5/16/2018 Proiect Final - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-final-55ab57d0b5c03 1/14

1.Prezentare

MOTTO:“ Unui copil trebuie să i se arate cel mai mare respect” 

( IUVENAL)

Educatia reprezinta baza emanciparii individuale si are un impact major asupra dezvoltariiintregii noastre societati. De aceea, asigurarea sanselor egale la educatie de calitate pentru toti are oimportanta majora.

Abandonul scolar este un indicator foarte important ce releva performantele sistemuluieducational, pe niveluri de educatie, punand accentul si pe unele aspecte ce tin de viata sociala sieconomica, ce pot influenta accesul populatiei la educatie. Aceasta reprezinta o problema a sistemuluiromanesc de invatamant insuficient tratata, o problemă serioasa ce trebuie convertita urgent într -ocomplexa strategie de interventie. 

 Numărul copiilor care abandonează şcoala se afla intr-o continua ascensiune. Pe durata unuiciclu şcolar de opt ani, din cei 100 de elevi care sunt inscrisi în clasa I, aproape 20 renunta la scoala1.Situaţia a început să se înrăutaţească din 2001, când rata abandonului s-a dublat brusc, iar de atuncicontinuat să urce.In ultimii ani, rata abandonului in invatamantul preuniversitar a crescut usor, dela 1,8% in anul scolar 2000-2001, la 2,1% in anul 2009-2010.In Romania, rata abandonului scolar acrescut cu o treime in ultimii 9 ani.

Daca inainte de 1989 rata abandonului scolar era foarte scazuta, imediat dupa caderearegimului comunist si trecerea la democratie s-a constat ca elevii tind tot mai mult sa paraseascabancile scolii. Ei au fost incurajati si de atitudinea parintilor pentru care “cartea nu mai reprezinta o

 prioritate”, nici garantia asigurarii unui loc de munca. Mai mult, emigrarea fortei de munca ii afecteazatot mai tare pe elevi, care fie ca-si urmeaza parintii, fie sunt lasati unor rude sau cunostinte apropiatecare se ocupa doar superficial de situatia scolara a copiilor2.

Modul de calcul al indicatorului ce evalueaza abandonul scolar poate induce distorsiuni lanivel de judet, motivul fiind transferul elevilor, pe parcursul unui an scolar, intre scolile situate in

 judete diferite. La nivel national, aceste transferuri nu afecteaza valoarea ratei abandonului, insa aiciintervine problema migratiei externe, deoarece in calculul abandonului scolar sunt inclusi si eleviiplecati in strainatate. In calcul indicatorului abandonului scolar sunt inclusi si elevii decedati,exmatriculati definitiv, sau cei care din diferite motive parasesc sistemul de invatamant.

Ministerul Educaţiei şi Cercetării spune că această rată "Nu este o rată foarte mare,ci doar mare”. Înainte de 1990, rata a fost de 7%, chiar şi 12%", spune ea, comparând-o cu cea de 1,7% dinanul şcolar precedent. 

In profil teritorial, valori mari ale ratei abandonului in invatamantul primar si gimnazial s-auinregistrat in judetele: Brasov (3,0%), Calarasi (2,7%), Caras-Severin si Timis (fiecare cu 2,6%),Vrancea (2,5%), Bacau si Sibiu (fiecare cu 2,3%). Cele mai mici valori au fost inregistrate in:Teleorman (0,1%), Gorj (0,6%), Arges si Salaj (fiecare cu 0,8%), Bihor si Valcea (fiecare cu 1,0%),Suceava (1,1%), Alba, Iasi si Prahova (fiecare cu 1,2%).Astfel regiunea cu cel mai ridicat nivel al rateiabandonului scolar este Vestul cu 2,3%,iar la polul opus se situeaza Muntenia cu 1,3%.

1.conform datelor Institutului de Ştiinte ale Educaţiei 2.relatează AGERPRES 

5/16/2018 Proiect Final - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-final-55ab57d0b5c03 2/14

In invatamantul profesional, abandonul scolar a inregistrat, in general,cel mai ridicate valoricomparativ cu celelalte niveluri educationale. Astfel, la sfarsitul anului scolar 2009-2010, auabandonat scoala 8,6% dintre elevii din invatamantul profesional, respectiv circa 10.000.

Pe regiuni, valorile ratei abandonului scolar in invatamantul profesional au fost cuprinse intre

5,8% in regiunea Vest, si 10,7% in regiunea Bucuresti-Ilfov.O rata ridicata a abandonului scolar s-a inregistrat si in invatamantul postliceal (5,5%).

Observarea celor opt regiuni de dezvoltare indica diferente mari ale ratei abandonului, valoarea acestuiindicator situandu-se in intervalul 4,5%, corespunzator regiunii Bucuresti-Ilfov si 6,5% pentru Sud-Est. Intre judete, se remarca judetul Giurgiu, unde in anul scolar 2009-2010, rata abandonului scolar afost de 14,4%, Salaj (12,2%), Tulcea (10,2%), Vrancea (9,3%) si Ialomita (9,2%).

2. Cauze

Familia si saracia:

Cele mai frecvente cauze ale abandonui scolar mai ales in mediul rural sunt reprezentatede problemele in familie si lipsurile materiale

3. Apartenenta la o familie dezorganizata, lipsa de

educatie a parintilor, neglijenta acestora, lipsa unui loc de munca sau consumul excesiv de alcool suntdificultati din familie cu impact important asupra parcursului scolar al unui copil si vor atrage dupasine implicarea in activitati aflate in limita legii sau intrarea pe piata muncii4 deoarece acestia tind saurmeze modelele oferite de parinti si conceptiile acestora, conform carora educatia nu este o prioritateiar frecventarea scolii nu sporeste sansele unui viitor mai bun. 

Saracia este o cauza care are efecte foarte mari asupra abandonului scolar. Acest factoractioneaza in doua sensuri: fie copiii nu se pot prezenta la scoala din cauza neputintei parintilor de a lecumpara haine, rechizite sau pentru a plati transportul, fie sunt nevoiti sa contribuie la intretinereafamiliei, ceea ce nu le mai permite sa aloce timp invataturii.   Deşi învăţământul este, teoretic, gratuit,mii de familii nu îşi permit să întreţină un copil-elev. Fetele sunt cele care renunta mai des la scoaladin acest motiv.

Conform interviurilor realizate in cadrul cercetarii, o cauza a abandonului scolar intalnita maiales in randul copiilor rromi este faptul ca acestia nu stapanesc foarte bine limba romana. Atunci candcopiii sunt inscrisi in sistemul de invatamant direct in clasa a I-a, ei intampina dificultati majore deadaptare la viata scolara si, adeseori, parasesc timpuriu sistemul de invatamant, odata ce au invatat sascrie si sa citeasca.

Alte cauze ale abandonului scolar identificate in cadrul studiului sunt lipsa comunicarii dintreparinti si cadrele didactice sau dintre parinti si copii, plecarea parintilor in strainatate si lasarea copiilorin grija unor persoane cu mai putina autoritate (bunici sau vecini) sau influenta negativa a anturajuluitinerilor.

Pe langa cele enumerate anterior,amintim si factorii de apar in mediul scoalar cum arfi: neimplicarea, orientarea scolara si profesionala, repetentia frecventa, integrarea insuficienta incolectivul clasei de elevi, familiaritatea mediului scolar ce au aceleasi efecte asupra educatiei.

3.potrivit unui studiu-diagnostic privind situatia abandonului scolar si parasirea timpurie a scolii in mediul rural,realizat de Fundatia Soros Romania.4.se arata in comunicatul Fundatiei Soros 

5/16/2018 Proiect Final - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-final-55ab57d0b5c03 3/14

 Şansa ca fenomenul să poată fi diminuat ţine de puterea de a-i convinge pe părinţi că doar 

 prin educaţie copiii lor îi vor putea depăşi. Majoritatea parintiilor cu care consilierii poarta discutiipentru convingerea acestora de beneficiile pe care scoala le ofera micutilor lor, nu au nici macar oclasa, nu au nicio meserie, trăiesc din colectarea fierului sau a hârtiei, din ajutoare sociale sau chiar

cersind. Inspectoratele Scolare au angajat meditatori rromi pentru a ii putea convinge pe parintii deaceeasi etnie sa ii trimita pe cei mici la scoala si a introdus inclusiv cursuri de limba si literaturaromani in scoli.

3.Romania si Uniunea Europeana in problema abandonului scolar

Abandonul scolar continua sa fie mai mare in Romania, in comparatie cu alte state ale

UE, se arata in raportul Ministerului Educatiei privind starea invatamantului romanesc. Totusi,

tara noastra se situeaza pe un loc mai bun decat Spania sau Portugalia.  

În România,din totalul tinerilor între 18-24 de ani care au absolvit cel mult gimnaziul, 23,6%nu urmează nicio formă de educaţie sau formare profesională,acesta reprezentant procentul cel mairidicat din Europa,urmata de Bulgaria cu un procent de 21,4%, Ungaria cu 12,6%,cel mai binesituându-se Slovenia,cu 4,2%.

În cursul gimnazial părăsesc şcoala cu 30% mai mulţi elevi decât în clasele I-IV.Conformstatisticilor realizate dealungul anilor, perioadele de vulnerabilitate sunt clasele I şi a II-a, precum şi aV-a şi a VI-a.Cei care nu se mai întorc vor avea acces la un număr limitat de meserii.  

Anul trecut, rata abandonului scolar a fost, in cazul Romaniei, de 19,2%. Procentul este de 3-5ori mai mare fata de state precum Slovenia, cu o rata de 4,3%, Polonia 5% sau Republica Ceha 5,5%.Romania are totusi o pozitie mai buna decat Spania, unde valoarea indicatorului este de 31%, siPortugalia 36%. In ceea ce priveste rata de absolvire a invatamantului primar si gimnazial, statisticiledemonstreaza ca exista o mare diferenta intre numarul de elevi din mediul rural si urban care reusescsa termine opt clase.

Astfel, in anul scolar 2006-2007, indicatorul cunoaste o fluctuatie extraordinara fiind cuaproximativ 25 de puncte procentuale mai scazut in mediul rural decat in cel urban. Anul trecut,ponderea cea mai mare a rezultatelor foarte bune ale elevilor la sfarsitul clasei a IV-a s-a inregistrat lamatematica, in timp ce la limba materna si stiinte ponderea cea mai ridicata o detin elevii cu rezultate

medii.

Nici in alte tari insa, situatia nu este cu mult diferita.In SUA spre exemplu, modul in carecazurile de abandon scolar sunt raportate variaza de la un stat la altul, si chiar de la o scoala la alta.Depilda, in invatamantul liceal, unele dintre scoli nu raporteaza abandonurile scolare in cazul in careelevii au parasit scoala pentru a se casatori, in timp ce in alte scoli, astfel de evenimente suntconsiderate drept abandon scolar.

5/16/2018 Proiect Final - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-final-55ab57d0b5c03 4/14

Situatia economica si criza financiara

Prognoza privind impactul crizei economice estimează in primul rand o creştere semnificativaa populatiei afectata de saracie, lucru care va conduce indubitabil la cresterea fenomenului de abandonscolar.

În urma analizelor efectuate de catre UNICEF pe baza unui sistem de monitorizare aimpactului crizei economice,acestia au observat o crestere a absentismului scolar cu aproximativ 10%.Abandonul scolar este o problema grava, iar prognozele arata ca acest fenomen se va accentua dincauza crizei economice.

Propuneri, observatii,obiective ale UE

Obiectivul Uniunii Europene privind problema abandonului scolar este unul clar si fermdeoarece aceasta doreste atingerea unei rate de abandon scolar in UE sub 10% pana in 2020.

Principalul mod in care aceasta isi poate atinge tinta este de a facilita accesul la educatie de la

varste fragede, reducerea numarului de elevi cu performante slabe si a absentelor nemotivate sirecuperarea scolara prin programe de tipul “a doua sansa”.

Pentru atingerea obiectivului propus de inregistrare a unei rate medii de sub 10%, statelemembre Uniunii Europene sunt invitate sa elaboreze politici care sa acopere intreg ciclul educational,eliminand factorii care determina abandonul scolar, rezolvand din timp problemele care apar si oferindo a doua sansa tinerilor care regreta deciziile luate la un moment dat.

Conform statisticilor 5 ,6 milioane de tineri renunta anual la studii (ceea ce inseamnaaproximativ 14% din numarul total de elevi). Pentru acestia, viitorul este sumbru,oferindsomaj, saracie sau marginalizare. Tinerii care renunta prematur la studii sunt considerati a fi cei care

desi au varstele cuprinse intre 18 si 24 de ani, au terminat cel mult invatamantul gimnazial la data lacare abandoneaza scoala. 

Astfel, exista trei directii de actiune: 

1.  Prevenirea –vizează îmbunătăţirea accesului la educaţie începând chiar de la nivelul preşcolarilor, combaterea în şcoli a segregării pe criterii etnice, culturale sau de statut social,sprijinirea şcolilor dezavantajate şi a învăţământului profesional (suportul lingvistic pentrucopiii de imigranti de exemplu).

2.  Interventia – indrumari si meditatii pentru elevi, strangerea legaturilor cu parintii, atunci candapar semne cum ar fi absentele nemotivate si performantele foarte slabe

3.  Compensarea – elevilor care renunta la scoala ar trebuie sa li se ofere ulterior sansa de aobtine calificarile pe care nu le-au obtinut prima data. Scolile de tip “A doua sansa” trebuie saofere cursuri pentru grupuri restranse de elevi, precum si metode de predare mai personalizatesi mai flexibile comparativ cu scolile obisnuite.

În aceste cazuri pentru reducerea ratei de abandon pot fi intreprinse unele actiuni cum ar fi:integrarea elevilor cu risc de renuntare la educatie si mentinerea acestora in sistemul scolar,reintegrarea elevilor deja aflati in abandon, cresterea responsabilizarii cadrelor didactice,monitorizarea starii sistemului pentru prevenirea timpurie a crizelor si identificarea periodica amodificarilor in ceea ce priveste factorii de abandon scolar.

5.conform Institutului National de Statistica (INS)

5/16/2018 Proiect Final - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-final-55ab57d0b5c03 5/14

Un alt lucru ce se poate face este cresterea atractivitatii scolii. Iata cateva din actiunile

propuse de expertii UNICEF: 

  ativitati extrascolare desfasurate in scoala (actiuni de renovare/infrumusetare /curatire a scolii;concursuri sportive; actiuni/concursuri de creatie artistica; competitii de joc pe computer; etc.)

desfasurate in scolile din comunitati cu risc ridicat de abandon, precum si in liceele care atragelevi din astfel de comunitati.

  organizarea de intreceri intre echipe de elevi constituite in functie de cartierul de provenienta  toate aceste actiuni sau ansambluri de actiuni trebuie sa aiba un caracter periodic, pentru a

mentine continuu elementul de atractivitate al scolii si a se constitui intr-un factor de antrenareconstanta a atentiei elevilor in activitati legate de spatiul scolar.

  motivarea pozitiva a participarii poate fi data prin acordare de premii simbolice grupurilor deelevi care sunt mai performante in astfel de actiuni.

  planificarea actiunilor cu pricina poate fi realizata cu participarea elevilor (dar nu doar a acelorcare NU prezinta risc de abandon) si a autoritatilor locale (acestea pot fi prezente in faze cheie

ale actiunilor, furnizand motivatii pozitive atat elevilor cat si cadrelor didactice).  utilizarea resurselor scolii pentru atragerea elevilor prin activitati de timp liber.

Un alt lucru care se poate face este utilizarea experientiei celor ce au renuntat la scoala pentru

a preveni scaderea increderii in educatie.

  ar putea fi util ca elevi care au renuntat deja prematur la scoala sa intre in contact cu cei aflatiin risc de a abandona, povestindu-le care este imaginea lor curenta despre scoala, cum a decursviata lor post-scolara.

  fosti elevi ai scolii pot fi atrasi sa isi prezinte istoriile de viata in "mini-conferinte", in care

dialogheaza cu actualii elevi.  implicarea proactiva a cadrelor didactice in combaterea abandonului  scolar si renuntarii timpurii la educatie  stimularea administratiilor locale si a ONG-urilor de profil sa implice ca voluntari tinerii elevi

de clasa a VIII-a si de liceu proveniti din comunitati cu risc ridicat de abandon in programe desuport pentru batrani si familii aflate in nevoie

Harta abandonului in Romania 

Conform datelor prezentate putem observa ca nu exista diferente mari ale ratei abandonului pesexe: 1,8% la masculin, si 1,5% la feminin, insa pe medii de rezidenta se remarca, totusi, valori maimici ale ratei abandonului in mediul urban la invatamantul primar (1,3% in urban, comparativ cu 1,5%in rural) si mai mari in invatamantul gimnazial (1,6% in mediul urban si 2,2% in cel rural).

Pe judete, rata abandonului scolar variaza intre un minim de 0,5% in Gorj, si un maxim de4,1% in Brasov. Situatia in toate cele 42 de unitati administrative este prezentata in imaginea de mai

 jos,reflectand situatia fiecarui judet in parte.Per total, in 16 dintre judete, rata abandonului este pestemedia nationala, iar in 25 plus municipiul Bucuresti se situeaza sub media nationala.

5/16/2018 Proiect Final - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-final-55ab57d0b5c03 6/14

 

Sursa:Fundatia Dinu Patriciu 

Modul de raportare a abandonului scolar de catre toate unitatile de invatamant poate realiza odistorsionare a imaginii de ansamblu deoarece de cele mai multe ori datele sunt oferite oficiale suntraportate arbitrar,ceea ce poate pune sub semnul intrebarii intreaga situatie de ansamblu,potrivitraportului „O scoala pentru toti?”, realizat de Agentia de Dezvoltare Comunitara “Impreuna” cusprijinul reprezentantei UNICEF din Romania

În astfel de cazuri, un elev poate acumula intre 15 si 45 de zile de absente inainte de a fiincadrat la abandon, datele fiind diferit interpretate si in ce ii priveste pe elevii care nu frecventeazainvatamantul de zi (scoli speciale, invatamant seral), perioada „de gratie” pana la declarareaabandonului scolar se intinde de la doua saptamani la trei ani, iar criteriile de definire a abandonuluiscolar sunt intelese diferit de la o scoala la alta.

4.Opinii si demersuri la nivel european

În ianuarie 2011, Comisia Europeană a înaintat structurilor comunitare responsabile un comunicat privind combaterea părăsirii timpurii a şcolii. Materialul prezintă dinamica fenomenului,situaţia actuală, măsuri şi exemple de bune practici din statele Uniunii. 

“Părăsirea timpurie a şcolii este sinonimă cu şanse pierdute pentru tineri şi cu o pierdere de

 potenţial social şi economic pentru Uniunea Europeană în ansamblu”, se arată în documentul emis laBruxelles. Afirmaţia se bazează pe statistică.

“Criza economica cu care ne confruntam atrage dupa sine o criza sociala mult mai adanca,iar copiii sunt cei mai vulnerabili. Privati de mijloace financiare pentru nevoile fundamentale, zilnice,

 parintii nu au ca prioritate scolarizarea acestor copii, care, tinuti in afara sistemului de educatie ,

 sunt lipsiti de sansa la un viitor onest.”atrage atentia Gabriela Alexandrescu, Presedinte Executiv alOrganizatiei Salvati Copiii Romania.

Conform Eurostat, în 2009, 52% dintre tinerii care abandonaseră şcoala erau şomeri. Iar numărul tinerilor cu vârste între 18 şi 24 de ani care au părăsit educaţia cel mult ca absolvenţi deînvăţământ secundar inferior nu este deloc neglijabil: şase milioane de tineri.

Potrivit Comisiei Europene, „reducerea cu numai un punct procentual a ratei europene medii

de părăsire timpurie a şcolii ar permite economiei europene să dispună în fiecare an de aproape o jumătate de milion suplimentar de tineri lucrători calificaţi potential”.

5/16/2018 Proiect Final - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-final-55ab57d0b5c03 7/14

 Ţinta UE, care trebuie atinsă până în 2020, este reducerea sub 10% a abandonului şcolar, faţă

de 14,4% –  media europeană la nivelul anului 2009. România se află puţin peste această medie, cu16,6%, iar extremele sunt Malta (36%) şi Slovacia (4,9%). 

Strategia Europa 2020 6, convenită de Consiliul European, fixează printre obiectivele majore:

reducerea procentului tinerilor care părăsesc timpuriu şcoala la mai puţin de 10% şi creşterea procentului tinerilor care dispun de o diplomă de învăţământ superior la cel puţin 40%. Reducereasemnificativă a numărului tinerilor care părăsesc timpuriu şcoala e considerată: „o investiţie numai înviitorul fiecăruia dintre aceşti tineri ci şi pentru prosperitatea şi coeziunea socială viitoare a UE îngeneral”. 

Având un impact direct asupra capacităţii de inserţie profesională a tinerilor, reducereaabandonului şcolar duce şi la o mai bună integrare pe piaţa muncii, ceea ce permite realizareacelorlalte obiective stabilite la nivel european – atingerea unei rate de ocupare de 75% pentru femeileşi bărbaţii cu vârste între 20 –  64 de ani şi întreruperea ciclului pauperizării care duce la excluziuneasocială a multor tineri. Reducerea părăsirii timpurii a şcolii e, prin urmare, o condiţie esenţială şi

 pentru atingerea obiectivului de reducere cu cel puţin 20 de milioane a numărului persoanelor ameninţate de sărăcie. 

Abandonul la nivel mondial

Unul dintre proiectele anti-segregare date ca exemple pozitive de Comisia Europeană a fostaplicat în Ungaria. Aici, 15% dintre copiii romi nu urmează decât clasele primare şi doar 2% ajung lao facultate. Abandonul şcolar şi repetenţia ating cote foarte mari în rândul aceste comunităţi. 

Un alt model pentru prevenirea abandonului şcolar este cel al Ciprului. Aici s-au definit aşa-zise zone de educaţie prioritare. Este vorba de o reţea de şcoli din zone dezavantajate, cu nivel scăzut

socio-economic şi al educaţiei, cu o rată mare a abandonului şcolar şi a analfabetismului, cu procenteridicate de elevi ne-ciprioţi. Reţeaua cuprinde grădiniţe, şcoli generale şi licee. Pe lângă prevenireaabandonului şcolar, programul vizează integrarea socială a tuturor copiilor, respectarea diversităţii şiîmbunătăţirea pregătirii şcolare. Proiectul asigură finanţarea suplimentară şi un număr sporit de posturi

 pentru derularea activităţilor. Au fost angajate cadre didactice care vorbesc limba maternă a elevilor, s-a redus numărul copiilor din clase, se asigură mese gratuite şi programe de tip after school. 

Franţa a adoptat în urmă cu cinci ani un program denumit “Ambiţia de a reuşi”, în care au fostincluse 249 de şcoli din cartiere defavorizate. Finanţarea nu se acordă pe şcoli, ci la nivelul întregiireţele. Măsurile se concentrează pe o organizare mai bună a cursurilor: există inclusiv cursuri serale, seaplică metode pedagogice inovatoare şi se desfăşoară activităţi de orientare profesională. În cadrulacestui program se acordă subvenţii pentru elevi.

Şi Spania derulează un  program adresat elevilor dezavantajaţi din punct de vedere social, care prevede inclusiv sprijin material pentru copiii în dificultate. Numărul şcolilor cuprinse în acestprogram a crescut spectaculos: 143 –  în urmă cu şase ani, 3.343 – anul trecut.

Italia, Danemarca şi Luxemburg aplică aşa-numite “parcursuri educaţionale flexibile”, în careînvăţământul general este combinat cu formarea profesională. În acest fel sunt atraşi spre şcoală eleviicare doresc să îşi înceapă activitatea profesională cât mai repede, mulţi fiind tentaţi să abandonezecursurile.

6. Strategia Europa 2020 adoptata la 03.03.2010, Bruxelles

5/16/2018 Proiect Final - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-final-55ab57d0b5c03 8/14

 5. Campanii realizate pentru prevenirea si anularea abandonului scolar in

Romania

Campania Unicef 2011-2012

În urma campaniei desfăşurate în anul şcolar 2011-2011, 60% din copiii la risc de abandon

şi-au îmbunătăţit participarea şcolară. Succesul înregistrat a încurajat UNICEF şi MinisterulEducaţiei pentru a extinde campania în alte 103 şcoli cu rata ridicată a abandonului şcolar. 

Partenerii de implementare pentru campania Hai la școală! în anul şcolar 2011 - 2012 sunt:Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului (MECTS), Instititul de Științe ale Educației(ISE), Centrul de Resurse și Informații pentru Profesiuni Sociale (CRIPS), Holt România și Agenția deDezvoltare Comunitară "Impreună". 

Rezultatele şi impactul intervenţiilor din anul 2010-2011 

  60% din copiii la risc de abandon şi-au îmbunătăţit participarea şcolară;   În 50% din şcoli rata abandonului a scăzut cu 15-40% față de ratele înregistrate în ultimii doi

ani;   Directorii și-au îmbunătățit capacitatea de a preveni şi reduce cauzele şcolare ale abandonului;   Cadrele didactice au abilități sporite de adaptare a metodelor de predare la nevoile copiilor la

risc;   Mediatorii şcolari sunt mai bine pregătiți să aplice metodele de reducere şi prevenire a

abandonului și absenteismului;   Părinții înțeleg mai bine rolul și importanţa educaţiei pentru copiii lor; 

  Şcolile au devenit mai atractive pentru copii în urma dotării cu echipamente şi materialdidactic. 

Sursa :Unicef 

5/16/2018 Proiect Final - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-final-55ab57d0b5c03 9/14

 „Campania Descoperă”  sprijină elevii dezavantajaţi 

“Descoperă” este campania prin care 60 de copii din municipiul Hunedoara sunt sprijiniţi săînveţe experimental ştiinţele (fizică, biologie, chimie, informatică) în laboratoare dedicate, prinintermediul asociaţiei APAC Hunedoara. Campania face parte din proiectul „O şansă europeană pentru

copiii români” şi îi are ca grup–ţintă pe elevii dezavantajaţi din Hunedoara, cunoscută ca zonă cuşomaj ridicat, venituri mici şi familii destrămate, după plecarea multor părinţi la muncă, în străinătate.Astfel, “Descoperă” doreşte ca, prin activităţile sale, să-i atragă pe copii la şcoală şi să previnăabandonul.

Campania „Descoperă” se derulează pe parcursul a trei ani, cu începere din septembrie 2010,şi este finanţată de Uniunea Europeană, prin Fondul Structural European, şi de Guvernul României. Eainclude activităţi de recuperare şcolară (acolo unde este cazul) pentru copiii proveniţi din familii cuvenituri mici sau dezorganizate, cu vârste cuprinse între 8 şi 16 ani, învăţarea experimentală aştiinţelor (fizică,  biologie, chimie şi informatică), dar şi excursii şi tabere tematice, precum tabăra de

astro-fizică.

Proiectul „O şansă europeană pentru copiii români”, din care face parte Campania“Descoperă”, se derulează prin intermediul a şase organizaţii neguvernamentale. Scopul său este acelade a reduce riscul de abandon şcolar în rândul a 800 de copii defavorizaţi din mai multe regiuni aleţării, dintre care 60 numai din Hunedoara, implicându-i în activităţi extraşcolare. Partenerii Asociaţiei“APAC” Hunedoara în proiect sunt: Fundaţia “Sfânta Macrina”, Fundaţia “The Door” Romania,Cercetaşii României, Asociaţia “Lamura” şi organizaţia portugheză Associação Unidos de CaboVerde.

6.Cazuri de abandon 

În continuare vom prezenta principalele aspecte relevante in relatie cu abandonul scolar, asacum reies in urma realizarii unei cercetari pe aceasta tema in opt scoli din mediul urban. Discuţiile cu

 părinţii şi cadrele didactice au reliefat o serie de elemente comune pentru cazurile de abandon: sărăcie,familie dezorganizată, familie cu mulţi copii, populaţie roma. Totodată, informaţiile culese auevidenţiat că avem de a face cu abandon şcolar în special în ultimii ani ai ciclului gimnazial şi încazuri foarte rare la nivelul învăţământului primar 7.

Cele mai multe dintre cazurile de abandon înregistrate în şcolile investigate sunt reprezentatede cele ale unor minore de etnie roma, care abandonează şcoală după ce se căsătoresc la vârste fragede

sau au copii:

“etele abandonează mai mult. ie se căsătoresc să scape de sărăcie... fie vor să- şi schimbe

 situaţia de acasă şi găsesc căsătoria ca fiind soluţia (profesor, Şcoala nr. 136, Bucureşti).“a băiatul cel mare în clasă, acum vreo doi ani a fost un caz. fată nu a mai venit pentru că

între timp a devenit mămică. Cred că avea ani”. 

În cazurile elevilor provenind din familii foarte sărace frecventarea cursurilor şcolare estedeterminată, de multe ori, de acordarea unor subsidii sau ajutoare (de genul alocaţiei de stat pentrucopii, a burselor şcolare, a venitului minim garantat). 

7.”Abandonul scolar in opt scoli din mediul urban”, Flavius Mihalache 

5/16/2018 Proiect Final - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-final-55ab57d0b5c03 10/14

În aceste situaţii, odată ce stimulentele nu mai sunt acordate interesul părinţilor în a-şi trimitecopiii la şcoală dispare: 

“ă vă mai zic ceva, ei acuma vin... ei şi-au depus nişte dosare pentru burse şi pentru

rechizite. in pnă în momentul în care le primesc şi după aceea, în semestrul doi, vai de noi! rebuie

 să-i aducem la şcoală ca să continue să frecventeze! “(profesor, Şcoala nr. 3, Medgidia). 

Pentru cazurile cele mai grave, chiar şi cornul şi laptele acordate gratuit constituie unstimulent pentru frecventarea cursurilor. Cele mai multe situaţii de acest gen se întâlnesc la Şcoala nr.3 din Medgidia, Şcoala nr. 136 din Bucureşti şi Şcoala Mihail Andrei din Buhuşi: 

“ajoritatea copiilor care sunt în această şcoală trăiesc din ajutorul social pe care-l dă

 primăria... “ 

Mediul familial şi implicarea părinţilor în activităţile şcolare ale copiilor constituie factorirecunoscuţi a avea efect pozitiv asupra performanţelor copiilor.

“Un părinte care se implică în şcoală este în primul rnd un părinte care trebuie să- şi

cunoască în primul rnd copilul. ceasta e problema la mulţi, nu- şi cunosc copii, deşi cer de la ei ...

numai 10, rezultate deosebite “(părinte, Şcoala „Gh. Apostu”, Bacău). 

Toate cazurile de abandon şcolar au în substrat probleme familiale. De cele mai multe oriabandonul apare ca o consecinţă a insuccesului familiei de a asigura copilului nivelul minim necesar de confort material şi securitate emoţională. În cazul familiilor dezorganizate, copii devin victimeevidente ale conflictelor dintre adulţi. În unele situaţii, aceste conflicte duc la apariţia abandonuluişcolar: 

“ Părinţii consideră copiii ca pe obiectele lor personale.  -au certat părinţii, s-a supărat 

mama, şi-a luat copiii şi a plecat. icio problemă, dar unde a plecat trebui să-i trimită la şcoală. u i-

a trimis.  -au împăcat părinţii, copiii au început să vină la şcoală, iar s-au certat părinţii, copiii iar 

nu au mai venit la şcoală “  părinte, Şcoala nr. 136, Bucureşti).De cele mai multe ori, în cazurile de migraţie unul dintre părinţi rămâne în ţară alături de

copii. Aceasta este situaţia cea mai bună, în care copilul continuă să beneficieze de suportul direct alunuia dintre părinţi şi în care performanţele sale şcolare sunt afectate în mică măsură în urma plecăriiceluilalt părinte. În cazurile în care ambii părinţii sunt plecaţi la muncă în străinătate, copiii rămân îngrija rudelor apropiate, de cele mai multe ori în grija bunicilor.

Au fost înregistrate şi cazuri speciale în care părinţii au decis să-şi ia copiii cu ei în străinătate,ceea ce a afectat pregătirea şcolară a acestora. Cazurile de reînmatriculare a copiilor în şcolile dinRomânia după ce o perioadă au locuit în străinătate alături de părinţii implică, de cele mai multe ori,parcurgerea unei etape de acomodare, care nu este deloc uşoară. În unele dintre situaţiile în care copiiinu pot rămâne în grija unor rude apropiate părinţii decid să apeleze la stimulente financiare către orudă mai îndepărtată, un vecin sau un prieten pentru a avea grijă de copii. Cazurile extreme, cazurilesociale grave, sunt reprezentate de situaţiile în care copiii minori mai mari rămân să aibă grijă de fraţiilor mai mici, sau pur şi simplu, în urma plecării părinţilor în străinătate copiii ajung în grija centrelorde plasament.

5/16/2018 Proiect Final - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-final-55ab57d0b5c03 11/14

7.Concluzii

• Cei mai mulţi elevi părăsesc şcoala în timpul invatamantului liceal, urmând cei din invatamantul gimnazial si cel primar .

• Riscul cel mai mare de abandon se inregistreaza la trecerea de la invatamantul primar la cel 

gimnazial si de la invatamantul gimnazial la cel liceal. Astfel, în clasa a IX a si a V a se constata ceamai ridicata rata a abandonului, elevii manifestand dificultati in a se integra / adapta condiţiilor sistemului de învăţământ. 

• Esecurile repetate, incapacitatea eleviilor de a atinge standarde minimale de performanţă conduc la scaderea interesului elevului fata de scoala, repetentia fiind principala cauza a abandonuluiscolar.

• Situaţia socio-economică precară a unei familii reduce mult şansele accesului la educaţie şila instruire adecvate ale copiilor. Saracia limiteaza posibilitatile perintilor de o oferi copiilor resurselenecesare educatiei.

• Copiii ai caror parinti sunt plecati sa lucreze in strainatate reprezinta o categorie extrem de

vulnerabila expusa riscului abandonului scolar. Multi nu reuşesc să depăşească momentul dificil alseparării de părinţi, ajungând astfel să manifeste dezinteres faţă de şcoală şi faţă de adulţii în grijacărora au fost lăsaţi. La rândul lor, părinţii nu sunt informaţi despre evoluţia copiilor şi nuconştientizează consecinţele negative majore pe care plecarea lor în altă ţară şi lăsarea copiilor acasă leproduc asupra dezvoltării psihice şi emoţionale a acestora. • Dezorganizarea vietii de familie, climatulfamilial tensionat, absenta modelelor parentale pozitive constituie factori de risc care genereazaabandonul scolar.

• Lipsa sprijinului parintilor in pregatirea scolar a a copiilor, interesul scazut pentru activitatealor scolar contribuie intr-o mare masura la randamentul scolar scazut al acestora.

• Lipsa motivatiei pentru scoala a elevilor care prezinta o toleranta scazuta la efort intelectual constituie o alta cauza a abandonului scolar. Prin urmare, scoala a ajuns sa fie abandonata pentru ca numai este perceputa ca valoare in sine. Aceasata se coreleaza si cu atitudinea indiferenta, neglijenta sauostila a unor părinţi faţă de actul educaţional si fata de evolutia propriilor copii.

Cercetarea calitativă realizată la nivelul a opt şcoli din mediul urban a reliefat faptul căabandonul şcolar cunoaşte valori semnificativ mai ridicate în rândul populaţiei rrome, pe fondul

 problemelor de ordin financiar ce condiţionează viaţa de zi cu zi a multor familii, la care se adaugă, înunele cazuri, obiceiuri şi tradiţii specifice, ce intră în disconcordanţă cu cerinţele sistemuluieducaţional. 

Lipsa de implicare a părinţilor în activitatea şcolară a copiilor din ciclul gimnazial, identificatădrept problemă de cele mai multe dintre cadrele didactice participante la cercetare, poate influenţa

negativ performanţele şcolare ale elevilor şi modul în care aceştia se raportează la şcoală în decursulperioadei de instruire.Astfel, politicile bine-ţintite de susţinere a familiilor cu probleme pot constitui

 pârghiile prin care se poate înregistra reducerea abandonului şcolar.

5/16/2018 Proiect Final - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-final-55ab57d0b5c03 12/14

Bibliografie

1. www.unicef.ro 

2. Strategia Europa 2020

3. www.mergilascoala.ro 

4. www.adevarul.ro 

5. studiul de caz ”Abandonul scolar in opt scoli din mediul urban”, Flavius Mihalache 

6. studiu-diagnostic privind situatia abandonului scolar si parasirea timpurie a scolii in mediul rural,realizat de Fundatia Soros Romania

7. INS , Institutul Naţional de Statistica8. Institutul de Ştiinte ale Educaţiei 

9. Eurostat

5/16/2018 Proiect Final - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-final-55ab57d0b5c03 13/14

 

Cuprins

1. Prezentare generala si statistici ale abandonului scolar

2. Cauze ale abandonului scolar

3. Romania si Uniunea Europeana in problema abandonului scolar

4. Opinii si demersuri la nivel european

5. Campanii realizate pentru prevenirea si anularea abandonului scolar in

Romania

6.Cazuri de abandon 

7.Concluzii

5/16/2018 Proiect Final - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-final-55ab57d0b5c03 14/14

 

Facultatea de Finanţe, Asigurări, Bănci şi Burse de Valori 

Abandonul colar

Cauze i msuri de prevenire a acestuia

Profesor : George Daniel Stoian 

Student : Bãjinaru Carmen Elena , grupa 1545 , an III, seria A

Bondoc Alina Daniela, grupa 1545, an III, seria A

An 2012