DofinilioApIicaliiencmenul3ein!cnrcere n luminii inme3iul 3in cnre neni!,n!unci cnn3 in!nlne!e unrnfn!n 3e ennrnre 3in!re 3cun me3ii 3iferi!e enume!e reflexin luminii.ecnrece 3rumul unei rnze 3e luming nu 3enin3e 3e enul ei 3e nrcnnanre , imnainen 3in fiaurg ncn!e fi ccni3ern!gizcr i izcrul imnaine. Jele 3cug nunc!e , ciec! i imnaine e numec nunc!e ccnuan!e.Imnainen unui nunc! cxinu!g cu nu!crul unui i!em cn!ic e nume!e renlg, n!unci cnn3 e cxine 3in in!erecxin rnzelcr 3e luming i ir!unlg 3ncg e cxine 3in in!erecxin nrelunairilcr nce!cr rnze.ncg c rnzg 3e luming nunae ln unrnfnxn 3e ennrnre3in!re 3cug me3ii, en e n!cnrce n me3iul 3in cnre n eni! cAimnn3u-i3irecxin 3e nrcnnanre. encmenul e nume!e reflexie.$#

7ic!nxii:I~ncrmnln ln unrnfnxn 3e ennrnre5I~rnzn inci3en!gIK~rnzn reflec!n!gi~unaAi 3e inci3enxgr~unaAi 3e reflexieeaile reflexiei un!: ) rnzn inci3en!n, ncrmnln i rnzn reflec!n!n e anec in ncelni nlnn;z) unaAiul 3e reflexie e!e eanl cu unaAiul 3e inci3en!n.&necri, reflexin e nrc3uce fgrg refrncxie. Ace! fencmen enume!ereflexin!c!nlg i enrc3ucen!uncicnn3luminn!rece3in!r-un me3iu cu in3ice 3e refrnc!ie mni mnre {ex.nnn),in!r-unulcuin3ice3erefrnc!iemnimic{ner), nen!ruunnnumi!unaAi3einci3en!n numi! unaAi limi!n {l) r ~ ?^, rnzn refrnc!n!n nnn33irec!in unrnfe!ei 3e ennrnre 3in!re cele 3cun me3ii.&naAiul limi!n e cnlculenzncu fcrmuln12sin33 !7in inte72ediul 7eIlexiei totale se pot t7ans2ite se2nale TV,7adio, inte7net, p7in Iib7e optice, chia7 daca acestea nu sunt d7epte RefIexia totaIa este un fenomen optic care are loc atunci cand o radiatie electromagnetica atinge limita dintre doua medii cu indici de refractie diferiti,la un unghi cu normala la suprafata de separatie mai mare decat un unghi limta,numit unghi critic.Cu rosu, incidenta unei raze la suprafata de separatie la un unghi mai mic dect unghiul critic.. Cu albastru, incidenta la un unghi mai mare dect unghiul critic . ibrele optice sunt folosite pe scar larg n domeniul telecomunicaiilor, unde permit transmisii pe distane mai mari i la largimi de banda mai mari dect alte medii de comunicaie. umina este dirijat prin miezul fibrei optice cu ajutorul reflexiei interne totale. Aceasta face fibra s se comporte caghid de unda. ibrele care suport mai multe ci de propagare sau moduri transversale se numesc fibre multimodale (MM, iar cele ce suport un singur mod sunt fibre monomodale (SM. Dac lo uili alonl Ia o singu7 fil7 oplic o s vozi c a7o u72loa7oIo p7liW2iozuI - conl7uI sulli7o aI fil7oi po undo ci7cuI Iu2ina:WLnvoIisuI- 2alo7iaIuI oplic din afa7 ca7o Lnconjoa7 2iozuI si 7ofIocl Iu2in Lnapoi Ln oI:W2odiuI p7oloclo7- LnvoIis do pIaslic ca7o p7olojoaz fil7a do sl7icaciuni si u2ozoaIa. Tohnic vo7lind, l7ans2isia daloIo7 p7in fil7a oplica so lazoaza po convo7sia i2puIsu7iIo7 oIocl7ico in Iu2ina. Acoasla oslo apoi l7ans2isa p7in 2anunchiu7i do fil7o oplico pana Ia doslinalio, undo oslo 7oconvo7lila in i2puIsu7i oIocl7ico. glinzile sunt elemente optice cu suprafete metalizate care au proprietatea de a reflecta lumina. n functie de forma suprafetelor reflecttoare exist mai multe tipuri de oglinzi: plane, sferice, parabolice.efinitieApIicatii#efractia luminii este fenomenul de schimbare a directiei de propagare a luminii atunci cnd traverseaz suprafata de separatie a dou medii.otatii:i = unghi de incidentr = unghi de refractieN = normala S = raza incidenta # = raza refractata Raza de Iumin incident, raza de Iumin refractat si normaIa n punctuI de incident sunt copIanare RaportuI dintre sinusuI unghiuIui de incident si sinusuI unghiuIui de refractie este o constant specific unei perechi de medii dateunde:n - este indiceIe de refractie reIativ aI mediuIuifat de mediuI n - este indiceIe de refractie absoIut aI mediuIui Pentru mediuI , respectiv mediuIavem: n c/ vn c/ vAtunci:si Iegea refractiei se poate scrie:ac n > n r < i,raza refractat se apropie denormaIac n < n r > i, raza refractat se departeazde normaIraz incident pe o suprafat care separ dou medii transparente cu indici de refractie diferiti, este partial reflectat si partial transmis. Suprafata de separare dintre cele doua medii se numeste dioptru ioptrul plan este un caz particular al dioptrului sferic.. Centrul dioptrului C ( centrul suprafetei sferice. Axa optic principal (axa de simetrie a dioptrului. Vrful dioptrului V ( punctul de intersectie al axei optice principale cu dioptrul. eschiderea dioptrului q (unghiul pe care l face cu axa optica principal oricare raz a sferei indreptat spre cele mai indeprtate puncte ale dioptrului de vrful acestuia. Raza de Iumina emergent E ( care iese din Iama cu fete pIan-paraIeIe dup ce a strabatut-o) este paraIeI cu raza incident (ii')&nghiul dintre directia razei incidente S si directia razei emergente 'E se numeste unghi de deviatie.ormuIeIe prismei:. egea refractiei pentru fata AB:. egea refractiei pentru fata AC:. &nghiul A: . eviatia:eviatia este minim cnd unghiul de incident este egal cu unghiul de emergent (i = i', ceea ce presupune mersul simetric al razei de lumin prin prism.e aici rezuIt cr r'ormuIa deviatiei minime: Pozitia aparenta a soareIui irajuI3 aIouICa urmare a variatiei densitatii atmosferei terestre cu altitudinea, prin urmare si a indicelui de refractie, razele solare sunt deviate prin refractie, parcurgand o traiectorie curba.Astfel se explica de ce soarele mai este vazut cateva minute dupa apus, repectiv cateva inainte de rasarit.Acest fenomen optic duce la marirea zilei cu 7-8 minute. Terra Pozitia aparenta3 Pozitia reaIa Mirajul sau "fata morgana este efectul opus pozitiei aparente a Soarelui. Se produce in zilele toride sau in zonele calde. n imediata apropiere a solului, aerul este mai putin dens, deci indicii de refractie sunt mai mici. Prin reflectie totala se formeaza imaginea rasturnata a unui obiect care apare ca reflectat de suprafata unui lac. Pe sosele apare "apa, care este, in realitate, imaginea cerului albastru. aloul este un fenomen optic care se produce in jurul Soarelui, unii sau chiar in jurul luminilor artificiale. Exista mai multe tipuri de halouri, dar toate sunt cauzate de reflexia si refractia luminii in cristalele de gheata din troposfera superioara (5- km. Cele care apar in jurul luminilor artificiale sunt datorate cristalelor de gheata care se aduna in aer in anotimpul rece. Aceste cristale functioneaza precum oglinzile si prismele si pot char separa lumina in diferite culori. Nu toata lumina care atinge o oglinda este reflectata: o parte din lumina poate trece prin oglinda, sau poate fi absorbita de aceasta. Multi oameni de stiinta au crezut ca o oglinda perfecta (care sa reflecte luminanu poate exista. Cantitatea de lumina reflectata depinde de raportul indicilor de reflexie pentru cele doua medii. #eflexia interna totalajuxtapune atat reflexie, cat si refractie. ata concavaata convex imensiune realimensiune aparent18O4512OBurnete Bianca -> fibra optica,dioptrul,prisme optice,oglinzi Cernica Bianca -> refractia luminiiMocanu Stefania -> reflexia totala Pertea aniel -> fenomene naturale,imagini in paint Postelnicu orena -> reflexia luminii State Mihaela -> curiozitati,imagini Clasa a X -a CW anuaI cIasa a IX aWhllp.7ofIoxiasi7of7aclia.2ofli2io.ho2o.7oW.ikipodia.7oWhllp.7ofo7al.7o7ofo7aloil7a_oplica_6O76.hl2IW.7ofo7alo.7oWhllp.fIick7.co2pholos146688O5pago2