Proiect Instalatii de frig si climatizari

7/31/2019 Proiect Instalatii de frig si climatizari

1/21

Coordonator stiintific :Student:

1


2/21

Tematica proiectului

Sa se proiecteze o instalatie de conditionare a aerului pentru o sala dezvantare a salamurilor crud-uscate .Parametrii aerului din incinta trebuie safie :temperatura 5C si umiditatea relativa a aerului de 70%.Fabrica este amplasata in localitatea Falticeni.

2


3/21

Cuprins

1. Consideratii generale privind utilizarea aerului conditionat in industria carnii2 .Schema tehnologica de fabricare a salamurilor crud-uscate cu evidentiereaoperatiilor in care este nevoie de frig.3.Stabilirea caracteristicilor aerului atmosferic pe timpul verii si iernii pentru zonain care se face proiectarea.4.Calculul procesului de conditionare a aerului

4.1. Calculul bilantului caloric al incintei climatizate4.2.Calculul bilantului de umiditate al incintei climatizate4.3.Stabilirea zonei de miroclimat admisa4.4.Conditionarea aerului pe timpul verii si dimensionarea agregatului deconditionare pe timpul verii4.5.Conditionarea aerului pe timpul iernii si dimensionarea agregatului pe timpuliernii4.5.Alegerea agregatului de conditionare optima atat pe perioada verii cat si peperioada iernii5.Bibliografie

3


4/21

Conditionarea aerului

Conditionarea aerului implica crearea si mentinerea unui mediu in anumite conditii detemperatura, umiditate, circulaie a aerului si puritate astfel incat acesta sa producaefectele dorite asupra ocupantilor unei incinte sau a materialelor depozitate.Conditionareaaerului este independenta de timp sau sezon si trebuie sa functioneze in condiiimeteorologice extreme.

Termenul condiionarea aerului a fost utilizat pentru prima data in legatura cu practicaumidificarii aerului in fabricile de textile pentru a controla efectele statice ale electricitaii si aevita astfel ruperea firelor .Cresterea umiditaii aerului (umidificare) poate fi usor realizataprin introducerea de vapori de apa in aer, dar indepartarea surplusui de vapori de apa(deumidificare) este mult mai dificila.

Aerul conditionatDenumit si aer climatizat sau aer tratat, se utilizeaza in diverse situatii in tehnica, iar

industria alimentara este un mare consumator de aer conditionat si de frig in general,pentru:

- asigurarea conditiilor optime pentru desfasurarea unor procese tehnologice;- depozitarea materiilor prime sau a produselor finite;In functie de nivelul de temperatura asigurata, sunt utilizate mai multe denumiri pentru

procesele de racire a aerului in industria alimentara:- aer conditionat pentru t>0C ;- refrigerare pentru t0C ;- congelare pentru t


5/21

- recirculare partiala (inlocuirea partiala a aerului viciat cu aer proaspat) ;- recirculare totala (fara introducere de aer proaspat) ;

In afara temperaturii,un rol important il au si alti factori cum sunt umiditatea sau vitezaaerului.In plus, in industria alimentara aerul trebuie sa fie curat , deci sa nu contina praf saumicroflora.

In practica conditionarii aerului se intalnesc 3 notiuni cu inteles destul de apropiat:- climatizare ;- conditionare ;- tratament ;

Climatizarea reprezinta un ansamblu de tratamente a aerului umed, care are ca scop

obtinerea unei ambiante interne definite prin temperatura si umiditate.Climatizarea necesita

aparate care sa actioneze asupra temperaturii aerului, a umiditatii si a miscarii acestuia,precum si asupra calitatii aerului. Conditiile din camerele de climatizare trebuie sa asigure pe intreaga perioada a anuluimicroclimatul impus indiferent de parametrii aerului exterior.Deci aceasta climatizare estedestinata camerelor de odihna si spatiilor in care se afla un numar mare de oameni.

Conditionarea aerului necesita monitorizari si rezultate mai precise privind temperatura siumiditatea decat climatizarea.Zona de microclimat admisa la conditionare este mai micadecat la climatizare.

Tratamentul aerului include atat climatizarea cat si conditionarea si are ca rezultatimediat realizarea unor parametri de microclimat optim atat pentru industrie cat si pentruconfortul uman.

MicroclimatConditiile impuse incintei in care se desfasoara un proces tehnologic ce foloseste aerul

conditionat se numeste conditionare de microclimat.Microclimatul poate fi :

- industrial ;- de confort ;Microclimatul industrial este determinat de natura procesului care se desfasoara in

incinta climatizata.In toate cazurile aerul utilizat trebuie sa fie pur, deoarece vine in contactcu materia prima, semifabricatele sau produsele finite.

Microclimatul de confort este conditionat de parametrii de stare determinati de conditiilede desfasurare a unor activitati sociale destinate unor mase mari de oameni.In practica exista situatii in care un numar mare de oameni care deservesc un procestehnologic lucreaza de fapt in conditii de disconfort.Intotdeauna in industria alimentara primeaza regimul de microclimat industrial, iar persoanacare lucreaza in aceste conditii trebuie sa-si desfasoare activitatea luand masuri de protectiamuncii prin care sa atenueze senzatia de disconfort.

Confortul termic

5


6/21

Incintele nchise trebuie s asigure parametrii optimi ai condiiilor termice (temperatur,umiditate, micarea aerului), condiiilor vizuale (iluminare corespunztoare, mediu plcut),condiiilor acustice (nivel sczut al zgomotului) i de calitate a aerului (aer proaspt, controlal mirosurilor i poluanilor). Obiectivul major este de a asigura condiiile menionate astfel

nct ocupanii incintei s fie n total confort (termic,vizual, acustic) ntr-un mediu sntos.

Instalatii pentru conditionarea aeruluiConditionarea aerului presupune evacuarea totala sau partiala a aerului din incinta si

inlocuirea acestuia cu aer tratat corespunzator.Instalatiile de conditionare a aerului por sa fie locale sau centralizate.Principalele elemente ale unei instalatii de conditionare a aerului sunt urmatoarele:- priza de aer proaspat;- bateria de conditionare;

- ventilatoare de aer;- retea de canale pentru distributia aerului proaspat (cu guri de refulare);- retea de canale pentru evacuarea aerului din incinta (cu guri de absorbtie);- aparate de masura control si automatizare.

Priza de aer proaspat se amplaseaza intr-o zona cu aer curat, la o oarecare inaltimepentru a evita aspirarea impuritatilor sau acoperirea cu zapada. Deschiderile pentru aer proaspat sunt echipate cu jaluzele pentru a impiedica patrunderea precipitatiilor atmosferice.

Bateria de conditionare este compusa din camere de amestec, baterii de preincalzire,reincalzire si racire a aerului, instalatie frigorifica, camera de umidificare, separatoare depicaturi si filtre de aer.

Reteaua de canale trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

- stabilitate hidraulica ridicata a retelei (distributia aerului in diferitele spatii sa nu fieinfluentata de conditii externe);- sa nu genereze curenti de aer in incaperile climatizate;- sa nu produca zgomote, sau sa nu permita propagarea acestora.

Verificarea eficacitii generale a instalaieiIn incintele deservite de instalaie se vor efectua msurtori asupra urmtorilor

parametrii:- viteza aerului ;- temperatura aerului;- umiditatea relativ a aerului;- intensitatea radiaiilor calorice;

Msurtorile vor fi efectuate att cu instalaia n funciune ct i cu instalaia oprit. Severific dac rezultatele obinute corespund datelor proiectului.In exteriorul incintei se msoar:- temperatura i umiditatea relativ a aerului- in cazul n care exist i ventilaie natural organizat se vor efectua i msurtori de vitezi direcie a vntului

6


7/21

Durata minim de funcionare a unei instalaii de condiionare a aerului, pentru a puteafi considerat omologat, este urmtoarea:- pentru instalaiile a cror funcionare depinde de condiiile exterioare - minim 24 de ore fr

ntrerupere ;- pentru restul instalaiilor - minim 8 ore fr ntrerupere;

7


8/21

Schema procesului tehnologic de fabricare a salamurilor crud uscat

Depozitare 72 de ore

Transare,dezosare,alegere

Scurgere +2..+4C =85-90%

Zvantare -1..+1C =85%

Intarire -5C

Zvantare

Maturare-uscare

Preparare compozitie

Tocare cutter

Vaccumare

Umplere

Uniformizare umplere

Clipsare-legare

Depozitare

Ambalare in folie contractibila

Ambalare in cutii de carton

Expeditie

Carne de porc in carcasa Slanina taiata Amestec de saresi condimente

Depozitare 48 h

Fasonare

Portionare

Congelare -10C

Amestec,sarare,condimente

Pregatire membrane

Preparare sfoara clipsuri

Folii contractibile

Cutii de carton

8


9/21

Depozitarea materiilor primeCarcasele selectionate imediat dupa taiere sunt refrigerate prin metode rapide, in asa

fel incat in 12 ore temperature la os sa fie de 2-4C.Depozitarea trebuie sa favorizeze pierderile in umiditate ale carnii.

Scurgerea, zvantarea si intarirea carniiSe realizeaza in spatii climatizate cu respectarea parametrilor indicati in tabel:

ParametrulFaza tehnologica

Scurgere Zvantare Intarire

Temperatura aerului CUmiditatea relativa a aerului %Viteza aerului m/sDurata fazei,h

+2...+485-900.548

-1...+1850,812

-5...-780-901,012

Intarirea slaninii se face prin congelare la t=-10 C timp de 2-3 zile, in final temperaturamaterialul ajungand la -5...-7C.

Linistirea si zvantarea batoanelor - linistire 24 ore la 10-12C ,=90-75% ;- zvantare 24 ore la 10-12C, =90-75% ;

Uscarea-maturareaEste cea mai importanta faza a procesului de fabricatie, realizandu-se in depozite special

amenajate, in conditii climatizate.In aceasta faza semifabricatul se transforma in produs finitcu o consistenta ferma dar elastica, structura granulara insa bine legata, cu gust si miroscaracteristic de produs maturat.Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca un depozit inainte de introducereasemifabricatului se refera la :

- dezinfectie;- dezinsectie;- verificarea aparaturii de masura si control ;- racirea depozitului la 9..10C.

In fiecare depozit se introduce productia a 4-5 zile , fiind necesar ca toate batoanele saaiba acelasi diametru, pentru a nu avea neuniformitati la uscare.Uscarea se realizeaza la C t aer = 1412 si =75-85%.In primele 30-35 de zile umiditatearelativa a aerului scade de la 85 la 80%, iar in urmatoarele 15-20 de zile de la 80 la 75%.

Conditionarea aerului in procesul de uscare-maturare a salamurilor crud-uscateConstruirea in ultimii ani a unor mari unitati industriale cu o productie continua de

salamuri crude a impus asigurarea conditiilor de microclimat pentru procesele de uscare simaturare in camere climatizate prevazute cu agregate de conditionare a aerului.Functionandin regim de reglare automata, agregatele de conditionare a aerului utilizate asigura conditii

9


10/21

optime de temperatura, umiditate relativa si viteza a curentului de aer in camerele de uscare-mturare, corespunzator parametrilor tehnologici specifici fiecarui produc.

Camerele de maturare climatizate sunt prevazute cu rastele pe doua nivele pentruincarcarea produselor, avand de regula suprafata utila de 160 2m .

Se folosesc agregate de conditionare a aerului cu circuit mixt, functioneaza cu

amestec de aer proaspat si aer recirculant.In aceste conditii se poate lucra atat pe timp devara cat si pe timp de iarna, cu rapoarte mari de recirculare a aerului, consum minim deenergie, agregatele de conditionare putand asigura conditiile de microclimat cerute incamerele de maturare.

Pentru stabilirea sarcinii termice si de umiditate a camerei de maturare se intocmescbilanturile calorice nete si bilanturile partiale in umiditate pentru fiecare camera in parte,tinanad cont de conditiile de microclimat impuse de procesul de maturare-uscare.Ambalarea produsului finitProdusul finit se ambaleaza in cutii de carton prevazute cu gauri sau taieturi pentruaerisire.Produsul finit se depoziteaza la 10-12C si =80% .

Un produs de calitate optima se obtine printr-o alegere alegere corecta a siatemuluide racire .Conditii de care se tine cont la alegerea sistemului :1. incarcarea bacteriologica2. culoare si prezentare exterioara3. temperatura si timp4. apa folosita5. energie consumata6. spatiu7. parametri de logistica8. investitie si costuri operationale

Calculul caracteristicilor aerului atmosferic pe timpul verii si al ierniiSe alege gradul de asigurare in functie de localitate si de varianta de amplasare a cladirii.Temperatura exterioara de calcul se va calcula astfel :

ect = emt +c z A [C]unde : emt este temperatura medie zilnica, in functie de localitate si de gradul de asigurare incare este incadrata cladirea ;

c-coeficient de corectie pentru amplitudinea oscilatiei zilnice a temperaturii aeruluiexterior ; z A -amplitudinea oscilatiei zilnice de temperatura, in functie de localitate, in C.Pe timp de vara, aerul atmosferic mai este caracterizat de :

- continutul de umiditate la ventilare mecanica : evm x

;- continutul de umiditate la climatizare : ecl x ;

Pe timp de iarna, aerul atmosferic este caracterizat de :- temperatura in luna ianuarie, care este it = 12-15 C;- continutul de umiditate in luna ianuarie, care este e x =1-0.8 g/kg;

10


11/21

Pentru Falticeni :- iarna t=-4,3C, =78%;- vara t=18,9C, =66%;

ect = emt +c z A [C];9.2469.18var C t aec =+=

;7.163.4 C t eciarna =+=

Calculul bilantului caloric al spatiilor climatizate, pe timpul verii si al ierniiPentru spatiile climatizate se calculeaza bilantul caloric pe timp de vara si de iarna curelatia :

].24/[54321 hkJ QQQQQQ ++++=caldura patrunsa prin conductie, convectie si radiatie in incinta climatizata se calculeaza curelatia :

+= ],24/[12111 hkJ QQQ

in care 11Q este cantitatea de caldura transferata prin pereti, pardoseala si plafon,[kJ/24h] ;

( ) += ],24/[6.32411 hkJ t t k F Q r unde :F este suprafata de schimb de caldura a peretilor, pardoselii si a plafonuluicorespunzatoare fiecarui spatiu in parte, [m 2] ;

k coeficientul global de transfer termic prin elementul delimitator dintre suprafata

climatizata si spatiul exterior recalculat dupa standardizarea grosimii izolatiei, [W/(m2

K)] ;t diferenta de temperatura dintre temperatura exterioara (a mediului) si temperaturainterioara a spatiului (aceeasi de la calculul grosimii izolatiei), [C] ; tr adaos de temperatura ce tine cont de caldura patrunsa prin radiatie,[C] ;

Actiunea radiatiei solare asupra intensitatii transmiterii caldurii se ia in consideratie numaila pereti exteriori si plafoane ce sunt acoperis, astfel : tr 0C-pentru pereti exteriori orientati spre N, N-E, N-V ; tr 6...8C (vara) si 2...4C (iarna)- pentru pereti exteriori orientati spre E, V ; tr 8...12C (vara) si 4...6C (iarna)- pentru pereti exteriori orientati spre S-E, S-V ; tr 12...15C (vara) si 6...8C (iarna)- pentru pereti exteriori orientati spre S ; tr 15...18C(vara) si 10...12 (iarna)- pentru plafoane ce sunt acoperis.

S-au avut in vedere valorile medii pentru latitudinea de 45 la care se situeaza taranoastra.

De mentionat ca, pentru schimbul de caldura intre elementele de structura ce separaspatii interiaore, tr =0C. Date impuse de proiectare

- pentru pereti - tr =0 ;- k =0.4 W/(m 2K) ;- F=45.2m 2 ;

11


12/21

- pentru plafon si pardoseala - tr =18C pe timp de vara- tr =12C pe timp de iarna ;- k=0.6 W/(m 2K) ;- F=51.04m 2 ;

Pe timp de varat=24.9-5=19.9C ;

- pentru pereti :

( ) ( ) ;24/02.310864.869.198.186.32409.194.02.456.32411 ==+=+= hkJ t t k F Q r - pentru pereti si pardoseala :

( ) ( ) =+=+= ;24/12.1002806.324189.196.04.516.32411 hkJ t t k F Q r

Pe timp de iarnat= ;3.357.1 C =- pentru pereti :

( ) ( ) ==+=+= ;24/96.515496.51546.32403.34.02.456.32411 hkJ t t k F Q r - pentru plafon si pardoseala :

( ) ( ) =+=+= ;24/44.230196.324123.36.004.516.32411 hkJ t t k F Q r

12Q este aportul termic prin geamurile existente in peretii exteriori, [kJ/24h] : N K F Q = 216,312 [kJ/24h],

unde :K este coeficientul ce tine cont de materialul din care se executa tamplariageamurilor(K=1,17 pentru ramele metalice) ; -aportul termic maxim efectiv, [W/m 2];

F suprafata geamurilor,[m 2] ;N coeficient de corectie ce efectueaza aportul maxim efectiv al unui geam obisnuit

neacoperit (N=0,1-1).Calculele se vor face pentru fiecare spatiu in parte si se vor centraliza sub forma

tabelara .Cantitatea de caldura introdusa sau scoasa din spatiul climatizat de produsul care se

prelucreaza( ambalaje, mijloace de transport) se calculeaza astfel : N K F Q = 216,312 =0

12


13/21

Pentru pereti :

=+= ;24/02.3108612111 hkJ QQQ v

=+= ;24/96.5154

12111hkJ QQQ

i

Pentru plafon si pardoseala :

=+= ;24/12.10028012111 hkJ QQQ v =+= ;24/44.2301612111 hkJ QQQ i

( ) ( )( )[ ] +++= ,1002 mf mit t aa pf pi t t cmcml w

t t cmQ [kJ/24h],

in care :m este cantitatea de produs ce se depoziteaza in spatiul climatizat, [kg/24h] ;c caldura specifica masica a produsului, [kJ/(kgK)] ;ma,m t masa ambalajelor si a mijloacelor de transport, [kg] ;ma= tara ambalajului x numarul de ambalaje ;na=cantitatea de produs / incarcarea specifica a ambalajului ;ca,c t caldurile masice specifice ale ambalajelor si mijloacelor de transport, [kJ/(kgK)]tpi,tpf temperaturile pe care le au produsele la intrarea si iesirea din spatiul

climatizat,[C] ; w - cantitatea de apa evaporata din produs in timpul depozitarii, [kg/kg].

La produsele neambalate se poate evapora 2-4% din umiditatea initiala.Pentru produsele la care se cunosc entalpiile, pentru calcul se poate utiliza relatia :

( )[ ] ( )( )[ ] ++= mf mit t aa f i t t cmcmhhmQ2 , [kJ/24h],in care : m este cantitatea de produs depozitata in spatiul climatizat, [kg/24h] ;

h i,h f entalpia produsului corespunzatoare temperaturilor la intrarea si iesirea dinspatial climatizat, [kJ/kg].

Celelalte marimi au aceeasi semnificatie.

Date impuse de proiectare- capacitatea fabricii :2500 kg/24h;- c=2.6kJ/kg K;

- ;/5.0 kgK kJ c a =- ma=235kg;- ti=15C ;- tf =5C ;- kg kg W /4= ;

Calcul:

13


14/21

( ) ( ) ;24/175.31611753150005155.02352500100

45156.225002 hkJ Q =+=++=

Tabel centralizator pentru calculul lui

1Q

D e n u m

i r e a

s p a

t i u

l u i

f r i g o r i

f i c

S u p r a

f a t a

s p a

t i u

l u i

t e r m

i c

Caracteristiciconstructivesi termice

Diferenta de temperatura 1Q[kJ/24h]

F k[W/m 2K]

t[C] tr [C] tt[C] vQ1 iQ1vara iarna vara iarna vara iarna

S a

l a d e z v a n

t a r e Perete N 45.2 0.4 19.9 -3.3 0 0 31086.02 5154.96

Perete S 45.2 0.4 19.9 -3.3 0 0 31086.02 5154.96Perete E 45.2 0.4 19.9 -3.3 0 0 31086.02 5154.96Perete V 45.2 0.4 19.9 -3.3 0 0 31086.02 5154.96Plafon 51.04 0.6 19.9 -3.3 18 12 100280.12 23016.44Pardoseala 51.04 0.6 19.9 -3.3 18 12 100280.12 23016.44

Aportul sau deficitul de caldura rezultate din reactiile exo sau endoterme ce pot avea loc inprodusul depozitat se calculeaza cu relatia:

= r mqQ3 [kJ/24h] ,in care :m este cantitatea de produs depozitata in spatiul climatizat, [kg/24h] ;

qr caldura degajata sau absorbita de produs prin respiratie , [kJ/kg]/Cantiatea de caldura schimbata prin tevile si conductele care transporta agenti termici

sau frigorifici ce traverseaza spatiul climatizat se calculaza cu relatia : Calcul:

;03 == r mqQ

= L K Q 246.34 [kJ/24h],in care : K este coeficient liniar de transfer termic, [kg/24h] ,

L lungimea conductei, [m].

Date impuse de proiectare- L=11.5m ;- K=0.17W/m 2K ;

14


15/21

Calcul :

;24/912.1685.1117.0246.3246.34 hkJ L K Q ===

Cantitatea de caldura schimbata la exploatarea spatiilor climatizate se calculeaza cu relatia:

+++= 545352515 QQQQQ [kJ/24h],in care : 51Q este cantitatea de caldura introdusa in spatiul climatizat de corpurile deiluminat.

= r W F cQ 246,351 ,unde : c este coeficient ce tine cont de tipul de iluminat (incandescent sau fluorescent), masaperetilor, tipul de iluminare, durata functionarii ;

F suprafata incintei, [m 2] ;Wr puterea electrica reala instalata pentru iluminat(se majoreaza cu 20% pentru a

tine cont de energia absorbita de suporturile sistemului de iluminat), [kWh] :- pentru spatii de productie W r =7,5 kWh ;- pentru spatii de depozitare W r =3 kWh.

Date impuse de proiectare- c=0.87 ;- Wr =3KWh ;- F=479m 2 ;

Calcul : ;24/41.108016347987.0246.3246,351 hkJ W F cQ r === 53Q este cantiatea de caldura degajata de personalul care deserveste spatiul climatizat :

= sqcnQ 053 246,3 [kJ/24h],unde : n este numarul maxim de persoane aflate in spatiul climatizat ;

c 0 coeficient de corectie ce tine cont de durata de ocupare a spatiului de catrepersonal ;

qs caldura sensibila degajata de personal in functie de activitatea pe care odesfasoara si de temperatura incintei, [W/persoana] ;

Date impuse de proiectare- n=2 persoane ;- c0=0.08 ;- qs=197 W/persoana ;

Calcul :;24/32.272319708.02246.3246,3 053 hkJ qcnQ s ===

15


16/21

54Q este cantiatea de caldura introdusa in spatiul climatizat cu aerul fals care patrunde inincinta la deschiderea usilor :

( ) = 2454 ieaf hh LQ [kJ/24h],unde:L af este debitul masic de aer fals intrat in spatial climatizat, [kg/h]: aaf wS L =3600 ,unde: S este sectiunea usilor deschise, [m 2]; w -viteza aerului la deschiderea usilor, [m/s]; a - densitatea aerului exterior, [kg/m 3]; ie hh , -entalpia aerului exterior si interior , [kJ/kg]/ Date impuse de proiectare

- Laf =2260kg/h;

- he=58 kJ/kg vara;- he=10kJ/kg iarna;- h i=17kJ/kg;

Calcul:Pe timp de vara:

( ) ( ) ;24/222384024175822602454 hkJ hh LQ ieaf === Pe timp de iarna:

( ) ( ) ;24/37968037968024171022602454 hkJ hh LQ ieaf ====

;24/7.2334579222384032.2723041.108016545352515 hkJ QQQQQ v =+++=+++=

hkJ QQQQQ 24/73.49041937968032.2723041.108016545352515 =+++=+++= Bilantul caloric al incintei climatizate pet imp de vara si iarna se calculeaza astfel:

=++++= 2454321v

vvvvvvv

QQQQQQQQ [kJ/h] ;

;24/9.29758277.2334579912.1680175.31612.100280202.310864 hkJ Qv =+++++=

;/82.12399224

9.297582724

hkJ Q

Q vv ===

=++++= 2454321i

iiiiiii

qQQQQQQQ [kJ/h].

16


17/21

=++++= ;24/36.87341673.490419912.16831617544.23016296.51544 hkJ Q i

;/34.3639224

36.87341624

hkJ Q

Q ii ===

Tabel centralizator pentru aporturile de caldura in spatiile climatizate, pe timp de vara si iarna

Nr.crt.

Denumir easpatiului

climatizat

1Q[kJ/24h]

2Q[kJ/24h]

3Q[kJ/24h]

4Q[kJ/24h]

5Q[kJ/24h]

vara iarna vara iarna vara iarnavara iarna vara iarna

S a

l a d e z v a n

t a r e

P e n

t r u

p e

r e t i

3 1 0 8 6

. 0 2

5 1 5 4

. 9 6

3 1 6

. 1 7 5

3 1 6

. 1 7 5 0 0

1 6 8

. 9 1 2

1 6 8

. 9 1 2

2 3 3 4 5 7 9

. 7

P e n

t r u p a r d o s e a

l a s

i p

l a

f o n

1 0 0 2 8 0

. 1 2

2 3 0 1 6

. 4 4

Calculul bilantului de umiditate al spatiilor climatizate, pe timpul verii si al iernii

Bilantul de umiditate al spatiilor climatizate se calculeaza cu relatia :

+++= 4321 W W W W W [kg/24h],in care : 1W este aportul de umiditate datorat personalului :

= 2401 wnW [kg/24h],unde :n este numarul maxim de persoane aflate in spatial climatizat; 0w - cantitatea de umiditate degajata prin respiratie si transpiratie, [kg/(om/h)] ;

Date impuse de proiectare- n=2 persoane ;- w0=0.075kg/om*h ;

;24/6.324075.022401 hkg wnW ===

17


18/21

2W este cantitatea de umiditate degajata prin deshidratarea produselor.

= 1002w

mW [kg/24h],

unde :w

- cantitatea de umiditate pierduta de produs prin deshidratare, [kg/kg].La produsele neambalate, w =2-4% ;

;24/100100

42500

1002hkg

wmW ===

3W este cantiatea de umiditate degajata prin evaporarea partiala a apei de spalare folositala igienizare :

= 24

3 F mW v , [kg/24h],

unde :F este suprafata supusa igienizarii, [m 2] ; - durata igienizarii sau durata mentinerii suprafetei libere a recipientilor, [h] ;

mv-masa de apa evaporata, in functie de viteza aerului :-pentru aer w 0,1 m/s :

( )v sav p pw

m

+= 16,1

11035,1 4 ,

unde : aw este viteza aerului, [m/s] ;Date impuse de proiectare

- ps=7 mmHg ;- pv=5mmHg ;- F=479m 2 ;- =0.16h ;

Calcul :( ) ( ) ;00027.0571035.11035,1 44 kg p pm v sv ===

;24/39.1916.0

2447900027.0

243 hkg F mW v ===

4W este cantitatea de umiditate introdusa prin patrunderea aerului fals :

( ) = 244 ieaf x x LW [kg/24h],unde : af L este debitul masic de aer fals, [kg/24h] : aaf wS L =3600 ;

18


19/21

xe,xi continutul de umiditate al aerului exterior si, resoectiv, interior, [kg/kg].Date impuse de proiectare

- xei=0.004 ;- xev=0.013 ;- xi=0.005

Calcul :Pe perioada verii :

( ) ( ) ;24/24.5424.5424005.0004.02260244 hkg x x LW ieaf ==== Pe perioada iernii :

( ) ( ) ;24/92.43324005.0013.02260244 hkg x x LW ieaf === =+++= ;24/91.55692.43339.191006.35 hkg W v

=+++= ;24/23.17724.5439.191006.35 hkg W i

Calculul se sintetizeaza sub forma tabelara.Tabel centralizator al bilantului in umiditate al spatiilor climatizate pe timp de vara si iarna

Nr.crt.

Denumire aspatiului

climatizat

1W [kg/24h]

2W [kg/24h]

3W [kg/24h]

4W [kg/24h]

5W [kg/24h]

vara iarna vara iarna vara iarna vara iarna vara iarna1 Sala de zvantare 3.6 3.6 100 100 19.39 19.39 54.24 433.92556.91 177.23

Se calculeaza bilantul in umiditate dupa aceasta metoda pentru perioada de vara siiarna, dupa care se determina vW si iW cu relatiile de calcul :

[24

= vv W W kg/h] ;

;/204.2324

91.55624

hkg W

W vv ===

24=i

iW W [kg/h].

;/38.724

23.17724

hkg W

W ii ===

19


20/21

Calculul coeficientului de termoumiditate, stabilirea zonei de microclimat admise,trasarea directiei coeficientilor de termoumiditate si determinarea parametrilor aerului

conditionat si uzat

Coeficientii de termoumiditate, iv , , se calculeaza astfel :

W Q

= [kJ/kg] ,

unde :24

= QQ [kJ/h] ;

24= W W [kJ/h] .

Se calculeaza pentru conditii de vara si iarna. Calcul :

;/59.5343204.2382.123992

kg kJ W Q

v

vv ==

=

;/21.493138.7

34.36392kg kJ

W Q

i

ii ==

=

Pe diagrama h-x se delimiteaza zona de microclimat admisa si se traseaza directiilecoeficientilor de termoumiditate pentru vara si iarna, rezultand in acest mod pozitia punctelor Cv,C i,Av,Ai ce caracterizeaza aerul conditionat si uzat pe timpul verii si al iernii.

Se citesc parametrii punctelor respective, dupa care se calculeaza debitele de aer pentruvara si iarna :

( ) ciCvi Aviv

vi vhh

Q L

=,,

,[m3/h].

Debitul maxim de aer se standardizeaza din Catalogul de ventilatoare, alegandu-se astfelsi tipul ventilatorului, dupa care se repozitioneaza punctele A v si Ai :

'

,,, L

Qhh iviCvi Av

+= [kJ/kg],

unde :

=C

ASRO v L L

1,[kg/h].

O data repozitionate punctele A v si A i, se reprezinta procesele de conditionare pe timpulverii si al iernii in diagrama h-x Mollier, dupa care se scot parametrii de stare ai punctelor care intervin in proces.

Bibliografie 1.Tehnica frigului si conditionarea aerului, Tofan Ioan

20


21/21

2. Procesarea industriala a carnii, C.Banu3. Tehnologia produselor din carne, Ioan Otel

Proiect Instalatii de frig si climatizari

Documents

Transcript of Proiect Instalatii de frig si climatizari