Proiect Metod Cercetarii Didactice

7/21/2019 Proiect Metod Cercetarii Didactice

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-metod-cercetarii-didactice 1/23

Universitatea “ tefan cel Mare”Ș Facultatea de Ştiinţe ale Educaţiei

Suceava DSPP - Nivelul II, Postuniversitar

Proiect

Metodologia cercetrii educaţionale

Uniforma şcolară, o necesitate sau nu în sistemul de învăţământ românesc?

!ru"a #$

Macovei Anca

Martiniuc (Buhaschi) Daniela

Pălii Raluca-Cosmina

Rotariu (Pădurariu) Alina-Evelina

Roşu (Pa a) Vasilica-Miuț ța



Sarcini de lucru

1. Problema de cercetare educaţională: Uniforma şcolară

!ru"a noastră s-a #$ndit că uni%ormele şcolare vor %i mereu un su&iect controversat 'nr$ndul elevilor şi al instituiilor şcolare din Romania Pe l$n#* %a"tul c* uni%ormele şcolarere%lectă ima#inea unei şcoli+ tot ele+ reduc tim"ul de ale#ere a vestimentaiei "entru şcoală+

scade invidia dintre elevi şi "romovea,ă ast%el armonie şi cole#ialitate dintre elevi

2. Tema de cercetare: Uniforma şcolară, o necesitate sau nu în sistemul de învăţământ

românesc?

biective: Să sta&ilim necesitatea uni%ormelor şcolare 'n şcolile rom$neşti .Să identi%icăm o"iniile şi atitudinile elevilor cu "rivire la introducereauni%ormelor 'n şcoală / Să o&servăm dacă "rin introducerea uni%ormelor 'n şcoli+ se scade numărulelevilor sti#mati,ai

0 Să o&servăm dacă uni%ormele şcolare 1ştir&esc2 "ersonalitatea elevului

!. "ocumentare teoretică

Unifor%a &colar

3ni%orma re"re,intă un set de o&iecte vestimentare standard+ "urtate de mem&rii unei

or#ani,aii 'n cadrul activităilor des%ăşurate de or#ani,aia res"ectivă Aceasta are at$t o valoare

%uncională+ "ractica+ c$t şi o valoare sim&olică+ a&stractă Ea a a"ărut cu mult tim" 'n urmă ca o

%orma de di%ereniere a unor "ersoane sau #ru"uri de restul mem&rilor societăii 3ni%orma şcolară

a su"ravieuit+ 'n %orme di%erite+ tuturor tim"urilor+ de la introducerea ei 'n ara noastră 'n 456+

"$nă 'n "re,ent .. de ani 'n urmă+ de la &o&ocii de clasa 7 "$nă la liceeni+ toi mer#eau la şcoala

'n &inecunoscuta uni%orma al&astră+ "urt$nd şe"ci "e care tre&uia cusut cu litere aurii numărul

şcolii ()

7n anul 456+ academicianul 8heodor Costescu(490-5/5)+ %iul unui 'nvăător de la

şcoala din Rovinari+ !or:+ a adus "entru "rima data 'n ara noastră uni%orma şcolară+ "entru

şcolarii din 8urnu-Severin 7nainte de instaurarea re#imului comunist+ uni%orma şcolară avea o

'nsemnătate esenial di%erita %aă de cea "e care a do&$ndit-o 'n ultimii ani Era un motiv de

m$ndrie "entru elevii şcolilor rom$neşti+ "entru ca %iecare unitate şcolară avea "e atunci "ro"ria

uni%orma Din aceasta cau,a nici nu e;istau re#lementări o%iciale cu "rivire la inuta elevilor

7n alte tări+ cum ar %i Marea Britanie+ <a"onia+ Elvetia sau Statele 3nite ale Americii

uni%orma şcolara este un motiv de %ală Elevii a:un# să-şi declare &ucuria de a "urta culorile

uni%ormei 'n diversele com"etiii sau mani%estări ce se des%aşoară 'ntre şcoli Politica uni%ormelor



a %ost "usă 'n a"licare 'n sco"ul de a modela elevii 'ntr-o atmos%eră "ro%esională şi de a-i %ace mai

res"onsa&ili %aă de studii (.)

'vanta(ele si de)avanta(ele unifor%elor

a* Avanta:ele uni%ormelor

Cand se vor&este des"re şcoli+ uni%ormele sunt de o&icei+ a"reciate 7n "rimul r$nd+ este

'ncura:ată disci"lina Aceeasi 'm&răcăminte "entru toi "romovea,ă un mediu mai serios+ 'n care

'nvăatul este "e "rimul loc Elevului nu 'i mai este distrasă atenia de tricouri cu mesa:e haioase

sau de %uste scurte şi se "oate concentra "e lecia din clasă

7n al doilea r$nd+ "rin uni%ormitate este redusă şi a#resivitatea 'n şcoli Co"iii nu mai sunt

mar#inali,ai "entru că nu au haine de marca sau criticai şi &at:ocorii "entru #usturile lor Ast%el+

sunt reduse (sau chiar eliminate) &arierele economice şi sociale dintre elevi

Din "unctul de vedere al "ărinilor+ uni%ormele "ot re"re,enta mai "uine haine de cum"ărat-mai ales+ 'n ca,ul %railor %raii mai mici "rimesc uni%ormele %railor mai mari

7ar 'n ceea ce "riveşte instituia şcolară+ uni%ormele au ca rol şi identi%icarea intruşilor De

asemenea+ le#ăturile dintre elevi sunt mai str$nse de un sentiment de m$ndrie %a* de şcoala lor

+* De,avanta:ele uni%ormelor

Ca 'n orice de,&atere+ tre&uie sa %ie şi o "arte o"o,antă Scolile ar tre&ui sa %ie un loc unde

diversitatea este acce"tată De aceea+ este im"ortant ca elevii sa se "oata e;"rimă chiar si "rin

intermediul hainelor 7n "lus+ uni%ormele su%ocă individualitatea co"ilului

Chiar daca 'i o&li#ăm să "oarte aceleaşi haine+ cei mici tot vor #ăsi o cale de a se e;"rima

7n ca,uri e;treme+ elevii "ot recur#e la lucruri "recum "ărul vo"sit in culori stridente+ tatua:ele

sau "iercin#ul

Alt %actor este %a"tul ca un co"il 'n uni%orma "oate %i inta unor a#resori din a%ara şcolii

Elevii care "oartă haine o&işnuite s-ar "utea lua de co"ilul care "oartă uni%orma =u in ultimul

r$nd+ uni%ormele 'nseamnă &ani 'n "lus

Codul vestimentar este mult mai "utin restrictiv dec$t uni%ormele 7deea este ca elevul se

"oate 'm&răca 'n ce vrea+ dar sa res"ecte anumite limite im"use de şcoala+ limite &a,ate "edecena umană E;em"le de haine care ar %i ne"ermise 'n şcoală %uste mini+ maieuri "rea scurte

sau "rea mulate+ tricouri care 'n%ăişea,ă alcool si dro#uri+ mesa:e intolerante "e haine etc

Asadar+ codul vestimentar "oate varia de la o şcoală la alta+ 'n %uncie de "unctele "e care

se "une accent > decentă+ tolerana+ anumite ti"are

n o%ania



?a noi 'n ară+ con%orm unui sonda: reali,at in luna ianuarie+ "este 6@ dintre cadrele

didactice consideră ca elevii ar tre&ui sa "oarte uni%orme at$t la ciclul "rimar+ c$t şi la cel

#imna,ial şi la cel liceal

7m"otriva uni%ormelor s-au declarat 4 dintre cadrele didactice intervievate 8otodată+

dintre "artici"anii la sonda: au s"us ca uni%ormele ar tre&ui "urtate doar la ciclul "rimar+ iar /+

doar la ciclurile "rimar si #imna,ial

Sonda:ul a %ost reali,at 'n "erioada -4 ianuarie "e un eşantion national %ormat din 4.@

de cadre didactice din 'nvăăm$ntul "reuniversitar de le toate cele trei niveluri "rimar+ #imna,ial

şi liceal Cercetarea a %ost reali,ata in cadrul unui "roiect derulat de coala =aionala de Studii

Politice şi Administrative (/)

#. "efinirea $ro$riului cadru t%eoretic &sinte'ă(:

7ntroducerea uni%ormelor scolare a iscat de,&ateri a"rinse intotdeauna+ constituind o

adevarata controversa 3nii elevi le detesta+ altii sunt mandri sa le "oarte 3nele scoli sustin ca

uni%ormele au un im"act "o,itiv asu"ra elevilor+ altele ca le distru# "ersonalitatea

Co"iii 'şi doresc să arate mai modern şi mai maturi dec$t sunt si+ de aceea+ unifor%a ar

%entine un nivel %ini% de decenta si serio)itate in cadrul scolilor Daca ne uităm 'n r$ndul

elevilor+ vom o&serva ca di%erena dintre o elevă de liceu şi una de %acultate nu este %oarte mare 'n

ceea ce "riveşte 'm&răcămintea

Considerăm că concurena este un alt lucru 'nt$lnit 'ntre cole#ii de clasă sau şcoală Dacă

unul are &lu#i de %irma+ atunci+ cel mai "ro&a&il+ unul dintre co"ii va mer#e acasă la "ărini şi leva s"une ca vrea haine de diverse %irme renumite 'ceasta concuren ar fi eli%inat definitivț

cu a(utorul unei unifor%e+ iar co"iii şi-ar da seama ca+ 'n %inal+ toi sunt la %el indi%erent de

condiia materială Co"iii nu vor mai avea motive ca+ lunar sau "eriodic+ să le ceară "arinilor &ani

"entru di%erite haine+ deoarece unifor%a le va fi suficient cel "utin "entru un an sau doi (asta

in ca,ul in care co"ilul nu se a%lă in "erioada de creştere) Poate că+ aşa cum am mentionat şi la

de,avanta:e+ ar %i necesară si o a doua uni%ormă de schim&

). *tabili i i defini iț ș ț +conce$tele $rime &conce$te c%eie(-. Transforma iț +conce$t $rime în +conce$te s$ecifice . *tabili i dimensiunile comune $entru conce$tele utili'ateț

/. $era ionali'area fiecărei dimensiuni în indicatori ț

Conce"te cheie Conce"te s"eci%ice Dimensiuni 7ndicatori

Primar

Gimnazial

Liceal

3ni%orma3ni%orma

colarăș

7nstitu iiț

colareș



Conce"te cheie Conce"te s"eci%ice Dimensiuni 7ndicatori

ustă

Sara%an

Sacou

Pantalon

Ecuson

Fete

Gen

Sacou

Pantalon

Vestă

Ecuson

Cravată

Băieți

Primar

Gimnazial

&li#ativitateF?i&eră ale#ere

Re#ulament 7nstitu iițcolareș

Pro

Contra

Elevi

Pro

Contra

Părin iț

7m"us

Benevol

Codvestimentar

?a nivel deinstitu iețCod

Bun simț

Moda

Situa ieț

%inanciară

?a ale#ereaelevilor



0. ormula i trei i$ote'e de cercetareț

• Dacă uni%ormele şcolare ar %i acce"tate de către elevii din instituiile de 'nvăăm$nt

rom$nesc+ atunci ar dis"ărea anumite di%erene dintre ei• Dacă uni%ormele şcolare ar %i acce"tate de către "ărini cu mai multă uşurină+ atunci elevii

ar %i de acord cu "urtarea lor• Daca toi elevii ar "urta uni%orma+ atunci ar creşte nivelul de cole#ialitate dintre ei şi ar

s"ori armonia dintre acestia1. 3eali'a i un $rotocol de observatie $e tema $ro$usă &reali'at de 3otariu &Pădurariu( 4linaț

5velina(

Protocoalele de o+servaţie sunt instrumente %le;i&ile+ con%i#urate %uncie de sco"urile şi

o&iectivele cercetării şi care re"re,intă documente "rimare+ce o%eră materialul necesar anali,elor

şi inter"retărilor ulterioare Elementele structurale constante com"onente ale "rotocoalelor de

o&servaie+ care ar "utea %i incluse 'n structura %le;i&ilă a acestora+ sunt

• Su+iectul o+servaţiei- Purtarea uni%ormelor şcolare de către elevi• Sco"ul o+servaţiei- Dorim să o&servăm dacă "rin "urtarea uni%ormelor şcolare de către

elevi se reduce invidia dintre cole#i+ creşte armonia de la nivelul clasei+ dorim de

Statut social

=ivel %inanciar Di%eren ierețPlanul rela iilor ț

inter"ersonale

E;cludereFmar#inali,are

Acce"tare

?ideri

EleviCole#ialitate

Planulintra"ersonal

E;travertit

7ntrovertitPersonalitate



asemenea să o&servăm dacă nivelul de concentrare al elevilor creşte (elevii sunt mai ateni

la su&iectul din tim"ul orelor şi nu la vestimentaia cole#uluiFcole#ei) .+iectivele o+servaţiei

• să o&servăm dacă "rin "urtarea uni%ormelor şcolare se reduce discrimarea din r$ndul

elevilor • să veri%icăm dacă "rin "urtarea uni%ormelor şcolare elevii sunt mai concentrai la

activităile din cadrul orelor şi nu sunt distraşi de ali %actori vestimentari• să identi%icăm elementele "rin care se "ăstrea,ă "ersonalitatea elevilor care "oartă

uni%orme /adrul de desf&urare &i e&antioanele sau loturile i%"licate

- /adrul de desf&urare- o&servarea se va reali,a 'n incinta a / unităi de 'nvăăm$nt- E&antioanele i%"licate- &servaiile se vor consemna asu"ra a două colectivităi de elevi

din cadrul a două Cole#ii de "resti#iu din 'nvăăm$ntul liceal 'n care uni%orma şcolară este

o&li#atorie 'n "aralel cu alte două Cole#ii 'n care uni%orma nu este o&li#atorie

- &servaiile se vor răs%r$n#e asu"ra colectivităilor de elevi de clasa a G-a ( cate . clasedin %iecare liceu) Clasele vor %i alese aleatoriu

's"ectele concrete care vor fi o+servate, cadrul categorial &i cadrul te%atic de o+servare

0res"ectiv ung1iurile, "unctele de vedere &i "ers"ectivele din care se o+serv23- Se va o&serva atitudinea elevilor care "oartă sau nu uni%orme şcolare- Atenia elevilor din cadrul orelor de curs- =ivelul de cole#ialitate dintre elevi- Discriminarea elevilor- Relaia dintre elevi si "ro%esori- !radul de entu,iasm al "urtării uni%ormelor de către elevi versus cei care nu "oartă

uni%orme- Vom o&serva dacă elevii 'şi "ăstrea,ă uni%orma şi "e durata "au,elor

Instru%entarul necesar o+servrii- Consemnarea datelor in %ise de o&servare- Camere video-audio- Re"orto%on "entru a 'nre#istra anumite detalii des"re su&iecii im"licai 'n studiu

/onte4tul5for%al, nonfor%al &i6sau infor%al- 7n care se reali)ea) o+servarea&servarea se va reali,a 'n tim"ul orelor de curs de la anumite disci"line dar şi in tim"ul

"au,elor dintre ore

Se vor reali,a anumite discuii cu elevii im"licati 'n studiul "e tema uni%ormelor şcolare

E4tinderea 7n ti%" a o+servaţiei&servarea se va reali,a "e "arcursul unui semestru scolar

Periodicitatea o+servrii feno%enului6feno%enelor&servarea se va reali,a o data "e sa"tamana "entru %iecare unitate de invatamant aleasa

• 8i"ul6natura o+servrii transversală (sunt urmării toi su&iecii "e o "erioadă de tim"

determinată+ de e;em"lu "e "arcursul unei unităi de 'nvăare+ al unui semestru sau an şcolar)

sau lon#itudinală (sunt urmărite aceleaşi clase "e "arcursul mai multor ani şcolari)



=atura o&servării %enomenului in cau,a este una transervala deoarece avem o "erioada de

tim" determinata (un semestru+ elevii din cadrul a 0 unitati de 'nvăăm$nt liceal+ elevi de clasa

a G-a)

Modalitţile de valorificare a o+servaţiilor reali)ate 5at9t "e "arcursul o+servrii, c9t &i

7n finalul acesteia*Vom %inali,a o&servarea "rin e;"licarea %enomenelor educationale "e care le-am

investi#at+ vom con%runta datele dintre cele 0 unităi de 'nvăăm$nt şi le vom consemna "e

cele relevante+vom %ormula conclu,ii+ vom %ace a"recieri si "ro"uneri

11. 3eali'a i un c%estionar $rin care să se colecte'e date $entru cercetarea $ro$usăț

a. 6%estionar $entru $ărin i &reali'at de 7u%asc%i "aniela(ț

Pentru identi%icarea o"iniilor "ărin ilor i "ro%esorilor cu "rivire la introducereaț ș

uni%ormei 'n coală+ am administrat un chestionar Hn ela&orarea chestionarului am inut cont deș ț

as"ectele de con inut #ăsite 'n literatura de s"ecialitate cu "rivire la tema noastră Chestionarulț

cu"rinde @ itemi cu răs"unsuri 'nchise i răs"unsuri deschise+ itemi care vi,ea,ă răs"unsuri deșordin su&iectiv care in de "ărerile lor+ de atitudinile "e care le ado"tă+ de motiva ii i intereseț ț ș

Chestionar "entru "ărin iț

Mă numesc Buhaschi Daniela i 'm"reună cu cole#ii mei %ac "arte dintr-o echi"ă deș

cercetare 'n cadrul căreia dorim să a%lăm care este atitudinea i "erce" ia "ărin ilor a căror co"iiș ț ț

sunt elevi 'n clasa a Ga cu "rivire la o&li#ativitatea i necesitatea "urtării uni%ormei colareș ș

V$rstaIIIIII !en M F Mediul Rural F 3r&an

unc ieF"ro%esie IIIIIIIIIIIț

Vă ru#ăm să "reci,a i "rin marcarea cu G a enun ului care cores"unde o"iniei dumneavoastrăț ț

Considera i că introducerea uni%ormei colare este o necesitateJț ș

DA =3 =SF=DS

. Dacă răs"unsul la 'ntre&area "recedentă este DA+ ierarhi,a i următoarele motive "entru carețsunte i de acord cu introducerea uni%ormei colare+ 'n %unc ie de %recven a lor+ "e o scală de la laț ș ț ț

0 (locul ocu"$ndu-l cel mai im"ortant motiv)

- re"re,intă un sim&ol al coliiș

- "revine de,voltarea unor sentimente de in%erioritate 'n ra"ort cu inuta vestimentară a cole#ilor ț

- consolidea,ă sentimente de a"artenen ă la #ru"ț



- asi#ură unicitate inutei colareț ș

/ 7ndica i / motive "entru care nu sunteti de acord cu introducerea uni%ormei 'n coala dvoastrăț ș

. /

0Considerati ca uni%orma scolara stir&este dre"tul elevilor la e;"rimarea "ersonalitatii lorJ

DA =3 =SF=DS

Credeti ca uni%orma scolara determina un com"ortament decent in randul elevilorJ

DA =3 =SF=DS

9 Daca toti elevii ar "urta uni%orma+ considerati ca ar creste nivelul de cole#ialitate dintre ei si ars"ori armonia dintre acestiaJ

DA =3 =SF=DS6 Credeti ca daca "arintii ar acce"ta uni%ormele scolare+ atunci elevii ar %i de acord cu "urtarealorJ

DA =3 =SF=DS

4 7ntroducerea uni%ormei scolare ar "utea re"re,enta un e%ort %inanciar "rea mare "entru "arintiJ

DA =3 =SF=DS

5 Daca sunteti de acord cu introducerea uni%ormei in scoala cum credeti ca ar tre&ui sa arate atat

uni%orma "entru %ete + cat si "entru &aieti( %orma+ material+ culoare etc)J

IIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIII

@ Du"a "arerea dvoastra uni%orma scolara re"re,inta un mo%t sau o necesitate in invatamantulromanescJ Ar#umentatiK

Vă mul umesc "entru tim"ul acordatKț



b. 6%estionar $entru elevi &reali'at de 3otariu &Pădurariu( 4lina 5velina (

Chestionar "entru elevi

=ume o"erator =umar chestionar

?iceulF Cole#iu S"eciali,are

ParinteF elev Etnie

Se; M Mediu 3r&an

Rural

Acest chestionar este coordonat de o echi"a de cursanti de la =ivelul 77+ Postuniversitar

din cadrul DPPD din Suceava Sco"ul acestui chestionar este sa a%lam care este atitudinea si



"erce"tia elevilor de clasa a G-a cu "rivire la o&li#ativitatea si necesitatea "urtarii uni%ormei

scolare Mai "recis+ dorim sa vedem care este "rocentul elevilor care "oarta cu mandrie o

uni%orma scolara in momentul de %ata

Aceasta cercetare va %i "u&licata "e site-ul 3niversitatii Ste%an cel Mare (LLLusvro)+ la

sectiunea Cercetare+ loc in care "uteti consulta ulterioarele re,ultate ale acesteia

Mentionam ca datele colectate in chestionar nu vor %i "rocesate la nivel de individ ci

acestea vor avea caracter #eneral si vor %i strict con%identiale

Chestionarul este %ormat din 0 itemi+ cu di%erite "osi&ilitati de ras"uns

Din ce motive ati o"tat "entru Cole#iul la care studiatiJ (Puteti ale#e mai multe variante de

ras"uns)

a "entru renumele si "resti#iul %acultatii

& %iind in%luentat de %amilie si antura:

c din alte motive si anume

. Ati stiut de o&li#ativitatea "urtarii uni%ormei scolare din aceasta institutie J

a Da

& =u

c nu m-am interesat

/ Ce "arere aveti des"re "urtarea uni%ormelor scolareJ

http://www.usv.ro/

http://www.usv.ro/



0 7n ce masura credeti ca uni%orma scolara va 1stir&este2 din "ersonalitateJ

a in %oarte mare masura

& in mare masura

c in oarecare masura

d in mica masura

e in %oarte mica masura

7n ce masura credeti ca uni%orma scolara distru#e &arierele sociale e;istente in clasaJ

a in %oarte mare masura

& in mare masura

c in oarecare masura

d in mica masura

e in %oarte mica masura

9 Considerati ca uni%orma distru#e s"iritul creator si individualitatea dvsJ

a acord total

& acord "artial

c nu "ot sa a"recie,

d de,acord "artial

e de,acord total



6 Enumerati trei avanta:e ale "urtarii unei uni%orme scolare J

.

/

4 Considerati ca uni%ormele scolare sunt un mo%t sau o necesitate J

a mo%t

& necesitate

c nici unulFnici altul

5 V-ar "lacea sa "uteti ale#e "iesele vestimentare din care este com"usa uni%orma scolaraJ

a Da

& =u

c mi-e indi%erentFnu contea,a

@ Sunteti mandruFa ca "urtati uni%orma scolara J

a Da

& =u

Daca da+ e;"licati in cateva cuvinte de ceJ

Enumerati trei de,avanta:e ale "urtarii uni%ormei scolare

0 Ce v-ar "lacea sa %aceti du"a terminarea %acultatiiJ (Puteti ale#e mai multe variante d

1.

2.



. Considerati ca uni%ormele scolare sunt "recum o eticheta "entru cei din a%ara institutiei de

invatamant J

a da

& nu

c "oate

/ Daca ati avea "osi&ilitatea sa inlocuiti uni%orma scolara ce ati ale#e in locul acesteia si de ceJ

0 7n clasele V-V777 ati "urtat uni%orma J

a da

& nu

Vă mul umesc "entru tim"ul acordatț K

12. 3eali'a i un 8%id $entru un f ț ocus98rou$ $e tema cercetării $ro$use &reali'at de Plii

3aluca96osmina(

8e%a Purtarea uni%ormelor scolare de catre elevi

Sco" Dorim sa o&servăm daca uni%ormele şcolare vor creşte disci"lina 'n şcoli+ să o&servămdacă uni%ormele vor "romova un sentiment mai "uternic de a"artenena la şcoală

.+iective $

- să o&servăm dacă "rin "urtarea uni%ormelor se s"oreşte disci"lina elevilor

- să identi%icăm o"iniile "ro%esorilor+ "ărinilor cu "rivire la "urtarea uni%ormelor şcolare- să sta&ilim di%erenele de "erce"ie cu "rivire la conce"tul de uni%orma şcolară

/adru de desf&urare $

7n aula unui Cole#iu de "resti#iu din 'nvăăm$ntul liceal

!ru" ţint Părinii şi "ro%esorii de la două Cole#ii de "resti#iu



Durata h/@

Instru%entarul necesar camere video-audioN

- re"orto%on "entru a 'nre#istra anumite detalii des"re su&iecii im"licai 'n studio

!ru"ul este condus de un moderator s"eciali,at+ care 'nce"e discuia de la un nivel %oarte#eneral+ a"oi+ #radual+ %ocali,ea,ă discuia "e su&iectul vi,at+ 'n ca,ul nostru "urtarea uni%ormeişcolare

8i"urile de 'ntre&ări sunt de cercetare şi a"ro%undare a temei des"re uni%orma şcolară

Desf&urarea unui focus gru"$

Discuia "ro"riu-,isă

- 'nce"erea discuiei > "re,entarea temei+ a re#ulilor discuiei şi a "artici"anilor

- #hidarea discutiei de #ru" > adresarea 'ntre&ărilor şi moderarea discuiei - 'ncheierea discuiei > reasi#urarea condiiilor de con%idenialitate

Demersul intero#ativ > lista cu 'ntre&ările %ormulate com"let şi in ordinea 'n care vor %iadresate 'n discuie

Nu%r de 7ntre+ri > 'ntre si 9 (ma;im @)

Ce re"re,intă uni%ormele scolare "entru dumneavoastră J

. Credei că uni%ormele şcolare re"re,intă o cheltuială 'n "lus 'n &u#etul %amilieiJ/ Enumerai motivele "entru care nu suntei de acord cu introducerea uni%ormei

şcolare

0 7n conce"ia dumneavoastră cum ar tre&ui să arate o uni%ormă şcolară at$t "entru %etec$t şi "entru &ăiei (%orma+ material+ culoare etc)J

Considerai că uni%orma distru#e s"iritul creator si individualitatea elevuluiJ

9 Credei că "urtarea uni%ormelor şcolare "revine "urtarea inutelor indecenteJ

6 Credei că uni%ormele şcolare sunt un mo%t sau o necesitate 'n 'nvăăm$ntul nostrurom$nescJ Ar#umentai răs"unsulK

4 De ce doar elevii tre&uie să "oarte uni%orme şi nu şi "ro%esorii sau cei din

conducerea şcolilorJ



1!. 3eali'a i un instrument de lucru din cadrul metodelor $eda8o8ice i de cercetare $rin careț ș

să se colecte'e date $entru cercetarea $ro$usă

; a. Testul sociometric &reali'at de <acovei 4nca(

9 b. Test cuno tin e &reali'at de 3o u &Pa a( =asilica9<iu a( ș ț ș ț ț

a. Princi"alul sco" al testului socio%etric 'l re"re,intă identi%icarea #radului de

e;clu,iuneFinclu,iune 'n cadrul unui #ru" Este un indicator al relaiilor 'n cadrul clasei de

elevi iș "ermite cunoaşterea relaiilor inter"ersonale a%ectiv-sim"atetice+ de "re%erină sau

de res"in#ere+din interiorul #ru"ului+ "o,iia ocu"ată de %iecare mem&ru al

#ru"ului 'n ra"ort cu ceilal i ( lideri+ mar#inali,a i + i#norai + res"inşi) +

e;ist ena unor even tuale tensiuni sau con% licte latente 'n #ru"+ "osi&ila scindare a

#ru"ului 'n mai multe su&#ru"uri+ atmos%era socio-a%ectivă+ #radul decoe,iune al #ru"ului+

toate+ 'nsă+ 'ntr-o anumită situaie de viaă

P' I$Ș

1. Aplicarea testului sociometric

=ume+ "renumeleIIIIIIIIIII

ClasaIIIIII ?iceul

Data IIIIIIIIII

Vor urma c$teva 'ntre&ări la care te ru#ăm să răs"un,i Motivea,ă (e;"lică "e scurt)

ale#erea sau res"in#erea %ăcută

Preci,ări > 'ncercai să %ii %oarte sincerN

> răs"unsurile vor ram$ne secrete şi nu vor in%luena 'n nici un %el relaiile voastreN

> lucrările tre&uie semnate

Mer#i 'n ta&ară+ iar 'n autocar au mai rămas trei locuri li&ere Pe cine din clasa ta ale#i să

ocu"e cele trei locuri rămaseJ

a)IIIIIIIIIIIIIIII O/

&)IIIIIIIIIIIIIIII O.

c)IIIIIIIIIIIIIIII O



. Mer#i 'n ta&ară cu clasa ta+ iar 'n autocar sunt mai "uin cu trei locuri dec$t elevi Pe cine din

clasa ta ale#i să co&oare şi să ram$nă acasăJ

a)IIIIIIIIIIIIIIII -/

&)IIIIIIIIIIIIIIII -.

c)IIIIIIIIIIIIIIII -

/ =umeşte trei dintre cole#ii tăi cu care ai dori să %ii 'n #ru"ă "entru a reali,a un "roiect




0 7ndică trei din cole#ii tăi "e care nu-i doreşti deloc alături de tine 'n #ru"ă "entru a reali,a

'm"reună un "roiect




Daca s-ar reor#ani,a clasa cu cine ati dori sa %iti din nou cole#J De ceJ




De ce tocmai "e eiFele 'iFle "re%eriJ IIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIII

IIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIII

9 Daca s-ar reor#ani,a clasa cu cine nu ati dori sa %iti din nou cole#J De ceJ



c)IIIIIIIIIIIIIIII -De ce nu 'iFle "re%eriJ IIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIII

6 Cine cre,i ca te-a alesFte-a nominali,at la aa 'ntre&areJ






De ceJ IIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIII

4 Cine cre,i ca te-a res"ins+ ca te-a nominali,at la a9a 'ntre&areJ




De ceJ IIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIII

5 Cel mai mult a"recie,i stilul vestimentar al Fa cole#uluiFcole#ei

a)IIIIIIIIIIIIIIII O/ &)IIIIIIIIIIIIIIII O.


Care ar %i motivul acestei "re%erin eJ IIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIț

@ Cel mai "u in a"recie,i stilul vestimentar al Fa cole#uluiFcole#eiț



c)IIIIIIIIIIIIIIII - Care e motivul "entru care a"recie,i mai "u inFdelocJ IIIIIIIIIIIIIIIIț

2. Completarea matricei sociometrice.

Datele o&inute 'n urma a"licării testului sociometric+ se "relucrea,ă+ reali,$ndu-se "entru

'nce"ut matricea sociometrică

!. Calcularea indicilor

7 Statutul sociometricN 77 Coe%icientul de coe,iune al #ru"ului

7ndicele sociometric "ermite e%ectuarea de a"recieri re%eritoare la "o,iia ocu"ată de un

anumit mem&ru al #ru"ului din "ers"ectiva atitudini %aă de colectiv+ res"ectiv a e;"ansiunii

sociale şi a atitudinii colectivului %aă de el+ res"ectiv a inclu,iunii sociale

#. Reprezentarea subiecţilor în socioramă



Datele o&inute 'n urma reali,ării matricei sociometrice şi a calculării indicilor mai sus

"re,entai sunt trans"use 'n socio#rame+ care redau #ra%ic relaiile 'n cadrul #ru"ului Aceste

socio#rame "ot %i individuale sau colective

SC7!RAMA C?ASE7 DE E?EV7

). Analiza calitativă a datelor

a Scrie lista elevilor 'n ordine descresc$ndă+ 'n %uncie de nr de "uncte O acumulate

& Conclu,ii şi recomandări

b. Unifor%a &colar 5 test de cuno tin e reali)at de o&u 0Paţa2 :asilica Miuţaș ț

Su+iectul nr* I

Ale#e răs"unsul corect

3ni%orma şcolară 'n Rom$nia este a) o&li#atorie

&) la li&era ale#ere

c) la cererea instituiilor şcolare

d) la cererea "ărinilor

. Care sunt instituiile şcolare 'n care uni%orma şcolară este o&li#atorie

a) Cole#iul ++te%an cel Mare

&) Cole#iul ++Petru Muşat

c) ?iceul teoretic++7oan ?uca

7Q?A7

POPULARI

FOARTE POPULARI

LIDER



d) ?iceul tehnolo#ic++Vasile Deac

/ 3ni%orma şcolară 'n Rom$nia a %ost o&li#atorie 'n toate instituiile şcolare "$nă 'n anul

a) 59@

&) 545

c) .@@@

d) 54@

0 Semnele distinctive ale uni%ormei şcolare sunt

a) em&lema

&) culoarea

c) materialul

d) croiul

Su+iectul nr* II

Com"letai s"aiile li&ere

a) 3ni%orma şcolară la nivel #lo&al a a"ărut IIIIIII &) ările care au a"ro&at uni%orma şcolară suntIIIIIIII+ acestea av$nd

rolIIIIIIsau IIIIIIa elevilor

c) Hn Rom$nia uni%orma şcolară a a"ărutIIIIIIIIşi este cu"rinsă 'n III

d) Hn 'nvăăm$ntul rom$nesc uni%orma şcolară esteIIIIIIIII

Su+iectul nr* III

Enumerai a) "ările com"onente ale uni%ormei şcolare at$t "entru &ăiei c$t şi "entru %ete

&) Două şcoli din :udeul dumneavoastră 'n care elevii "oartă uni%orm

c) Două semene distinctive ale uni%ormei şcolare

d) Două sanciuni 'n ca,ul 'n care se 'ncalcă le#ea

Su+iectul nr* I:

Reali,ai un eseu structurat de minim o "a#ină cu tema ++3ni%orma şcolară+ o&li#ativitate sauli&era ale#ereav$nd 'n vedere următoarele

- Ce 'nseamnă uni%orma şcolarăJ- Care sunt "ările com"onente ale uni%ormei şcolare



- C$nd a %ost des%iinată uni%orma şcolară 'n 'nvăăm$ntul rom$nesc şi c$nd a %ost reintrodu-săJ

- Ar#umentai "ro sau contra uni%ormelor şcolare+ s"eci%ic$nd avanta:ele şi de,avanta:ele

Barem de corectare @ "ct din o%iciu

Su&iectul nr .@ "ct

Su&iectul nr . .@ "ct

Su&iectul nr/ .@ "ct

Su&iectul nr0 /@ "ct

1#. *tabili i e antionul $entru cercetarea $ro$usă. <otiva i9vă o$ iunea.ț ș ț ț

E antionul ales "entru cercetarea noastră va %i re"re,entat de elevii de clasa a Ga din 0ș

licee din :ude ul Suceava+ "recum i de "ărin ii acestora ("ărintele care este cel mai im"licat 'nț ș ț

educa ia co"ilului)ț

Pentru reali,area unei com"ara ii c$t mai clare i "entru ca re,ultatele să %ie c$t maiț ș

relevante i o&iective+ s-a sta&ilit ca din cele "atru licee+ două vor %i unită i colare recunoscute deș ț ș

ani de ,ile "entru o&li#ativitatea uni%ormei colare (?iceul Militar C$m"ulun# Moldovenesc iș ș

Cole#iul =a ionalț 1 te%an cel MareȘ 2 Suceava)+ iar alte două licee 'n care nu e;istă această

o&li#ativitate a uni%ormei (Cole#iul =a ionalț 1Petru Rare 2 Suceava i ?iceul 8eoretic 17on ?ucaș ș

Cara#iale2 Vatra Dornei)

Pentru a se res"ecta at$t "rinci"iile de &a,ă ale cercetării calitative+ c$t i ale celeiș

cantitative+ se vor selecta to i elevii din / claseF5@ elevi (s"eciali,ări di%erite)+ din %iecare liceu+ț

a:un#$ndu-se la un total de /9@) Princi"alele criterii de ale#ere a claselor sunt "er%ormanta (clasacu cele mai &une note) s"eciali,ari di%erite (real+ clasa uman+ stiinte sociale "entru %iecare liceu

selectat)

Am ales ca elevii să %ie din clasa a Ga+ deoarece au e;"erien a unui an la liceul res"ectivț

i de i au de"ă ind "erioada de acomodare+ ei 'ncă mai cautăFe;"erimentea,ă construirea unor noiș ș ș

i noi rela ii cu cov$rstnicii+ "e c$nd cei de clasa a G7a "ot avea de:a cristali,at #ru"ul de "rieteniș ț



Ace ti elevi vor com"leta un chestionar+ un test sociometric+ vor "artici"a la %ocus-#ru"uriș

"e tema uni%ormelor colare De asemenea+ tot "entru acest e antion+ se va com"leta o %i ă deș ș ș

o&serva ieț

Părin ii elevilor (un "ărinte "entru %iecare elev) vor com"leta chestionare i vor "artici"aț ș

la de,&ateri din tim"ul edin elorF%ocus-#rou"uri "e tema uni%ormelor colareș ț ș

Durata evaluării acestui e antion este un 5 luni (un an colar)ș ș

;i+liografie

David ? Brunsma+ errT A RocUuemore E%%ects o% Student 3ni%orms on Attendance+

Behavior Pro&lems+ Su&stance A&use+ and Academic Achievement 7n 8he <ournal o%

Education Research 5.+ + 554+ 7SS= @@..-@96

. ?aPoint+ V+ ? Wolloman+ S AlleTne (55.) 18he Role o% Dress Codes+ 3ni%orms in

3r&an Schools2 =ASSP Bulletin+ cto&er 55.+ .@-9 8homas+ Susan (550) 13ni%orms

in the Schools Pro"onents SaT 7t Cuts Com"etitionN thers Are =ot So Sure2 BlacU

7ssues 7n Wi#her Education+ cto&er

/ P Bourdieu+ <-C Passeron (56@) X?a Re"roduction YlZments "our une thZorie du

sTst[me densei#nement2+ Minuit P Bourdieu (554) XState no&ilitT Elite Schools in the

ield o% PoLer2+ PolitT Boudon+ R (560) XEducation+ ""ortunitT+ and Social

7neualitT2 =eL \orU EriUson+ R+ < <onsson (559) XE;"lainin# Class 7neualitT in

Education 8he SLedish 8est Case2 in R EriUson+ < <onsson (ed) Can Education Be

Euali,edJ Boulder et al0 ! ?enhardt+ R D Reis,+ M StocU (.@@5) 1A&solveni %ără di"lomă 'n !ermania Ca,ul

landului Sachsen-Anhalt2 'n A Watos+ S Săveanu (coord)+ Educaia şi e;clu,iunea

socială a adolescenilor din Rom$nia+ Editura 3niversităii din radea+ 7SB= 564-56/-

65-404-9+ radea+ .@@5 LLL historiaro- 3ni%orma- haina elevului sărac9 LLLc:rae-sala:ro > 3ni%orma şcolară "ro sau contra

http://www.cjrae-salaj.ro/

http://www.cjrae-salaj.ro/



6 LLLadevarulro- De,&atem 'm"reună+ decidem 'm"reună- Controverse des"re uni%orma

şcolară4 LLLitsT&itsTro - Pro sau contra uni%ormei şcolare5 LLLcitescuro - scurta istorie des"re uni%ormele şcolare

http://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_7/http:%2F%2Fwww.adevarul.ro-

http://www.itsybitsy.ro/

http://www.citescu.ro/

http://www.itsybitsy.ro/

http://www.citescu.ro/

http://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_7/http:%2F%2Fwww.adevarul.ro-

Proiect Metod Cercetarii Didactice

Documents

Transcript of Proiect Metod Cercetarii Didactice