PROIECT - GA-PRO-CO CHEMICALSgaproco.ro/Autorizatie integrata de mediu.pdf · PROIECT AUTORIZAŢIE...

Agenia Regional pentru Protecia Mediului Bacu Autorizaie Integrat de Mediu nr. 15 din 06.08.2007

1

PROIECTAUTORIZAIE INTEGRAT DE MEDIU

Nr. 15 / 06.08.2007Revizia 1: 21.03.2008

Titularul autoriza!iei: S.C. GA PRO-CO CHEMICALS SRL SAVINESTILocatia activitatii: str. Uzinei, nr. 2, loc.Savinesti, jud. NeamtCategoria de activitate: Instalatii chimice pentru producerea de substante chimice anorganice debaza (Amoniac, Carbonat de calciu) Instalatii chimice pentru producerea ingrasamintelor chimice pe baza de azot(Uree)Cod CAEN: 2415 - Instalatii chimice pentru producerea ingrasamintelor chimice pe baza de azot 5155 - Instalatii chimice pentru producerea de substante chimice anorganice de bazaCod NOSE - P: 105.09, conform Ordinului ministrului MAPM nr. 1144/2002Cod SNAP 2 : 04 04, conform Ordinului ministrului MAPM nr. 1144/2002 Emisade: AGENTIA REGIONALA PENTRU PROTECTIA MEDIULUI BACAUSERVICIUL AUTORIZARE SI CONTROLUL CONFORMARII

Data emiterii ....Valabilitate :.....

DIRECTOR EXECUTIVDr. ing. IULIAN MOVILA

C1Rectangle

Edited by Foxit ReaderCopyright(C) by Foxit Corporation,2005-2009For Evaluation Only.


2

Cuprins

1. Date de identificare ale titularului activitii ................................................ .32. Temeiul legal ............................................................................................. .33. Categoria de activitate .............................................................................. .34. Documenta!ia solicitarii.............................................................................. .55. Managementul activitii ..............................................................................56. Materii prime si auxiliare..............................................................................77. Resurse .................................................................................................... .157.1 Alimentarea cu apa7.2 Utilizarea eficienta a energiei7.3 Gaze naturale8. Descrierea instalatiei si a fluxurilor tehnologice existente pe amplasament.179. Instalatii pentru retinerea, evacuarea si dispersia poluantilor in mediu ....... 329.1 Aer9.2 Apa9.3 Sol

10. Concentratii de poluanti admise la evacuarea in mediul inconjurator, nivelde zgomot .................................................................................................. .39

10.1 Aer10.2Apa10.3Sol10.4Zgomot11. Gestiunea deeurilor .................................................................................. 4212. Interventia rapida/prevenirea si managementul situatiilor de urgenta,

sigurana instalaiei..................................................................................... ...4813. Monitorizarea activitii .............................................................................. ...5014. Raportari la unitatea teritoriala pentru protectia mediului si periodicitatea

acestora...................................................................................................... ...5315. Obligaiile titularului activitii..................................................................... ...5516. Managementul inchiderii instalatiei, managementul rezidurilor...................5717. Revizuirea autorizatiei.5818. Glosar de termeni.........................................................................................58


3

1. DATE DE IDENTIFICARE ALE TITULARULUI ACTIVITATIIS.C. GA PRO-CO CHEMICALS SRL SAVINESTIAdresa: str. Uzinei, nr. 2, loc.Savinesti, jud. NeamtTelefon: 0233/280544, Fax: 0233/280544E-mail: [email protected] nfiintarii societatii: 2005Numar de nmatriculare: J27/1478/2005CUI: R17728697Cod Fiscal: 17728697Amplasamentul activitatii: pe platforma industriala Savinesti care se afl la cca. 12 km sud-est de municipiul Piatra - Neamt, in sectorul sudic al depresiunii Cracau - Bistrita.Coordonate geografice:

2033' longitudine estica 4652' latitudine nordica

Vecinatati: nord - com. Girov(15 km) nord - est - Margineni nord - vest - Dumbrava Rosie (4 km) sud - Borlesti (12 km) sud - est - Dumbrava-Deal, Costisa (20 km),Roznov(5 km); sud - vest - Piatra Soimului (5 km); vest si sud -vest - sat Savinesti.

2. TEMEIUL LEGALCa urmare a cererii adresate de S.C. GA PRO-CO CHEMICALS SRL SAVINESTI cu

sediul in str. Uzinei, nr. 2, loc.Savinesti, jud. Neamt, inregistrata la A.R.P.M. Bacau cu nr. 3785din 09.09.2006, in urma analizarii documentelor transmise, a verificarii si parcurgerii etapelorprocedurale,a evaluarii conditiilor de operare, a respectarii cerintelor O.U.G. 152/2005 aprobata prin Legea84/2006 privind prevenirea, reducerea si controlul integrat al poluarii, in conditiile in care:

- activitatea se desfasoara in conformitate cu legislatia nationala in vigoare pr ivindprotectia mediului, armonizata cu Directivele Europene in domeniu,

- operatorul utilizeza instalatii, procedee si metode tehnologice care corespundstadiului actual al tehnicii(cele mai bune tehmici disponibile), in conditiile de protectie amediului considerat in intregul sau, se emite prezenta Autorizatie integrata de mediu pentruS.C. GA PRO-CO CHEMICALS SRL SAVINESTI.

3. CATEGORIA DE ACTIVITATECategoria de activitate: conform Anexei nr. 1 din OUG nr. 152/2005 privind prevenirea sicontrolul integrat al poluarii aprobata prin Legea nr. 84/11.04.2006:4. Industria chimica4.2 Instalatii chimice pentru producerea de substante chimice anorganice de baza(Amoniac, Carbonat de calciu)4.3 Instalatii chimice pentru producerea ingrasamintelor chimice pe baza de azot(Uree)Cod CAEN: 2415 - Instalatii chimice pentru producerea ingrasamintelor chimice pe baza de azot 5155 - Instalatii chimice pentru producerea de substante chimice anorganice de bazaCod NOSE - P: 105.09, conform Ordinului ministrului MAPM nr. 1144/2002Cod SNAP 2 : 04 04, conform Ordinului ministrului MAPM nr. 1144/2002

mailto:[email protected]


4

Activitati auxiliare:Conform actului constitutiv SC GA-PRO-CO CHEMICALS SRL mai are mentionate

urmatoarele activitati :- cod CAEN 2412 - Fabricarea colorantilor si pigmentilor- cod CAEN 2413 - Fabricarea altor produse chimice anorganice de bazacod CAEN 2414 - Fabricarea altor produse chimice organice de bazacod CAEN 2420 - Fabricarea pesticidelor si a altor produse agrochimice- cod CAEN 2430 - Fabricarea vopselelor, lacurilor, cernelii tipografice si a masticurilor- cod CAEN 2462 - Fabricarea cleiurilor si gelatinurilor- cod CAEN 2463 - Fabricarea uleiurilor esentiale- cod CAEN 2464 - Fabricarea preparatelor chimice de uz fotografic- cod CAEN 2466 - Fabricarea altor produse chimice n.c.a.- cod CAEN 5118 - Intermedieri in comertul specializat in vanzarea produselor cu

caracter specific n.c.a.- cod CAEN 5119 - Intermedieri in comertul cu produse diverse- cod CAEN 5121 - Comert cu ridicata al cerealelor, semintelor si furajelor- cod CAEN 5155 - Comert cu ridicata al produselor chimice- cod CAEN 5156 - Comert cu ridicata al altor produse intermediare- cod CAEN 5190 - Comert cu ridicata al altor produse- cod CAEN 5248 - Comert cu amanuntul in magazine specializate al altor produse- cod CAEN 5530 - Restaurante- cod CAEN 5551 - Cantine- cod CAEN 6024 - Transporturi rutiere de marfuri- cod CAEN 6311 - Manipulari- cod CAEN 6312-DepozitariPrin Certificatul de inregistrare mentiuni - incheiere nr. 46671/19.10.2005 a fost

modificat Actul Constitutiv al societatii in sensul completarii obiectului de activitate cuurmatoarele activitati :

- cod CAEN 1110 - Extractia hidrocarburilor- cod CAEN 1120 - Activitati de servicii anexe extractiei petrolului si gazelor naturale,

exclusiv prospectiunile- cod CAEN 1430 - Extractia si prepararea minereurilor pentru industria chimica si a

ingrasamintelor chimice- cod CAEN 2411 - Fabricarea gazelor industriale- cod CAEN 4011 - productia de energie electrica- cod CAEN 4012 - Transportul energiei electrice- cod CAEN 4013 - Distributia si comercializarea energiei electrice- cod CAEN 4021 - Productia gazelor- cod CAEN 4022 - Distributia si comercializarea combustibililor gazosi prin conducte- cod CAEN 4030 - Productia si distributia energiei termice si apei calde- cod CAEN 4100 - Captarea, tratarea si distributia apei- cod CAEN 5112 - Intermedieri in comertul cu combustibili, produse minerale si

chimice pentru industrie- cod CAEN 5151 - Comert cu ridicata al combustibililor solizi, lichizi, gazosi si al

produselor derivate- cod CAEN 5187 - Comert cu ridicata al altor aparaturi utilizate in industrie, comert

si transporturi- cod CAEN 6110 - Transporturi maritime si de coasta- cod CAEN 6030 - Transporturi prin conducte- cod CAEN 6321 - Alte activitati anexe transporturilor terestre- cod CAEN 6322 - Alte activitati anexe transporturilor pe apa- cod CAEN 7414 - Activitati de consultanta pentru afaceri si management- cod CAEN 7134 - Inchirierea altor masini si echipamente n.c.a.


5

4. DOCUMENTATIA SOLICITARII4.1 Cerere pentru emiterea Autoriza!iei Integrate de mediu ;4.2 Formularul de solicitare a autoriza!iei IIPC;4.3 Raport de Amplasament SC GA-PRO-CO CHEMICALS SRL Savinesti;4.4 Publicitate;4.5 Certificat de inregistrare la Oficiul Registrului Comertului a SC GA-PRO-CO CHEMICALSSRL Savinesti, seria B, nr.0766740/01.11.2005;4.6 Act Constitutiv al SC GA-PRO-CO CHEMICALS SRL Savinesti, societate cu raspunderelimitata;4.7 Hotararea Asociatului Unic al SC GA-PRO-CO CHEMICALS SRL nr. 2/21.09.2005;4.8 Autoriza!ie de gospodarirea apelor nr. 40/24.04. 2007 emisa de Directia Apelor "Siret"Bacau;4.9 Contract pentru furnizare utilitati (apa industriala, apa potabila, preluarea apelor incanalizare si epurarea lor) nr. 20/22.02.2006, cu SC FIBREXNYLON SA Savinesti;4.10 Contract de distribu!ie a energiei electrice nr. 505057 din 11.10.2005 cu SC INTERAGRO SA Bucuresti;4.11 Contract de furnizare reglementata a gazelor naturale pentru consumatori captivinoncasnici nr. 3-20-1 din 21.02.2006, cu SC DISTRIGAZ NORD SA Targu Mures-SucursalaBacau;4.12 Contract de prestari servicii paza nr. 2723/04.11.2005.

5. MANAGEMENTUL ACTIVITATII5.1 Tehnici de management si control Tirularul autorizatiei trebuie sa stabileasca si sa mentina un sistem de management alactivitatii de protectia mediului care sa indeplineasca cerintele prezentei autorizatii si care sarespecte urmatoarele cerintele BAT:

- structura clara de management si responsabilitati alocate;- identificarea, evaluarea si managementul impactului semnificativ asupra mediului;- conformarea cu cerintele legislative;- stabilirea unei politici de mediu a obiectivelor si tintelor;- programe de modernizari, de mediu pentru a implementa obiectivele si tintele;- stabilirea controalelor operationale pentru a preveni si minimiza impactul

semnificativ asupra mediului;- evaluarea tuturor operatiunilor si revizuirea optiunilor accesibile pentru utilizarea unei

tehnologii si a unei productii mai curate, a minimizarii deseurilor;- programe de intretinere preventiva;- planificarea in caz de urgenta si prevenirea accidentelor;- monitorizarea si masurarea performantei;- sisteme de monitorizare si control;- instruire;- comunicarea si raportarea incidentelor actuale si posibilelor non-conformari si

reclamatii;- auditarea;- actiuni corective si preventive pentru a analiza avariile si pentru a preveni reaparitia lor;- revizuirea si raportarea performantei de mediu;- administrarea documentatiei si inregistrarilor.

5.2 DocumentatiaTitularul autorizatiei trebuie sa stabileasca si sa mentina un sistem propriu de

management management al documentelor de mediu, care va fi comunicat catre AgentiaRegionala pentru Protectia Mediului Bacau, GNM - CJ Neamt si APM Neamt.5.3 Actiunea corectiva

Titularul autorizatiei trebuie sa stabileasca si sa mentin proceduri pentru a asigurafaptul ca sunt luate actiuni corective in cazul in care cerintele impuse de prezenta autorizatienu sunt indeplinite. In cazul raportarii unei neconformari cu conditiile prezentei autorizatii,trebuie declarate responsabilitatea si autoritatea pentru initierea de investigatii si actiunicorective suplimentare.


6

5.4 Constientizare si instruire5.4.1 Titularul autoriza!iei trebuie sa asigure instruiri adecvate pe teme de protectia mediuluipentru tot personalul din unitate. Acestea trebuie sa cuprinda :

- constientizarea implicatiilor privind detinerea autorizatiei integrate de mediu pentruoperator si pentru fiecare loc de munca;

- cunoasterea obligatiilor ce revin din autorizatia integrata de mediu, pentru fiecareaspect al activitatii;

Registrele privind instruirile trebuie pastrate.Programul de instruire trebuie sa cuprinda si aspecte specifice de instruire a

personalului din afara societatii: contractantii, personal care inchiriaza sau isi desfasoaratemporar activitatea in instalatia autorizata, alte categorii-dupa caz.5.4.2 Personalul trebuie sa fie calificat conform specificului instalatiei pe baza de studii,instruirisi/sau experienta adecvata. Fisele de post vor cuprinde sarcinile si competentele specifice,ce revin fiecarui loc de munca cu activitate relevanta in domeniul de protectie a mediului.5.5 Intretinere5.5.1 Toate echipamentele si instalatiile trebuie sa fie permanent intretinute in stare defunctionare corespunzatoare.5.5.2 Controlul periodic al instalatiilor se va realiza conform procedurilor operationale detinute.5.5.3 Se intocmeste anual si se aplica prevederile Programului de intretinere a echipamentelorsi instalatiilor.5.5.4 Necesitatile de intretinere si revizie, rezultate in urma verificarilor periodice seconsemneaza in rapoartele de tura a instalatiilor, de catre compartimentul .tehnologic.5.5.5 Conducerea societatii va asigura mijloacele financiare, materiale si personalul necesar,pentru realizarea Programului de intretinere a echipamentelor si instalatiilor, precum si areviziilor si lucrarilor de investitii necesare;5.5.6 Reviziile si interventiile se efectueaza de personal calificat corespunzator si seconsemneaza in rapoartele de tura, in dosarele de reparatii de la compartimentul MEA.5.6 Incidente

In termen de doua luni de la eliberarea autorizatiei:- se va elabora o procedura scrisa de investigare, rezolvare, comunicare si raportare

a incidentelor de mediu ce pot apare in desfasurarea activitatii, de stabilire si aplicareimediata a masurilor necesare pentru reducerea impactului asupra mediului;

- dupa orice incident se va face o analiza a situatiei si se vor stabili masuri deprevenire a unor situatii similare;

- se va institui un registru de consemnare a incidentelor, avariilor, accidentelor aparutein desfasurarea activitatii, care au condus la poluarea mediului si a masurilor luate in fiecarecaz;

- se va stabili postul responsabil cu aplicarea acestei proceduri;- in cazuri de accidente provocate de substante chimice periculoase se vor aplica

prevederile Planului de urgenta interna si ale Planului de urgenta externa;- se va stabili locul unde sunt disponibile, pentru personalul implicat, planurile de

urgenta.5.7 Responsabilitati

Titularul autorizatiei trebuie sa asigure cu decizie o persoana responsabila cu problemede protectia mediului care in orice moment va fi disponibila pentru a se intalni cureprezentantii autoritatilor competente pentru protectia mediului.5.8 Comunicare5.8.1 Titularul autorizatiei trebuie sa se asigure de faptul ca membrii publicului pot obtineinformatii privind performantele de mediu ale titularului autorizatiei.5.8.2 Titularul autorizatiei trebuie sa depuna la ARPM Bacau, nu mai tarziu de 01 Martie infiecare an, un RAM (raport anual de mediu) pentru intregul an calendaristic precedent,caretrebuie sa includa cel putin informatiile mentionate in capitolul 14 : Raportari launitatea teritoriala pentru protectia mediului si periodicitatea acestora.


7

5.9 Reclamatii, sesizariIn termen de doua luni de la eliberarea autorizatiei:

a) Operatorul va asigura un registru pentru evidenta oricarei reclamatii sau sesizari dinpartea publicului, referitoare la poluarea mediului, datorita activitatii desfasurate in instalatiaautorizata; In registru se vor consemna: data si ora reclamatiei, numele reclamantului, detalii cuprivire la natura reclamatiei, investigatiile facute de titularul activitatii privind reclamatia simodul de rezolvare/actiune, dupa caz;b) Se va desemna o persoana responsabila cu acest registru;c) Se va intocmi o procedura scrisa pentru modul de comunicare cu publicul, pe problemede protectie a mediului, atat in caz de reclamatii cat si pentru informarea periodicaprivind performanta de mediu a instalatiei.

6. MATERII PRIME SI AUXILIARE6.1 Materiile prime si auxiliare6.1.1 Materiile prime si auxiliare folosite la fabricarea amoniacului

Principalele materii prime si materiale folosite la fabricarea Amoniacului SALZGITTERsunt prezentate in Tabelul nr. 1 :

Tabelul nr. 1Nr.crt.

Materii prime siauxiliare intratein proces

Cantitatet /an

Compozitia Produse sisubproduserezultate +pierderi

Cantitatet/an

Compozitia

1 Gaz metantehnologic

159.456 CH4 = 96.9 %CO2 = 0.57%N2 = 0.2%; C2=0.2%C3 = 0.3%;C4 = 0.1%

Amoniactehnic lichefiat

329.472 min. 99.8 % CO2

2 Aer tehnologic2H-101

392.998 N2 = 78 %; O2=21%A= 1%

Bioxid decarbon

247.896 min. 99.8 % NH3

Hidrogen 10.296 H2 = 93.8 %N2 = 3.66%CH4 = 1.76%

3 Apademineralizata +condens turbinatratata

1.948.320 pH = 7 (25C)Dr = n.d.Cond = 0.125S/cmMetale = 0,03 ppmSiO2= 0,01 ppmOxidabilitate = max5 ppmAlc"m" = 0,1 m val/l

Gaz de purja 44.352 H2 = 18-25%N2 = 48-52%CH4 = 20-26 %

4 Gaz metan decombustie2H-101

57.024 CH4 = 99,55% Condensproces

459.360

5 Aer de combustie2H-101

1.279.827 O2 = 21 %N2 = 78 %A" = 1 %

Abur export 475.200 Fe = 0.02ppmCond = 0.2S/ cm

6 Gaze de purja2H-101

44.352 H2 = 18-25%CH4 = 20-26 %N2 = 48-52 %Ar = 3-52 %

Apaamoniacala

7.920 Solutie 20%NH4OH

7 Gaz metan decombustie2H-102

25.344 CH4 = 99,55% Condensturbina

768.240 pH = 7;Dr = n.d.Cond =1 S/ cmSiO2= 0,03ppmAlcm = 0.1mval/l

0,05 ppm Alc"m" = 0,1


8

8 Aer decombustie2H-102

516.384 O2 = 21 %N2 = 78 % vol.A" = 1 %

Expansie laD-104+2PK-151+purjacontinua laH-102 A/B

158.038 -

9 Gaz metan deardere H 102 AB

28.512 CH4 = 99,55% Gaze deardere la cos

1.381.248 NOx = 0,18g/N mcCO = 0,046g/N mcSOx = 0,00079g/N mc

10 Aer ardereH 102 AB

541.728 O2 = 21 %N2 = 78 % vol.A" = 1 % vol.

Gaze deardere la H 102AB

541.728 NOx = 0,18g/N mcCO = 0,046g/N mcSOx = 0,00079g/N mc

11 Carbonat depotasiu

480 K2CO3 = min 99%U = 0,8%Cl- = 0,02 % maxFe = 25 ppm

Gaze arderela cos

570.240 NOx = 0,18g/N mcCO = 0,046g/N mcSOx=0,00079g/N mc

12 Pentaoxid devanadiu

25 V2O5 = 99,8% min SolutieBenfield uzata(KHCO3) 78%din K2CO3

480 78% KHCO3 dincontinutul deK2CO3

13 DEANH-(CH2-CH2-OH)2

20 DEA = 98%minMEA = 1,5% maxH2O = 0,5 %

V2O5 25 max. 0,6%

DEANH-(CH2-CH2-OH)2

20 max. 3%

Apa de racirerecirculata

131.960mii t/an

pH = 6,8+7,5DCaCO3= 150 ppmTurbiditate = 5(S.I.)Suspensii:nedecantabile=15mg/l

14 Apa de racire 132.000mii t/an

pH = 6,8+7,5DCaCO3 = 150 ppmTurbiditate = 5 (S.I.)Suspensii:- decantabile = 0- nedecantabile = 15mg/l

Apaconventionalcurata

40.000

Total intrari = 136994785,9 tone/an Total iesiri =136994785,9 tone/an

6.1.2 Materiile prime si materiale utilizate la fabricarea ureei granulateMateriile prime si materiale utilizate la fabricarea ureei granulate sunt in Tabelul nr. 2 :


9

Tabelul nr. 2Nr.crt.

Materii prime siauxiliare intratein proces

Cantiatet /an


Cantitatet/an

Compozitia

1 Amoniac 172.260 NH3 = 99% Ureegranulata

297.000 N2 = 46,3% ;H2O = 0,3%Biuret = max.0,9%Fe = 4 ppmFormol = 0,35 %

2 Bioxid de carbon 234.773 CO2 = 98% Gazeamoniacalede ladesorbtie

8.300 H2O = 24,5%NH3 = 48%CO2 = 27,50%

3 Abur 504.500 pH = min 7Cond. = max 1S /cm.

Apeamoniacalecare se trimitla stripare

105.758 NH4 = 50 g/lUree = 4 g/l

4 Aer raciregranulare

9.187 O2 = 21 % ;N2 = 78% ;A" = 1%

Aer incarcatcu praf deuree

9.187 Uree = 0,04 g/m3

5 Apa racire 47.520mii t/an

pH = 6,5-7Cl- = 6-20 mg/lSO42- =20-100 mg/l

Apa de racire 47.520mii t/an

pH = 6,5-7Cl- = 6-20 mg/lSO42- = 20-100mg/l

6 Aer 3.936 O2 = 21%N2 = 78 %A= 1%

Apeconventionalcurate

3.200 -

7 Apa potabila 3.200 Cf. SR 1342-91 Azot 125 Impurificat cuNH3

8 Formol 89 Formol = 100% Condens pur 504.500 pH = 7-8NH4+ = 0-2 mg/lNO3- = 0-5 mg/l

9 Azot 125 N2 = 98%Total intrari = 48448070 tone/an Total iesiri = 48448070 tone / an

6.1.3 Materiile prime si materiale intrebuintate la fabricarea carbonatului de calciuMateriile prime si materiale utilizate la fabricarea carbonatului de calciu sunt prezentate

in Tabelul nr. 3 :


10

Tabelul nr. 3Nr.crt

Materiiprime siauxiliareintrate inproces

Cantitatet /an


Cantitatet/an

Compozitia

1 Var industrial 19.008 CaOt = 93% ;CaO activ = 78%Fe2O3+ Al2O3=5%maxSiO2 = 2% max

CaCO3 20.000 CaCO3 = min. 98%Ca(OH)2 = 0,1%Grad de alb=min 92Densitate in staretasata = max.0,47g/cm3;in sol. In HCl=max.0,2%Cifra de sediment= 90 cm3/min

2 CO2 100% 29.595 CO2 = 98,34% ;N2 = 0,329%H2 = 0,07%maxH2O = 1,26% max

Pierderi var prindepozitare sitransport

380 CaO = 93% ;CaO activ = 78%Fe2O3+Al2O3=5%maxSiO2 = 2% max

3 Apa proces 80.784 pH= 7-7,2Dt = 6-6,5GCaO = 49 m/lCr = 6+10 mg/l

Reziduu solidhidratare

3.684 CaO = 76,85% ;Al2O3+Fe2O3=1,87m axA= 19,35% ;H2O = 1,93% max

4 Abur 20.007 pH = min 7SiO2 = 0,05 m/lFe = 0,05 mg/lConduct. = 1 S/cm

Reziduusolid clasare

7.120 CaO = 47,22% ;Al2O3+Fe2O3= 0,24m axA= 2,48% ;H2O = 50% max

Slamhidrociclonare

406 -5 Gaz metan 3.103 O2 = 0,0964%

N2 = 3,892%CO2= 1,325%CH4 = 94,6866%

Ape chimicimpure

63.360 pH = 9,5 -12Suspensii=100 - 400 mg/l

6 Saci hartie 840.000buc

Saci hartie rebut 40.000buc

-

7 Ata cusut 1,4 Saci hartie cuprodus finit

800.000buc

-

8 Etichete 840.000buc

Ata cusut 1,4 -

9 Aercombustie

59.992 O2 = 23,0548%N2 = 75,1808%;Ar = 1,3022%H2O = 0,4621%

Etichete rebut 40.000buc

-

10 Aertransportpneumatic

28.662 O2 = 23,0548%N2 = 75,1808%Ar = 1,3022%H2O = 0,4621%

Etichete cu saciprodus finit

800.000buc

-

11 Apaindustriala

572.622 pH = 6,5-7Cl- = 6-20 mg/l SSO42- = 20-100 mg/lSusp.= 50 mg/l

Pierderi decarbonat deambalare sitransportpneumatic

60 CaCO3 = min 98% ;Ca(OH)2 = 0,1%Grad dealb= min.92Dens. in stare tasata= max 0,47 g/cm3


11

Gaz rezidualtransportpneumatic

28.664 O2 = 23,0548 %N2 = 75,1512%Ar = 1,3017%H2O = 0,4973%Pulberi = 0,0071%

Apa industrialarecirculata

554.400 pH= 6,5-7Cl- = 6-20 mg/lSO22- = 20-100 mg/lSusp.= 50 mg/l

Apa evaporata 2.772 -

Gaze rezidualecarbonatare

39.936 O2 = 0,295 %H2 = 0,885 %CO2 = 39,23 %H2O = 59,583%

12 Aer dilutiegaze deardere

207.647 O2 = 21%vol.N2 = 78% vol.A= 1%vol.

Gaze rezidualeuscare

300.638 O2 = 15,016%N2 = 69,178%CO2= 1,761%H2O = 13,20%Ar = 0,838%

Total intrari = 1.021.421 tone/an840.000 buc. saci cu etichete

Total iesiri = 1.021.421 tone/an840.000 buc. saci cu etichete

6.1.4 Materiile prime si materiale utilizate la Instalatia de Demineralizare IIPrincipalele materii prime si materiale utilizate in Instalatia de Demineralizare II sunt

prezentate in Tabelul nr. 4 :

Tabelul nr. 4Nr.crt

Materiiprime siauxiliareintrate inproces

Cantiatet /an


Cantitatet/an

Compozitia

Apademineralizata

1.188.000 pH = 7-7,2SiO2= 0,01 mg/lFe3+ = 0,03 mg/lCO2 = 1 mg/lSubst.org.= 0,5S /cm

1 Apa bruta 1.389.960 pH = 7-7,2DT = 6-6,5GCaO = 49 mg/lMgO = 9 mg/lSiO2 = 5 - 7 mg/lS. org. = 15Suspensii = 70-120mg/lAlcalinitate : p = 0

m = 2 mval/lFe = 0,18 mg/lConductivitate = 200S/cm

S /cm

Apa de spalare 201.960 pH = 4,5-9,5Saruri de Ca2+,Mg2+, Al3+, Fe3+,Na+, K+

2 Sulfatdealuminiu

21,146 Al2O3 = min. 17%Fe3+ = 0,01%H2SO4 = 0,2%

Flocoane deAl(OH)3

21,146 Al(OH)3 sisuspensiicoloidale

3 Hidroxidde sodiu

Apa dilutie

509,414

551,866

conf. SR 3068-80 tip E1NaOH = 48%, min.NaCl = 0,09% max.Na2CO3 = 0,2% max.

SiO2 = 0,01% max.Fe2O3 = 0,004% max.

Ape de spalarechimic impure

Bazin deneutralizare

292,913

768,367

Na sub forma desaruri

Apa de dilutie +apa de reactie


12

4 Acidclorhidric

Apa dilutie

464,841

987,786

conf. SR 339-80 tip IHCl = 32%, min.Fe+ = 0,005% max.

H2SO4 = 0,04%.max.Fe23+ = 0,03 mg/lCl2 lib. = lipsa

Ape de spalarechimic impure

Bazin deneutralizare

452,106

1.000,521

Cloruri

Apa de dilutie +apa de reactie

5 Condensturbina

760.320 pH = 7DT = n.d.Alcalinitate m = 0,1mval/lSiO2 = 0,05 ppmCaO = 49 mg/lFet = 0,05 ppmConductivitate = max 1S /cm

Condens tratat 760.320 SiO2=0,01ppm pH = 7Fet = 0,02 ppmConductivitate= 0,5 S /cm

6 Aer afanare 318,342 N2 = 79% volO2 = 21%vol.A" = 1%vol.

Aer purjat 318,342 O2 = 21%vol.N2 = 78% volA" = 1%vol.

7 Aer degazare 335.847,6 N2 = 79% volO2 = 21%vol.A" = 1%vol.

Aer purjat 335.847,6 O2 =21%vol.N2 78% volA" = 1%vol.

8 Masa ionicaAMBERLITE1R-1201200 HIRO-478RF 4200 CR

89,14 Masa ionica

Pierderi fiziceprognozateteoretic

88,8

0,34

Total intrari = 2.489.070 tone/an Total iesiri = 2.489.070 tone/an

6.2 DEPOZITE CHIMICEDepozitare materii prime, produse intermediare si finite

SC GA-PRO-CO CHEMICALS SRL, prin obiectul activitatii sale, respectiv obtinereaingrasamintelor chimice pe baza de azot, gestioneaza o serie de materii prime si produsefinite clasificate in categoria substantelor periculoase conform legislatiei nationale siinternationale: amoniac anhidru si solutie, uree, acid clorhidric, hidroxid de sodiu si altesubstante periculoase utilizate pentru analize de laborator.

In cadrul amplasamentului, societatea are posibilitatea depozitarii organizate pentrumaterii prime, auxiliare, produse finite si intermediare atat din punct de vedere alcapacitatilor cat si al sigurantei in functionare, fiind dotata cu echipamentele necesare operariiin siguranta a acestora.

Depozitele operate de SC GA-PRO-CO CHEMICALS SRL pot fi impartite in :- depozite operate in comun cu SC Agro-Fertil SRL;- instalatii de depozitare amoniac :- depozitul de amoniac TK-251;- depozitul de amoniac pentru fabricatie;- depozite operate exclusiv de societate;- depozite de uree granulata, solutie amoniac, formaldehida - instalatie uree

granulata;- depozit acid clorhidric si hidroxid de sodiu (instalatia de apa demineralizata II);- depozite de var hidratat si carbonat de calciu - instalatie carbonat de calciu

in conservare;- depozit masa ionica;- depozit catalizatori;- depozit lubrifianti.


13

In Tabelul nr. 5 sunt prezentate principalele depozite cu caracteristicile lor:

Tabelul nr. 5DepoziteNr.

crt.Denumiresubstanta/loc depozitare

Tip Numar CaracteristiciDotari si amenajari

Rezervoare de depozitare1 Amoniac

Depozit amoniacfabricatieDepozit TK-251

Rezervoarecilindriceorizontalemetalice

Rezervorcilindric verticalavand oconstructiespeciala

11

1

Capacitateproiectata=103 m3/bucL= 15000 mm; = 3000 mm

Capacitateaproiectata =15000 tCapacitatea delucru= 7900 tPres. de lucru=1,05 ataDn=32000 mm;Hn=33000 mmTemperatura delucru = 33C

- Rezervoare prevazutecu supape de siguranta;- Un rezervor estesubteran si costituierezervor de avarie;- Bazin cimentat de avariecu posibilitatea decolectare intr-un bazinsubteran avandcapacitatea = 500 tone

- Cuva betonata pentruretinerea amoniacului incaz de avarie - capacitate16000 t;- 2 pompe submersibilepentru evacuarea apeloruzate-debit 15 mc/h;- Retea de inundare cu 12guri;- Indicatii de presiune sinivel;- Supape de siguranta siexplozie.

2 Apa amoniacalaUree granulata -stripare

Rezervoarecilindriceorizontale

2 Capacitate=150 m3/ buc - Posibilitati de destocarerapida in cisterne- Trasee de pompare spreinstal. Uree, Acid azotic,FIBREX SA- Placare sol cu caramidarezistenta la apaamoniacala

3 FormaldehidaInstalatia de ureegranulata

Rezervorstocare

Rezervordozare

1

1

Capacitate=120 m3;H = 3650 mm, = 5500 mm

Capacitate=5 m3;H = 1500 mm ; = 2250 mm

- Platforma placataantiacid

- Retea de canalizarepentru colectare ape uzate

4 Hidroxid desodiuInstalatiaDemineralizare II

Rezervoarecilindricemetalice

2 Capacitate 40 t/bucH = 3100 mm , = 2800 mm

- Rampa descarcare sirezervoare plasate pe opaltforma placata cucaramida rezistenta laNaOH- Retea de canalizareplacata antiacid, pentrucolectare ape uzate


14

5 Acid clorhidricInstalatiaDemineralizare II

Rezervoarecilindricemetalice

Rezervoarecilindrice dinpolstif

2

2

Rezervoare metalice- capacitate = 30 t/bucH = 5000 mm ; = 3400 mm

Rezervoare din polstif- capacitate = 20 t/bucH = 4000 mm ; = 2800 mm

- Rezervoare si rampa dedescarcare amplasate peo platforma placataantiacid- Rezervoare plasate incuva de retentie- Retea de colectare apeuzate placata antiacid

6 Depozit decarburanti- benzina- motorinaGestionat de SCAgro-Fertil SRL

Rezervoaresubterane 3

3

1 x 5700 l; 1 x 4800 l;1 x 64700 l1 x 60000 l;1 x 61646 l;1 x 4800 l

- hidrant;- stingatoare cu pulbere;- sistem alarma PSI

7 RezervorUrean 32

Rezervorsuprateranvertical cisternaOL Inoxw4541

1 Capacitate=2000 t/bucH= 11 m ; = 1 5 m

- suport beton protejat cutabla de inox- cuva de retentiebetonata protejata anticoroziv- traseu de legatura cualte cuve de retentie

Depozite cladiri1 Uree

granulata -vracMagazie 1 Dimensiuni

L= 128m,l = 31m,H = 25m

Grateuza si benzitransportoare de trimiterea ureei la atelierul deambalareRampa transport CFU

2 Depozit varhid ratat

Cuva betonatain depozitacoperit

1 Dimensiuni depozitL = 39,4m,l= 13m, H = 16mCapacitate = 600 t

Cale transport CFRPod rulantBanda transportoareBuncar de stocare var

3 Depozit solutiecarbonat decalciu

Bazine betonatesubterane sidescoperite

2 Dimensiuni 4x3.5x3mCapacitate = 2 x 40 t

Depozit in conservareEtanseizareCale transport auto

4 Depozit carbonatde calciu

Depozit acoperit 1 Dimensiuni: L = 42 m,l=16m,H = 3mCapacitate = 200 t

Depozit in conservarePlatforma autoRampa transport CFU

5 Depozit masaionica

Magazieaprovizionare

1 Dimensiuni7500 x 5600 x 3000mmCapacitate=15t

Cale transport CFUDepozitare in saci PP

6 Depozitcatalizatori

Magazieaprovizionare

Depozitare in butoaie PVCsi tabla


15

7. RESURSE7.1 Apa7.1.1 Alimentarea cu apa

Din punct de vedere functional, constructiile si instalatiile hidroutilitare aflate in incintaS.C. GA-PRO-CO CHEMICALS SRL sunt corelate cu lucrarile hidrotehnice si hidroutilitareexistente pe platforma Savinesti.

In baza contractului nr. 20/2006 S.C. FIBREXNYLON S.A. Savinesti asigura furnizareautilitatilor constand in: alimentarea cu apa potabila si industriala, preluarea in canalizare aapelor reziduale si menajere, precum si monitorizarea cantitatilor si calitatii apelor.7.1.1.1 Alimentarea cu apa potabila

Apa potabila este furnizata de catre S.C. FIBREXNYLON S.A. Savinesti, in calitateasa de unic gestionar al apelor vehiculate pe platforma industriala Savinesti (contract nr.20/22.02.2006).

Alimentarea cu apa potabila se realizeaza prin traseul FC DN300 - proprietate a SCFIBRENYLON SA pana la caminul din zona Lactama IV, dupa care traseul este inexploatarea SC GA-PRO-CO CHEMICALS SRL.

Aceasta apa provine din sursele Cracau (8 puturi) si Brasauti (10 puturi).Cantitatea de apa potabila livrata lunar este de maxim 40.000 mc, cu retur integral in

reteaua de canalizare.Presiunea asigurata la iesirea din statia de pompare a S.C. FIBREXNYLON S.A. este

de 1,4 - 1,5 bari pentru un consum de max 35 mc/h si 0,6-0,8 bari pentru un consum cuprinsintre 35 si 55 mc/h. Volumele de apa furnizate sunt masurate cu apometru ce apartine SCFIBREXNYLON SA.

Apa potabila are preponderent destinatie igienico-sanitara pentru personalul angajat inactivitatile de productie si in cele auxiliare. Totodata se asigura alimentarea retelei dehidranti subterani de incendiu existenta pe platforma. Reteaua aferenta acestor folosinte,este realizata din teava OL Dn250 - Dn100 si FC Dn250 - Dn150, formata din doua traseeinelare in lungime totala de 8,1 km.7.1.1.2Alimentarea cu apa industriala

Apa industriala este preluata de catre S.C. FIBREXNYLON S.A. din Canalul UHE prinStatia de pompe Deal iar dupa decantare este livrata consumatorilor.

Transportul apei se face printr-o conducta de presiune OL O 1200 mm, la 0,8-1 barpentru un debit orar de maxim 800 mc/h, aflata in proprietatea S.C. FIBREXNYLON S.A.pana la caminul A situat in incinta SC GA-PRO-CO CHEMICALS SRL. Debitele si volumelede apa industriala furnizate sunt masurate cu debitmetru cu contor, dotat cu traductor FOXELR 35 si Integrator E-103.

Distributia la consumatorii din Platforma se face printr-un sistem de conducte realizatedin teava OL Dn 1200 - Dn 350 mm, in lungime de 7,2 km.

Apa industriala este utilizata in cadrul S.C. SC GA-PRO-CO CHEMICALS S.R.L. pentru:- producerea apei demineralizate in Instalatia de Demineralizare II;- utilizare in instalatiile tehnologice ;- ca apa de adaos in gospodaria de apa recirculata - HAMMON ;- alimentarea retelei de hidranti supraterani de incendiu.

7.1.2 Evacuarea apelor uzate7.1.2.1 Ape conventional curate - evacuate in reteaua de canalizareconventional curata

In aceasta categorie sunt incadrate apele provenite, in principal, din urmatoareleinstalatii : Instalatia de fabricare amoniac - ape de la recuperarea caldurii din fazele dereformare, conversie, sinteza - cca. 5 mc/h, reprezentate de :

- condens de la compresia gazului metan;- purja cazanului recuperator de caldura de la reformarea secundara;- purja cazanului recuperator de caldura de la conversiile de inalta si joasa

temperatura;- condens de la compresia gazului de sinteza;- purja cazanului recuperator de caldura de la sinteza amoniacului.


16

Instalatia de demineralizare II- cca. 50 mc/h (evacuari discontinue) cu :- ape de spalare si afanare a filtrelor mecanice;- purje pentru reglari tehnologice.

Gospodaria de apa recirculata nr. 2 (Hammon) - cca. 260 mc/h(discontinuu)- purje din circuitul de racire

7.1.2.2Ape chimic impure - evacuate in canalizarea conventional curataIn aceasta categorie sunt incadrate apele provenite, in principal, d in urmatoarele

instalatii: Instalatia de fabricare amoniac

- condensul tehnologic de la racirea gazelor de la conversie;- scurgeri accidentale de la pompele de vehiculare lesie Benfield (solutie K2CO3)

de la faza de indepartare CO2 din gazele reformate;- ape spalare pavimente.

Instalatia de fabricare uree granulata- condensul tehnologic de la faza de evaporare a solutiilor de uree (dupa

trecerea prin instalatia de stripare-neutralizare ioni amoniu) - cca. 13,5 mc/h(evacuare continua);

- ape de spalare platforme sunt dirijate direct in bazinele de omogenizare dincadrul instalatiei de stripare - neutralizare (evacuari intermitente). Instalatia de fabricare carbonat de calciu

- apele provenite din clasarea suspensiei de carbonat de calciu, spalariechipamente si pavimente (dupa decantare in bazin bicompartimentat). Instalatia de demineralizare II - cca. 50 mc/h (discontinuu)

- ape uzate rezultate din fazele de regenerare si spalare a maselor ionice.O parte din acesti efluenti la evacuarea din instalatii sunt dirijati in statiile locale de

preepurare :- bazin de omogenizare - neutralizare - Instalatia de demineralizare II;- instalatia de stripare-neutralizare ioni amoniu - Instalatia de fabricare uree

granulata (instalatia va fi inlocuita cu o instalatie de stripare - hidroliza cuperformante superioare);

- bazin de decantare - Instalatia de carbonat de calciu (instalatie in conservare)7.1.2.3Ape pluviale

Evacuarea apelor pluviale de pe platforma AZOCHIM se face prin canalizareaconventional curata fie in canalul UHE (prin racordul D4), fie direct in raul Bistrita (prinracordul D2), dupa reunirea lor cu cele provenite din platforma FIBREXNYLON. In situatiaunor ploi semnificative cantitativ ce determina debite mari de ape pluviale, se poate faceevacuarea lor si prin racordul D1, direct in raul Bistrita dar numai cu acordul C.N. APELEROMANE.7.1.2.4Ape menajere

Efluentul de ape menajere rezultate din intregul amplasament al S.C. GA-PRO-COCHEMICALS SRL (evacuat prin caminul 161) este reunit cu efluentul menajer dinFIBREXNYLON si dirijat catre statia de epurare mecano-biologica apartinand S.C.FIBREXNYLON S.A. Dupa epurarea biologica, apa este descarcata (prin racordul D4) incanalul UHE. Inainte de a ajunge in canalul UHE, efluentul epurat se reuneste cu apaconventional curata generata de cele doua societati.

7.2 UTILIZAREA EFICIENTA A ENERGIEIPentru respectarea recomandarilor BAT privind utilizarea eficienta a energiei, se au in

vedere:- cantitatea de energie consumata sa fie urmarita periodic si contorizata;- reducerea cantitatii de energie consumata prin folosirea celor mai bune tehnici

disponibile;- recuperarea caldurii din diferite procese tehnologice(reactii exoterme, izolatie

corespunzatoare a instalatiilor de transport agent termic)


17

Anual operatorul va intocmi un raport privind consumul de energie, identificarea siaplicarea masurilor de utilizare eficienta a energiei.

Alimentarea cu energie electrica a instalatiilor din platforma SC GA-PRO-COCHEMICALS SRL se face prin Statia electrica de 110/6KV Savinesti. Puterea maximaabsorbita din Sistemul Energetic National este de 817 844 kW.

Preluarea energiei electrice se realizeaza prin SC Inter Agro SA - contract nr.505057din 11.10.2005.

Statia electrica de 110/6KV preia energia electrica produsa de HIDROELECTRICAS.A. - statia Vanatori, din care o parte o cedeaza Sistemului Energetic National iar restul estefolosit pentru distributia la consumatorii de pe teritoriul Platformei societatii si alimentareaserviciilor interne din statiile 220 KV Dumbrava Deal si Vanatori. Distributia energieielectrice la consumatorii din platforma se realizeaza prin statii de distributie si puncte detransformare (din cadrul atelierului electric):

- statii de distributie la 6 KV;- statii de distributie la 0,4 KV;- puncte de transformare 6/0,4 KV.

In cadrul societatii majoritatea retelelor de medie tensiune sunt instalate subteran, intuneluri, in canale sau direct in pamant. Singura exceptie o constituie cablurile de tipACYSABY3x95 mm2, al caror traseu este subteran si aerian, partea aeriana fiind situata la oinaltime de 6 m fata de sol.

Societatea detine 40 transformatoare de tip TTU Dy 05 cu puteri cuprinse intre 630 si1600 KV, dintre care 33 au puterea de 1000 KV.

Tipul uleiului utilizat este TR 30 - ulei elctroizolant fara continut de PCB.Nu au fost prevazute, in faza de proiectare, base de colectare a uleiului in cazul

avariilor la transformatoare deoarece acestea au puteri relativ reduse si cantitatile de uleiutilizate sunt mici.

7.3 GAZE NATURALEGazele naturale sunt asigurate de SC DISTRIGAZ NORD SA Targu Mures, in baza

contractului de furnizare reglementata a gazelor naturale pentru consumatorii captivinoncasnici nr. 3-20-1 din 21.02.2006, reprezentata prin Sucursala Bacau.

8. DESCRIEREA INSTALATIEI SI A FLUXURILOR TEHNOLOGICEEXISTENTE PE AMPLASAMENT

Activitatea societatii SC GA-PRO-CO CHEMICALS SRL se desfasoara in cadrulurmatoarelor instalatii:8.1 Instalatii principale

Instalatia Amoniac II Instalatia Uree granulata Instalatia Carbonat de calciu

8.2 Instalatii si activitati conexe, care sustin activitatile principale ale societatii sunt: Instalatia Demineralizare II Gospodaria de ape nr. 2 Hammon Instalatii de depozitare amoniac

- depozit TK -251- depozit de fabricatie

Statii de transformare energie electrica Sistemul de alimentare cu apa potabila si industriala Atelierele mecanice, electro - energetice, automatizari pentru reparatii si intretinere

8.1 INSTALATII PRINCIPALE8.1.1 INSTALATIA AMONIAC II - 1000 t/zi (licenta Salzgitter)

Instalatia de amoniac II - licenta Salzgitter a fost pusa in functiune in anul 1974. Din1995 a inceput retehnologizarea cu firma germana MANNESMANN DEMAG.


18

Retehnologizarea instalatiei a avut drept scop :- reducerea consumului de gaz metan cu cca. 5000 Nmc/h;- obtinerea capacitatii de 1000 t/zi;- striparea condensului tehnologic rezultat din instalatie - cu refolosirea aburului

de joasa presiune;- cresterea fiabilitatii instalatiei;- reducerea cantitatii de poluanti evacuati in apa, aer, sol.

Totodata cu retehnologizarea instalatiei s-a avut in vedere si inlocuirea utilajelor debaza invechite si cu grad de uzura ridicat:

- reformer primar - cu un reformer primar cu recuperator de caldura gaz convertit;- reactor de amoniac - cu un reactor de tip nou Holdor - Topsoe;- imbunatatiri si optimizari la utilajele dinamice.

Instalatia a fost proiectata pentru obtinerea amoniacului lichid ca produs principal si adioxidului de carbon, hidrogenului si a apei amoniacale 25 %, ca produse secundare.

Capacitatea de productie proiectata este de 1003 tone/ zi amoniac lichid (inclusiv 5,1tone/zi sub forma de apa amoniacala.25%).

Fluxul tehnologic operat in Instalatia de fabricare a amoniacului Salzgitter estereprezentat de :

- Circuite tehnologice principale- Circuite tehnologice auxiliare- Circuite anexe- Circuite termice

A. CIRCUITE TEHNOLOGICE PRINCIPALEA.1 Receptia gazului natural

Gazul natural este preluat din magistrala de gaz Medias. Gazul receptionat se impartein doua fluxuri: gaz de proces si gaz de combustie.A.2 Compresia gazului natural

Gazul de proces este comprimat impreuna cu hidrogenul necesar reactiilor dedezoxigenare si desulfurare.A.3 Purificari prealabile ale gazului natural

In prezenta hidrogenului si a catalizatorului cu molibden, oxigenul este transformatcomplet in apa, iar sulful din compusii organici este legat sub forma de hidrogen sulfurat,conform reactiilor:

1/2 O2 + H 2 = H2OR-SH + H2 = R-H + H2 SH2S este retinut pe catalizator cu ZnO :H2S+ ZnO = ZnS + H2O

A.4 Reformarea catalitica a gazului naturalObtinerea hidrogenului necesara sintezei amoniacului are loc in doua etape:

- Reformarea primara cu abur pe catalizator de Ni O:CH4 + H2O -> CO + 3 H 2CO + H2O -> CO2 + H 2

- Reformarea secundara pe catalizator cu NiO, la 950-980C:CH4 + 1/2 O2 -> CO + H 2CH4 + O2 -> CO2 + H 2CO + 1/2O2->CO22H2 + O2->2H2OGazele obtinute contin 56% H 2, 12% CO, 9% CO2, 22 % N2 si sub 0.4 % CH4

A.5 Recuperarea caldurii de reformareCaldura gazului care iese din reformerul secundar este recuperata pentru obtinerea

aburului de 106 bari.A.6 Recuperarea caldurii de conversie

Conversia CO la CO2 are loc in 2 etape de temperatura:- Conversia la temperatura inalta, pe catalizator cu Fe2O3 - Cr2O3 pana la continut

de 2,6% CO;


19

- Conversia la temperatura joasa, pe catalizator de CuO - ZnO pana la uncontinut de 0,4 % CO.A.7 Recuperarea caldurii de conversie

Prin recuperarea caldurii gazelor ce parasesc convectorul de joasa temperatura seobtine abur de 4 bari destinat desorbtiei bioxidului de carbon din solutia Benfield uzata.A.8 Purificarea gazului de bioxid de carbon rezultat in etapele precedente

Purificarea se realizeaza prin spalarea gazului cu solutie fierbinte de carbonat depotasiu, intr-o coloana cu umplutura de inele Pall:

K2CO3+CO2 + H2O -> 2 K HCO3Gazul de sinteza, dupa spalarea solutiei Benfield, contine max 100 ppm CO2

A.9 Metanizarea gazului de sintezaContinutul rezidual de oxizi de carbon (CO+ CO2) se indeparteaza prin hidrogenare in

prezenta catalizatorilor pe baza de NiO:CO+ 3 H2 -> CH4 +H2OCO2+ 4 H2 -> CH4 + 2H2O]Gazul rezultat are compozitia necesara pentru sinteza amoniacului: 74% H2, 24%N2,

1%CH4.A.10 Compresia gazului de sinteza

Gazul de sinteza se comprima la 260 bari dupa care este trimis in instalatia de sintezaa amoniacului.A.11 Primirea gazului proaspat de sinteza

Gazul proaspat de sinteza , dupa comprimare, se amesteca cu gazul reactionat dincoloana de sinteza si parcurge imprteuna cu acest circuit de racire cu amoniac.A.12 Recircularea gazului de sinteza

Dupa separarea amoniacului din gazul de sinteza acesta este recomprimat 260 bari.A.13 Preincalzirea gazului de sinteza

Gazul de sinteza se preincalzeste pe seama gazului reactionat din coloana de sinteza.A.14 Sinteza amoniacului

Reactia de obtinere a amoniacului are loc in prezenta unui catalizator pe baza de fir, intr-un reactor radial- axial, la presiune ridicata dupa reactia:

N2 + 3H2 = 2 NH3A.15 Recuperarea caldurii de reactie

Caldura gazului care paraseste coloana de sinteza este utilizata pentru obtinereaaburului de 106 bari.A.16 Racirea cu apa a gazelor de reactie

Prin racirea cu apa se realizeaza condensarea partiala a amoniacului continut in gazulreactionat.A.17 Racirea cu amoniac a gazelor de reactie

Condesarea finala a amoniacului din gazul reactionat, amestecat cu gazul proaspat desinteza, se realizeaza prin evapoarrea unei cantitati de amoniac lichid.A.18 Separarea amoniacului

Amoniacul condensat se separa de gazele nereactionate, care se intorc la recirculareagazului de sinteza cu urmatoarea compozitie: 3-4% vol. NH3, 64 - 65% vol. H2, 21-22% vol. N2,7-8% vol CH4, 2-3% vol. Ar.A.19 Detenta si livararea amoniacului

Prin destinederea amonioacului lichid sunt puse in libertatte gazele (azot, hidrogen,metan) absorbite in timpul condensarii. Amoniacul lichid este dirijat spre:

- Instalatia de uree garnulata;- Depozitul de amoniac si al instalatiei de acid azotic;- Depozitul de amoniac, TK-251 in vederea stocarii.

B. CIRCUITE TEHNOLOGICE AUXILIAREB.1 Compresia aerului de proces

Aerul preluat din atmosfera este comprimat si preincalzit, dupa care este introdus lareformarea secundara asigurand atat oxigenul necesar reformarii, cat si azotul necesarsintezei amoniacului.


20

B.2 Prepararea si depozitarea solutiei BenfieldSe prepara solutie Benfield cu 30% K2CO3, 3% dietanolamina si metavanadat de potasiu

ca inhibitor de coroziune.B.3 Regenerarea solutiei Benfield

Lesia uzata se regenereaza prin fierbere, cu abur, intr-o coloeana de desorbtie. Incoloana de desorbtie cu inele Pall are loc reactia :

2KHCO3 = K2CO3 + H2O + CO2B.4 Filtrarea lesiei Benfield

Are ca scop indepartarea impuritatilor mecanice din lesia regenerata.B.5 Livrarea bioxidului de carbon

Bioxidul de carbon paraseste coloana de desorbtie, se separa vaporii de apa dupacare este livrat la instalatiile : uree granulata, carbonat de calciu. B.6 Extragerea purjeicontinue

Pentru a evita acumularea gazelor inerte, din circuitul de sinteza se extrage permanent ocantitate de gaz reactionat (purja continua). Dupa separarea amoniacului prin racire cuamoniac lichid si spalarea cu apa (in urma spalarii se obtine apa amoniacala) din gazul depurja este separat hidrogen printr-o tehnologie cu membrane. Hidrogenul rezultat estereciculat catre aspiratia compresorului de sinteza, iar gazele inerte (CH4 si Ar) se trimit lareformerul primar pentru combustie.B.7 Racirea cu amoniac

Racirea avansata a diverselor fluxuri tehnologice se realizeaza prin evaporareaamoniacului lichid. Vaporii rezultati sunt lichefiati prin comprimare si racire cu apa.C. CIRCUITE ANEXEC.1 Receptia gazului de combustie

Gazul de combustie pentru reformerul primar si supraincalzitorul de abur este preluatdin magistrala de gaz natural de Medias, iar pentru cazanele auxiliare din bara de gaznatural de Tazlau.C.2 Circuitul apei de racire

Apa de racire utilizata in diferite faze tehnologice este apa recirculata din instalatiaHammon.D. CIRCUITE TERMICED.1 Prepararea apei demineralizate degazate

Apa demineralizata necesara obtinerii aburului de inalta presiune trebuie sa continasub 0,02 ppm O2. Indepartarea oxigenului se realizeaza prin degazare (stripare cu abur) sitratare cu hidrat de hidrazina. Pentru mentinerea unui pH bazic se adauga amoniac.D.2 Circuitul apei de inalta presiuneD.3 Circuitul apei de joasa presiuneD.4 Circuitul de obtinere a aburului supraincalzit de 106 bariD.5 Circuitul de obtinere a aburului de 47 bari, 14 bari, 4 bari si 2 bariD.6 Circuitul de purja al cazanuluiD.7 Circuitele de obtinere a condensurilor :

- de abur;- de turbina ;- tehnologic;- stripat.

Schema bloc a fluxului tehnologic de obtinere a amoniacului este prezentata in Figura 1


21

Fig. nr.1 Schema bloc a fluxului tehnologic de obtinere a amoniacului


22

8.1.2 INSTALATIA UREE GRANULATAInstalatia de uree granulata a intrat in functiune in anul 1974. Procedeul de fabricatie

este Stamicarbon cu recirculare totala. Capacitatea de productie proiectata este de 300.000tone/an uree granulata este asigurata de doua linii de fabricatie:

- Circuitul tehnologic principal- Circuite auxiliare

A. Circuitul tehnologic principalA.1 Receptia si comprimarea dioxidului de carbonA.2 Receptia si comprimarea amoniacului lichidA.3 Sinteza ureei

Sinteza ureei are loc la presiune ridicata cu formarea intermediara a carbamatului deamoniu (NH4COONH2).

Reactia globala care sta la baza ureei este :CO2 + 2NH3 = CO(NH2)2 +H2OFaza lichida rezultata in urma sintezei are un continut de 62,3 - 65% uree.

A.4 Preincalzirea si separarea produsilor de reactiePrin destinderea in 2 trepte a fazei lichide are loc descompunerea carbamatului

netransformat obtinandu-se o solutie de 70-73% uree :NH4COONH2=CO2 + 2NH3Faza gazoasa rezultata se trimite la coloana de spalare.

A.5 Concentrarea solutiei de ureeConcentrarea solutiei de uree se realizeaza in doua trepte :

- tr. 1 pana la o concentratie de 96-97% uree ;- tr. 2 pana la o concentratie de 99,7% uree.

Faza gazoasa obtinuta se trimite la codensare. Condensul obtinut este utilizat ca apade adaos in condensatoarele de carbamatA.6 Granularea topiturii de uree

Granularea se realizeaza prin pulverizarea topiturii de uree intr-un turn de granularesi racirea granulelor de uree cu aer care circula in contracurent.A.7 Dezpozitarea ureei in depozitul de uree vracA.8 Ambalarea ureei granulateB. Circuite auxiliareB.1 Condensarea si absorbtia fazei gazoase

Procesul are loc intr-o coloana de spalare a fazei gazoase utilizand un amestec deamoniac lichid si apa amoniacala.B.2 Condensarea gazelor amoniacale rezultate din coloana de spalareB.3 Receptia si comprimarea carbamatului de inalta presiune

Carbamatul de amoniu obtinut in blazul coloeanei de spalare este comprimat si trimis incoloana de sinteza.B.4 Absorbtia si condensarea gazelor de carbamatB.5 Receptia si compresia carbamatului de amoniu de joasa presiune

Solutia de carbamat de joasa presiune este trimisa in blazul coloanei de spalare.B.6 Desorbtia gazelor din apa amoniacala

Schema bloc a instalatiei de obtinere a ureei granulate este prezentata in Figura nr. 2.:


23

Fig. 2 Schema instalatiei de obtinere a Ureei granulate


24

In instalatia de uree granulata se poate realiza si ingrasamant lichid Urean 32.Scopul instalatiei este de a produce un ingrasamant lichid cu un continut de 32% azot.

Descriere proces tehnologic: Solutia de uree cu o concentratie de 70- 72% dozata cu ajutorulpompelor si masurata cu un debimetru este introdusa in reactorul de amestecare. In acelasi timpdin alt vas se dozeaza solutie de azotat de amoniu 92-93%(produs SC Agro-Fertil SRL).

Concomitent cu introducerea solutiei de azotat si uree in reactorul amestecator seintroduce si solutie de ingrasamat lichid - Urean 32. Din reactorul amestecator iese ingrasamatlichid( 32% azot) care este racit intr-un schimbator de caldura multitabular, dupa care este trecutintr-un vas unde are loc corectia de pH cu acid azotic diluat 47%( produs SC Agro-Fertil SRL) siadaugarea de inhibitor de coroziune. Din acest vas ingrasamantul lichid poate fi trimis la rampa deincarcare cisterne sau depozitat intr-un rezervor de 2000 m.c.( fosta locatie a gazometrului deCO).

Rezervorul de depozitare Urean 32 este un vas cilindric vertical cu Dn = 15 m si H = 11 m,construit din otel inoxidabil W4541. Rezervorul este asezat pe un suport de beton protejat cu tablade inox si este prevazut cu o cuva de retentie betonata si protejata anticoroziv. Pentru a asigura ocapacitate de retentie mai mare, cuva este legata intr-un traseu direct cu cuva de retentie de larezervoarele de acid azotic.

In Figura 3 este prezentata schema bloc a instalatiei de fabricare Urean 32:

Fig. 3 - Schema bloc a instalatiei de fabricare Urean 32


25

8.1.3 INSTALATIA DE CARBONAT DE CALCIUInstalatia de obtinere a carbonatului de calciu precipitat a intrat in functiune in anul 1978.Capacitatea de productie proiectata este de 20.000 tone/an. In prezent instalatia

este stare de conservare.Procesul tehnologic de obtinere a carbonatului de calciu precipitat cuprinde

urmatoarele faze :a.Receptia si compresia dioxidului de carbon

Dioxidul de carbon preluat din gazometru este purificat si comprimat la 45 ata.b.Receptia, depozitarea si transportul varuluic.Hidratarea varului

Procesul de hidratare a varului se desfasoara dupa reactia :CaO + H2O = Ca(OH)2 + 15,2 kCalDupa hidratare se obtine o suspensie cu un continut de 20% CaO.

d.Clasarea laptelui de varSuspensia de lapte de var este supusa unor operatii de clasare (o sitare si

2 hidrociclonari) in scopul eliminarii reziduurilor solide si obtinerii unor suspensii fine.e.Maturarea

In aceasta faza are loc desavarsirea procesului de hidratare.f. Carbonatarea laptelui de var

Prin reactia dintre laptele de var si dioxidul de carbon gazos se formeaza suspensiade carbonat de calciu cu o concentratie de 15% :

Ca(OH)2 + CO2 = CaCO3 + H2Og.Sitare suspensie de carbonat de calciu

Suspensia de carbonat de calciu, obtinuta in urma carbonatarii, se siteaza pentruinlaturarea crustelor formate in coloana de carbonatare.h. Corectia pH-ului suspensiei

Se realizeaza prin barbotare de dioxid de carboni. Filtrarea suspensiei

Pe filtre rotative se separa turta de carbonat de calciu de apele mume.j. Uscarea carbonatului de calciu

Uscarea are loc in turbouscatoare polietajate, pe seama gazelor fierbinti provenite dela arderea gazului metan.k. Macinarea - selectarea carbonatului de calciu uscat

Macinarea are ca scop dezaglomerarea carbonatului de calciu uscat. Pulbereaobtinuta este separata de aer in bateriile de cicloane si filtrele cu saci.l. Ambalarea carbonatului de calciu

Produsele se ambaleaza in saci de hartie sau polietilena.m. Depozitarea carbonatului de calciu

Se face intr-un depozit inchis prevazut cu rampa de incarcare.In Figura 4 este prezentata schema instalatiei de obtinere a carbonatului de calciu:


26

Fig. nr. 4 - Schema instalatiei de obtinere a carbonatului de calciu


27

8.2 INSTALATII SI ACTIVITATI CONEXE8.2.1 INSTALATIA DE DEMINERALIZARE II

Instalatia Demineralizare II a intrat in functiune in anul 1975 si deserveste fabricilede amoniac si uree granulata. In instalatia Demineralizare II se realizeaza atatdemineralizarea apei brute cat si tratarea condensului de turbina.

Capacitatea de productie proiectata este :-125 m3/h pentru o linie de demineralizare (4 linii);- 30 m3/h pentru o linie de condens (3 linii).

Fazele procesului tehnologic de obtinere a apei demineralizate sunt:A. Fazele procesului tehnologic de obtinere a apei demineralizateA.1 Coagulare - decantare

Sistemul de coagulare-decantare este destinat limpezirii apei proaspete prinadaugare de coagulanti, Al2(SO4)3. Apa limpezita din decantor se acumuleaza in bazinulde apa bruta.A.2 Comprimarea apei brute

Apa bruta este comprimata pentru realizarea transportului prin filtre pana la fazade decarbonatare.A 3 Filtrarea mecanica

Prin trecerea apei brute prin stratul de nisip cuartos, din filtrele mecanice se obtineapa complet limpezita.A.4 Indepartarea cationilor

In filtrele cationice tr. I si tr. II, cu masa ionica puternic acida, se retin cationiisarurilor disociate :

- in tr. I: cationi trivalenti (Fe3+; Al3+) si bivalenti (Ca2+ si Mg2+);- in tr. II: cationi monovalenti: N+; K+.

A.5 Decarbonatarea apeiIndepartarea dioxidului de carbon din apa decantionata se realizeaza prin aerare

intr-un turn de degazare. Datorita suprafetei mari de contact apa-aer, dioxidul de carbon sedesoarbe.A.6 Comprimarea apei decarbonatateA.7 Indepartarea anionilor

Are loc in filtrele anionice cu masa ionica slab bazica si masa ionica puternic bazica.Pe rasina slab bazica se retin anionii proveniti din descompunerea acizilor tari

(SO42-, Cl-), iar pe rasina puternic bazica se retin anionii acizilor slabi (HsiO3-, HC O3-).A.8. Purificarea finala

In scopul unei purificari inainte, apa demineralizata trece printr-un filtru mixt carecontine un amestec de cationit puternic acid si anionit puternic bazic.A.9 Stocarea apei demineralizateA.10 Livrarea apei demineralizate

Gazul de sinteza se comprima la 260 bari dupa care este trimis in instalatia desinteza a amoniacului.B. Fazele procesului tehnologic de tratare a condensuluiB.1 Decantionarea condensului de turbina

Dupa racire, condensul trece prin filtrele cationice pentru retinerea cationilor.B.2 Purificarea finala a condensului de turbina

Se realizeaza in filtrele mixte. In cazul depasirii conductivitatii maxim admise,condensul este dirijat in bazinul de apa bruta.C. Circuite tehnologice auxiliareC.1 Comprimarea aerului de proces

Aerul este aspirat din atmosfera, comprimat si distribuit spre :- Reteaua de barbotare din bazinul de ape uzate- Circuitele de regenerare - afanare.

C.2 Dozarea acidului clorhidric pentru regenerariSe prepara solutia de HCl 5-7% necesara regenerarii masei anionice.


28

C.3 Dozarea NaOH pentru regenerariSistemul este destinat prepararii solutiei NaOH 2-5% in vederea regenerarii

masei anionice.C.4 Neutralizarea si expeditia apelor reziduale

Apele folosite pentru spalarea si regenerarea acida sau bazica a filtrelor suntdrenate in reteaua de canalizare si trimise in bazinul de ape reziduale unde se amesteca,prin barbotare de aer, si se neutralizeaza reciproc. Pentru obtinerea unui pH neutru seadauga HCl sau NaOH. Apele reziduale neutralizate se expediaza in reteaua de apeconventional curate.

In Figura 5 este prezentata schema instalatiei de Demineralizare II:


29

Figura nr. 5 Schema instalatiei de demineralizare II


30

8.2.2 GOPODARIA DE APA NR. 2 (INSTALATIA HAMMON)Intrata in functiune in anul 1974, instalatia Hammon asigura apa de racire

pentru instalatiile de amoniac, uree granulata si carbonat de calciu. A fost proiectata saasigure :

-14070 m3/h apa de racire pentru instalatia de amoniac- 6600 m3/h apa de racire pentru instalatiile de uree granulata si carbonat de

calciu.Apa de racire parcurge un circuit inchis. Din bazinul turnurilor Hammon, apa de racire

este trimisa ptin intermediul a 3 conducte (bare) la instalatia de amoniac si prin douaconducte (bare) la instalatia de uree granulata. Din conducta nr. 2 pentru uree sealimenteaza cu apa de racire carbonatul de calciu.

Dupa ce preia caldura din diferite puncte al instalatiilor mentionate, apa este dirijata lapartea superioara a celor 6 celule de racire cu tiraj fortat. Tirajul este asigurat de ventilatoarede la partea superioara a turnurilor. Completarea nivelului in bazinul turnurilor Hammon seface cu apa proaspata din canalul UHE sau din centura de apa industriala a societatii, dupa ofiltrare mecanica.

Pentru a evita acumularea impuritatilor mecanice, o parte din zestrea de apa (cca. 1700m3/h) se filtreaza prin 6 filtre dupa care este reintrodusa in circuitul de racire.

In Figura 6 este prezentata Instalataia Hammon:


31

Figura nr. 6 Schema Instalatiei Hammon


32

8.2.3 Ateliere de reparatii si intretinereAtelierele de reparatii, intretinere si verificare aparatura, conform organigramei -

decizie 47/2006 sunt structurate astfel :a. Sectia reparatii mecanice:

- Atelier reparatii ammoniac;- Atelier reparatii uree;- Atelier reparatii AN/CAN;- Atelier mecanic general( operatii de turnare, racire, grunduire).

b. Sectia electro-energetica:- Atelier exploatare instalatie electrica 6 V:- Laborator verificari PRAM;- Atelier electric 0,4 v (ateliere TH - Amoniac, Uree - AN/CAN).

c. Sectia automatizari:- Atelier central;- Atelier amoniac/uree;- Atelier acid azotic - AN/CAN.

9. INSTALATII PENTRU RETINEREA, EVACUAREA SI DISPERSIAPOLUANTILOR IN MEDIU

9.1 AERInstalatiile si echipamentele pentru colectarea si dispersiea gazelor reziduale, pentru

reducerea emisiilor de pulberi, pe tipuri de instalatii, sunt prezentate in Tabelul nr. 6 :

Tabelul nr. 6Instalatia/ Sursa

punctiforma de emisieNr.

buc.Inaltimea de

emisie(m)

Diametrulinterior

(m)

Utilajul decolectare

si dispersie

Nr.buc.

Amoniac Salgitter- cos evacuare gaze arse dela reformerul primar sisupraincalzitor- cos evacuare gaze arse de

la cazanele auxiliare

1

2

26

30

3,45

2,6

Ventilator

Ventilator

2

4

Uree granulata- cos evacuare aer rezidual dela turnurile de granulare- cos evacuare gaze reziduale

de la scruberul de amoniac

6

2

50

30

1,7

0,068

Ventilator 6

Carbonat de calciu- cos de evacuare gazereziduale de la uscare CaCO3- cos de evacuare aer uzat dinfaza racire-separare - sistemde desprafuire(fig. 7)

4

2

2

28

22

1,1

0,25 Ventilator

4

2


33

Figura nr. 7 Schema sistemului de desprafuire si evacuare a aerului uzat

Operatorul are obligatia reducerii emisiilor de pulberi prin:- Cuantificarea surselor de emisie a pulberilor pentru a identifica emitentii

principali in fiecare caz specific;- Reducerea la minim a emisiilor de pulberi la manipularea substantelor solide

(a ingrasamintelor, incarcare-descarcare catalizator, uscare, etc), prin aplicarea unor bunetehnici de gospodarire si control;

- Folosirea de echipamente pentru reducerea emisiilor de pulberi.


34

9.2 APA9.2.1 Instalatia de stripare-neutralizare ioni de amoniu

Instalatia de stripare are ca scop recuperarea de amoniu din apele rezidualeprovenite din instalatia de uree granulata, prin stripare cu abur.

In instalatia de stripare sunt trimise numai apele amoniacale (ape chimic impure)provenite din instalatia de uree granulata sub forma de condens de proces.

Apele de spalare platforme amoniac-uree granulata sunt trimise direct la bazinele deneutralizare.

Condensul de proces tehnologic provenit din instalatia de uree granulata este stocatintr-un bazin subteran.

Din bazinul subteran, condensul de proces cu un continut de NH4+ = 50 g/l si uree = 4g/l este trimis cu ajutorul unei pompe centrifuge in coloanele de stripare. In functie decantitatea de condens (se functioneaza cu o linie sau cu doua in instalatia de ureegranulata) vor functiona o coloana sau doua de stripare. Rezervorul subteran este legatde un rezervor de stocaj care preia o parte din condens in functie de cantitatea decondens ce este trecuta prin instalatia de stripare. Din rezervorul subteran, condensul cutemperatura de 50C este trimis intr-un schimbator de caldura prin care circula incontracurent cu apa desorbita ce vine din coloana de stripare de la partea superioara sicircula in contracurent cu aburul introdus pe la baza coloanei.

Apa desorbita cu temperatura de 100-105C, cu un continut de NH4+ = 250 mg/l siuree = 400 mg/l, iese pe la partea inferioara a coloanei de stripare si intra in schimbatorulde caldura in care are loc incalzirea condensului ce va intra la stripare. Apa desorbita,la temperatura de 70-75C, este trimisa la bazinele de neutralizare si de aici la canalulcolector. Pe la partea superioara a coloanei de stripare iese faza gazoasa cu temperaturade 95-98C si un continut de 5-6% NH3. Faza gazoasa trece printr-un prim condensatorunde circula in contracurent cu apa si se raceste la 90C. Din condensator faza gazoasaintra intr-un separator de picaturi unde se separa refluxul care este reintrodus in coloanade stripare pe la partea superioara. Faza gazoasa trece in continuare prin al doileacondensator unde se raceste cu apa pana la 20-40C rezultand apa amoniacala de 10-15%. Apa amoniacala cu 10-15% amoniac este trecuta prin concentrator, unde apaamoniacala este concentrata prin injectie de amoniac gazos. Apa amoniacala este trimisain rezervoarele de apa amoniacala.

Schema instalatiei de stripare - neutralizare este prezentata in Figura nr. 8:


35

Figura nr. 8 - Schema instalatiei de stripare - neutralizare


36

9.2.2 Bazin de decantare pentru efluentul fabricii de carbonat de calciuInstalatia de carbonat de calciu este prevazuta cu bazin de decantare care preia

efluentul rezultat din procesul tehnologic. Efluentul fabricii de carbonat de calciu provinedin doua canale colectoare :

- canal obiectiv 302 care preia apele provenite din apele de racire pompe,scapari suspensii la presetup, clasarea suspensiei de carbonat de calciu, spalari vase siplatforme ;

- canal obiectiv 303 care preia ape provenite din spalari platforme.Bazinul de decantare are doua compartimente avand un volum util de 180 m3, cele

doua compartimente pot functiona alternativ.In compartimentul I are loc sedimentarea particolelor mari din solutiile de CaO3

si Ca(OH)2. Dupa sedimentare, prin intermediul unui deversor apele limpezi trec incompartimentul II de limpezire si de acolo in canalul colector de ape reziduale. Periodicbazinul se curata de slam (depunerile de sedimente). In apele limpezi ce se evacueazala canal se urmareste pH-ul si continutul de suspensii.

Schema bloc a bazinului de decantare pentru efluentul fabricii de CaCO3 esteprezentata in Figura nr. 9:

Figura nr. 9 Schema bloc a bazinului de decantare


37

9.2.3 Bazin de neutralizare a efluentilor Instalatiei de Demineralizare IISursele de ape chimic impure din instalatia Demineralizare II sunt:

- ape de la spalari filtre mecanice ;- ape chimic impure rezultate in urma regenerarilor si spalarilor filtrelor anionice,

cationice si mixte ;- ape reziduale din spalari platforme, pompe ape nocive, pompe reactivi si depozit

reactivi.Apele chimic impure deversate in bazinul de neutralizare pot fi cu carcater acid sau

bazic in functie de tipul filtrelor ce sunt regenerate si/sau spalate. Pentru o amestecare sineutralizare buna a apelor chimic impure evacuate in bazin, acesta este prevazut cu un sistemde barbotare aer. Corectia pH-ului apelor chimic impure se face cu acid clorhidric sauhidroxid de sodiu. Amestecarea si dozarea corecta a reactivilor in bazin duce la obtinereaunor ape ce pot fi deversate in canalizarea de ape conventional curate (pH = 6,5 - 8,5 si Cl- =300 mg/l).

Schema bloc a fluxului tehnologic pentru bazinul de neutralizare aferent InstalatieiDemineralizare II este prezentata in Figura nr. 10:

Figura nr. 10 Schema fluxului tehnologic pentru bazinul de neutralizare de la Instalatia Demineralizare II


38

9.3 SOLDotarile si amenajarile pentru protectia solului si subsolului sunt prezentate in

Tabelul nr.7:

Tabelul nr. 7Nr.crt

Sectorul de activitate/Sursa de poluare

Masuri, dotari si amenajari pentru protectiasolului si subsolului

1 Amoniac SalzgitterTanc amoniac TK 251

Spalare gaz de sintezacu lesie Benfield

Utilaje dinamice

- cuva betonata de retinere a NH3 in caza de avarie- retea de inundare a cuvei cu apa- 2 pompe submersibile de evacuare a apelor uzate incaz de avarie- circuit inchis- colectarea eventualelor scapari in vasul TK 102 (cuvabetonata)- scaparile de ulei sunt colectate in recipiente metalice

2 Uree granulata Stocare aldehida formica

Compresie si recirculare

Rezervoare apaamoniacala

- rezervorul de formol este amplasat pe o platformaplacata antiacid cu canale de scurgere si colectareaeventualelor scapari- pardoseala din ciment cu santuri de colectare aeventualelor scapari- amplasat pe o platforma betonata

3 Carbonat de calciu Pompe centrifuge detransport Coloane de carbonatare simaturare Depozit de produs finit

- dotate cu canale colectoare din beton, directionate catrebazinele decantoare- rampa metalica pentru incarcare auto

- rampa din beton pentru incarcare CFR4 Demineralizare II

Depozit de reactivi (HCl siNaOH)

- rampa de descarcare si rezervoarele de stocare suntamplasate pe o platforma placata antiacid


39

10. CONCENTRATII DE POLUANTI ADMISE LA EVACUAREA IN MEDIULINCONJURATOR, NIVEL DE ZGOMOT

10.1 AER10.1.1. Emisii punctiforme, dirijate

Poluan!ii principali emisi in aer sunt cei proveniti din principalele procese tehnologicesi din arderea combustibilului (gaz metan) la centrala termica.

Punctele de emisie si poluantii posibili a fi emisi in aer sunt prezentati in Tabelul nr. 8:

Tabelul nr. 8

Sursa deemisie/proces

Punctulde emisie

Debitgaze

(mc/h)Poluant

VLE*conformlegislatieinationale

Ordin462/93

Medii orare(mg/Nmc)

VLE**conform BAT

pentruinstalatiileexistente

Medii zilnice(mg/Nmc)

NOx 350SO2 35CO 100

Cos(1buc.)(H= 26 m,D=3,45 m)

330.981

Pulberi 5NOx 350SO2 35CO 100

Instalatia deAmoniac- Ardere in

supraincalzitor

- Ardere incazanele auxiliare

Cos(2buc.)(H= 30 m,D=2,46 m

115.197

Pulberi 5NH3 30

Cos(6buc.),(H= 50 m,D= 1,7 m)

900.000Pulberi 50

Instalatia deUree granulata

- Granulare

- Spalare scruberamoniac

Cos(2buc.),(H= 30 m,D= 0,68 m)

993,6 NH3 30

NOx 500SO2 500

Cos(4buc.)(H= 28 m,D= 1,1 m)

8.255

Pulberi CaCO3 50

Instalatia deCaCO3- Uscare

- Racire-separareCos(2buc.)(H= 22 m,D= 0,25

m)2.990 Pulberi CaCO3 50

VLE* sunt exprimate in mg/Nmc, la un continut de O2de 3% in gazele rezidualesi sunt valabile pana la 30.10.2007.

VLE** sunt valabile de la 30.10.2007.


40

10.1.2 Emisii nedirijateSe considera emisii nedirijate, emisiile care au loc de pe o suprafata variabila

emitatoare, sunt dispersate si necontrolabile.Emisiile nedirijate reprezinta acele evacuari de poluanti in atmosfera care au loc in

timpul operatiilor de incarcare - descarcare a rezervoarelor de materii prime, materiale sauproduse finite (cum ar fi amoniacul), in timpul operatiunilor de manevrare a materialelorpulverulente (uree) sau datorita scaparilor accidentale ale racordurilor instalatiilor.

Principalii poluan!i sunt amoniacul, oxizii de azot si pulberi care trebuie sa respectelimitele din Ordinul MAPM nr. 592 din 06.05.2002 privind aprobarea Normativului privindstabilirea valorilor limita, a valorilor de prag si a criteriilor si metodelor de evaluare a dioxiduluide sulf, dioxidului de azot si oxizilor de azot, pulberilor in suspensie (PM10 si PM2,5),plumbului, benzenului, monoxidului de carbon si ozonului in aerul inconjurtor.

Masuri necesare pentru prevenirea sau reducerea emisiilor fugitive:- desfasurarea planificata a activitatilor de intretinere si reparatii;- controlul planificat al etanseitatii utilajelor si echipamentelor;- interventia rapida in cazul depistarii pierderilor necontrolate de noxe in atmosfera.

10.2 APAValorile maxim admise la indicatorii de calitate ai apelor chimic impure, ape conventional

curate, ape pluviale si ape menajere, evacuate de SC GA-PRO-CO CHEMICALS SRLSavinesti la canalizarea SC FIBREXNYLON SA Savinesti, conform contractului si autorizatieide gospodarire a apelor, sunt prezentate in Tabelul nr. 9:

Tabelul nr. 9Categoria apei Incercarea executata U.M. Valori

maximeadmisibileconformcontract

Metoda de analiza

pH unit pH 6,5-8,5 SE ISO 10523-97

Materii in suspensii mg/dm3 60 STAS 6953-81Consum biochimicde oxigen (CBO5) mgO2/ dm

3 20 SR EN 1899/2 -2002

Consum chimic deoxigen (CCO-Cr) mgO2/ dm

3 70 SR ISO 6060-96

Azot amoniacal mg/dm3 3,0SR ISO 5664:2001SR ISO 7150/1-2001

Azotiti mg/dm3 2,0 SR EN 26777:2002

Azotati mg/dm3 25SR ISO 7890/1 -98SR ISO 7890/2:2000SR ISO 7890/3:2000

Cianuri totale mg/dm3 0,015 SR ISO 6703/1-1998SR ISO 6703/2-2000Cloruri mg/dm3 500 SR ISO 9297/2001Sulfati mg/dm3 400 STAS 8601 - 70Substante extractibile

petrol

mg/dm3 20 SR 7587-96

Produse petroliere mg/ dm3 5,0 SR 7877/1 - 95SR 7877/2 - 95

Ape chimicimpure, apeconventionalcurate, apepluviale si

apemenajere

Rezidiu filtrat mg/dm3 2000


41

Pentru a reduce emisiile in apa, operatorul trebuie sa aplice unele masuri, cum ar fi:- sa aplice un program de gospodarire a apei pentru reducerea evacuarilor;- sa implementeze masuri de buna gospodarire prin:

- reducere la minin a volumului de apa folosita in instalatie;- aplicarea tehnicilor de reducere a nivelului de apa reziduala produsa la

fiecare activitate;- reducerea la minin a contaminarii apei prin:

- aplicarea a unei bune gospodariri la functionarea si intretinerea regulataa facilitatilor existente;

- aplicarea prevenirii si controlului scurgerilor;- aplicarea tehnicilor de reducere a contaminarii apei reziduale la fiecare

proces.Calitatea apei subterane din zona de operare a SC GA-PRO-CO CHEMICALS SRL

SavinestiConform Raportului de amplasament(in urma investigatiilor efectuate in luna iunie

2006), apa subterana este impurificata fata de calitatea impusa de Legea 458/2002completata si modificata cu Legea nr. 311/2004 privind calitatea apei, cu poluatiispecifici activitatii de fabricare a ingrasamintelor chimice, desfasurata anterior peamplasament: azot amoniacal (amoniu), azotati, azotiti,incarcarea organica exprimata prinCCOCr, pH.

Se poate afirma ca freaticul existent in perimetrul Platformei Industriale Savinesti siPlatformei S.C. AZOCHIM S.A. unde-si desfasoara activitatea si S.C. GA-PRO-COCHEMICALS S.R.L., a suferit in timp un proces de poluare cu compusi anorganici cu azot,sulfati, compusi organici si ioni de calciu. Aceasta degradare a calitatii panzei freatice sedatoreaza activitatilor desfasurate de cca. 40 de ani de operatorii industriali si se mentine si incontinuare. Nu poate fi definit insa aportul adus la poluarea existenta de catre fiecare operatorcare a lucrat sau inca lucreaza pe platforma, fiind practic imposibil de stabilit raspunderile cele-ar reveni.

Operatorul are obligatia protejarii apei subterane prin masuri adecvate, astfel incatpentru indicatorii specifici activitatii actuale, sa nu se depaseasca valorile inregistrate ladata autorizarii; se vor considera ca valori de referinta datele cuprinse in documentatia desustinere a solicitarii.

Ca masuri de protectie a apei subterane, amintim:- respectarea instructiunilor de lucru la fiecare loc de munca;- respectarea instructiunilor de intretinere si exploatare a instalatiilor, utilajelor,

mijloacelor de transport si a celorlalte active din dotare;- exploatarea corecta a instalatiilor de captare, tratare si transport a apei, precum

si a sistemelor de colectare, epurare si evacuare a apelor uzate;- desfasurarea activitatii de productie si a activitatilor auxiliare in conditii de

siguranta pentru a reduce la minim pierderile de substante si a utiliza eficient resursa de apa;- respectarea programelor de revizii si reparatii a instalatiilor, rezervoarelor,

sistemelor de retele si canalizare, precum si aplicarea masurilor care se impun in urmaverificarilor si reviziilor efectuate;

- intretinerea in stare de functiune a puturilor de observatie a calitatii apeisubterane.10.3 SOL

Conform Raportului de amplasament, solul de pe amplasamentul de operare prezintao poluare istorica locala, cu continut ridicat ioni amoniu, azotati, comparativ cuprevederile Ordinului MAPPM nr.756/1997 si comparatiilor cu o proba martor din solneinfectat, pentru categoria de teren cu folosinta mai putin sensibila.

Poluarea istorica a solului se inregistreaza ca urmare a desfasurarii activitatilorspecifice industriei chimice anorganice in cadrul platformei chimice de fabricare aingrasamintelor;


42

Operatorul are obligatia protejarii solului prin masuri adecvate, astfel incat pentruindicatorii specifici activitatii actuale, sa nu se depaseasca valorile inregistrate la dataautorizarii; se vor considera ca valori de referinta datele cuprinse in documentatia desustinere a solicitarii.

10.4 ZGOMOTSursele de zgomot si vibratii din instalatiile SC GA-PRO-CO-CHEMICALS SRL sunt

multiple si sunt generate de motoare, masini si echipamente care au elemente rotative infunctiune. Dintre acestea se pot aminti :

- ventilatoare si compresoare ;- turbogeneratoare ;- pompe dozatoare ;- utilaje de sfaramat si macinat (concasoare, mori);- aparate de ridicat, de transport si de manipulare ;- poduri rulante in magazii si depozite ;- freze, strunguri, ciocane, etc.

Limitele maxim admisibile pe baza carora se apreciaza starea mediului din punctde vedere acustic in zona unui obiectiv sunt precizate in STAS 10009-89 (Acustica urbana-Limite admisibile ale nivelului de zgomot) si prevad la limita unei incinte industrialevaloarea maxima de 65 dB.

11. GESTIUNEA DESEURILOR11.1 DESEURI PRODUSE, COLECTATE, STOCATE TEMPORAr

Functie de provenienta si natura lor, deseurile generate de activitatile S.C. GA-PRO-COCHEMICALS SRL, pot fi clasificate in:A. Deseurile tehnologiceA.1 Deseuri din activitatea productiva

Instalatia Amoniac Salzglitter- catalizatori uzati (NiO de la fazele de reformare primara, secundara si

metanizare, Fe-Cr - conversie de inalta temperatura, Cu-Zn - conversie de joasatemperatura, Co-Mo -dezoxigenare, ZnO - desulfurare, Fe2O3 - sinteza).

Catalizatorii uzati vor fi stocati in butoaie de PVC sau tabla depozitate in magaziade catalizatori uzati, aferenta Instalatiei Amoniac- in vederea valorificarii prin societati deprofil.

Instalatia Uree granulate- ambalajele uzate de polietilena, hartie vor fi depozitate in locuri bine stabilite

in vederea valorificarii prin societati de profil;- ureea granulata deseu rezultat din caderile de pe benzile transportoare

se recupereaza in ambalaje de polietilena pentru valorificare ca uree declasata (categoria IIsi III) sau este reintrodusa in fabricatie.

Instalatia Carbonat de calciu - instalatie in regim de conservare- reziduu solid de la etapa de hidratare - depozitare in buncar in vederea

eliminarii prin depozitare pe halda;- slam provenit de la etapa de clasare (hidrociclonare) - din bazinul decantor

eliminarea se poate face prin valorificare prin vanzare sau eliminare prin depozitare pehalda functie de calitate;

- steril si praf de var- reziduu solid provenit din etapele separare (sitaresuspensie), uscare, macinare si ambalare carbonat de calciu - colectare in depozit acoperitsi eliminare prin depozitare pe halda.

Instalatia Apa demineralizata- deseurile de masa ionica (cca. 88.8 t in 10 ani) vor fi colectate si

depozitate conform instructiunilor de lucru in vederea valorificarii prin societatea furnizoare. Utilaje dinamice pompe, compresoare, turbine


43

- uleiurile uzate se colecteaza selectiv in ambalaje metalice si se depoziteazain magazia de uleiuri uzate - in vederea valorificarii prin societati de profil.

A.2 Deseuri din activitatile de retehnologizare instalatii - reparatii, dezmembrareinlocuire si casare utilaje

-deseuri metalice feroase si neferoase;- mase plastice;- ulei uzat - de la compresoare si pompe aferente instalatiei de amoniac;- materiale de constructie;- banda de cauciuc uzata (de la benzi transportoare) - tarc acoperit;- anvelope uzate, acumulatori auto.

Conform afirmatiilor reprezentantilor autorizati ai societatii, deseuri cu continut de azbestsau PCB nu exista pe amplasamentul societatii.

Deseurile de fier vechi, aluminiu, inox, fonta si otel sunt depozitate in locuri specialamenajate neacoperite.

Uleiul rezultat se stocheaza in ambalaje metalice si apoi se depoziteaza controlat indepozitul de uleiuri uzate, urmand a fi valorificat.

Masele plastice se comercializeaza.A.3 Deseuri de ambalaje

Tipurile de ambalaje utilizate in activitatile proprii SC GA-PRO-CO CHEMICALS SRLSavinesti sunt:

- saci subtiri din polietilena (grosimea = 0,1 mm);- saci grosi din polipropilena (grosimea = 0,2 mm);- saci din hartie;- butoaie din PVC si tabla pentru catalizatori.

Modul de gospodarire a ambalajelorAmbalajele de polietilena si propilena se utilizeaza la ambalarea dubla a

ingrasamintelor chimice de tip uree granulata cu livrare catre beneficiari interni si externi.Aceste ambalaje se vor utiliza si la ambalarea carbonatului de calciu in momentul

pornirii acestei instalatii - in prezent in stare de conservare..Achizitionarea acestor ambalaje se va face in baza unor contracte de vanzare-

cumparare de la mai multi producatori din tara. Receptionate cantitativ si calitativ, ambalajeleintra in gestiunea serviciului Desfacere-Ambalare, unde sunt depozitate in depozitele proprii.

Sectorul ambalare al instalatiei uree granulata este dotat cu linii de ambalare, cantarire,manipulare si incarcare direct in mijloacele de transport auto si/sau CFR in vedereaexpedierii la beneficiari, astfel incat in functionare normala nu produce deseuri de ambalaje.

Ambalajele deteriorate, in mod cu totul accidental, se reutilizeaza la ambalareadeseului de hartie trimis la REMAT de serviciul Administrativ.

Butoaiele goale de PVC provenite de la catalizatori se reutilizeaza in AZOCHIM sau sevalorifica prin REMAT.

Protectia mediului va fi asigurata prin desfasurarea activitatii de gestionare aambalajelor in conformitate cu procedura specifica pentru aceasta activitate.B. Deseuri menajere

La nivelul intregii platforme SC GA-PRO-CO CHEMICALS SRL exista 7 cuve dedepozitare a deseurilor menajere, amplasate n urmatoarele zone:

Instala!ia Demineralizare I; Centrala Termica; Instala!ia de Acid azotic; Instala!ia de Azotat de amoniu/Nitrocalcar (2 cuve); Depozitul de ammoniac; Tancul TK 251.

Aceste incinte destinate deseurilor menajere deservesc in prezent S.C. AGRO FERTILS.R.L Savinesti.


44

SC GA-PRO-CO CHEMICALS SRL este o societate nou infiitata si nu a generat pana laaceasta data deseuri menajere. Societatea va incheia un contract propriu de preluare adeseurilor menajere cu Primaria comunei Savinesti ce detine Halda de gunoi orasenesc dinzona.

Pentru reducerea impactului deseurilor asupra mediului operatorul are unele obligatii:- evitarea producerii deseurilor, in cazul in care acesta nu poate fi evitat

PROIECT - GA-PRO-CO CHEMICALSgaproco.ro/Autorizatie integrata de mediu.pdf · PROIECT AUTORIZAŢIE...

Documents

Transcript of PROIECT - GA-PRO-CO CHEMICALSgaproco.ro/Autorizatie integrata de mediu.pdf · PROIECT AUTORIZAŢIE...