Universitatea Naional de Aprare Carol I

Misiunea OSCE in MoldovaEvaluarea nivelului de securitate in regiunea transnitreana

Albu Diana GeorgianBarbu Oana LuizaBrujbu IonuPadurean AlinaPetrea CristianRafa PaulaStirbetiu TurdorSMSA 11-13

Bucureti, 2013

ContentsMisiunea OSCE in Moldova1Evaluarea nivelului de securitate in regiunea transnitreana1Introducere2Cadru conceptual4Consideraii metodologice6Capitolul 1: Evaluarea OSCE a riscurilor i ameninrilor de securitate generate de conflictul moldo-transnistrean61.1 Scurt istoric al conflictului moldo-transnistrean. Poziie geografic. Implicaii61.2. Misiunea OSCE in Transnistria91.3. Tipologia amenintarilor generate de conflictul Transnistrean din perspectiva OSCE12

Introducere

Departe de a putea fi calificat drept un sfrit al istoriei[footnoteRef:2], perioada de dup Rzboiul Rece a adus schimbri majore n mediul global de securitate, nu doar din privina anulrii echilibrului impus de sistemul bipolar, ci i din cea a emergenei unor noi tipuri de actori i interaciuni pe scena internaional. n timp ce n arhitectura bipolar se putea vorbi doar de ameninri bine definite, dac nu chiar evidente, noua structur n sine poate fi interpretat drept o ameninare sau o oportunitate. Mai mult, sfritul Rzboiului Rece n 1989 a determinat dispariia echilibrului bipolar, ceea ce a cauzat, pe plan internaional, diversificarea crizelor i a tipologiilor de conflicte, genernd astfel reacii multidirecionale, bazate pe mobilitate, coeren i complementaritate att la nivel naional, ct i internaional[footnoteRef:3]. Vorbim aici de ceea ce specialitii numesc Rzboaie de Generaia a Patra, rzboaie provocate de revoluia informaional i de contradiciile rezultate din mondializarea economiei i a societilor.[footnoteRef:4] Astfel, arhitectura stabil a sistemului bipolar a disprut, lsnd loc pentru noi ameninri, noi tipuri de conflicte i noi alternative de reacie. Legitimarea aciunilor externe a devenit imperativ pentru state i organizaii internaionale, singurii actori instituionalizai de pe scena internaional. Astzi, dinamica sistemului de securitate internaional nu mai este animat de opoziia ideologic democraie-comunism, ci de noi ameninri precum naionalismul, fundamentalismul, terorismul, etc. Relevant pentru aceast situaie este zona Mrii Negre, o regiune care unete i desparte n acelai timp diverse civilizaii, culturi, continente. Mozaicul cultural, economic, etnic i religios al acestei regiuni a mobilizat mai multe organizaii internaionale precum BSEC, NATO, OSCE, Tratatul de Securitate Colectiv, grupul GUUAM, ns a reprezentat i factorul declanator al conflictului din Transnistria, al conflictul abhaz-georgian, al celui georgian-osetian, al conflictului Nagorno-Karabakh, cauznd i instabilitatea din Caucazul de Nord, incluznd Ceceniei[footnoteRef:5].Ca rezultat al acestor modificri survenite pe scena internaional, diversele organizaii au fost nevoite s-i modifice i ele profilul, pentru a putea face fa noilor provocri. Este cazul Conferinei pentru Securitate i Cooperare n Europa (CSCE), devenit n 1994 Organizaia pentru Cooperare i Securitate n Europa (OSCE), o structur de securitate a crei eficacitate este adesea contestat, ns a crei prezen este constant, att n perioada Rzboiului Rece, ct i n perioada care i-a urmat. n aceeai categorie intra i NATO, care dintr-o structur militar de securitate a devenit una politico-militaa.Avnd n vedere contexul actual de securitate, pentru a releva modul de gestionare a unui conflict de ctre o organizaie internaional ne-am ales ca studiu de caz misiunea OSCE n Transnistria. Contieni de faptul c aceasta problematic a fcut subiectul a numeroase analize, considerm c actualitatea subiectului ( data de imposibilitatea de a ajunge la un consens asupra stratutului acestei regiuni) ne legitimeaz demersul.Pentru aceast analiz plecm de la ipoteza c dificultile cu care se confrunt OSCE n procesul de reformare instituional a determinat gestionarea defectuoas a conflictului transnistrean, intrat n categoria conflictelor ngheate, dar care reprezint o zon de risc pentru securitatea internaional.n vederea testrii ipotezei, vom chestiona modul de evaluare a riscurilor i ameninrilor de securitate prin prisma OSCE, evaluarea deficitului de securitate n urma misiunii acestei organizaii i, n ultim instan, vom ncerca s trasm liniile unei strategii de acoperire a acestui deficit. [2: Francis FUKUYAMA: The End of History? National Interest, summer 1989] [3: Teordor MELECANU, Studii de securitate, Editura Cavallioti, Bucureti, 2005, pp. 60-61.] [4: Jean-Mark BALENCIE, Arnaud de la GRANGE, Les guerres batardes. Comment lOccident perd les batailles d XXIme sicle, Editura Perrin, Paris, 2008., p. 11.] [5: Ionel Cloca, Rzboiul Naval i legile lui, Editura Militar, Bucureti, 1991, p. 12, apud Gheorghe Marin, op. cit., p 136]

Cadru conceptual

Sfritul Rzboiului Rece a modficat considerabil i sfera academic. Dac pn atunci paradigma realist se afla ntr-o opoziie ireconciliabil cu cea liberalist, dup 1989 observm stabilirea unui consens ntre teoreticienii relaiilor internaionale, care consider c diferena ntre cele dou teorii (astzi devenite neo-realist i neo-liberalist) rezid doar n modul n care acestea percep realizarea cooperrii la nivel internional i interesele care stau la baza acesteia. Paradigma care va direciona analiza noastr va fi cea neo-liberalist sau instituionalist, potrivit creia organizaiile, prin intermediul instituiilor proprii, influeneaz comportamentul statelor datorit fluxului de informaii, a posibilitii de negociere pe care o ofer, a transparenei procesului decizional i a mecanismelor de care dispun pentru a interveni n situaii critice[footnoteRef:6].Astfel, avnd la baza paradigma instituionalist, ne vom structura analiza pe dou axe teoretice, prima fiind cea a relaiilor internaionale, iar cea de-a doua a studiilor de securitate. Ca atare, de-a lungul demersului nostru vom folosi cteva concepte cardinale, precum securitate, cooperare, conflict i ameninri pe care ne vedem nevoii s le definim.Securitatea reprezint pentru Joseph Nye absena oricrei ameninri la adresa valorilor considerate de oameni eseniale pentru a putea supravieui[footnoteRef:7]. Aceast definiie poate prea ambigu, lucru de care i-au dat seama membrii colii de la Copenhaga, care, adepi ai paradigmei constructiviste, au identificat cele dinci dimensiuni ale securitii (identificnd astfel i sursele ameninrilor): politic, social, economic, de mediu i militar[footnoteRef:8]. Pentru analiza noastr, este necesar s amintim i modul n care OSCE percepe securitatea, aa cum reiese din Carta pentru Securitatea European: [6: Iver B. NEUMANN, Ole WAEVER, op.cit., p.112.] [7: Joseph S. NYE, op.cit., p.588.] [8: Buzan, B., Wver, O. and de Wilde, J. (1998), Security: A New Framework for Analysis, Boulder, CO: Lynne Reinner, p 2]

8. Fiecare stat participant are drept egal la securitate. Reafirmm dreptul inalienabil al fiecrui stat participant i al tuturor statelor participante la libertatea de alegere a propriilor aranjamente de securitate, incluznd tratatele de alian, aa cum sunt emise. De asemenea, fiecare stat are dreptul la neutralitate. Fiecare stat participant va respecta drepturile tuturor celorlalte n aceste privine. Ele nu i vor ntri securitatea n detrimentul securitii altor state.9. Ne vom construi relaiile n conformitate cu conceptul de securitate comun i comprehensiv, ghidat de parteneriat egal, solidaritate i transparen. Securitatea fiecrui stat participant este inseparabil legat de securitatea celorlalte state. Ne vom adresa dimensiunilor uman, economic, politic i militar ale securitii ca la un ntreg.[footnoteRef:9]Pentru adepii neo-liberalismului, securitatea poate fi asigurat doar prin cooperare, pe care o definesc ca reprezentnd capacitatea statelor de a-i armoniza aciunile printr-o politic de coordonare, astfel nct interesele particulare s devina interese comune[footnoteRef:10].n ciuda acestor eforturi, mediul internaional de securitate este destabilizat de numeroase conflicte. Cercettoarea Ulrike C.Wasmouth definete conflictul ca fiind un fapt social care implic cel putin doi actori ce urmresc scopuri divergente i care doresc s utilizeze mijloace disputate n vederea atingerii lor[footnoteRef:11]. Conflictul devine cu adevrat periculos n momentul n care se implementeaz strategii de dobndire a puterii, neexcluznd folosirea violenei, conflictul devenind astfel din ce n ce mai greu de controlat[footnoteRef:12].Complexificarea dinamicii mediului de securitate a determinat i diversificarea i complexificarea tipologiei riscurilor i ameninrilor. Acest lucru a fcut dificil definirea termenilor, existnd, n funcie de tradiia fiecrei coli, multiple variante. S-a ajuns totui la o accepiune general n definirea conceptului ameninare, o definiie de sorginte politico-militar, protrivit creia amenninarea reprezint atitudinea politic a unui stat, a unui grup de state sau a unei aliane care, sprijinit de puterea militar, afecteaz suveranintatea i integritatea altor state[footnoteRef:13]. Un alt concept des utilizat este acela al ameninrilor asimetrice, neles drept ameninare reieit din posibilitatea de a ntrebuina mijloace sau metode diferite pentru a lovi sau neutraliza punctele forte ale unui adversar exploatnd slbiciunile sale n scopul de a obine un rezultat disporporionat[footnoteRef:14]. [9: Carta pentru Securitate European, http://www.osce.org/docs/english/1990-19997summits/istachart99e.htm.] [10: Robert O. Keohane, International Institutions: Two Approaches in op.cit., p.380.] [11: http://www.peacebuilderscenter.jp/parts/20110201-0311/Conley/20110209_Conley_Text.pdf, accesat la data de 25.11.2013] [12: Ioan CRCIUN, Prevenirea conflictelor i managementul crizelor, Editura Universitii Naionale de Aprare Carol I, Bucureti, 2006, p.21] [13: 1000 Stichworte zur Bundeswehr, Editura Verlag, E.S. Mitller & Sohn, Bonn, 1997, p. 34 in col. ( r) dr. Grigore ALEXANDRESCU, Amenintari la adresa securitatii, Editura Universitatii Nationale de Aparare, Bucuresti, 2004, p.6 ] [14: Idem 12]

Consideraii metodologice

Tratarea subiectului ales este una analitic, cci ncercm s nelegem i s evideniem efectele pe care modul de abordare folosit de OSCE n conflictul din Transnistria le-a avut asupra securitii regionale i chiar internaionale.n demersul nostru am folosit metoda calitativ, sprijinindu-ne atat pe surse primare ( documente oficiale, rapoarte, discursuri), ct i pe surse secundare (literatura de specialitate, cri, articole, etc.), care ne-au furnizat informaiile necesare att pentru realizarea cadrului teoretic, ct i pentru analiza propriu-zis. Analiza documentar pe care am facut-o reprezint o metod de cercetare sociologic ce ne-a ajutat s obtinem informaii cu caracter oficial privitoare la misiunea OSCE n Transnistria, informaii att de necesare pentru analiza noastr.

Capitolul 1: Evaluarea OSCE a riscurilor i ameninrilor de securitate generate de conflictul moldo-transnistrean

1.1 Scurt istoric al conflictului moldo-transnistrean. Poziie geografic. Implicaii

Dupa destramarea URSS-ului, statele emergente s-au confruntat cu numeroase crize pe fond politic sau etnic, crize induse de autoritatile sovietice prin modificarea realitatilor din teritoriu. Un astfel de conflict este conflictul transnistrean, care se adauga pleiadei de conflicte ce au destabilizat zona Marii Negre.Este important de subliniat importanta strategica a acestei zone, care deriva din rolul pe care l-a jucat si pe care il joaca si in prezent, fiind simultan o punte de legtur i o frontier, o zon tampon i una de tranzit ntre Europa i Asia, la interesecia dintre fostele puteri i imperii. Mai mult, ea reprezinta un punct de jonciune pentru rutele comerciale i regiunile bogate n resurse energetice.[footnoteRef:15] De o insemnata importanta este si componenta demografica, deoarece populatia statelor incluse in zona Mrii Negre nsumeaz o suprafa aproape dubl ct suprafaa Europei, circa 15% din suprafaa globului) i o populaie de 314 milioane de locuitori, peste 5% din populaia globului[footnoteRef:16]. Revenind la conflictul moldo-transnistrean, acesta se declanseaza ca urmare a proclamarii independentei la data de 27 august 1991 a Republicii Moldova, ca succesoare a Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneti, creat n 1940 dup anexarea de ctre URSS a Basarabiei. Teritoriul republicii a fost constiuit din Republica Basarabia i o parte din teritoriul fostei Republici Autonome Sovietice Socialiste Molodoveneti (RASSM)[footnoteRef:17]. Declansarea conflictului a fost insa favorizata de interventia sovieticilor care, profitand de diferentele etnice si culturale dintre cele doua regiuni, au promovat o politica de deznationalizare in vederea crearii unui popor moldovenesc. Trebuie mentionat faptul ca in 1989 moldovenii reprezentau aproximativ 65% din populaie, n timp ce ucrainienii se situau pe locul 2 cu 14% i ruii pe 3 cu 13%. n Transnistria moldovenii aveau o majoritate relaiv 40%, ucranienii formau 28% din populaie iar ruii 26%[footnoteRef:18]. Limba folosita de minoritatile nationale in 1989 era rusa, iar in acest context, populatia transnistreana s-a vazut amenintata de perspectiva adoptarii limbii moldovenesti ca limba de stat, precum si a alfabetului latin.[footnoteRef:19] Aceste diferente au facut ca, la data de 23 iunie 1990, Republica Moldova sa adopte declaraia de suveranitate. n acelai an dou regiuni moldovene, gguz, n sudul statului i cea transnistrean (cuprinzand judetele Camenca, Dubsari, Grigoriopol, Rbnia, Slobozia i oraul Tiraspol) din estul rii s-au proclamat republici autonome indepedente.In ciuda eforturilor URSS-ului de a impiedica desovietizarea acestei regiuni, la data de 27 august 1991 Republica Moldova isi declara independenta. Imediat dupa declararea independentei, in centrele industriale din zona de est a Republicii Moldova a izbucnit nemulumirea, accentuata i de trupele fostei Armate a 14-a, uniti ale acesteia fiind dislocate dup 1945 n orae din zona de est a Republicii Moldova[footnoteRef:20]. Intensificarea nemultumirilor a dus la izbucnirea conflictului care s-a desfasurat intre 2 martie 21 iulie 1992.Dupa interventia rusa ca mediator, la data de 21 iulie 1992 se semneaza Conventia cu privire la principiile reglementarii pasnice a conflictului armat din zona nistreana a Republicii Moldova ntre preedintele rus, Boris Eln, i cel moldovean, Mircea Snegur. Regimul separatist deine controlul a 12% din teritoriul Republicii Moldova i are o populaie de circa 700.000 de locuitori.[footnoteRef:21]Doi ani mai tarziu, la data de 21 octombrie 1994 Rusia i Moldova au semnat un tratat care prevedea retragerea trupelor ruse in 3 ani, retragere conditionata de acordarea autonomiei Transnistriei. Deoarece Rusia nu a mai ratificat tratatul, acesta a fost invalidat. In 2003, Rusia a inaintat Planul Kozak, in vederea reglementarii conflictului. Planul prevedea un mecanism de facilitarea a conditiilor de separare de Republica Moldova regiunea Transnistria, precum si acceptarea declaratiei de independenta sau de apartenenta la un alt stat a acesteia.[footnoteRef:22] Era in sine un plan de federalizare a Republicii Moldova ca metode de solutionare a conflictului, fara a cere acordul OSCE, ceea ce dovedeste intentia Federatiei Ruse de a tine deoparte comunitatea europeana si de pastra problema in cadrul CSI[footnoteRef:23]. Pentru Republica Moldova, acest episod a reprezentat inceputul orientarii sale catre Occident.Esecul Planului Kozak nu a descurajat Federatia Rusa, care de atunci a propus o serie de alte planuri, precum Planul Belkovski (in schimbul recunoasterii independentei Transnistriei, se accepta reunificarea Basarabiei cu Romania), Planul Porosenko, Planul Voronin (in 2005 Vladimir Voronin a propus autonomia Transnistriei, parlamentul aprobnd Legea cu privire la principiile de baz ale statului juridic al localitiilor din stnga Nistrului. Aceasta decizie a permis Transnistriei crearea de instituii proprii precum parlament, guvern, buget, drapel i imn)[footnoteRef:24].In cele din urma, niciunul dintre aceste planuri nu par a pune capa negocierilor.Pe langa Republica Moldova si Federatia Rusa, conflictul transnistrean a implicat si alti actori statali sau non-statali precum Ucraina, OSCE i ONU prin naltul comisariat. Totusi, dintre toate acestea s-a evidentiat prin implicarea activa OSCE, a carei misiune in acesta zona de conflict o vom detalia in cele ce urmeaza. [15: Alexandra Sarcinschi, Cristian Bhnreanu, Redimensionri i reconfigurri ale mediului de securitate regional (zon Mrii Negre i Balcani), Editura Universitii Naionale de Aprare, Bucureti, 2005, pp.39-40., apud Dumitru-Daniel Rou, op. cit., p. 14] [16: Idem 14, p. 26] [17: http://www.constcourt.md/libview.php?l=ro&idc=7&id=512&t=/Prezentare-generala/Serviciul-de-presa/Noutati/Textul-Declaratiei-de-Independenta-prevaleaza-in-raport-cu-textul-Constitutiei-Sesizarile-nr-8b2013-si-41b2013, accesata la data de 14.12.2013] [18: http://www.revista22.ro/moldova-o-dorinta-de-occident-570.html, accesat la data de 13.12.2013] [19: Cristian Urse, Transnistria Prospects for a Solution, George Marshall Center for European Security Studies, Nr.7/2007, p. 5, http://www.marshallcenter.org/mcpublicweb/MCDocs/files/College/F_Publictions/occPapers/occ-paper_7-en.pdf, accesat la data de 17.06.2012] [20: Edward Ozhiganov, "The Republic of Moldova: Transdniester and the 14th Army," in "Managing Conflict in the Former Soviet Union: Russian and American Perspectives," Alexei Arbatov, et al. eds. (Cambridge: MIT Press, 1997), p. 179.] [21: CS II. dr.Petre Duu, Cpt. dr.Pavel Du, Conflictul transnistrean i securitatea Mrii Negre, n Securitate i stabilitate n bazinul Mrii Negre a V-a Sesiune Internaional de comunicri tiinifice, Editura Universitii Naionale de Aprare Carol I Bucureti, 2005, p. 130] [22: General-maior (r.) dr. Mihail E. Ionescu, op. cit., p. 38] [23: Transnistria. Evolutia unui conflict inghetat si perspective de solutionare, Institutul Ovidiu Sincai, Bucuresti, 2005, p.4] [24: Idem 22, pp. 5-7]

1.2. Misiunea OSCE in Transnistria

Dupa caderea comunismului, CSCE a devenit forumul paneuropean absolut necesar [footnoteRef:25] [25: Idem 65, p.40. ]

pentru reconfigurarea ordinii politice si economice in Europa, demers care s-a concretizat prin semnarea, in 1990, a Cartei de la Paris pentru o Noua Europa, act care recunostea suprematia democratiei drept unicul regim politic acceptat voluntar, act care prevedea si noul aranjament institutional al acestei structuri de securitate.[footnoteRef:26]. Tot de atunci CSCE depaseste statutul de cadru pentru dezbateri incheiate prin luari de pozitii politice si dobandeste valente practice semnificative.[footnoteRef:27].OSCE reprezinta astazi cea mai mare organizatie de securitate regionala, alcatuita din 57 de membri, organizatie al carei spatiu geografic se intinde de la Vancouver la Vladivostok[footnoteRef:28]. Initial, aceasta organizatie a fost construita sub forma conconferinte - Conferinta pentru Securitate si Cooperare in Europa - ce avea ca scop debutul negocierilor si consultarilor multilaterale intre Est si Vest [footnoteRef:29]. Denumirea din CSCE in OSCE se schimba in 1995, atunci cand incepe procesul de institutionalizare[footnoteRef:30]. Astfel, astazi OSCE are in structura sa Presedintia, un Consiliu Ministerial, un Consiliu Permanent, un Forum pentru Cooperare in domeniul Securitatii, un Reprezentant pentru Libertatea Presei, un Birou pentru Institutiile Democratice si pentru Drepturile Omului, un Inalt Comisar pentru Minoritatile Nationale, o Curte de Conciliere si Arbitraj, precum si o Adunare Generala si un Secretariat General[footnoteRef:31]. Toate aceste institutii deservesc cele cinci dimensiuni ale securitatii pe care OSCE le acopera prin cele trei paliere (sau cosuri) ale sale.Datorita abordarii sale cuprinzatoare, OSCE a dezvoltat o agenda de lucru complexa, care include o ntreaga gam de aspecte din sfera relatiilor internationale, pornind de la lucrurile de baz pentru securitate si reglementrile specifice alecomportamentului militar, parcurgnd relatiile economice si ajungnd la dimensiunea uman. Avand in vedere necesitatea ca statele s coopereze, OSCE a fost de la bun nceput o structur tipic de securitate (preventiv). La aceasta organizatie a aderat si Republica Moldova, la data de 30 ianuarie 1992, iar la 26 februarie 1992 a semnat Actul Final de la Helsinki. Din momentul aderrii Republica Moldova s-a bucurat de o susinere permanenta din partea OSCE, care este principalul actor internaional colectiv, implicat plenar n procesul de reglementare a conflictului transnistrean.Misiunea OSCE n Republica Moldova a fost instituita in conformitate cu Decizia celei de-a XIX-a Reuniuni a Comitetului Inaltilor Functionari din data de 4 februarie 1993, incepandu-si activitatea la data de 23 aprilie 1993[footnoteRef:32]. Misiunea a stabilit contacte cu Guvernul Republicii Moldova i autoritile de la Tiraspol i este implicat activ n monitorizarea situaiei i promovarea dialogului. Misiunea incearca sa fie de ajutor n a ncepe un proces spre o soluionare negociat a conflictului. La 20 iulie, dup negocieri ndelungate, s-a ajuns n sfrit la un acord cu privire la principiile de cooperarea dintre Misiunea CSCE i Comisia Unificat de Control ( CUC ). Acordul semnat de HOM (Head of Mission) i de ctre cei trei co-preedini ai CUC ( moldovean, rus, transnistrean) permite misiunii, printre altele, s se deplaseze liber n zona de securitate, s investigheze incidente specifice i s participe la reuniunile CUC. Ca rezultat al compromisurilor ntre pri n cadrul CUC, acordul s-a dovedit destul de restrictiv, n ceea ce priveste unele aspecte. n primvara anului 1995, Misiunea a deschis un birou permanent n Tiraspol n sprijinul activiti sale n zona Transnistriei. Ca urmare, Misiunea este acum mai bine plasat pentru a explica oamenilor condiiile pentru o soluionare de succes. [26: La Charte de Paris pour une Nouvelle Europe, http://www.osce.org/fr/mc/39517 , consult le 25.03.2013] [27: Pavel Dnu DU, Teodor FRUNZETI, Ion PANAIT, diteurs, Operaiuni i misiuni OSCE, dition Techno Media, Sibiu, 2008, p.32.] [28: Edwin BAKKER, Hinke PIETERSMA The OSCE in Search of a Meaningful Reform Agenda in Atlantisch Perspectief, December 2005, p.23. ] [29: Teodor MELECANU, op.cit., p.69.] [30: Miriam SAPIRO, Changing the CSCE into the OSCE: Legal Aspects of a Political Transformation in The American Journal of International Law, Vol.89, No.3, 1995, p.631.] [31: Andreea GUIDEA, Global perspective in regional cooperation, dition Politeia, SNSPA, 2004, p.328.] [32: CSCE Mission of the Republic of Moldova, CSO Viena Group, 11 March 1993, Journal nr. 7]

Mandatul Misiunii are urmtoarele obiective[footnoteRef:33]: [33: Idem 31]

Facilitarea stabilirii unui cadru politic global pentru dialog i negocieri n vederea reglementrii politice definitive a conflictului Colectarea informaiei cu privire la situaie, incluznd cea militar, investigarea incidentelor specifice i evaluarea consecinelor lor politice ncurajarea negocierilor cu privire la statutul i retragerea trupelor strine Oferirea consultrilor juridice i expertizelor n domeniul drepturilor omului i minoritilor, repatrierea refugiailor, democratizarea societii i definitivarea unui statut special pentru regiunea transnistrean Meninerea unei prezene vizibile a OSCE n regiune i stabilirea contactelor cu toate prile implicate n conflict.

La 9 decembrie 1999, prin intermediul deciziei Consiliului Permanental OSCE cu nr. 329, mandatul Misiunii a fost extins prin introducerea noilor competene[footnoteRef:34]: [34: http://www.osce.org/moldova/43359, consultat la data de 12.12.2013]

Asigurarea transparenei procesului de retragere i distrugerea armamentului rus Coordonarea asistenei tehnice i financiare n facilitarea retragerii i distrugerii menionate.

Mai mult, in aceast regiune au fost elaborate Discuiile 5+2, care cuprind priile implicate Republica Moldova i Transnistria, i mediatorii Federaia Rus, Ucraina i OSCE, n timp ce SUA i Uniunea European sunt observatori.[footnoteRef:35] Acest cadru a fost ntrerupt n 2006 ca urmare a refuzului autoritilor de la Tiraspol i Chiinu de a mai participa la negocieri. Pn n 2011, cnd la Moscova cele dou pri au hotrt reluarea negocierilor, ntlnirile au avut loc la un nivel neoficial n formatul 3+2.[footnoteRef:36] [35: ***, Conflict prevention and resolution, http://www.osce.org/what/conflict-prevention, accesat la data de 13.06.2012] [36: http://www.osce.org/ro/moldova/66435, accesat la data de 15.12.2012\3 ]

1.3. Tipologia amenintarilor generate de conflictul transnistrean din perspectiva OSCEPentru a intelege mai bine obiectivele si scopul misiunii OSCE in Transnistria, este necesar sa identificam tipurile de riscuri si amenintari pentru securitate pe care care conflictul transnistrean le-a generat. Astfel, fiecarui palier de securitate al OSCE ii corespunde cate un tip de amenintare: politica, sociala, economica, militara, transfrontaliera[footnoteRef:37]. La o privire de suprafata a situatiei din Transnistria, observam ca ameninrile i riscurile din regiunea pericliteaz securitatea ntregii Europe. Coflictul moldo-transnistrean s-a manifestat la nceput ca un conflict de natur intern aparut ntre autoritiile centrale ale Republicii Moldova i autoritile locale din regiunea transnistrean. Diferendul s-a internaionalizat odat cu implicarea Armatei a14-a ruse n conflictul armat din 1992. Identificm aici o ameninare la adresa pcii i stabilitii, fosta Armata a14-a sprijinind Transnistria cu armament. Riscul major al acestei crize l reprezint dezghearea sau nclzirea conflictului, avnd n vedere c ncetarea conflictului armat nu a nsemnat si ncetarea confruntrii dintre pri. O alt ameninare, de data aceasta asimetric, o reprezint pericolul traficului cu arme, posibil datorit prezenei depozitelor vechi de armament sovietic de pe teritoriul separatist. [37: Col. (r )dr. Grigore ALEXANDRESCU, Amenintari la adresa securitatii, Editura Universitatii Nationale de Aparare, Bucuresti, 2004, pp. 9 - 20]

Bazele militare ruseti prezente n regiune refuz s respecte Tratatul Forelor Armate convenionale n Europa, semnat sub egida OSCE, ceea ce reprezint o ameninare continu. Separatismul Transnistriei a generat probleme n consolidarea noilor state independente din regiunea acesteia, complicnd tranziia acestora spre democraie. Astfel i pot face apariia noi riscuri n ceea ce privete sistemul economic slab, organizaiile de tip mafiot, migraia ilegal.a. Amenintari politice si sociale[footnoteRef:38] [38: http://www.osce.org/moldova/43608, accesat la data de 14.12.2013]

Parte a mandatului OSCE in Moldova priveste amenintarile la adresa democratiei si a drepturilor omului, cu precadere in probleme precum combaterea torturii si a tratamentului inuman (cazul Ilascu), reforma sistemului electoral, promovarea statului de drept, libertatea religioasa, intarirea puterii legislative, promovarea drepturilor minoritatilor nationale. Astfel, amenintarile identificate de OSCE privesc: - dreptul la invatamant in limba materna: Organizatia pentru Securitate si Cooperare n Europa (OSCE) a depus eforturi ncepnd cu anul 1993 n a facilita obtinerea unor solutii provizorii pragmatice privind statutul, activitatea educationala si functionarea scolilor din Transnistria, administrate de autoritatile moldovenesti, cu predare n grafia latina (scolile cu predare n grafia latina). Odata cu reluarea n 2011 a negocierilor politice privind solutionarea conflictului transnistrean si renceperea n 2012 a ntrunirilor Grupului de Lucru n domeniul Educatiei, chestiunea este n prezent discutata att la nivel de experti, ct si la nivel politic. n scopul facilitarii acestor discutii si sustinerea unor solutii pragmatice, acest raport este o ncercare de a prezenta ambelor Parti si statelor participante ale OSCE o analiza completa a situatiei actuale a celor opt scoli n cauza. Acesta de asemenea contine recomandari, menite sa asigure functionarea scolilor pna va fi posibila atingerea acordului asupra unei solutii durabile n disputa privind scolile, nbaza unei solutionari cuprinzatoare a conflictului[footnoteRef:39]. [39: Scolile cu grafie in limba latina administrate de Moldova, in Transnistria, Raport OSCE, Noiembire 2012]

- consolidarea statului de drept: in 2008, guvernul Republicii Moldova, in colaborare cu Biroul OSCE pentru Institutii Democratice si Drepturile Omului au adoptat un cadru legal normativ prin care se acorda si se legaiza dreptul societatii civile de a se organiza - drepturilor omului (in speta a detinutilor): misiunea monitorizeaza eforturile guvernului si a societatii civile de a preveni tortura si tratamentul inuman; de asemenea OSCE acorda expertiza si sprijin in vederea perfectionarii legislatiei si a practicilor institutionale, dezfasurand totodata proiecte pentru imbunatatirea conditiilor detinutilor in inchisori si epntru reintegrarea acestora in societate dupa ispasirea pedepsei- transparenta sistemului judiciar: dreptul fiecaruia de a beneficia de un proces correct- reforma electorala: misiunea furnizeaza informatii si expertiza pentru consolidarea legislatiei electorale nationale si regionale- libertatea mass-mediei: misiunea OSCE considera ca fiind importanta pasigurarea transparentei mass-mediei; in acest scop, OSCE sprijina pregatirea jurnalistilor, acordand burse studentilor din Transnistria - egalitatea de gen: misiune OSCE incurajeaza participarea femeilor la viata publica si politica la nivel local, regional si national; in 2008 au fost organizate scoli de vara pentru tinerele din mediul rural in vederea constientizarii importantei educatiei superioare; in 2010 s-a reusit rezivuirea legislatiei, eliminand astfel discriminarea de gen; in preajma alegerilor din 2011, misiunea OSCE a organizat seminarii (referitoare la moduld e desfasurare a unei campanii electorale, identificarea intereselor alegatorilor, participarea la dezbaterile publice) la acre au participat 150 de femei din zona rurala;

b. Amenintari militare[footnoteRef:40] [40: http://www.osce.org/moldova/43599, accesat la data de 14.12.2013]

Dincolo de aspectele sociale si politice ale securitatii, OSCE detine mecanisme si pentru asigurarea securitatii militare. Amenintarile de ordin militar sunt relevate de actiunile misiunii OSCE in Transnistria, dupa cum urmeaza:-controlul armamentului si dezarmare: dupa Summitul de ls Istanbul din 1999, Misiunea OSCE in Moldova a fost mandatatat pentru a asigura transparenta procesului de distrugere a munitiei si armamentului rus si sa coordoneze asistenta tehnica si financiara in vederea realizarii acestuia. In 2000 si 2001, Federatia Rusa si-a retras 141 de vehicule blindate si a distrus 108 tancuri de tip T-64 si alte 139 de piese de echipament militar, in conformitate cu CFE. Misiunea a avut sarcina de a observa si de a verifica retragerea a 11 trenuri incarcate cu echipament militar si alte 37 de trenuri incarcate cu 22000 tone de munitie. Amenintarea este insa prezenta, deoarece din 2004 nu s-a mai realizat nicio activitate de retragere a armamentului, astfel incat in Transnsitria exista inca 20000 tone de munitie, precum si echipament militar. - rezolvarea conflictului si medierea negocierilor[footnoteRef:41]:in conflictul din Transnistria, OSCE [41: http://www.osce.org/moldova/43602, accesat la data de 14.12.2013]

Joaca rolul de mediator, facilitand intalnirile directe intre cele doua parti; scopul negocierilor este acela de a gasi o solutie politica a conflcitului; intreruperea negocierilor in 2004 a potentat amenintarile de ordin militar; pana in 2011, negocierile s-au desfasurat la nivel informal, iar la 22 septembrie 2011, in cadrul unor consultari de mitp masa rotunda, partile implicate au hotarat sa reia oficial negocierile in formula 5+2.- asigurarea transaprentei actiunilor militare, a medierii si a increderii intre partile implicate[footnoteRef:42]: in iulie 1992, a fost cosntitutita o Comisie de Control in vederea supravegherii incetarii focului in Zona de Securitate stabilita de-a lungul Nistrului; de asemenea Comisia este insarcinata si cu supravegherea tranzitului de persoane, bunuri si servicii la frontiera. [42: Idem 40]

c. Amenintari transfrontaliereLipsa unui consens la masa negocierilor in ceea ce priveste conflictul inghetat transnistrean face ca amenintarile de securitate sa depaseasca frontierele si sa pericliteze astfel securitatea unui spatiu mai larg. Din categoria amenintarilor transfrontaliere, OSCE a identificat: -traficul de persoane[footnoteRef:43]: Misiunea OSCE organizeaza seminarii pentru judecatori, [43: http://www.osce.org/moldova/43611, accesat la data de 14.12.2013]

procurori, avocati, politisti si asistenti sociali la nivel local si national in vederea perfectionarii in combaterea traficului de eprsoane si a abusului copiilor pe internet; de asemenea, in zonele rurale s-au organziat campanii de informare a femeilor si copiilor asupra riscurilor, cauzelor si consecintelor traficului de persoane si a violentei domestice.-amenintari la adresa mediului inconjurato[footnoteRef:44]r: 40 de tone de pesticide ramase din eprioada sovietica in Transnistria au fost eliminate cu suportul ethnic si financiar al misiunii OSCE in Transnistria; conform esitmarilor specialistilor, din regiune mai trebuie eliminate alte cateva sute de tone de pesticide. Ca o concluzie a acestui capitol, observam ca Misiunea OSCE in Moldova este centrata in special pe deimensiunea politico-sociala a securitatii, acolo unde, de altfel, a inregistrat si cele mai multe succese. In capitolul urmator vom detalia mecanismele de care dispune OSCE a raspunde amenintarilor din regiunea transnistreana, rpecum si eficienta acestora in securizarea spatiului in cauza. [44: http://www.osce.org/moldova/109039, accesat la data de 14.12.2013]

1