Universitatea de Stat din MoldovaFacultatea tiine EconomiceCatedra Economie Marketing i Turism

Referat

La Bazele Tehnologiei IndustrialeTema:Industria metalurgica

A efectuat: Popovici Ana, Gr.MK1302A verificat: Gribincea A.

Chiinu, 2014

Industria metalurgic

Industria metalurgic este o ramur a industriei grele, principala productoare de mijloace de productie. Cuprinde:1. Industria extractiv a minereurilor feroase si siderurgia2. Industria extractiv a minereurilor neferoase si metalurgia neferoas3. Industria constuctiilor de masini si a prelucrrii metalelor

1. Industria extractiv a minereurilor feroase si siderurgia.-materiile prime de baz sunt minereurile de fier.-cele mai mari cantitti se extrag din minele Ghelari si Teliuc (E Muntilor Poiana Rusc)-cantitti mai mici la Ocna de Fier (Muntii Dognecei), la Lueta (Muntii Harghitei) si la Bisoara (Cluj)-mare parte din minereu se import -se mai folosesc la fabricarea fontelor: manganul, vanadiul, cromul etc-exploatri de mangan lnga Vatra Dornei (Iacobeni) -combustibili: cocsul metalurgic din huia de la Petrosani insuficent de aceea se import -centre siderurgice cu furnale: Galati, Hunedoara, Clan, Resita, Vlahita-Galati cel mai mare centru siderurgic din tar materie prim de import aduse pe Dunre;-Hunedoare minereu de fier din apropiere (minele Ghelari si Teliuc) dar si din import-Clan se produce font de turntorie semicocs din huil din E depresiunii Petrosani-Resita font, oteluri, laminate de calitate; uzin de cocs pe baza carbunelui de la Anina; minereuri de fier de la Ocna de Fier si din import-Vlahita produce font de turntorie minereu de la Lueta-alte centre mai putin importante: Cmpia Turzii, Tulcea, Bucuresti, Roman, IasI, Buzu, Trgoviste, Clrasi

2. Industria extractiv a minereurilor neferoase si metalurgia neferoas.-produce metale cu ntrebuintri industriale diferite: aluminiu, cupru-rezervele de aluminiu sunt limitate; restul sunt mai putin limitate -metalele neferoase se mpart n: -metale colorate (cupru, plumb, zinc, aluminiu) -metale auro-argentifere-metale rare (molibden, wolfram, antimoniu, nichel, cobalt, uraniu, mercur)a. Metalele coloratecuprul, plumbul, zincul-minereuri complexe la poalele muntilor Guti, n mprejurimile orasului Baia Mare-se extrag n minele de la Baia Sprie, Cavnic, Biut, Nistru, Baia Borsa, n depresiunea Maramures -zcminte cuprifere se exploateaz la: Toroiaga (jud. Maramures), Lesu Ursului, Crucea, Fundu Moldovei (jud. Suceava), Blan (jud. Harghita), Bita si Deva (jud. Hunedoare) si la Mina Altn-Tepe (jud. Tulcea)-extractia industrial se face prin procese tehnologice complexe la Baia Mare, Zlatna si Rosia-Poieni -zcminte de plumb muntii Guti-metalul se obtine prin topire la Baia Mare-alte centre de extractie: Ruschita (m-tii Poiana Rusc) si Muncelu Mic-folosit la fabiricarea camerelor de plumb, tevi pentru ap potabil, n tipografie-este o industrie foarte nociv -zincul fabricare de tabl, electrozi pentru elemente galvanice-se extrage din minereurile de la Nistru si Ilba, Muncelu Mic-se prelucreaza la Copsa Mica -aluminiul mare rspndire pe glob-industrie aeronautic, aliaje usoare, conductori electrici-se obtine din bauxit (oxid de aluminiu hidratat) care se gaseste n muntii Pdurea Craiului: Rosia, Vrciorog -alumina se prelucreaz la Oradea si Tulcea (de import)-aluminiul se obtine la Slatina b. Metalele auro-argentifere-Aurul exploatat de daci dinaintea stpnirii romane exploatri dezvoltate nc din periaoda antic-1. Muntii Metaliferi Valea Ariesului Valea Muresuluicentre: Criscior-Brad, Rosia Montan, Baia de Aries, Bucium, Scrmb, Bita-2. Baia Mare aurul+argint alturi de alte minereuri neferoase Guti-obtinerea si rafinarea se face la Baia Mare si Zlatna c. Matelele rare-rezerve cu totul reduse, in muntii Apuseni-mercurul minele de la Izvorul Ampoiului (jud. Alba)-molibden si wolfram la Bita (jud. Bihor)-extragerea este dificil3. Industria constuctiilor de masini si a prelucrrii metalelor.-creat si dezvoltat dupa al II-lea rzboi mondial-noi ramuri care produc utilaj perolier, produse electronice, de mecanica fin si optic, masini-unelte diverse, locomotive, autovehicule -principalele ramuri ale industriei constructiilor de masini pot fi grupate astfel: a. Industria de utilaje si agregate tehnologice furnizeaz echipament pentru numeroase ramuri ale industriei si anume:-Utilaj petrolier pentru foraje si rafinrii care se fabric la Ploiesti cel mai mare centru, Trgoviste, Cmpina, Brasov, Bacu Romnia este printre primele tri n acest domeniu-Utilaj minier necesar activittii in subteran si la zi (ciocane pneumatice, compresoare, excavatoare etc). Se fabric la Satu Mare, Baia Mare, Petrosani, Sibiu, Trgu Jiu-Masini unelte strunguri, freze etc produse la Bucuresti, Arad, Trgoviste, Roman etc. La Oradea: masini-unelte si utilaj greu, la Sibiu prese hidraulice, la Resita reductoare, la Rsnov scule, la Brasov, Brlad, Alexandria si Ploiesti rulmenti-Utilaj si echipament industrial pentru dotarea altor ramuri (industria siderurgic, chimic, materiale de contructii, prelucrarea lemnului, industria textil si alimentar), fabricat n numeroarea ntreprinderi din Bucuresti (una dintre cele mai mari ntreprinderi de masini grele din Europa), Resita, Brila, Iasi (masini grele), Cluj-Napoca (masini grele). La Trgu Mures utilaje pentru ind. textil. La Sibiu aparate de control si msur, mecanic fin la Sinaia etc. b. Industria electotehnic si electronic-productie de motoare electrice, transformatoare, generatoare, turboreactoare, motoare Diesel etc.-mai produce: aparate de radio, acumulatoare, aparate de uz casnic-ntreprinderile cele mai mari sunt la Bucuresti (aparataj electric, televizoare, centrale telefonice, ascensoare, motoare Diesel, echipament de automatizare, calculatoare electronice), Craiova, Timisoara, Scele, Pitesti-alte centre pentru industria electrotehni: Botosani, Zalu, IasI, Cluj-Napoca, Bistrita, Vaslui, Giesti, Trgu-Mures c. Industria de tractoare, masini si utilaje agricole produce tractoare agricole de mai multe tipuri la Brasov, tractoare speciale la Craiova si tractoare pe senile la Miercurea-Ciuc. Se fabric semntori si combine, grape, cultivatoare, secertori. Principalul centru este Bucuresti, urmat de Craiova, Timisoara, Bocsa, Toplet, Botosani, Medgidia d. Industria mijloacelor de transport-produce material rulant pentru ci ferate, autovehicule, nave si aparate de zbor-primele locomotive la Resita in 1872, apoi la Bucuresti-locomotive: Craiova, Bucuresti, Resita-vagoane: Arad, Bucursti, Drobeta-Turnu Severin, Caracal-utilaje pentru material rulant: Buzu, Bals, Brasov, Pascani, Miercurea-Ciuc-autovehicule: Brasov (autocamioane), Bucuresti (autobuze, microbuze, autoutilitare, troleibuze), Pitesti, Craiova, Timisoara (autoturisme de oras) si la Cmpulung (autoturisme de teren). La Mrsa (Sibiu) autobasculante-transporturi navale: nave mineraliere, tancuri petroliere, cargouri, remorchere fluviale si maritime: Galati, Drobeta-Turnu Severin, Oltenita si Brila. Galati cel mai mare santier fluvial din tar se produc nave maritime de capacitti pn la 30.000 tdw. La Constanta este principalul santier naval maritim nave mineraliere de pn la 65.000 tdw si nave petroliere de mare tonaj (165.000 tdw). Un nou santier naval se afl la Mangalia.-aparate de zbor (avioane de pasageri, scoal, utilitare, elicoptere si planoare) se fabric la Bucuresti, Brasov, Craiova si Bacu

Universitatea de Stat din MoldovaFacultatea tiine EconomiceCatedra Economie Marketing i Turism

Referat

La Bazele Tehnologiei IndustrialeTema:Tricoturi

A efectuat: Popovici Ana, Gr.MK1302A verificat: Gribincea.A

Chisinau-2014

Caracteristici de structura: Tricoturile glat simplu se caracterizeaza prin faptul ca este formata din ochiuri normale, iar dispunerea firelor pentru formarea ochiurilor confera tricotului doua fete cu aspecte diferite.

Cele doua fete se numesc fete tehnice ale tricotului, in practica putand fi utilizate drept fete oricare dintre cele doua. Prezenta in prim-plan a flancurilor ochiurilor confera tricoturilor aspect fata, iar prezenta buclelor de ac si a buclelor de platina in prim-plan confera tricotului aspect spate. Raportul legaturii este de 1 p ambele directii, adica evolutia se repeta atat pe directia randurilor cat si pe directia sirurilor de ochiuri dupa cate un singur ochi. Ca moduri de reprezentare, la fel ca pentru oricare structura tricotata se folosesc 3 metode: a) reprezentarea stucturala - care indica cel mai exact evolutia firelor pentru formarea ochiurilor; b) reprezentarea prin sectiunea randurilor de ochiuri; c) reprezentarea prin semne conventionale. In functie de capacitatea masinii de tricotat, tricoturile pot fi metraj, sau tricoturi fasonate. Cele din urma sunt tricoturi realizate de regula pe o masina rectilinie de tricotat, cu forma si dimensiuni finale; tricotul nu mai trebuie croit, ci este conturat direct pe masina de tricotat. Avantajul unui astfel de tricot este economia deosebita de material textil. O caracteristica a tricotului glat, la fel ca si in cazul altor tricoturi, este desirarea, care se realizeaza de-a lungul randurilor (de la ultimul rand de ochiuri realizate spre opusul directiei de tricotare). Principii de obtinere: Tricoturile glat simplu se obtin sub forma plana pe masini rectilinii de tricotat, sau sub forma tubulara, pe masini circulare de tricotat. Pentru realizarea diferitelor tipare sau modele de culoare se folosesc cartrele. Acestea sunt realizeaza din carton sau banda metalica, prevazute la capete cu orificii pentru antrenarem iar in cuprinsul lor au unul sau mai multe perforatii, alternand cu plinuri de diferite marimi, dar care sunt intotdeauna multiplii de pasi de ac. O cartela poate realiza o selectare individuala a oricarui ac din fontura, lungimea activa a cartelei fiind egala cu numarul de ace din fontura. Latimea raporului poate fi egala cu numarul de ace din fontura. Pot fi realizate si latimi de rapoarte mai mici, fie ca acestea sunt divizori ai latimii maxime sau ai latimii tricotului, iar lantul de cartele va fi parcurs de un numar de ori egal cu numarul de rapoarte dintr-un produs. Prelucrarea informatiilor de pe cartela si transpunerea lor pe tambur se realizeaza prin intermediul unui plapator. Daca pe cartela in dreptul palapatorului se afla un gol, palpatorul va cobori sub cartela, iar capatul superior al platinei nu va actiona asupra acului si aceasta va fi actionata prin camele proprii.

La intalnirea unui plin de pe cartela, palpatorul va ramane in pozitie initiala, determinand actionarea platinei care va produce selectarea acului. Transformarea firelor in ochiuri pa masinile de tricotatse realizeaza cu ajutorul organelor pentru formarea ochiurilor. Etapele succesive de transformare a firelor in ochiuri prin intermediul organelor producatoare de ochiuri definesc procedeul de tricotare. Producerea ochiurilor se bazeaza pe urmatoarele metode: 1.Procedeul de tricotare cu buclare prealabila - se caracterizeaza prin aceea ca buclarea firului are loc spre inceputul ciclului de formare a ochiurilor; 2.Procedeul de tricotare cu buclare finala - se caracterizeaza prin faptul ca buclarea firelor are loc spre sfarsitul ciclurilor de formare a ochiurilor; 3.Procedeul de tricotare combinat - se caracterizeaza prin aceea ca se realizeaza pe masini de tricotat prevazute cu 2 fonturi, la care acele unei fonturi - numita fontura activa, joaca rolul de platine de inchidere pentru ochiurile care se realizeaza pe acele celeilalte fonturi.

Caracteristici ale structurii, domenii de utilizare, proprietati potrivit destinatiei: Tricoturile glat simplu au domenii de utilizare largi, in functie de materiile prime utilizate sau de finetea firelor utilizate. Astfel, tricoturile glat sunt utlizate atat pentru articole de imbracaminte interioara sau articole de lenjerie intima, cat si pentru anumite articole de imbracaminte exterioara. Tricoturile trebuie sa asigure confortul necesar corpului uman si o protectie fata de influenta factorilor de mediu, pentru aceasta trebuiu sa prezinte o buna capacitate de izolare terminca, permitand totodata si un schimb de aer si vapori intre pielea corpului si mediu. In cazul tricoturilor glat simplu exista deformatii la tractiune mari, deoarece exista posibilitati sporite de migrare a firului atat din flancurile ochiurilor spre bucle, cat si invers. Datorita faptului ca tricoturile glat au stabilitatea dimensionala cea mai slaba comparativ cu celelalte tricoturi, avand tendinta ca in timp sa isi piarda forma initiala, in general, structurile glat se foloses in combinatie cu alte tipuri de legaturi, cum ar fi legaturile patent sau lincs, simple sau derivate. Exista si tricoturi cu desene de culoare. Pentru realizarea unui astfel de tricot, sistemele de lucru ale masinilor de tricotat sunt dotate cu dispozitive de schimbare a mai multor conducatoare de fire. Asemenea efecte se pot realiza pe masini de tricotat cu mai multe sisteme de lucru, alimentate cu fire colorate.

Universitatea de Stat din Moldova Facultatea tiine Economice Catedra Economie Marketing i Turism

Referat

La Bazele Tehnologiei IndustrialeTema:Confectii

A efectuat: Popovici Ana, Gr.MK1302 A verificat: Gribincea A.

Chiinu, 2014

Un loc aparte n industria uoar l ocup industria de confecii cea mai important ramur a industrie date. Rolul principal n dezvoltarea industrie de confecii realizarea rezultatului final i sporirea eficienei muncii aparine reutilri tehnice, aplicrii n practic a ultimelor realizri n domeniul tehnologiei, mecanizrii i automatizrii. Calitatea confeciei, efectul economic al produciei i consumului ei e condiionat de proiectarea modelului, estura folosit, utilajul modern. Creterea situaiei material i culturale are ca rezultat creterea necesitii unor vestimente frumoase, elegante, comode i la mod. mbrcmintea joac un rol important de asemenea n comunicare i n relaiile dintre oameni. Prin mbrcminte omul se autocaracterizeaz, ea refectndu-i gusturile i nivelul de cultur general. Formarea unei economii de pia reale cu o structur renovat i funcionabil eficient este un proces complex i multilateral de reorganizare radical a vieii social-economice a societii. n procesul desfurrii acestor transformri, se rezolv n mod consecvent i problemele privind reformarea macroeconomic n ansamblu, relansarea sectorului real al economiei. O importan deosebit trebuie s se acorde reorganizarea lor deoarece anume de determinat, n cele din urm, eficacitatea reformei economiei naionale i dinamica dezvoltrii ei. n acest sens o atenie deosebit merit s i se acorde industriei uoare una din ramurile de baz ale economiei naionale, cruia i revine o treime din volumul total al industriei. Aceast ramur n multe cazuri determin starea pieei interne a mrfurilor de consum. Reflectnd tendinele generale ale dezvoltrii economiei , vom menine c industria uoar dispune de posibiliti reale care permit realizarea cu succes a unor reforme de structur, de perfecionare mecanismelor economice. Industria uoar , ca i ntreaga economie naional, pe parcursul ultimelor zece ani, se afl n stare de criz. n perioada anilor de reforme, producia acestei ramuri continua s scad, volumul ei constituind n prezent abea jumtate din volumul produs n anul 1900.

Crizele principale ale acestei situaii sunt: ruperea relaiilor economice cu partenerii tradiionali i creterea brusc a preurilor la materialele prime i resursele energetice ceea ce a fcut imposibil folosirea pe deplin a capacitilor de producie de import necontrolat care a complicat n mod serios activitatea productorilor locali necorespunderea nivelului tehnologic de producere i a calitii produciei autohtone cerinelor contemporane; administrarea economic ineficient n condiiile economiei de pia a activitilor de marketing pe pieele de peste hotare

Programul elaborat de Ministerul Economiei Reformelor al Republicii Moldova i Departamentul privind dezvoltarea industriei pentru viitorul apropiat nu e deajuns i reflecta numai modificarea bazei legislative, atragerea mai activ a investiiilor strine, protecie productorilor autohtoni. n acelai timp, astfel de probleme actuale ca asanarea financiar a ntreprinderilor de ramur, modernizarea i retehnologizarea lor.

Trebuie s fie luat n cosiderenii i faptul c procesele de privatizare i decentralizare, liberalizarea economiei au dat natere la noi probleme privind formarea unui sistem eficient de secionarea corporativ , adaptarea colectivelor ntreprinderilor la depirea mentalitii vechi i asigurarea unor motivaii n activitatea de munc , dar totodat nu trebuie de idealizat fenomenul de autoreglare a pieei, ct i a liberalismului nelimitat n economie. Toate acestea, luate n ansamblu vorbesc despre actualitatea i necesitatea elaborrii unor probleme de teorie i practic privind reformarea i modificarea structural la nivel de ramur i unitate economic a industriei uoare. Reformele care au loc n fostele ri socialiste n realitate sunt nite procese voluminoase i multilaterale , sensul i scopul strategiei al crora se reduce la transformarea economiei contemporan la piaa, la modificarea fundamental a ansamblului relaiilor economice. n aceast ordine de idei o nsemntate deosebit are strategia naional de reorganizare social-economic n baza sistemului de realizri complexe a problemei n vigoare. Coninutul reformelor trebuie s corespund criteriilor de baz ale crora transformri raionale i eficiente Iar sareinele principale , ca i condiiile care determin tranziia la un sistem economic nou, sunt: lichidarea favorabil de concuren, antreprenoriatul liber, formarea mecanizmului economic, a bazei legislative i a unei infrastructuri adecvate cerinelor de pia, ridicarea nivelului de publicitate a sistemului relaiilor economice mondiale, dar trecerea accelerat de la proprietatea de stat la proprietatea privat nu are efecte cuvenite; ci , invers, se poate solda cu nite consecine social-economice nedatorite. Deseori , i mai ales reformatorii radicali, economia de pia este prezentat n forma d sistem de dominaie indivizibila a capitalului privat. Iar rolul , proprietii de stat se reduce la minim sau n general este ignorat. Concepia rolului deosebit al statului n condiii contemporane este inclus n tendina internaional de avansare spre modulul economiei mixte, ntemeiate pe mbinarea naional a diferitor forme de proprietate i activitate economic, a mecanismului reglamentrii de pia i celor statale. n timpul efecturii reorganizaiilor sistematice trebuie s ne bazm pe practica mondial. rile dezvoltate au ajuns treptat la relaiile de pia civilizate, prin evoluie, pe cnd fostele rii socialiste sunt orientate spre transformri radiale, care prevd schimbarea rapid i afectiv a formelor i metodelor administrative de comand. ara noastr trebuie s se adapteze la condiiile pieelor strine i integrarea n sistemul economic mondial. n totalitatea eforturilor de renatere a economiei naionale n baza principiilor relaiilor de pia o importan deosebit are reformarea sectorului real i, n primul rnd , a produciei industriale. Economia naional depinde n mare msur de furnizorii de materie-prim i resurse energetice, i pe pieele strine de realizare a produciei sale. Formarea industriei uoare de constituire a structurii complexului economic al R.M. s-a produs pe parcursul mai multor decenii, dar piscul dezvoltrii ramura l-a atins la hotarele anilor 80 90. Ctre acest timp ea a fost creat ca sector multifuncional al economiei, care a unit n sine subramurile textil, de croitorie, de pielrie i nclminte. ntreprinderile acestor subramuri produceau fire de bumbac i diferite esturi de la cele de mtase i pn la cele decorative de mobil i tehnice , peste 100 de denumiri de confecii , articole de tricotaj, ciorapi i confecii din blnuri, covoare, diferit nclminte, alte ramuri de larg consum. Ramura n general a pstrat un ritm nalt de dezvoltare cuprinznd aproape o ptrime din toat producia industrial (22,6%), i aproximativ aceeai pondere din numrul total de lucrtori, peste 10% din capacitatea de producie. Activitatea ntregii ramuri se deosebea prin stabilitatea , grad nalt de aplicare a tehnologiilor noi, calitatea produciei, folosirea potenialului de cadre. Importan deosebit a acestei ramuri pentru perioada actual de dezvoltare a Moldovei se determin de urmtoarele: prelungind s rmn una din diviziunile stratesferii importante ale economiei naionale , industria uoar poate fi privit cu siguran ca ramur de perspectivpentru dezvoltarea economic a Republicii.

Universitatea de Stat din MoldovaFacultatea tiine EconomiceCatedra Economie Marketing i Turism

Referat

La Bazele Tehnologiei IndustrialeTema:Conservarea Produselor

A efectuat: Popovici Ana, Gr.MK1302 A verificat: Gribincea A.

Chiinu, 2014

Acest procedeu se practica i n cazul fructelor, condimentelor meninute n alcool sau oet, sau conservarea oulor n soluie slab acidifiat. Fermentarea se aplica la pine, ea fiind atestat n Turcia de acum 900 de ani, la obinerea buturilor alcoolice bere, vin, cidru i la fructe, cnd se depozitau n vrac. Conservarea cu ajutorul frigului artificial a fost aplicat de aproximativ 4000 de ani la grania austro-italian (n Tyrol) de vntori care, la o altitudine de 3200 m, pstrau n ghea vnatul. Romanii conservau petele din Rin, langustele din Sardinia i stridiile n ghea pentru a se pstra proaspete pn la Roma. Nordicii ngropau carnea de vnat sau petele n zpad sau ghea pentru a se pstra peste iarn. Alexandru cel Mare i Nero serveau ngheat de fructe i miere. n incinta palatului de la Versailles, Ludovic al XIV-lea a amenajat rcitoare n vederea pstrrii alimentelor. Exist, deci, cteva atestri documentare care ilustreaz aplicarea diferitelor metode de conservare a alimentelor din cele mai vechi timpuri. Clasificare. O clasificare succint a procedeelor de conservare a alimentelor ar fi urmtoarea: 1. Eliminarea microorganismelor prin separare fizic: microfiltrare; ultracentrifugare. 2. Distrugerea microorganismelor (sterilizare)prin : - aciunea cldurii: fierbere clasic (100C); sterilizare apertizare (110...140C); UHT; - radiaii ionizante (sterilizare la rece): electroni accelerai; raze i X; radiaii ultraviolete; - folosirea antisepticelor lichide sau gazoase: alcooli; acizi; conservani chimici. 3. Efect de oprire a proliferrii microorganismelor efect de protecie (nu de eliminare): - utilizarea temperaturilor sczute: refrigerarea prin scderea temperaturii la 0...3C i refrigerare n vid; congelare; supracongelare; - reducerea coninutului de ap (eliminarea a 60- 70% din apa de constituie): uscare i uscare-afumare; deshidratare; liofilizare; - protecie prin ncorporare, nglobare de inhibitori: srare uscat i umed; conservare n saramur; conservare cu zahr; afumare; conservare n oet (marinare); fermentaie (produse lactate). 4. Procedee mixte (utiliznd cel puin dou procedee) : refrigerare n atmosfer controlat; tratament termic urmat de refrigerare; tratament cu radiaii ionizante i refrigerare; prin fermentare i pasteurizare sau sterilizare; prin aciunea asupra activitii apei (aw); prin aciunea asupra pH-ului. Nichitinschi a grupat procedeele de conservare pe baza principiului biologic ce le caracterizeaz, i anume: I. Anabioza principiul biologic al vieii latente a agenilor biovtmtori ce pot produce alterarea alimentelor. Se poate realiza prin mijloace fizice fizioanabioza, i chimice chimioanabioza. II. Cenoanabioza crearea n produsele alimentare a unor condiii sau producerea de substane care mpiedic dezvoltarea microorganismelor. Se poate realiza prin mijloace fizice (fiziocenoanabioza) sau chimice i biochimice (chimiocenoanabioza). III. Abioza sau lipsa de via se realizeaz prin procedee: fizice fizioabioza; Conservarea si Pastrarea Produselor chimice antiseptabioza; mecanice mecanoabioza. Fizioanabioza cuprinde: psihroanabioza refrigerare; crioanabioza congelare; xeroanabioza deshidratare i uscare; osmoanabioza srare (haloosmoanabioza), conservare cu zahr (saccharoanabioza).

Refrigerarea se realizeaz prin rcirea produsului pn la temperaturi cuprinse ntre 0 i 4C i are ca efecte : ncetinirea dezvoltrii microflorei provenite din contaminri interne i externe; reducerea vitezei reaciilor hidrolitice i oxidative catalizate de enzime; diminuarea unor procese fizice. Congelarea este caracterizat prin scderea temperaturii produsului sub 0C (~ 18C), putndu-se realiza o durat de conservare de cteva luni i chiar mai mult. Are ca efecte: blocarea multiplicrii microorganismelor i distrugerea unor germeni sensibili (criosterilizare); oprirea celor mai multe dintre reaciile biochimice. Deshidratarea se realizeaz prin evaporarea apei care ajunge treptat la suprafaa produsului supus deshidratrii pn la valoarea aw < 0,7 care s mpiedice dezvoltarea microorganismelor. n funcie de natura aportului de cldur, uscarea poate fi: prin convecie de la agent la produs; prin conducie prin produs; prin radiaie de la surse exterioare; nclzire n dielectric (uscare cu cureni de nalt frecven, microunde). Dup modul n care se execut ndeprtarea vaporilor se deosebesc: - uscare n aer; - uscare n vid; - uscare prin convecie la presiune atmosferic (cea mai utilizat n practica industrial) se poate realiza n urmtoarele variante : uscare clasic n camere, tunele, cu benzi; uscare n strat vibrator variant a uscrii prin fluidizare ( produse buci sau granule); uscare n strat fluidizat legume feliate, cereale, sare, fin, zahr, carne cuburi.

Universitatea de Stat din MoldovaFacultatea tiine EconomiceCatedra Economie Marketing i Turism

Referat

La Bazele Tehnologiei IndustrialeTema:Incaltaminte

A efectuat: Popovici Ana, Gr.MK1302 A verificat: Gribincea A.

Chiinu, 2014

nclmintea este denumirea generic a tuturor produselor care sunt confecionate special pentru acoperirea i protecia labei piciorului. n aceast categorie intr: ghetele, pantofii, cizmele, bocancii, papucii, sandalele, adidaii dar nu i ciorapii.Istorie.Cea mai veche piese de nclminte a fost descoperit n Oregon, SUA i are o vechime de aproximativ 10. 000 de ani i este o sanda realizat din fibrele copacului Artemisia tridentata. n anul 2008 n situl arheologic Areni 1 din Armenia a fost gsit cea mai veche pies de nclminte realizat din piele, cusut n form de opinc. Este bine pstrat i are o vechime de 5500 ani. Acest obiect de nclminte este cu circa dou sute de ani mai vechi ca papucul omului zpezi tzi care a fost gsit n Alpi i care are o vechime de 5300 ani.Vechii egipteni foloseau ca nclminte un fel de papuci realizai din palmier sau scoar de papirus. Grecii antici i realizau nclmintea din plut care era legat de picior cu ajutorul unor nururi din piele, nclminte care se numea kothornos.

Fazele procesului de productie:FazaDescriere

STUDIUL DESIGN-uluiIn primul rand, stilistii deseneaza pe hartie ideile care sunt reproduse pe un prototip de plastic care simuleaza forma reala a patofului. In al doilea rand, stilistii aleg tipul de piele ce se potriveste cel mai bine modelului, la fel si culoarea, eventual accesoriile de adaugat la pantof.

DEZVOLATAREA MODELULUIModelul de plastic este reprodus cu ajutorul calculatorului pe hartie groasa pentru a se crea perimetrul final al cardboard-ului care arata fiecare bucata de piele formand pantoful.

TAIEREA PIELIITaietorii aseaza cardboard-ul pe materialul ales si folosind cutite speciale fac taierea perfecta a pielii.

COASEREA PARTII SUPERIOARIOAREFecare de bucata de piele taiata este trimisa la departamentul pentrul cusut, care asambleaza toate taieturile, creand partea superioara a pantofului.

APLICAREA SUPORTURILORSuporturile sunt adaugate in punctele de stres maxim: la varf si la calcai.

PARTEA DE SUS ASEZATA PE LASTPartea de sus este montata pe last (facut din plastic rezistent) care reproduce forma piciorului. La partea de jos a pantofului talpa insole este adaugata.

ASAMBLAREAPartea de sus a pantofului este supusa la tensiune cu talpa insole pornind de la varf catre calcai.

APLICAREA TALPII SOLE SI A TOCULUISub talpa insole este pusa apoi talpa outsole si tocul.

CURATAREAPantoful este finisat si curatat cu atetie de surplusul de material.

SCOATEREA LAST-uluiLast-ul de plastic este scos folsind o masina speciala

TINTUIREA TOCULUITocul este pus cu asutorul procedeului de tintuire.

APLICAREA STRATULUI CURATATORInauntrul pantofuluieste pus curatatorul insole care trebuie lipit de outsole. Aceast strat este folosit pentru cresterea igienei pantofului.

FINALIZAREAPantoful este gata dupa ce a fost curatat si calcat.

CONTROLUL DE CALITATEO echipa de experti controleaza cu mare atentie fiecare pereche de pantofi si ii trimite la departamnentul de impachetare.

IMPACHETAREIn final pantofii sunt pusi in cutii, gata de a fi trimisi la magazinele Valleverde.

Universitatea de Stat din MoldovaFacultatea tiine EconomiceCatedra Economie Marketing i Turism

Referat

La Bazele Tehnologiei IndustrialeTema:Industria Textila

A efectuat: Popovici Ana, Gr.MK1302 A verificat: Gribincea A.

Chiinu, 2014

Industria textilaEste cea mai veche ramura industriein genere. Ea s-a formatnc n secolul al XVIII-lean Marea Britaniesi a pusnceputul revolutiei industriale.n cadrul industriei uoare ea are cea mai mare important.Foloseten calitate de materie primfibre vegetale (bumbac, in, cnep,iut),fibre animale (ln si mtase), precumsi fibre chimice (artificialesi sintetice).n trecut dominau fibrele naturale, darn a doua jumtate a secolului XX ele aunceput treptat sfienlocuite cu cele chimice,n anul 2000 ponderea lor reducndu-se doar de 43%. (Vezi tabelul 1).Tabelul 1. Schimbarea structurii producerii fibrelor textile n anii 1950-2000Tipul de fibreStructura producerii, %

195119601970198019902000

Fibre naturale84,382,970,357,857,343,0

Fibre chimice15,717,129,742,242,757,0

Productia industriei textile a fostn permanentcrestere. Dac n 1950 se fabricau circa 33 mld. m2detesturi, apoin 1995 cifra a crescut aproximativ pnla 75 mld. m2.n cadrul industriei textile se evidentiazindustriabumbacului, lnii, mtsii naturale, inului si cnepii, iutei, testurilor din fibre chimicesimaterialelor netesute.Industria bumbacului,dupcantitatea de materie primutilizat,volumul productieisi numrul consumatorilor, este cea mai importantramura industriei textile. Ea produce diferite tipuri detesturi att dupstructura (cit, pnz,tifon,testuri tehnice etc.), ctsi dupdestinatie (pentru albituri, costume, rochii, decorativei a.). Are doufaze de prelucrare a materiei prime: producerea filaturii, adica fibrelor textile,si producerea din filaturatesturilor.La sfritul secolului trecutn lume se produceau 75 mil. nr* detesturi din bumbac, adiccte 13 nr* la o persoan. n prezenttesturi pure din bumbac se produc putine. De regul,prevaleaz testurile mixte, care, pe lngbumbac, continsi fibre chimice, de regul,sintetice.Pe parcursul secolului XXn lume au avut loc schimbrin geografia produceriitesturilor din bumbacsi din bumbacsi fibre chimice. S-a redus simtitor ponderea Europei de Vesti Americii de Nordi a crescut esential rolul Asiei, caren prezent produce circa 78% din toatetesturile de acest tip din lume.

Producereatesturilor din ln si celor din ln i fibre chimice pe parcursul jumttii a doua a secolului XX a crescut, dar mult maincet dect cresterea populatiei, adica consumatorilor. Astfel, dac n 1950 se produceau 2,4 mld nr* de stofei postavuri, apoin 1995 - 3,1 mld nr*, adiccreterea a fost doar cu 29%.(H.B.Ajjhcob,B.C. XopeB,2001).Pe parcursul jumttii a doua a secolului XX a crescut esential ponderea Asiein producereatesturilor de ln,reducndu-se vdit rolul Americii de Nordsi Europei. (Vezi tabelul 2). 'Tabelul 2. Ponderea diferitor regiuni ale lumiin producereatesturilor din ln si celor mixten anii 1950-1995, %Regiunea195019901995

Europa de Vest402232

America de Nord2656

Europa de Est203612

Asia83246

America de Sud33,22,5

Africa1,51,51,2

Australia i Oceania1,50,30,3

Din statele europene a pstrat ferm pozitian ierarhia mondialdoar Italia, restul cednd locul Chinei, Japoniei, Indieisi R. Coreea.n China industria de prelucrare a lnii este bazatpe prelucrarea materiei prime proprii adus,mai ales, din China de Nord-Vest, din provinciile Qinghaii Nei Mongol avnd ca centre importante Shanghai, Beijing, Lanzhoui Baotou.Italia are centre cu vechi traditiin prelucrarea lnii la Biellasi Schion nordul Cmpiei Padului, iarn Japonia principalele centre sunt marile orase de pe litoralul estic al insulei Honshu (Tokyo, Nagoya, Kobe, Osaka, Tokai).n SUA aceastsubramureste concentrat n New England la Boston, Woonso-cketsi Philadelphia, iarn Germania se evidentiazdougrupri importante, unan bazinul Ruhr (Mnchengladbach)si cealalt n Saxonia Superioar(Chemnitz).Pe teritoriul Marii Britanii traditii vechin producereatesturilor din lno auntreprinderile din Yorkshire.Industria mtsii naturalen ultimele decenii ale secolului XX s-a ciocnit cu o puternicconcurentdin partea mtsii artificiale, din care cauz n unele state aceastsubramur a disprut aproape n totalitate. Destinat unui cerc restrns de cumprtori, productia de mtase natural, obtinut din gogosile viermilor de mtase, este n reducere.

Universitatea de Stat din Moldova Facultatea tiine Economice Catedra Economie Marketing i Turism

Referat

La Bazele Tehnologiei IndustrialeTema:Industria Alimentara

A efectuat: Popovici Ana, Gr.MK1302 A verificat: Gribincea A.

Chiinu, 2014

INDUSTRIA ALIMENTARAAceast ramur este strns legat de agricultur si particip nemijlocit la ridicarea nivelului de trai al populatiei. Materiile prime ale industriei alimentare sunt de origine vegetal (gru, orz, orez, floarea-soarelui, sfecl de zahr, trestie de zahr etc.), animal (carne, lapte, ou etc.) si mineral (sarea). Este foarte variat si prezent pe aproape ntreg globul. Are o pondere destul de mare n productia industrial global (9,5%, locul III) (A.P. Gorkin, 2008). De regul, activitatea ei poart, n mare msur, un caracter sezonier, deoarece este legat de recoltarea produselor agricole industrializabile.Industria alimentar se mparte n dou grupe de subramuri:industrii primaresiindustrii secundare. Industriile primarefabric semiproduse (fain, pudra de cacao, carne congelat, lapte praf, unt etc.), utilizate mai apoi de subramurileindustriilor secundarela confectionarea produselor finite, adic a alimentelor de consum. n unele cazuri ntreprinderile industriale alimentare pot fi mixte, adicfabricatt produse primare, ctsi finale.Pentru industria alimentarsunt specifice attntreprinderi mici specializate, ctsintreprinderi mari.ntreprinderile mici sunt dispersaten majoritatea statelor lumiisi reprezintunitti artizanale rurale. La astfel dentreprinderi se prepararmajoritatea meze-lurilorsi brnzeturilorn Franta, produsele zaharoasei de ciocolat n Elvetia etc. Unitti mari ale industriei alimentare sunt specifice pentru statele cu unnsemnat sector agricoli cu numeroase orae mari, cum ar fi: SUA, Rusia, China, Ucrainasi a. Astfel, mari abatoare suntn Chicago, Moscovasi Shanghai, mari centre de morriti panificatie -n oraele Harcov, Rostov pe Donsi Volgograd, fabrici de zahr -n New Yorki Philadelphia, iarntreprinderi de producere a laptelui praf -n Milwaukee.ntreprinderile industriei alimentare apartin preponderent grupurilor nationalesi doarn unele subramuri exist societti transnationale ce au sediulntrile dezvoltate. Drept exemplu, pot servi companiile Nestle, Perrier, Procter & Gamble, Pepsi, Unilever, Coca Cola etc., care, pe lng ntreprinderile dintara de baz,au un numr mare de filialesi unitti de productien multe state ale lumii. Grupul Nestle, de exemplu, dispune de 489 de uzine amplasaten 77 detri la care activeazcirca 220 000 de salariati.De regul, n industria alimentarfunctioneazattntreprinderi, productia crora este destinatconsumului intern, ctsintreprinderi productia crora este orientatspre export. Productia destinatexportului depinde de specializarea agriculturii. O trsturspecificeste faptul cstatelen curs de dezvoltaren marea lor majoritate fabric pentru export semiproduse, pe cnd cele dezvoltate - produse finite. Astfel, pudra de cacao pro-dus n Cote d'Ivoire este prelucratulteriorn Europa de Vest.Industria alimentardin statele dezvoltate concentreaztoate fazele de transforma-re a materiilor prime, iar specializarea lor internationaldepseste cu mult posibilittile agriculturii proprii.n statelen curs de dezvoltare, industria alimentar,cu toate creprezintuna dintre ramurile de bazale industriei, are o specializarengust.n dependentde materia primprelucrat si de produsele fabricate industria alimentarsemparten peste 20 de subramuri, din care mai principale sunt:industria zah-ruluisi produselor zaharoase, industria uleiurilorsi grsimilor, industria crniisi produ-selor din carne, industria lapteluisi produselor lactate, industria de prelucrare a pestelui, industria buturilor alcoolice, industria buturilor nealcoolice, industria de prelucrare a fructelorsi legumelor, industria morrituluisi panificatiei, industria produselor de tutungerie, industria produselor gustative, industria concentratelor alimentareDiferite subramuri ale industriei alimentare au diferite principii de amplasare teritorialantreprinderilor. Pentru unele din ele, cum ar fi: industria morrituluisi panificatiei, de cofetrie, buturilor alcoolicei nealcoolice, produselor din lapte integral, produselor din carne, productia semipreparatelor etc. principiul de bazesteapropierea de consu-mator,iar pentru altele (industria zahrului, conservelor, prepararea untului, brnzeturilor etc.) -apropierea de materia prim.Industria zahrului si a produselor zaharoaseeste prezent n 121tri ale lumii. Pe parcursul secolului XX, datorit cresterii permanente a consumului, ea a fostn ascen-siune. Dacprin anii 50 se produceau circa 34 mil. t zahr, apoin anul 2005 acest indice ajunsese la 142,3 mil. t.Ca materie primde bazse utilizeaztrestia de zahrsi sfecla de zahr. Cea mai mare parte azahruluiprodus (circa 69% din totalul mondial) este fabricat din trestiei numai 31% - din sfecl.Din trestie se obtine zahrn sudul SUA, Mexic, Cuba, Jamaica, Puerto Rico, Republica Dominican,nord-estul Braziliei, sud-estul Chinei, India, Filipine, Iran, R. Africa de Sud, Nigeria, Senegal, Angola, Egipt, Australia etc.

Primii 10 productori la nivel de tar sunt enumerati n tabelul respectiv.Tabelul 1. Liderii mondiali la producerea zahrului n 1950-2005, mil. t

1950197019902005

Cuba5,8URSS10,2India11,0Brazilia29,5

SUA3,2Cuba7,0URSS8,9India14,2

URSS2,5Brazilia5,5Cuba7,4China11,2

Brazilia1,9SUA5,1Brazilia7,3SUA6,7

Franta1,4India4,6China5,7Mexic5,5

India1,2China3,7SUA5,4Thailanda5,4

RFG1,2Franta2,8Franta4,3Australia5,2

Australia1,0Australia2,5RFG3,3Franta4,6

Polonia1,0Mexic2,4Australia3,3Germania4,4*

Filipine0,8RFG2,1Mexic3,1Cuba3,7*