizico – chimice ale apei de zăcământ ;

− Asigurarea funcŃionării în permanenŃă a dotărilor cu rol de protecŃie a mediului; − Instruirea periodică a personalului în vederea respectării prevederilor din acordul de

mediu emis pentru acest obiectiv; − Informarea imediată a autorităŃii teritoriale pentru protecŃia mediului cu privire la

modificările faŃă de acordul de mediu, sau orice incident care poate avea efecte negative asupra mediului înconjurător;

− Personalul care desfăşoară activitatea de construire a sondei este obligat să cunoască şi să respecte regulamentul de prevenire a erupŃiilor. Acest regulament cuprinde un set complet de măsuri concrete, pentru fiecare loc de muncă şi instalaŃie, necesare a fi luate pentru prevenirea sau intervenŃia în caz de situaŃii deosebite.



S.C. GEOPETROL S.A.

7. SITUAłII DE RISC

În unele zone cu exploatări de ŃiŃei şi gaze au existat cazuri de accidente mai mult sau mai puŃin grave.

Acestea au constat din erupŃii libere de ŃiŃei şi gaze, ori condensat, ape sărate, noroi, care au dat naştere la incendii, impregnarea unor areale cu ŃiŃei şi ape sărate, infiltraŃii de ape sărate în pânzele freatice de suprafaŃă. Efectele asura stării de sănătate a populaŃiei depind de durata şi intensitatea poluării. Impactul negativ poate avea un caracter limitat (ex. pericol de explozie), temporar (ex. pericol de erupŃie) asupra muncitorilor ce desfăşoară lucrările, sau de durată asupra zonelor locuite din apropiere. În mod direct populaŃia nu poate fi afectată, având în vedere distanŃa faŃă de obiectiv, la care se află cea mai apropiată zonă locuită. Sondele care s-au săpat recent în zonă nu au creat probeme deosebite în timpul execuŃiei, punerii în producŃie sau în timpul exploatării lor. Pentru prevenirea accidentelor se recomandă următoarele:

− Respectarea programului de constructie, montajul corespunzator al flanselor de la capul de coloana si al instalatiei de prevenire a eruptiilor prevazute în proiect.

− Folosirea tipurilor de fluide recomandate în proiect si asigurarea în permanenta a caracteristicilor indicate;

− Parametrii fluidului de foraj se vor adapta în funcŃie de condiŃiile întâlnite, se vor lua măsuri de prelucrare continuă a datelor obŃinute, în scopul asigurării unui fluid de foraj optim pentru traversarea formaŃiunilor geologice întâlnite.

− În timpul operaŃiilor de tubaj şi cimentare se vor respecta măsurile pentru securitate şi sănătatea în muncă specifice acestor operaŃii, cuprinse în normele departamentale de protecŃia muncii.

− Instruirea corespunzatoare a personalului privitor la conditiile geologo - tehnice ale sondei si prevederile pentru securitate şi sănătatea în muncă, apărare împotriva incendiilor, Indrumatorul tehnic, regulamentele pentru prevenirea eruptiilor, prevenirea si lichidarea accidentelor tehnice.

− Desfasurarea operatiilor deosebite pe baza de programe întocmite si avizate cu asigurarea unei asistente corespunzatoare.

8. DESCRIEREA DIFICULTĂłILOR În timpul evaluării impactului asupra mediului nu au fost întâmpinate dificultăŃi tehnice sau practice.

9. LUCRĂRI DE REFACERE A AMPLASAMENTULUI LA FINALIZAREA INVESTIłIEI, ÎN CAZ DE ACCIDENTE ŞI/SAU LA ÎNCETAREA ACTIVITĂłII

După terminarea lucrărilor la sondă din total suprafaŃa închiriată de 4059 m2 va

rămâne pentru exploatarea sondei 1756 m2, restul de 2303 m2 se va reda în circuitul iniŃial.



S.C. GEOPETROL S.A.

După terminarea lucrărilor suprafaŃa afectată de lucrări se va reda în circuitul iniŃial. În ordinea desfăşurării operaŃiunilor de refacere a amplasamentului acestea sunt : - demontarea şi transportul instalaŃiilor şi dotărilor din careul sondei; - transportul materialelor şi deşeurilor (detritus, ape reziduale) ; - transportul materialelor folosite la amenajarea platformelor (dale, balast, piatră spartă) în baza de producŃie a constructorului sau la altă locaŃie ;

- împingerea cu buldozerul a pământului din depozitul de pământ pe toată suprafaŃa, astuparea şanŃului de gardă perimetral;

- scarificarea, urmată de arătură, fertilizarea cu îngrăşăminte naturale şi anorganice ;

- prelevarea de probe de sol cu respectarea Ordinului 756/1997 al MAPPM şi analiza acestora în laboratoare specializate (OJSPA); rezultatele analizelor se compară cu valorile determinate iniŃial (înainte de începerea lucrărilor la obiectiv), pentru a se verifica modul de refacere a amplasamentului ; buletinele de analiză (iniŃial şi final) sunt documente păstrate la cartea construcŃiei sondei ;

- accesul la sondă cu mijloace de transport şi utilaje se va face doar în cazul operaŃiilor de intervenŃie şi reparaŃie, lucrări ce se vor programa şi executa de regulă în afara perioadei de vegetaŃie a culturilor ; ocuparea temporară a terenului se va face cu respectarea prevederilor legale.

Dacă sonda se va abandona, în conformitate cu INSTRUCłIUNI TEHNICE privind avizarea operaŃiunilor petroliere de conservare, abandonare şi, respectiv, de ridicare a abandonării/conservării sondelor de petrol, se va efectua următorul program:

- executare dop de ciment de cca. 50 m deasupra formaŃiunii pentru care a fost săpată sonda;

- executare dopuri de ciment din 200 în 200 m pe o lungime de cca. 50 m (pe cât posibil în dreptul stratelor impermeabile), cu umplerea găurii de sondă cu fluid de foraj cu densitatea celui folosit în timpul forajului (dacă este cazul);

- executare dop de ciment de cca. 50 -100 m în teren sub şiul ultimei coloane tubate şi de cca. 50 m în coloană;

- coloanele defecte se vor cimenta pe toată lungimea afectată, începând cu 50 m sub şi terminând cu 50 m deasupra zonei afectate (dacă este posibil);

- executare dop de ciment de cca. 50 m sub nivelul solului, tăiere coloană la 2,50 m sub nivelul solului, sudare blindă metalică ştanŃată cu numărul sondei;

Abandonarea sondelor se solicită la A.N.R.M. de către titularul de acord petrolier şi pe baza unui proiect tehnic de abandonare, aprobat şi însusit de către conducerea titularului de acord petrolier. Proiectul tehnic de abandonare va fi înaintat la A.N.R.M. (încadrat ca secret de serviciu), şi va cuprinde următoarele:

- denumire sondă, caracter sondă, localizare, coordonate sondă, aviz de săpare, istoric sondă;

- adâncime obiectiv, perioada de săpare a sondei; - constructie realizată; - deviaŃie sondă; - probe de producŃie efectuate şi rezultatele obŃinute; - cumulativ extras-brut/net; - cauzele şi motivaŃia care au condus la conservarea sau abandonarea sondei; - fragmente de hărŃi structurale, secŃiuni geologice, diagrafii geofizice;

După primirea avizului de abandonare din partea A.N.R.M.-ului, la sondă se va executa programul de abandonare (închidere) conform proiectulului tehnic.



S.C. GEOPETROL S.A.

În continuare se vor executa lucrări de redare a terenului afectat de careul şi drumul de acces la sondă, după cum urmează:

- demontare instalaŃii tehnologice de la sondă; - demontare linie electrică; - dezafectare beci sondă; - dezafectare şanturi colectoare ape reziduale şi habe de colectare reziduuri; - demontare platforme (dalate sau din balast) şi transportul acestora pentru întreŃinerea drumurilor petroliere din zonă, sau la baza de producŃie a constructorului;

- nivelare teren şi astupare excavaŃii cu pământ de umplutură şi sol vegetal; - arătură şi discuire teren; - executare de analize agropedologice de sol; - redare teren în circuitul productiv şi încheiere proces verbal de predare-primire între client si proprietar;

După închiderea sondei în zonă nu mai există impact asupra mediului.

10. REZUMAT

Sonda 1531 Colibaşi se va amplasa în extravilanul comunei Miceşti, sat Brânzari, judeŃul Argeş. Local, sonda 1531 Colibaşi se va amplasa la circa 2,6 km vest-nord-vest de localitatea Miceşti şi la circa 3,2 nord-nord-est de localitatea Budeasa.

Zăcământul de hidrocarburi reprezintă o formaŃiune geologică de roci poros permeabile în care acestea s-au acumulat (la adâncimi relativ mari) şi care pot fi exploatate industrial. SubstanŃa minerală fluidă care urmează a fi exploatată este destinată consumului industrial şi pentru combustie, reprezentând una dintre cele mai importante resurse de materii prime şi energetice.

Pentru a face posibilă extragerea acestor hidrocarburi este necesară execuŃia unui canal de legătură (gaura de sondă) între zăcământul de hidrocarburi şi suprafaŃă pentru exploatarea acestor zăcăminte.

Gaura de sondă este realizată cu ajutorul unei sape, introduse la talpa sondei cu ajutorul unor Ńevi înşurubate una în alta, numite prăjini de foraj. Ansamblul tuturor prăjinilor se numeşte garnitură de foraj.

Sapa este rotită de la suprafaŃă cu ajutorul garniturii de foraj. Prin interiorul garniturii de prăjini se pompează fluidul de foraj care iese prin orificiile sapei, spală talpa sondei, răceşte sapa şi apoi trecând în spaŃiul inelar format între prăjini şi pereŃii sondei, antrenează cu el la suprafaŃă particule de rocă dislocate de sapă.

Gaura de sondă se consolidează cu ajutorul unor coloane din oŃel ce se vor cimenta pe toată lungimea lor, urmând a se exploata sonda prin interiorul acestora (în cazul în care vor fi interceptate depozite de hidrocarburi).

Impactul prognozat asupra mediului în urma realizării obiectivului “Forajul sondei 1531 Colibasi“ este următorul: 1. Factorii de mediu APE DE SUPRAFAłĂ ŞI SUBTERANE. In condiŃiile în care se respectă procesul tehnologic şi ansamblul de măsuri de protecŃie prezentate se poate aprecia că impactul acestei activităŃi asupra factorului de mediu apă este nesemnificativ şi de scurtă durată.



S.C. GEOPETROL S.A.

Se păstrează situaŃia existentă a stării de calitate. 2. Factorul de mediu AER. Utilizarea în procesul de foraj a instalaŃiei TD UPET 125 cu acŃionare termică face să apară probleme din punct de vedere al protecŃiei aerului. Emisiile rezultate de la esapamentele utilajelor terasiere si a motoarelor instalaŃiei de foraj vor determina o crestere a concentratiei de poluanŃi atmosferici, pe amplasamentul lucrarilor. Acestea au intensitate mică, sunt temporare iar efectul lor dispare in timp scurt, avand în vedere durata temporară de realizare a lucrărilor. După terminarea lucrarilor de foraj emisiile nu vor mai avea loc.

3. Factorii de mediu SOL ŞI SUBSOL. Activitatea de foraj poate produce un impact major asupra solului şi subsolului, prin poluarea acestora cu diverse fluide, substanŃe chimice, numai dacă nu se iau măsurile de protecŃie necesare, şi prin executarea necorespunzătoare a lucrărilor de amenajare a careului sondei şi a drumului de acces, în condiŃiile de relief existente. În condiŃiile respectării stricte a măsurilor stabilite în proiectul tehnic, se poate considera că impactul produs asupra solului şi subsolului este minim şi temporar.

4. Factorul de mediu Biodiversitatea Forajul sondei şi probarea stratelor se va desfăşura numai în incinta amplasamentului aprobat, neafectând zonele limitrofe, fapt ce face ca influenŃa asupra ecosistemelor să fie redusă şi temporară. 5. Sănătatea populaŃiei Având în vedere faptul că distanŃa dintre amplasamentul sondei, şi satele din vecinătate este suficient de mare (180 m nord) şi că desfăşurarea normală a procesului de foraj nu conduce la poluarea semnificativă a mediului, se estimează că impactul produs asupra aşezărilor umane şi a stării de sănătate a populaŃiei este nesemnificativ. În concluzie, în condiŃiile respectării procesului tehnologic de foraj şi a tuturor măsurilor stabilite pentru protecŃia apelor, a solului şi subsolului, a vegetaŃiei şi faunei, a aerului şi a aşezărilor umane, se estimează că impactul global produs de această activitate (investiŃie) asupra mediului este în general redus şi temporar.

PROIECT NR. 130/495 Et. 166 - arpmag.anpm.roarpmag.anpm.ro/upload/48074_SC OMV Petrom SA,...

Documents

Transcript of PROIECT NR. 130/495 Et. 166 - arpmag.anpm.roarpmag.anpm.ro/upload/48074_SC OMV Petrom SA,...