proiect garleanu

download proiect garleanu

of 9

Transcript of proiect garleanu

Rolul acestui proiect este acela de a elabora concret tehnologia de fabricare a unei virole sudate cap la cap cu un con.Pentru realizarea proiectului se parcurg toti pasii necesari, pasi structurati pe capitole. Ca date de baza sunt: desenul de executie, marimea lotului de fabricatie. Se va porni cu caracterizarea materialului si alegerea semifabricatului. Va urma stabilirea succesiunii operatiilor tehnologice, a asezarilor si fazelor de prelucrare mecanica. In capitolul 5 se vor determina adaosurile de prelucrare si dimensiunile interoperationale.Semifabricatul ales va suferi diverse operatii de prelucrare prin aschiere precum: strunjirea, frezarea, mortezarea, rectificarea. In acest scop se vor alege utilajele folosite si SVD - urile necesare.Pentru fiecare faza de prelucrare se vor determina parametrii regimului de aschiere si timpul normat de munca. Cu ajutorul acestor norme de timp se vor remunera muncitorii si se vor stabili cheltuielile de productie rezultate in timpul functionarii utilajelor.In final se va face un calcul economic de stabilire a variantei optime de proces tehnologic si se vor stabili normele de tehnica a securitatii muncii si protectia mediului.CAP.1. ANALIZA DATELOR DE BAZA SI STABILIREA CARACTERULUI PRODUCTIEIPiese de realizat este o virola imbinata cap la cap cu un con.Virola sudata cap la cap cu un con este o componenta a unui subansamblu PGB utilizata in mediu marin in cadrul unei platforme marine.Materialul piesei este unotel de constructii S355 N/M a carui compozitie este STAS SR EN 10025 - standardul 2004. Piesa va fi prelucrata prin strunjire de degrosare si finisare.Forma constructiva a piesei este destul de simpla. Pe desenul de executie modul de prescriere al tolerantelor si rugozitatilor este corect.Ea necesita atat masini-unelte specializate cat si universale. Raportul dintre cele doua categorii este dependent de tipul seriei si de marimea lotului de fabricatie. Aceste doua aspecte influenteaza gruparea si amplasamentul masinilor, gradul lor de utilizare si productivitate.Cateva caracteristici ale productiei de serie merita amintite:-nomenclator de produse mediu cu repetare periodica;-respectarea periodica a incarcarii masinilor-unelte cu aceleasi piese-folosirea pe scara larga a sculelor si dispozitivelor speciale-personal cu calificari diferite-aranjarea in ordinea fluxului tehnologic numai a masinilor-unelte mai incarcate, etc.

CAP 2.CARACTERIZAREA MATERIALULUI SI ALEGEREA SEMIFABRICATULUI2.1. Caracterizarea materialuluiMaterialul din care va fi confectionata virola sudata cap la cap cu conul esteotel de constructii S355 N . Compozitia chimica a materialului este conform STASSR EN 10025 - standardul 2004. Tabel 2.1. Caracteristicile mecanice ale materialului S355N sunt conform STASSR EN 10025 - standardul 2004 si indicate in tabelul 2.2Tabelul 2.2.

2.2. Alegerea semifabricatuluiLa alegerea semifabricatului se iau in consideratie factorii constructivi, tehnologici si economici. Se urmareste apropierea cat mai mult a formei si dimensiunilor semifabricatului de forma si dimensiunile piesei finite. Prin aceasta se asigura scaderea costului si imbunatatirea calitatii pieselor.In cazuri obisnuite, costul prelucrarilor mecanice este mai mare decat cel al eventualelor modificari ce trebuiesc aduse proceselor tehnologice de executie a semifabricatelor in vederea reducerii adaosurilor de prelucrare.Totodata, din punct de vedere calitativ, prin prelucrari mecanice minime se asigura calitati fizico - mecanice ridicate ale pieselor finite.O mare importanta in alegerea tipului de semifabricat o are tipul productiei. Cu cat creste caracterul productiei cu atat devine mai rentabila folosirea unor metode de elaborare mai precise a semifabricatelor.In conformitate cu cele aratate mai sus se opteaza pentru un subansamblu de tip virola sudata cap la cap cu un con ce are forma si dimensiunile conform NS-ISO 2768-1, prezentat in figura 2.1.

Fig. 2.1.DESEN SUBANSAMBLU

CAP 3. STABILIREA SUCCESIUNII OPERATIILOR TEHNOLOGICEStabilirea succesiunii operatiilor se face cu ajutorul unei metodoclogii prezentata in continuare. Un prim pas este determinarea procedeului final de prelucrare care asigura precizia prescrisa suprafetei respective.Determinarea succesiunii operatiilor se face tinandu-se seama de dimensiunile si configuratia piesei, de suprafata de prelucrat si de volumul productiei. Se mai tine seama de posibilitatile ti in unele cazuri de disponibilitatile de prelucrare ale atelierului respectiv.Prelucrarile suprafetelor piesei trebuie sa se desfasoare in ordinea: prelucrari de degrosare prelucrari de finisare prelucrari de mare finete.In cadrul prelucrarii unei piese se pot utiliza mai multe variante de procese tehnologice, tinandu-se insa seama de unele consideratii cu caracter general:-alegerea semifabricatului cu forma si dimensiunile cat mai aproape de cele cerute pentru piesa finita;-la primele operatii trebuie sa se prelucreze acele suprafete care in operatia urmatoare vor servi drept baze tehnologice;-succesiunea operatiilor trebuie sa fie stabilita in functie de necesitatea de a schimba cat mai putin baza de asezare in decursul procesului tehnologic;-suprafetele cu rugozitate si precizie ridicata se finiseaza la ultimele operatii de prelucrare, pentru a evita deteriorarea lor in cursul altor prelucrari sau al transportului piesei de la un loc de munca la altul;-suprafetele pentru care se impun conditii severe de precizie a pozitiei reciproce se prelucreaza in aceeasi orientare si fixare a presei;-succesiunea operatiilor de prelucrare trebuie astfel stabilita incat sa se mentina, pe cat posibil, aceleasi baze tehnologice;-in cazul prelucrarii pe linii tehnologice in flux, volumul de lucrari afectat fiecarei operatii trebuie corelat in ritmul mediu al liniei.

MEMORIU TEHNIC

Obiectiv: Proiectare de flux tehnologic pentru o hal de confectii metalice cu o producie de 300 tone pe lun

Dimensiuni maxime ce pot fi prelucrate:

1) GreutateGreutatea maxim admis este de 50tf / pod. *

*De capacitatea podului de 50 tf, vor trebui s in cont departamentele de: aprovizionare, proiectare, producie i cei de la marketing.

2) Tabl - L x l (lungime x lime ) 6 x 2 ml- s (grosime) 1 80 mm*.

*Din punct de vedere al grosimii tablei, singura limitare inferioar este la utilajul de sablare, unde nu se pot sabla table cu grosimi mai mici de 4 5 mm, sau cu dimensiuni mai mici de 150 x 150 mm.Atenie! Deoarece podurile sunt de capacitate de, 15tf, la manevrarea foilor de tabl, trebuie s se tin cont de greutatea acestora. Ex. : - dimensiune maxim tabl: 6 x 2 ml x 20mm ( 2,8t ).- dimensiune maxim tabl: 4 x 2 ml x 30 mm ( 2,4t )

Capacitatea: 300 t / lun din care se vor produce virole sudate cap la cap cu conuri cu diametre cuprinse intre 900 2100

4.DESCRIEREA FLUXULUI TEHNOLOGIC Pentru producerea a 300t/luna confectii metalice hala in care ne desfasuram activitatea are o lungime de aproximativ 80m si o latime 120m , impartita in 3 hale , hala noua , vala veche , si debitarea in total avand 3 travee de cate 70m fiecare avand cate un pod rulant in prima hala avand 2 macarale una de 50 tf si una de 15 tf , in hala 2 avem 2 macarale fiecare a cate 15 tf iar in debitare avem o singura macara a 15 tf. In anexa 1 am o copie xerox a planului sectiei in care imi desfasor activitatea. Fluxul tehnologic proiectat pentru realizarea constructiei metalice din desenul de ansamblu DU600006770 va fi prezentat in cele ce urmeaza. Prima etapa in realizarea fluxului tehnologic este receptia materialului .

Materialul care este necesar pentru realizarea subansamblului sunt foi de tabla care vin in dimensiuni standard de 2000x6000. Tablele impreuna cu celelalte materiale necesare sectiei sunt depozitate corespunzator in depozitul de materiale. In momentul in care aducem tabla necesara realizarii subansamblului verificam certificatul de calitate al materialului.

Consultand desenul de executie realizam programul masinii de debitat oxigaz pentru realizarea debitarii tablei la dimensiunile dorite.

Debitarea termic se face n comand numeric i se poate face pentru tot intervalul de grosimi 1 50 mm. Cu acest utilaj se pot executa att tieri ct i guriri. De obicei ns tablele cu grosimi cuprinse n intervalul 1 30 mm se debiteaz cu plasm, iar cele cu grosimi de peste 30 mm se debiteaz cu flacr oxi-gaz. Vitezele de debitare sunt cuprinse ca valori ntre 0,4 3 m/min n funcie de grosimea tablei i caracteristicile echipamentului de debitare. Procentul uzual de pierderi este cuprins ntre 5 9 %. Pentru a micora acest procent, este necesar ca naintea comandrii tablei, s se fac o verificare i o optimizare a croirii foii. n funcie de cantitatea cerut, se pot comanda foi de tabl cu dimensiuni diferite (lungimi sau limi) astfel nct pierderea s fie minim. Dimensiunile de lucru ale mainii de tiere termic automat sunt de 10m x 3m, astfel nct se poate aeza pe masa de tiere o singur foaie de tabl de 6 m x 2 sau 2 foi table de 4 x 2 m.

In urma debitarii tablele merg la masina de sanfrenat , realizandu-se un sanfren in x datorita grosimii de 80mm pentru o patrundere buna la sudare.

In urma realizarii procesului de sanfrenare tablele ajung in sectia montaj la instalatia de sablare pentru eliminarea oxizilor si impuritatilor de pe material.

In urma sablarii piesele vor fii aduse inapoi in sectie pentru realizarea sudurii virolei .

Tabla din care este realizat conul urmeaza a fi indoita pe valt pentru realizarea conicitatii si apoi urmeaza operatie de sudare.

In urma sudarii cordoanele de sudura sunt controlate cu pulberi magnetice. Subansamblele in urma controlului sunt puse pe standul cu role si se sudeaza conul de virola .

Schema fluxului tehnologic pentru realizarea confeciilor metalice este prezentat n. Transportul materialelor de la un post de lucru la altul se poate realiza cu ajutorul magnetilor , iar pentru traversarea dintr-o hala in alta se pot utiliza si carucioarele din desen.

Pentru respectarea prevederilor impuse de legislaia n vigoare privind protecia mediului, sunt preconizate urmtoarele msuri: - maina automat de debitat cu plasm i oxigaz trebuie dotat cu mas de tiere cu exhaustarea forat a gazelor. Ciclonul i ventilatorul din echiparea instalaiei de exhaustare se monteaz n interiorul halei de producie. - instalaiile de sablare i de vopsire trebuie s fie prevzute prin construcie cu sisteme de filtrare adecvate - posturile de sudur vor fi desprite prin panouri de protecie mobile specifice activitii de sudare, cu dimensiuni de 2000 x 1800 (lungime x nlime),linia de sudat profile va fi prevzut cu perdea de protecie specific activiti de sudare.

Podurile rulante cu comanda de la sol, prin cablu sau telecomand radio, vor fi deservite de ctre muncitorii calificai corespunztori (instruii i autorizai n acest scop).Lista definitiv cu utilaje i echipamentele portabile necesare produciei precum i necesarul de personal, se vor stabili cu beneficiarul, dup realizarea fluxului tehnologic final n etapa a II-a.

9