Proiect Nicoleta Munteanu

7/31/2019 Proiect Nicoleta Munteanu

1/20

PROIECT

DE CERTIFICARE A COMPETENTELOR

PROFESIONALE NIVEL III

CALIFICAREA

PRODUCTIA

CULINARA IN

BUCATARIA ITALIANA

1


2/20

CUPRINSCAPITOLUL11.1.1. Introducere n gastronomia Italiei.1.1.2. Istoria i evoluia culturii gastronomice:

a. Epoca medievala b. Epoca modernac. Epoca contemporana

1.1.3. Baza de alimente la prepararea bucatelor naionale.1.1.4. Reete naionale specifice ale Italiei :a. Retete italienesti

1.1.5. Festivaluri culinare in italia:a. Sarbatori culinare de iarna b. Sarbatori culinare de primavarac. Sarbatori culinare de varad. Sarbatori culinare de toamna

CAPITOLUL.2 .2.1.1. Gastronomia si bauturile in italia.2.1.2. Cramele italiei.2.1.3.Pranzul si cina in italia.2.1.4. Alimentatia in italia: Pizza.

2


3/20

2.1.5. Mic dejun, gustarile si inghetata in ita.lia2.1.6. Reguli de baza ale bucatariei italiene.2.1.7. Structura unui meniu traditional.

BibliografieAnexe

ARGUMENT

Bucataria italiana este una dintre cele mai renumite la nivel mondial si secaracterizeaza printr-o mare varietate a produselor utilizate, cat si printr-o mare diversitateregionala. Pastele, pizza si diferitele tipuri de risotto sunt astazi consumate in intreagalume, dar bucataria italiana este in realitate mult maivariata.Astfel, regiunea Emilia-Romagna este cunoscuta pentru lasagna, tortellini, mortadella, prosciutto si parmezan. Napoli a creat pizza si mozzarella. Calabria se remarca prinutilizarea ardeiului iute si prin prepararea sortimentelor specifice de mezeluri. Sicilia este patria inghetatei, bucataria sa prezintand si influente arabe.

La fel ca si Franta, Italia este o tara a vinurilor si branzeturilor, avand numeroase produse traditionale de o calitate exceptionala.Bucataria italiana este celebra pentru paste, pizza, fructe de mare, carne de pasare si

legume preparate. Deserturile sunt, de asemenea, faimoase.Exista atat de multe retete italiene incat este pobili sa gasesti mai multe variante ale

aceluiasi fel de mancare. De exemplu, lasagna facuta in nordul Italiei este foarte diferita decea facuta in partea de sud.

Vei gasi mai multe retete pentru prepararea fructelor de mare provenind din zonelede coasta din Italia, cum ar fi Napoli, Venetia, Genova, etc. Piemont este faimos pentrucarnea lui (de multe ori consumata cruda) si pentru trufe. Toscana este de asemenea celebru pentru carne si pentru vanat, precum si pentru cacciucco (tocana de fructe de mare) de la

Livorno.In ciuda diferentelor regionale, produsele alimentare italiene, in general, suntcaracterizateca fiind flexibile si inovatoare, fiind alcatuite ele in sine pe modelul unei teme si variatie.Deci, doua gnocchi cu sos bolognez nu vor fi la fel in oricare doua bucatarii. Astfel, ceamai buna gustare din bucataria italiana nu este gasita doar in cele mai bune restaurante cuspecific italian, dar si in vasele de acasa.

Bucataria italiana combina beneficiile dietei sanatoase mediteraneene cu o gamalarga de ingrediente de sezon si arome regionale. Se bazeaza pe ingrediente proaspete gatite

3


4/20

la fata locuui si o combinatie de legume, cereale, fructe si fructe de mare gustoase, peste,carne si ulei de masline.

Italienii au fost primii din Europa, care au folosit furculita (venetienii) si primii careiau in considerare ordinea mancarurilor si relatia dintre felurile de mancare servite(florentini). Si, in cele din urma, italienii au adus dulciurile, conservele, pastele din fructe

in _ lumea _ occidentala.Gastronomia este un element important al stilului de viata italian, reflectand mai alescultura rurala si pe cea familiala. Accentul nu este pus atat pe complexitatea si rafinamentulunei bucatarii sofisticate, cat pe calitatea si respectul traditiilor. Orice fel de mancaretrebuie preparat cu seriozitate, respectand reteta originala, pentru a-i da gustul cunoscut dincopilarie.

Aromele puternice, exotice nu sunt foarte indragite; in schimb, este apreciatacombinarea _ subtila _ de _ gusturi _ autentice, _ fara _ excese _ si _ fara _ complicatii _ inutile.

Italia se remarca si prin varietatea sa de masline, fiecare soi avand forme, culori sigusturi distincte. Aceste arome se regasesc in uleiurile de masline italiene, atat de apreciate pe plan international. Cea mai mare productie de ulei de masline este in Sicilia. Uleiurile

din Toscana au o aroma delicata, regiunea Umbria produce uleiuri cu gust puternic, in timpce uleiul de Trevi are o culoare de aur si un gust de migdale.

Italienii sunt cei mai mari consumatori de paste din lume in medie, fiecare italianconsuma 28 kg de paste pe an. Pastele sunt de numeroase tipuri, iar stilurile in care pot figatite sunt si mai variate. Fiecare regiune detine propria sa specialitate de paste: farfalle, deexemplu, provin din Bologna. In prezent, pastele preparate acasa sunt concurate decele _ din _ comert.Reputatia cafelei italiene este bine cunoscuta. Italia detine un adevarat record in vanzareade _ cafea,_ servita _ in _ numeroase _ forme.

4


5/20

CAPILOLUL .1.

1.1.1. Introducere n gastronomia Italiei

Buctria italian este vestit prin pastele sale finoase (macaroane, spaghete), prin pizza preparat cu brnzeturi, prin brnzeturile rase pe rztoare, prin consumul de vietimrunte de mare.

Se mannc mult carne de miel, orez, untdelemn de msline, citrice. Masa principal este prnzul, butura preferat este vinul. Buctria reprezint arta i tehnica preparrii alimentelor destinate consumului uman. Gastronomia este un element importantal stilului de via italian, reflectnd mai ales cultura rural si pe cea familial.

Accentul nu este pus att pe complexitatea si rafinamentul unei buctrii sofisticate,ct pe calitatea i respectul tradiiilor. Orice fel de mncare trebuie preparat cu seriozitate,respectand reeta original, pentru a-i da gustul cunoscut din copilrie.Aromele puternice, exotice nu sunt foarte ndrgite; n schimb, este apreciat combinareasubtil de gusturi autentice, fr excese si fr complicaii inutile. Italia se remarc i prinvarietatea sa de msline, fiecare soi avnd forme, culori i gusturi distincte. Aceste aromese regsesc n uleiurile de msline italiene, att de apreciate pe plan internaional. Ceamai mare producie de ulei de msline este n Sicilia. Uleiurile din Toscana au o aromdelicat, regiunea

Umbria produce uleiuri cu gust puternic, n timp ce uleiul de Trevi are o culoare deaur _ i _ un _ gust _ de _ migdale.

Pastele sunt de numeroase tipuri, iar stilurile n care pot fi gtite sunt i mai variate.Fiecare regiune deine propria sa specialitate de paste: farfalle, de exemplu, provin dinBologna. n prezent, pastele preparate acas sunt concurate de cele din comer.

5


6/20

1.1.2. Istoria i evoluia gastronomiei italiene

Buctria italian a nceput s se dezvolte de-a lungul secolelor, ncepnd cu secolul 4nainte de Hristos.

Suferind mai multe schimbari datorit mai multor factori ca : popoarele vecine,ocupaiile strine, descoperirea Americii, etc, au fcut din gastronomia Italiei ceea ceea prezint azi : una din cele mai impecabile buctrii din punct de vedere a rafinamentului,aspectului _ i _ gustului.

Fcnd o retrospectiv vectorial a epocilor n raport cu dezvoltarea gastronomieiItaliei, putem denota c fiecare epoc istoric poate fi caracterizat printr-o dezvoltarearmonioas a felurilor de bucate servite n Italia, acestea din urm avnd unele specificuri:

a) Epoca Medieval : Se presupune c insula Sicilia este fondatoarea gastronomiei specifice a Italiei.n sec. X, arabii au introdus spanacul, orezul, migdale i se presupune si spaghetele.Regiunile nordice ale viitoarei Italii au prezentat o o fuziune a gastronomiei romane sigermane, n timp ce regiunile din Sud continuau s se dezvolte sub drapelul gastronomic al

populaiei arabe, din cauza c acetia din urm controlau o bun parte a reelelor comerciale ale Mrii Mediterane.

Cea mai veche carte de bucate a fost scris n sec. XIII de ctre Naples: Liber decoquina. n sec. XV Martino a fost ef buctar al Patriarhului din Aquileia din Vatican.Cartea Libro de arte coquinaria a ilustrat o art culinar mult mai rafinat. Macaroaneleau primit influea arab, fiind gtite cu afron. Bucatele florenteniene au primit nuanaroman, n special la pregtitul verzii, incluznd i ou, ingrediente ca: ciuperci, piper,macaroane _ ceap, _ etc.

n 1475 Bartolomeo Platina a scris cartea Cu plcere onest i sntate de fier

unde a specificat dependena felurilor de bucate servite de regiune.

b) Epoca Modern: n aceast epoc Florena, Roma, Veneia au participat la dezvoltarea gastronomiei.Bussisfugo a descris o mulime de recete ca pateuri i tarte. Rata folosirii condimentelor strine se micoreaz. n 1570 Scappi scrie o carte cu peste 1000 de reete, atrgnd oatenie deosebit bucatelor din pete, i, foarte important, pizza Neapolitan, precum i bucate din curcan. n 1662 Stefani a scris o carte bazat pe mncruri ordinare. El primula scris despre tehnica i instrumentele gastronomice folosite la deservire.

c) Epoca Contemporan. Aceast perioad a nceput cu influena Spaniei, Austriei, Franei asupra gastronomieiItaliei. Aceste cri culinare au avut o nuan regionalistic. Ea a fost dedicat n specialsoiilor burghezilor, acordnd o importan capitolelor: carne, pete, legume, pizza. n sec.XVIII s-a caracterizat prin preponderena mncrurilor grele n rndurile ranilor. n carteaintitulat Culinria lui Maceratta s-a dat o mare importan legumelor locale, la fel i pastele. Anume n aceast carte tomatele au fost puse pe primul loc n rndul ingredientelor.

n sec. XIX Vialardi a scris o carte destinat masei de populaie Italian. Multe reetesunt luate din regiunea Turin, ex. 12 reete de bucate din cartofi. Unele reete din Milan se

6


7/20

bazeaz pe combinarea pastei de tomate cu spaghetti, la fel ca i combinarea ei cu _ pizza.Fiecare regiune isi are preparatele sale specifice, cultura gastronomica a acestora fiindinfluentata de tarile vecine ( Austria, Spania, Slovenia, Ungaria,), deapropierea _ de _ mare _ si _ munti _ sau _ progresului _ economic.

Astfel, gastronomia italian, prin prisma secolelor, a avut multe tangene cu alte

popoare, pstrndu-i totodat individualitatea sa, ce confer buctriei italiene un gustunic _ rafinat.

1.1.3. Baza de alimente necesare la prepararea bucatelor naionale

Daca te-ai gindit sa incerci citeva rete italiene acasa, nu uita ca exista citevaingrediente care nu trebuie sa iti lipseasca. Printre alimentele cel mai des intrebuintate in bucataria italiana sint:- ulei de masline: aromat, mai inchis la culoare, cu gust puternic sau delicat, uleiul demaslie nu lipseste din bucatarie.

- otet balsamic - Aceto Balsamico: este preferat cel din regiunea Modena, care poate aveasi 10 ani vechime. Este aromat, are un gust dulce si este folosit la salate.- otet - Aceto: se folosetset otet de vin, rosu sau alb- ciuperci uscate - Porcini Secchi- carnea n special vnatul i carnea de pasre, unc, salam (n special pepperoni),crnai, pui, ton, crevei- legume: dovleac, fasole, vinete, ardei ,usturoi,msline, ardei grai, porumb, ceap, roii- pasta de rosii - pentru sosuri- rosii decojite - Pelati- seminte de pin - Pinoli : folosite pentru sosuri (sosul Pesto)- ardei iute - Peperoncino: este folosit proaspat sau uscat, in special in sudul Italiei

- ton in conserva- condimente: oregano, patrunjel, rozmarin, ghimbirul, ofranul, cuminul, scorioara i boabele de mutar,busuioc, usturoi.- verdeata: proaspeta, de preferabil (patrunjel, salvie, busuioc)- brnz - tradiional mozzarella, parmezan- vin - un vin special, sicilian, folosit la mincaruri: Marsala

1.1.4. Reete naionale specifice ale Italiei

Specialiti italiene

Italia are 20 regiuni, fiecare cu stilul sau culinar propriu. Regiunea Emilia-Romagna estedenumita La Grassa datorita bucatariei sale copioase.Specificul acestei bucatarii regionale este dat de utilizarea carnii de porc, ingredient de

baza in prepararea carnatilor renumiti ai orasului Bologna mortadella si a unui sos ideal pentru paste ragu.

In plus, untura de porc este folosita pentru gatit mai mult decat uleiul de masline, spredeosebire de celelalteregiuni.

7


8/20

Retete italienesti PIZZA

- 2 oua- 200 g faina- 150 g salam

- ketchup- 150 g telemea- 120 g sunculita afumata- 100 g cascaval- 100 g cabanos- 1ceapa- 1 ardei- 4 lingurite de ulei- 300ml apa- sare- cimbru

- 1 varf de cutit de praf de copt stins cu zeama de lamaie

Mod de preparare:

- Ouale se bat bine si se amesteca cu 300 ml apa. Se adauga faina si sare dupa gust si praful de copt. Se obtine o compozitie asemanatoare cu cea de clatite.- Sunculita afumata, ceapa, cabanosul si ardeiul se taie maruntit si se calesc intr-o tigaie cu4 lingurite de ulei. Dupa ce s-au inmuiat putin, se scoate pe o farfurie din compozitie sise pastreaza in tigaie.- Peste aceasta se toarna cu polonicul din aluat. Se coace pe o parte, apoi se intoarce pe

cealalata parte si se presara cu din salamul taiat cubulete si tot atata telemea rasa.- Se scoate foaia pe o farfurie, se adauga peste aceasta ketchup si se presara cu cascaval ras,cimbru.- Se repeta pentru celelalte 3 portii.- In final se obtin 4 astfel de pizza.

SPAGHETE SICILIENE

Ingrediente:- 500 g spaghete,- 4 roii,- 100 g ton n ulei,- o jumtate de legtur de ptrunjel verde,- coaja de la o jumtate de lmie ras,- 4 linguri de ulei,- piper, sare.Mod de preparare- Macaroanele se fierb "al dente", ceea ce n limba italian nseamn "la dinte" decimacaroanele fierte foarte bine: trebuie s fie elastice, un pic tari, s opun o uoar

8


9/20

rezisten dinilor. Se gtesc ntr-o cantitate mare de ap srat n clocot, apoi se strecoar.- Roiile se spal, se opresc, se cojesc, se taie buci i se nltur seminele. Usturoiul secur i se strivete. Ptrunjelul se spal i se toac mrunt.- Se nltur excesul de ulei de pe ton, apoi se taie petele n bucele.- Pe tigaia ncins se prjete usturoiul, apoi se adaug tonul, roiile i un pic de piper. Se

prjete pe foc mic timp de vreo 10 minute.- Se adaug macaroanele fierte i se prjesc la foc mic timp de 4 minute, apoi se amestec bine.Mod de servire:Se servesc presrate cu ptrunjel i coaj de lmie ras.

Lasagna

Ingrediente:-500-600 g carne tocata de porc si vita,-un pachet foi de lasagna (500 g),

- 600 ml bulion sau sos de rosii,- 500 ml lapte,- 500 g mozzarella sau cascaval,- 5 linguri rase de faina, un cub de unt (25 g),- 2 catei de usturoi,- 250 ml supa pui (sau cub concentrat),-sare, piper, rozmarin, nucsoara.

Preparare:- Carnea se caleste cu 2-3 linguri de ulei, sare si piper. Cand a inceput sa se rumeneasca,

dupa aproximativ 7 minute, se pune usturoiul pisat si supa si se mai lasa 10-15 minute sascada. Dupa ce a scazut, se adauga bulionul. Se mai lasa 2 minute dupa ce da in clocot.

Sosul bechamel se face din cubul de unt, lapte, faina, un varf de cutit de rozmarin si un varf de cutit de nucsoara. Se amesteca faina cu putin lapte, apoi se subtiaza cu restul de lapte,untul si condimentele. Se pune la foc mediu si se amesteca continuu sa nu se prinda.- Dupa ce a inceput sa clocoteasca, se mai fierbe 5 minute, ca sa se ingroase mai mult. Se

da mozzarella sau cascavalul pe razatoarea mare. Tava putin mai inalta, se unge cu unt saucu ulei. Se pune un strat de foi, sos cu carne, sos alb, branza, strat de foi, sos cu carne, sosalb, branza, foi, sos alb, branza.- Se pune apa sau supa de pui pana la nivelul ultimei foi puse. Cu grasimea pe care o va

lasa branza are in ce sa fiarba. Aveti grija sa nu umpleti tava pana sus, pentru ca se umfla.Se da la cuptor la foc mediu, cam 45 de minute. Se verifica daca intra furculita in foaieusor, apoi se scoate si se serveste fierbinte.

Tiramisu

Ingrediente:- 40-45 piscoturi,- 375 ml frisca lichida,- 250 ml mascarpone,- 70 g ciocolata,

9


10/20

- 250 ml cafea la ibric,- fructe de padure.Mod de preparare:- Topeste ciocolata pe baie de aburi si las-o sa se racoreasca. Bate frisca si separatmascarpone, apoi amesteca cele doua compozitii.

- Opreste 1 din crema, iar peste cealalta, toarna incet ciocolata topita. Amesteca usor si dala rece.- Inmoaie in cafeaua racita 3 din piscoturi, unul cate unul, si monteaza prajitura: blat din piscoturi, un strat de crema alb, strat de piscoturi, crema de ciocolata si tot asa pana terminicrema si piscoturile pregatite.- Imbraca prajitura in piscoturi neinmuiate in cafea si leaga usor cu o funda decorativa. Dala rece. Chiar inainte de servire, asaza deasupra fructe de padure.

1.1.5.Festivaluri culinare in Italia

Sarbatori _ de _ iarna Sarbatoarea stelelor : o stea imensa se aprinde deasupra unei crese, sau deasupra patuturilor de copii. O stea este de obicei plasata deasupra cosurilor care se folosesc pestrazile din Sabbio Chiesa de langa Brescia. Lombardia. Toti oamenii transporta mancare incosuri, ca ofranda pentru cei Trei Regi.In general se imparte branza, salam si vin, urmandapoi sa se consume din ele la masa de sarbatoare.

Boboteaza : Cu ocazia acestei sarbatori se pregatesc multe feluri de mancare simodul de a sarbatori este diversificat.In Veneto, toata lumea manaca Pinza de Maranteag, o paine dulce facuta din faina de malai, alba de grau,smochine uscate, seminte de anason sifructe confiate. Orasul din Friuli Venezia Giulia de langa AndreisPordenonesarbatoreste Boboteaza cu o bucata de paine si cu vin.Toata lumea bea vinul local simanaca smochine cu o paine speciala, copata pe cutorul cu lemne.

Festivalul delle Luganighe: La Cannobio langa Novara, in Piemont,ianuarie aducesarbatoarea luganiga, care este de fapt un tip de carnat; aici se manaca carnati fierti, cartofisi varza murata. Sarbatoarea de Sf Anton: La Volongo lng Cremona n Lombardia,tinerii colecteaza lemn de construireea unui rug de saizeci de metri pe care ard o vrajitoareconfectionata din paie,care reprezinta iarna.Toata lumea manca o turta durafacuta din malaisi condimente.

Sarbatorile de primavaraFestivalul ciresilor infloriti : Se tine in Vignola, langa Modena in Emilia Romagna,

in februarie.Sarbatoarea de Garagoi : La Marotta, langa Pesara in Marche, veti intalni aceastasarbatoare dedicata garagoilor, sau melcilor de mare. Acestia sunt fierti in sos de mare cu omultime de piper. Localnicii cred ca cel mai bun mod de a manca, este sa iei o inghititurade vin pentru fiecare sapte melci pe care ii mananci.Este vorba desigur numai desprevinurile locale, cum ar fi Bianchello si Verdicchio din Pesaresi Colli.

Festivalul Gnocchi . Mai mult de patrusute de kg de cartofi, sunt fierte pentru aceastasarbatoare. In aceasta perioada, la Teolo langa Padiva, toata lumea manaca gnocchi de

10


11/20

cartofi.Sarbatoarea Pie Fritta : Acest targ sarbatoreste o paine subtire.El se tine in

Fontanelice, langa Bolognia.Sarbatoarea Batogului: Se tine in Melazzo, langa Alessandrie, in Piedmont.Cinc i

bucatari gatesc cantitati considerrabie de peste afumat cu sos de tomate, masline, ansoa, ton

si usturoi. Printre ceeea ce se petrece acolo, este concursul de aruncat cu pestele uscat.Sarbatoarea Biscottofisso : Se tine in Bomarzi, langa Viterbo, in Latium. Prajiturelein forma de inele, aromate cu anason, ii sunt dedicate Sfantului Anselm, patronul luiBomarzo.

Festivalul oualelor fierte : Pentru a sarbatori Pastele, la aceasta sarbatoare seorganizeza un concurs de mancat oua tari. Aceasta sarbatoare are loc in Tredozio, lngForl n Emilia-Romagna.

Sarbatoarea anghinarei : Se tine in Ladispoli, la Roma, si este nevoie de multeanghinare de tip mammola, rotunde, culese dintr-o anume regiune renumita pentruasta.Piata in care se tine sarbatoarea, este plina de standuri care ofera anghinare preparatein diverse feluri. Noaptea exista un foc de artificii.

Sarbatoarea Pestelui : Are loc la Camogli, langa Genvoa, in cinstea sarbatorii lui SanFortunato, patronul pescarilor. Se frige peste intr-o tigaie enorma si se imparte tututor participantilor. Localnicii spun ca cel mai bun mod de a manca pestele , este sa iei o gurade vinla fiecare sapte de peste.

Sarbatori culinare de varaSarbatoarea Lambrusco: are loc in iulie la Albinea in Emilia-Romagna, Vinul rosu

acidulat este este asortat cu gnocco fiert,un aluat de peste prajit, insotit de prociutto sisalam, si de o savuroasa tarta umpluta cu oua si ParmigianoReggiano.Sarbatoarea Noiantri : Are loc la Roma pe malurile Tibrului. Noiantri inseamna ceilaltinoi si este manifestarea modului in care locuitorii cartierului boem Trastevere se gandesc

la ei insisi, ca o specie aparte. Trabele ofera diverse feluri de bruschette si isi etaleazamestesugurile locale si alimentare cu aceasta ocazie.Capionatul national al devoratorilor de pepene rosu: Este un concurs national al

devoratorilor de pepene rosu, si se tine in Siessa , langa Parma.Festivalul vinetelor umplute : Se organizeaza in Montanesii langa Genova, pentru a

sarbatori Sf Rocoo. Vinul si branza insotesc vinetele umplute.Festivalul Pecorino : Se tine in SAN Gondezo langa Florenta.Acum se manaca

branza si lapte proaspat de oaie in piata din oras.Festivalul conservelor de anghila : Ortobello sin Toscana, sarbatoreste anghilele

preparandu-le fie prajite fie marinate sau umplute.

Festivaluri _ culinare _ de _ toamnaSarbatoarea bunicii: are loc in fiecare an la Castagnole Monferrato lng Asti n

Piemont, si simbolizeaza culesul strugurilor in stil vechi. Se marcheza momentul cu o cinamare la care se manaca mamaliga si hamsii.Sarbatoarea alunelor : se organizeaza in Castellero n Piemont. Evident, alunele suntmotivul de sarbatoare.Din ele se fabrica cu aceasta ocazie, torturi de alune, prajituri sidulciuri diferite, care sunt jurijate intr-un concurs si premiate cu cele mai bune fructe incoaja lemnoasa.

11


12/20


13/20

Desi multi dintre copiidin Italia sunt obisnuiti cu vinul, acesta este un aliment standardin timpul oricarei mese, si nu i se atribuie evenimente speciale ca sa poata fi folosit. Vei putea descoperi ca un vin acidulate poate fi servit ca apaeritiv, desi in Italia cokteilurile nusunt consummate in mod obisnuit inainte de cina. Calitatea vinului in Italia a luat important proportii in ultimele secole,de cand italienii au reusit sa exporte vin extreme de competitiv.

Scopul din trecut, era fabricarea vinului prin orice mijloace, pentru toata familia,urmand apoi zgomotoasele discutii italiene, astfel incat acesta devenea cantitate neglijabila(cu cateva exceptii). Chianti modern, este mult mai indraznet decat cel vechi,proportiile dinamestec s-au schimbat: obisnuia sa fie un vin alb de mana a treia, iar acum a devenit un vinrosu Sangiovese), din cauza principalei motivatii de a folosi si pastra aroma struguriloemdecat de a face mult vin din ei.

Alte tipuri de alcool pe care le puteti consuma sunt berile la draft, alla bifida,marci proprii inregistrate. Se mai pot intalni si retete autentice,cunoscute sub numele de grappa produsa prin bioproduse si procesul de vinificatie.

Aceasta se bea sub fomra de shoturi mici,si este important de retinut ca nu este pentrucei slabi de inima.Are o aroma unica, insa se poate gasi si sub forma distilata, si desi este

putin mia scump, el satisface in aceasta forma si cele mai rafinate gusturi.Daca veti avea ocazia, pentru a va complete experienta italiana, puteti incerca sacomparati prin degustare sortimentele locale, sau vino sfuso:, vin servit de la butoi,care afost folosit la distilare

2.1.3. Pranzul si cina in Italia

Luand in considerare traditiile de lasate si orase, pranzul este principalul fel demancare.Restaurantele sunt de obicei deschise intre ore 12:30 si 02:00, iar pranzul poatedupa peste doua ore.Este foarte bines a servesti pranzul intre ora 01:00 pm si 02:00om.Daca esti deja pregatit si ai comandat pana in ora 02:00, poati sa zabovesti pe cat vrei,

insa daca sosesti dupa ora 02:00 pm , risti sa fii grabit.In mai toate cazurile, optiunea pranzului ca caria in functie de micul dejun, activitatiledin timpul zilei si planurile de cina.Recomandarile noastre pentru un pranz rapid suntPaninoteca si Rosticeria. Sper sa aveti timp sa savurati o selectie de mancaruri calde si reci,mai ales pregatite din timp.

Mesele complete sunt de cele mai multe ori afaceri elaborate, servite fie intr-o Trattoriasau un Ristorante. Conform mediilor, o Trattoria este un spatiu mic, o afacere familiala cudcor modest insa cu o mancare delicioasa si ieftina. Traditioanlul Ristorante v poate oferio selectie mai elaborate, un dcor oarecum pretentios, mancare pretentioasa si preturiridicate

.De fapt, ofertele meniurilor nu se schimba prea des,deci asteapta-te la o oferta complete

pentru un pret pe masura. Daca doresti insa un pranz rapid si usor, gasesti pe toate strazile bistrouri care vand pizza la bucata in orasele mari.Sau poti sa ceri la cafenea un pateu sauun sandwich.

Dinner este ca un festin nocturn. Se serveste de obicei in jurul orei 07:30 p.m si poatedura pana tarziu in noapte chiar si pana la 10:00 -11:00. Pentru a avea parte de o cina cuadevarat italiana, poti incepe cina in jurul orei 08:30, sau chiar 09:00 intr-un local bun.Ristorantele isi deschid usile in jurul orei 08:00 P.M si isi asteaota inca clinetii pana in jur de ora 09:30P.M. Meniuel are multe de oferit, insa desigur nu este nevoie sa exagerati.

13


14/20

Mai jos, va descriem o lista cu recomandari. Aperitivele, sau antipasti ar putea fi bruschetele (paiane la gratar si usturoi tocat cu rosii) sau mozzarella proaspata cu pepenegalben.

Felul intai, Primo Piatto,este constituit de cele mia multe ori din paste, ins apoate fiinlocuit si cu optiunea supei. Daca ia comandat aperitivul, poate ar fi mai bines a sari peste,

Felul doi,sau Secondo Piatto, este felul principal, de obicei carne sau peste; aceastaeste de o ibicei cea mai costisitoare parte a meniului, dar este servita ca la carte.Esteinsotita de legume de cele mai multe ori,insa de asemenea pot si fid oar o garniture.

Desertul sau dulcele este extreme de variat in Italia. Incercati Tiramisu, Gelati sauCrme _ Brule.

Italienii sunt recunoscuti pentru inghetatele si jeleurile lor. Gustul este mai degraba deserbet inghetat decat de ingehtata. Ceea ce o face diferita, este ca e preparata cu lapte in locde crema.

Gelateriile sunt deschise tot timpul zile pana tarziu in noapte, si o portie de inghetata intimpul unei plimbari de dupa masa poate sa se transforme intr-un moment memorabil.

2.1.4. Alimentatia in Italia: Pizza

Pizza este probabil cel mai usor de recunoscut din lume. La inceput era o mancare pentrusaraci, astazi a devenit o optiune pentr toata lumea. Nu sunt multe tarile care se pot mandricu faptul ca mancarea lor traditional a devenit un fenomen international. In Italia, pizza seimparte in doua categorii: pizza italiana si cealalta pizza. Poate parea stupid, luanc inconsiderare ingredinetele principale din care se prepara,insa gustul Italian al pizzei esteunic. Iti vei schimba total parerea despre acest fel simplu de mancare.Pizza este rezultatulunei transformari de-a lungul secolelor, si este un portret al oamenilor care a contribuit la propria sa existenta.este farad oar si poate un portret al Italiei.

O pizza buna este un preparat foarte simplu, facut din ingredient proaspete.Este copataintr-un cuptor traditional, pe lemne.Marginea sa rumena, arata cat de aproape a fost de foc.Deoarece dureaza ceva pana se incinge cuptorul, in cele mai multe restaurant, mai ales inorasele mici, pizza este servita numai la cina.Pizza este un preparat foarte popular atat pentru turisti cat si pentru italieni.Nu este costisitoare, si este un mod rapid si uspr de amanca.

De-a lungul timplului, pizza a luat diferite forme, si se pare ca ar fi fost inventata defenicieni, greci , romani, sau de catre oricine altcineva care poate amesteca faina cu apa siare la indemana un cuptor. Preparatul a inspirit multi artisti si scriitori insa adevaratele saleorigini le regasim in documente. Existenta sa este estate cu mult ianinte descopeririiAmericii, in jurul anulu 1000, in Napoli.La vremea aceea, pizza era preparata cu multe

condiment si branzeturi.Preparatul pe care il cunoastem astazi alluat fiint dupa introducerea toamtelor (originaledin Anzi) in consumul alimentar. Readusa in Europa de catre sapnioli, acesta a pregtitterenul pentru noua infatisare a pizzei modern.Pizza Margherita a dat startul , insa in ziuade astazi in Italia exista o multitudine de forme de pizza.

2.1.5. Micul dejun, gustarile si inghetata in Italia

14


15/20

Italienii au obiceiuri proaste legate de micul dejun, dupa specialistii din doemniu dinMilano. Rezultatele studiilor insa nu sunt atat de jalnice. Starea noastra psihica se pare cadepinde destulde mult de ceea ce mancam la prima ora,ca sa nu mai mentionam de efectelenegative care apar pe parcursul unui obiceinecorespunzator de a lua micul dejun.

Micul dejun trebuie servit intr-o ambianta placuta, calm, in propriile noastr case, stand

la masa.Cei care nu urmaresc un regim sanaros, mai tarziu se vor allege cu suferinte alemetabolismului; obezitatea sau obisnuinta alcoolului si a tutunului.Multi dintre italieni isi incep ziua intr-un bar, micul lor dejun constand intr-o cafea

fierbinte cu lapte (cappuccino) si o briosa sau un corn umplut cu ciocolata, pe care deobicei le iei de pe tejgeha si le consume in timp ce stai in picioare.Micul dejum luat la unhotel, este de obicei un fel de mancare bazat pe panificatie si carne, care nu isi merita pretul. Daca hoinaresti pe oricare dintre starzile Italiei, este foarte posibil sa dai de ofriggitoria, sau un stand de racituri,care ofera gustari trecatorilor.Multe dintre ele suntretetel locale, dar unele sunt standard.

Industria italiana de inghetata este una dintre cele mai dinamice din lume, cu o productie toatala de 560.000 de tone si vanzari variind injurul a 4 miliarde de euro.Este un

rol pe care il au zeci de mii de firme artizanale. Este una dintre cele mai batrane feluri demancare, dupa marii istorici ai gastronomiei, si isi are originile in Italia. Vorbim despreingehtata, care isi trage originile din antichitate.

Grecii si romanii au folosit savoarea fructelor natural stoarse, amestecata cu zapada simiere.Acestea au fost primele serbeturi, si erau extreme de diferite de ingehtata din zilelenoastre. Deoarece nu era nicio modalitate deinghetare a lichidelor, zapada si gheatacolecatat in timpul lunilor de iarna, conservata in beciuri sub forma de depozite, acoperitecu starturi de paie, servea la izolare. Conservata astfel, zapda putea fi utilizata in timpulverii pentru satisfacerea cerintelor si a reinprospata dorinta de consum.

2.1.6. Regulile de baza ale bucatariei italiene

Gastronomia este un aspect deosebit de important in cultura italiana. Mancarea italianaeste deosebit de faimoasa: adorata si imitate in toata lumea, a fost de-a lungul timpluiosursa de nemarginita placere, si motiv de bucurie pretutindeni.

Exceptand diferentele regionale, mancarea italiana in general este caracterizata ca fiind permisica si inovatoare, construindu-se dupa modelul tema-variatie.Cei care se opresc pentru prima data pe meleagurile italienesti, vor fi cu siguranta surprinsi de mareadiversitate de sortimente din diferitele regiuni ale sale. Spre deosebire de restaurantele despecific din afara granitelor, oferta italiana are mai mult de oferitd ecat spaghetti cu chiftelesau vinete cu parmesan. Chiar daca poti sa te bucuri de specialitati traditionale ca pizza sautortellini peste tot in Italia, este foarte recomandat sa inlocuiti meniuril obisnuite cu outin

autenticitate. Atunci cand custi din mancaruri preparate din ingredient crescute inimprejurimile rurale, asortate cu vinul locl, atat calatoria in sine cat si experienta culinaravor fi catalogate ca apartinand unui alt nivel. Mandria italienelor de a avea productie proprie, specialitatile locale si vinurile exceptionale sunt ceea ce nu vei gasi insupermarket.

Felul de a gati italienesc,contine o mare varietate de paste, retete preparate din tot felulde legume, si multa pasiune. Acestea sunt de asemena si ingredinetele pentru multe dintrespecialitatile locale, desi exista si multe retete cu carne de toate tipurile; cum ar fi pestele

15


16/20

de toate felurile din preajma peninsulei, branzeturi sofisticat esi deserturi exceptionale. Cusiguranta insa, protagonistul cinelor italiene este felul intai in toate formale sale de prezentare, incluzand pastele uscate sau cu sos, supele, diverse supe cu taitei, minestrones,risotto si timbales.

Gastronomia italiana este deosebit de variata, sanatoasa, naturala; traditiile culinare au

fost transmise de la o generatie la cealalta de-a lungul secolelor, si sunt in principalassociate cu viata la tara in care vasele sunt legate direct de ceea ce pamantul produce de-alungul schimbarii anotimpurilor; in alte cuvinte, gatit sanatos cu o calitate care depinde detoatae ingredientele naturale.

2.1.7. Structura unui meniu traditional

Structura meniului traditional italinesc este respectat oriunde in Italia si consta in: - antipaste (de obicei o selectie de aperitive calde sau reci);- primul fel, care este, de obicei, principala sursa de carbohidranti a mesei. De obicei,

acesta este o farfurie de paste preparate cu un sos, dar poate fi de asemenea un risotto,gnocchi, mamaliga sau supa, depinde de regiune sau de tipul restaurantului;- fel al doilea, principalul fel de mancare, contine paste, fructe de mare sau carne. Dacadoresti poti manca o cantorno (o salata, legume sau cartofi) care poate fi servita impreunasau dupa cel de-al doilea fel de mancare, pentru ca carnea sau pestele de la primul fel demancare sunt de obicei servite fara legume si cartofi;- desertul;- cafea;- digestivi (lichior). Aproape fiecare regiune are propriul sau lichior (limoncello, grappa,amaro) care este servit dupa masa si, dupa cum indica si numele, este facut pentru a facilitadigestia.

Bucataria italiana este, de asemenea, bine cunoscuta pentru utilizarea unei gamevariate de paste. Pastele includ fidea in diferite lungimi, latimi si forme. Ases dupa formaacestea sunt numite: penne, maccheroni, spaghete, linguine, fusilli, lasagna si mai multesoiuri sunt umplute cu alte ingrediente cum ar fi ravioli si tortellini.

Cuvantul "paste" este, de asemenea, folosit pentru a desemna feluri de mancare incare pastele fainoase sunt un ingredient primar. Acestea sunt de obicei servit cu sos. Existasute de forme diferite de paste cu acelasi name. Exemple recunoscute la nivel local includspaghete (baghete subtiri), macaroane (tuburi sau de cilindri), fusilli (panza de paianjen), silasagna (foi). Doua alte tipuri de fidea, gnocchi si spatzle, sunt uneori considerate paste.Ele sunt traditionale, in unele parti din Italia.

16


17/20

BIBLIOGRAFIE

INTERNET CARTE: PROMOVAREA PRODUSELOR CARTE: GASTRONOMIA ITALIEI

17


18/20

ANEXELASAGNA

PIZZA

18


19/20

TIRAMISU CU FRUCTE DE PADURE

SPAGHETE SICILIENE

19


20/20

20

Proiect Nicoleta Munteanu

Documents

Transcript of Proiect Nicoleta Munteanu