Legislaţia noastră recunoaşte atât forma individuală de exercitare a profesiei, tradiţională

în cazul avocaţilor, cât şi forme asociative, adaptate noului ritm impus de evoluţia legislaţiei,

domeniilor de interes juridic şi cazuisticii din ce în ce mai diversificate şi specializate. .

Formele de exercitare avocaţională se concretizează, în principal, în reprezentarea şi

asistarea clientului în faţa instanţelor judecătoreşti, a organelor de urmărire penală, a autorităţilor

cu atribuţii jurisdicţionale, a notarilor publici şi a executorilor judecătoreşti, a organelor

administraţiilor publice şi a instituţiilor, precum şi a altor persoane juridice, în condiţiile legii. Ea

se poate realiza şi prin: consultaţii şi cereri cu caracter juridic; apărarea cu mijloace juridice

specifice drepturilor şi intereselor legitime ale persoanelor fizice şi juridice în raporturile cu

autorităţile publice, cu instituţiile şi cu orice persoană română sau străină; activităţi de mediere;

redactarea de acte juridice, atestarea identităţii părţilor, a conţinutului şi a datei actelor prezentate

spre autentificare; activităţi fiduciare constând în primirea în depozit, în numele şi pe seama

clientului, de fonturi financiare şi bunuri rezultate din valorificarea sau executarea de titluri

executorii, după încheierea procedurii succesorale sau a lichidării, precum şi plasarea şi

valorificarea acestora, în numele si pe seama clientului, activităţi de administrare a fondurilor sau

a valorilor sau a valorilor în care acestea au fost plasate; stabilirea temporară a sediului pentru

societăţi comerciale la sediul profesional al avocaturii şi înregistrarea acestora, în numele şi pe

seama clientului, a părţilor de interes, a părţilor sociale sau a acţiunilor societăţilor astfel

înregistrate. Menţionăm, de asemenea, că activitatea avocaţilor se poate concretiza şi în

administrarea probelor în condiţie.

Profesia de avocat se exercită, la alegere, într-una din următoarele forme1:

A. Cabinet individual

B. Cabinet asociat

C. Societatea civilă profesională

D. Societatea civilă profesională cu răspunderea limitată

Avocatul este liber să opteze şi să-şi schimbe opţiunea pentru una din formele de exercitare a

profesiei prevăzute de lege. Acesta nu poate activa concomitent în mai multe formule de

1 Potrivit prevederilor art. 5 din Legea nr. 51/1995 şi art. 16-26 din Statut.

1

exercitare a profesiei. Dacă pentru o formă de exercitare a profesiei este necesară aprobarea

consiliului baroului, avocatul începe activitatea în acea formă doar după obţinerea aprobării, iar

dacă intervine vreo modificare în forma de exercitare a profesiei, avocatul este obligat să anunţe

în scris pe decanul baroului. Neînţelegerile dintre avocaţi privind formele de exercitare a

profesiei se rezolvă pe cale amiabilă. În caz contrar, avocatul este obligat să ceară concilierea

decanului baroului. Dacă prin conciliere nu se stinge litigiul dintre părţi, avocatul este obligat să

ceară concilierea decanului baroului. Dacă prin conciliere nu se stinge litigiul dintre părţi,

avocatul este obligat să recurgă la arbitrajul reglementat în statut. Arbitrii pot fi numai avocaţi

definitivi din baroul respectiv, cu cel putin 10 ani vechime în profesie. Avocatul desemnat ca

arbitru nu poate refuza acest oficiu fără o justificare întemeiată, însă poate cere declinarea acestui

oficiu, iar dacă cererea este justificată, decanul va desemna un alt arbitru. Oficiu de arbitrare este

gratuit.

Toate formele de exercitare a profesiei pot angaja personal auxiliar2. Este interzisă

angajarea ca personal auxiliar a personalor cu studii juridice superioare. Dacă se solicită

înregistrare, modificare, transformare, reorganizare, transmitere, încetare sau lichidarea formei

de exercitare a profesiei, cererea se depune la barou şi va fi însoţită în mod obligatoriu de copie

de pe toate înscrisurile doveditoare.

A. Cabinetele individuale

Potrivit reglementării date de Legea nr. 51/1995, în cadrul cabinetului individual îşi

exercită profesia un avocat definitiv titular, singur sau împreună cu avocaţi colaboratori.

Cabinetele individuale se pot asocia în scopul exercitării în comun a profesiei; drepturile şi

obligaţiile avocaţilor titulari ai unor cabinete asociate îşi păstrează caracterul personal şi nu pot fi

cedate. În mod corespunzător cabinetele individuale se pot asocia şi cu societăţile profesionale.

Caracterele juridice ale cabinetului individual de avocat ca formă de exercitare a

profesiei sunt generalitatea, legalitatea, exclusivitatea şi diversitatea.3

Prin generalitatea cabinetului individual de avocat se înţelege împrejurarea

că toate cabinetele individuale de avocat constituite pe teritoriul României trebuie sa aibă o

2 Potrivit prevederilor art. 175 din Statut

3 Ligia Dănilă, Organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, Ed. C.H. Beck, 2007, p. 91

2

organizare, un patrimoniu şi un scop în conformitate cu specificul profesiei de avocat, necesare

îndeplinirii celor două funcţii distincte ale profesiei, respectiv funcţia de asistate şi funcţia de

reprezentare. Prin legalitate se înţelege faptul că specificul cabinetului individual de

avocat este stabilit prin lege, iar activitatea desfăşurată în acest cabinet nu poate fi alta decât cea

în mod expres prevăzută de lege. În cadrul unui cabinet nu se pot desfăşura decât activităţi legate

de apărarea drepturilor, libertăţilor şi intereselor legitime ale persoanelor fizice sau juridice.

Prin exclusivitate se înţelege împrejurarea că avocatul titulat al cabinetului

individual, la fel ca şi avocatul asociat, nu poate avea calitatea de avocat colaborator sau de

salarizat în interiorul profesiei.4

În ceea ce priveşte diversitatea se înţelege varietatea formelor de

organizare internă a cabinetelor individuale de avocat, concretizată prin clauzele contractelor de

muncă şi/sau de colaborare încheiate de către avocatul titular cu terţe persoane (avocaţi,

secretară, dactilografă, şofer, traducători etc.)

Cabinetele individuale se pot grupa pentru a-şi crea facilităţi

tehnico-economice în vederea exercitării profesiei şi îşi păstrează individualitatea în relaţiile cu

clienţii. Cabinetul individual se înfiinţează în baza actului de înfiinţare a cabinetului individual

de avocat înregistrat la barou şi întocmit conform anexei nr. XXVII din Statut.

Relaţiile dintre avocatul titular al cabinetului individual şi avocaţii

colaboratori se stabilesc prin contractul de colaborare încheiat în formă scrisă.5

În ceea ce priveşte condiţiile de formă şi de publicitate pentru

constituirea unui cabinet individual de avocat, obligaţia îndeplinirii lor revine, pe de o parte,

avocatului titular, pe de altă parte, baroului din care acesta face parte. Astfel, avocatul titular

trebuie să îşi anunţe intenţia de deschidere a cabinetului individual de avocat. Odată anunţată

intenţia şi verificată îndeplinirea condiţiilor privind sediul professional, obligaţia de publicitate a

cabinetului individual revine baroului, care, în mod obligatoriu, trebuie să înscrie în tabloul

avocaţilor menţiunile referitoare la cabinetul individual nou-înfiinţat.

Cabinetul individual este individualizat prin denumire, care

cuprinde numele avocatului titular urmat de sintagma ,,cabinet de avocat’’. Denumirea poate

figura pe firma cabinetului şi se utilizează în actele profesionale cu respectarea prevederilor

4 Art. 4 pct.8 din Legea nr. 51/19955 Contractul va cuprinde, în mod obligatoriu, menţiunile prevăzute în anexa nr. IX din Statut.

3

statutului. Denumirea cabinetului poate fi păstrată şi după decesul titularului, cu acordul tuturor

moştenitorilor celui decedat, exprimat în formă autentică. Dobândirea denumirii transmise în

acest mod va proceda la înştiinţarea baroului şi este îndrituit să informeze publicul referitor la

schimbarea intervenită cu privire la titularul cabinetului. 6

B. Cabinetele asociate

Cabinetele asociate iau naştere în urma unirii unor cabinete individuale în scopul

exercitării în comun a profesiei. Asocierea se realizează pe baza unei convenţii încheiate în

formă scrisă între avocaţii titulari ai cabinetelor individuale. Asocierea nu poate restrânge

drepturile avocaţilor asociaţi şi nici nu poate aduce atingere drepturilor şi obligaţiilor aferente

patrimoniului de afectaţiune profesională a fiecărui cabinet intrat în asociere. Asocierea nu poate

restrânge însă drepturile avocaţilor asociaţi, cu excepţia interdicţiei de a angaja clienţi cu interese

contrare. Relaţii juridice dintre avocaţi şi client se stabilesc în numele cabinetelor asociate. Un

cabinet asociat nu poate accepta o cauză sau un client, dacă unul dintre cabinetele asociate se

opune în mod justificat.

În cazul asocierii unui cabinet individual cu o societate civilă profesională, denumirea

asocierii va cuprinde denumirea societăţii civile profesionale urmată de denumirea cabinetului

individual asociat şi de sintagama în asociere. Convenţiile de asociere se încheie în formă scrisă

şi vor cuprinde, în mod obligatoriu, menţiunile din anexa nr. XXIX la Statut, aplicate în mod

corespunzător.

C. Societatea civilă profesională

Potrivit prevederilor art. 5 din lege şi art. 185 din Statut, Societatea civilă profesională

este constituită din doi sau mai mulţi avocaţi defintivi care contribuie în natură şi în numerar la

constituirea unui patrimoniu de afectaţiune în vederea desfăşurării activităţii profesionale. În

societatea profesională civilă îşi pot desfăşura profesia şi avocaţi colaboratori sau avocaţi

salariaţi.

Societatea profesională nu are personalitate juridică.

În cazul societăţii profesionale există o serie de particularităţi ce decurg, în

principal, din caracterul esenţialmente asociativ pe care aceasta îl prezintă:

6 Art.180 din Statutul profesiei de avocat

4

-chiar dacă nu are personalitate juridică, pentru litigiile născute din

desfăşurarea activităţii profesionale, societatea civilă profesională poate sta în judecată ca

reclamat sau pârât; -raportul civil se naşte între client şi societate, serviciile

profesionale urmând să fie îndeplinite de oricare dintre avocaţii desemnaţi de avocatul

coordonator, fără a se cere opţiunea clinetului. Această regulă este aplicabilă în ce priveşte

serviciile cu conţinut juridic, iar nu şi cazul celor cu conţinut pronunţat judiciar.;

-societatea profesională şi avocaţii care profesează

în cadrul ei nu pot acorda asistenţă juridică persoanelor cu interese contrare;

În forma sa inţială, Legea nr. 51/1995 nu cunoştea

noţiunea de ,,avocat salariat în interiorul profesiei’’. În schimb, art. 17 din Statutul profesiei de

avocat nu cuprindea dispoziţii cu privire la situaţia juridică a avocatului salariat în înteriorul

profesiei. De asemenea art. 18 din Statut, instituia obligativitatea încheierii în formă scrisă a

contractului individual de muncă şi a contractului de colaborare.

Faţă de această situaţie s-a opinat că Statutul

instituia o nouă categorie de avocaţi, anume ,,avocaţii salarizaţi în interiorul profesiei’’. În

esenţă, s-a susţinut că statutul de salariat este ireconciliabil cu cel de avocat; profesia de avocat

se caracterizează prin independenţă profesională a acestuia, în timp ce poziţia persoanei salariate

este de evidentă subordonare. În sprijinul acestei opinii s-a mai invocat şi faptul că

instituirea unei categorii socio-profesionale şi a unui raport juridic sui-generis poate fi realizat

numai printr-o reglementare de lege.

Argumentele de mai sus au fost importante şi ele sunt cele ce au

determinat şi modificarea corespunzătoare a art. 5 alin. 5 din Legea nr 51/1995. Potrivit textului,

în societatea civilă profesională îşi pot exercita profesia şi avocaţi colaboratori sau avocaţi

salarizaţi. Dispoziţiile acestui text se completează în mod corespunzător cu cele cuprinse în

Statut. În aceste condiţii, angajarea unui avocat salarizat în cadrul societăţilor profesionale este

perfect legală.

Condiţiile asocierii şi colaborării sunt convenite între părţi potrivit legii civile. Avocaţii

asociaţi contribuie în natură sau/şi în numerar la constituirea patrimoniului de afectaţiune necesar

desfăşurării activităţii profesionale.7

Raportul civil se naşte între client şi societatea civilă profesională, serviciile profesionale

7 Conform art. 185 alin. 1 din Statutul profesiei de avocat.

5

urmând sa fie îndeplinite de oricare dintre avocaţii desemnaţi de avocatul coordinator fără a se

cere operaţiunea clientului. Societatea civilă profesională şi avocaţii care profesează în cadrul ei

nu pot acorda asistenţa juridică personalor cu interese contrare.

Contractul de societate civilă profesională şi statutul acesteia sunt încheiate în

formă scrisă între avocaţii asociaţi, potrivit legii civile şi cu respectarea anexelor nr. XII şi XIII

la statut.

Societatea civilă profesională de avocaţi se poate reorganiza prin absorbţie, fuziune,

divizare totală sau divizare partială (desprindere). Divizarea se realizează prin împarţirea

patrimoniului de afectaţiune profesională între una sau mai multe forme de exercitare a profesiei

de avocat, care există sau care iau, astfel fiinţă.

Societatea civilă profesională nu încetează în situaţia divizării parţiale (desprindere) în

cazul în care o parte se desprinde şi se transmite către o altă formă de exercitare a profesiei de

avocat, care există sau care ia, astfel, fiinţă.

Barourile au obligaţia de a ţine evidenţa separată a avocaţilor pentru fiecare formă de

exercitare a profesiei de avocat. Denumierea poate figura pe firma cabinetului sau celorlalte

forme de exercitare a profesiei şi se utilizează în actele profesionale cu respectarea prevederilor

statutului. Denumirea poate fi păstrată şi după decesul titularului cu acordul tuturor

moştenitorilor celui decedat, exprimat în formă autentică. Dobânditorul denumirii va proceda la

înştiinţarea baroului şi este îndrituit să informeze publicul referitor la schimbarea intervenită cu

privire la titularul cabinetului.

Prin modificarea art. 7 nr. 51/1995, prin Legea nr. 489/2002 şi introducerea alin. 4 şi prin

legea nr. 255/2004, s-a prevăzut că, în cazul tuturor formelor de exercitarea a profesiei de către

avocaţi străini se pot utiliza denumirea şi numele formei de exercitare a profesiei din ţară sau din

străinătate.

Convenţiile de colaborare se încheie în formă scrisă între titularul cabinetului individual

sau coordonatorul cabinetelor asociate ori al societăţii civile profesionale şi fiecare avocat

colaborator sau avocat salarizat în interiorul profesiei în parte.

Cabinetele grupate, cabinetele asociate, societăţile civile profesionale şi societăţile civile

profesionale cu răspundere limitată pot avea şi proprietate comună.

Avocatul poate schimba oricând forma de exercitare a profesiei, cu înştiinţarea baroului

din care face parte. Avocatul nu îşi poate exercita profesia, în acelaşi timp, în mai multe forme de

6

exercitare a acesteia. Formele de exercitare a profesiei pot fi înstrăinate prin acte între vii numai

între avocaţi defintivi şi aflaţi în exercitiul profesiei sau pot fi lichidate la încetarea calităţii, cu

respectarea regimului investiţiilor reglementat prin prezenta lege.

D. Societatea civilă profesională cu răspundere limitată

Societatea civila profesională cu răspundere limitată se constituie prin asocierea a cel

puţin doi avocaţi definitivi şi aflaţi în exerciţiul profesiei. Are personalitate juridică şi patrimoniu

propriu.

Avocaţii asociaţi care îşi exercită profesia în cadrul societăţii civile profesionale cu

răspundere limitată îşi angajează răspunderea numai în limitele capitolului social subscris şi

vărsat (art. 188 alin. 4 din Statut).

Pot avea calitatea de asociaţi doi sau mai mulţi avocaţi definitivi şi aflaţi în exerciţiul

profesiei, înscrişi în acelaşi barou sau în barouri diferite. În acest caz societatea îşi va stabili

sediul principal în circumscripţia unuia dintre barourile de apartenenţă al unuia dintre asociaţii

fondatori.

Aporturile asociaţilor la capitalul social pot fi în industrie, în bani sau în natură,

reprezentat de activitatea profesională, inclusiv aportul de clientele. Capitalul social al societăţii

este reprezentat de părţi sociale, transmisibile şi negociabile şi este de cel putin echivalentul în

lei a 10.000 euro.

Transmiterea părţilor sociale se poate face numai către avocaţi aflaţi în exerciţiul

profesiei. Activitatea care îşi exercită profesia în cadrul societăţii civile profesionale cu

răspundere limitată îşi angajează răspunderea profesională numai în limitele capitalului social

subscris şi vărsat.

Dobândirea personalităţii juridice a societăţii civile profesionale cu răspundere

limitată are loc la data înregistrării la barou a decizie emise de către consiliul baroului în a carui

rază teritoriala se află sediul ei principal.

Societăţile civile profesionale cu răspundere limitată sunt supuse regimului

impozitării pe profit. Societatea civilă profesională cu răspundere limitată se individualizează

printr-o denumire specifică care cuprinde numele a cel puţin unuia dintre asociaţi, urmat de

sintagma societate civilă de avocaţi cu răspundere limitată.

Actul constituitv şi statutul societăţii civile profesionale cu răspundere

7

limitată sunt încheiate în formă scrisă. Dacă printre bunurile subscrise ca aport la capitalul social

se află un bun imobil, actul constituitv se încheie în formă autentică.

Societatea civilă profesională cu răspundere limitată a fost

instituită doar prin Legea nr. 255 din 16 iunie 2004 privind modificarea şi completarea Legii nr.

51/2004. Această formă de exercitare a profesiei este preferată de leguitor. De aceea, art. 5 alin.

3 din Legea nr 51/2004 dispune ca societăţile civile profesionale cu răspundere limitată sunt

supuse regimului impozitării pe profit.

Actul constitutiv şi statutul societăţii civile profesionale cu

răspundere limitată, încheiate în conditiile Legii şi statutului profesiei, sunt guvernate de legea

civilă. Orice modificare a actului constitutiv şi/sau statutului

societăţii civile profesionale cu răspundere limitată se poate face numai în scris, cu respectarea

legii şi a statutului. Societatea civilă profesională cu răspundere limitată

dobândeşte personalitate juridică la data înregistrării ei la barou, în baza deciziei emise de către

consiliul baroului în a cărui rază teritorială se afla sediul său principal.

La Barou se ţine ,,Registrul de evidentă al

societăţilor civile profesionale cu răspundere limitată’’ care are caracter public.

Societatea civilă profesională cu

răspundere limitată este condusă de adunarea generală a asociaţilor. Activitatea executivă este

condusă de un avocat coordinator ales de majoritatea avocaţilor asociaţi, care va avea

competenţele stabilite prin actul constituitv şi statutul societăţii. Asociatul se poate

retrage oricând din societate cu condiţia de a notifica, în scris, celorlalţi asociaţi intenţia de

retragere cu cel putin 3 luni înainte. Dacă, din orice

motive, în societate rămâne un singur asociat o perioada mai mare de 3 luni de zile, societatea

intră în lichidare, cu excepţia cazului în care asociatul rămas decide să continue activitatea sub

forma cabinetului individual. Statutul enuntă, în art.

172, principiile comune tuturor formelor de exercitare a profesiei de avocat. Aceste principii

sunt: -patrimoniul comun

este afectat exclusiv activităţii profesionale şi are regimul patrimoniului de afectaţiune

profesională; -titularul cabinetului

individual şi avocatul asociat nu pot presta activităţi profesionale în afara formei de exercitare a

profesiei pentru care au optat; -avocatul titular al

8

cabinetului individual nu poate avea calitatea de avocat colaborator sau de avocat salariat în

cadrul profesiei; -avocatul

asociat nu poate avea calitatea de avocat sau de avocat salarizat în cadrul profesiei;

-avocatul

colaborator şi avocatul salarizat în interiorul profesiei nu au dreptul la clientelă personala;

-obligaţia de a

comunica de îndată baroului, în scris, modificările privind asocierea, colaborarea sau angajarea

revine atât avocatului cât şi titularului cabinetului individual sau coordonatorului cabinetelor

asociate, societătilor civile profesionale sau societătilor civile profesionale cu răspundere

limitată; -formele de exercitare

a profesiei se individualizează prin denumire, conform Legii nr. 51 1995 şi Statutului;

-neîntelegerile

dintre avocaţi privind formele de exercitare a profesiei se soluţionează pe cale amiabilă; în cazul

în care neîntelegerile nu se soluţionează pe cale amiabilă, avocatul este obligat să ceară

concilierea decanului baroului, în condiţiile determinate de Statut; dacă nu se ajunge la o

conciliere efectivă, avocatul este obligat să recurga la arbitrajul reglementat de Statutul profesiei

(art. 174 din Statut).

9