Facultatea de Economie și Administrare a Afacerilor

Specializarea Administrație Publică

Mortalitatea în județul Covasna

Student: Lucăcescu Delia- Mihaela Iași

Seria 2;Grupa 4

1

Despre zona Covasna s-au scris şi s-au spus multe în ultimii ani, în mass-media făcându-

se aprecieri inclusiv asupra fenomenelor demografice şi aconvieţuirii interetnice.

O parte din prejudecăţile care circulă în mass-media despre realităţile etno-demografice

din Covasna sunt demontate prin forţa argumentelor statistice, iar altele prin concluziile unor

cercetări efectuate recent în zonă şi valorificate în lucrarea de faţă.

În prezenta lucrare ne propunem să cercetam la nivelul județului Covasna, un fenomen

demografic și anume, mortalitatea care exprimă în esență intensitatea deceselor în ansamblul

populatiei, cu ajutorul unor indicatori ca rata brută de mortalitate, durata medie de viață, rata

mortalitați infantile, rata mortnatalității, prin folosirea unor metode specifice de

învestigare ,exprimate în concepte ,analize , observații și comparații.

Deşi mortalitatea este fenomenul demografic cel mai legat de latura biologică a fiinţei

umane, ea este puternic influenţată de factorii sociali; la rîndul său, tendinţa de scădere

a mortalitati  în populaţiile moderne a avut consecinţe notabile asupra multor laturi ale vieţii

sociale, motiv pentru care vom analiza și cauzele care provoaca decesul.

Lucrarea este structurată pe un mai multe capitole, primul capitol urmarește anumite date

demografice și detalii despre fenomen în general, în al doilea capitol vom analiza indicatori

fenomenului, rata de mortalitate, sporul natural, rata mortalitații infantile , rata mortinatalității,

speranța de viață, iar în cel de al treilea capitol evidențiem cauzele de deces la nivelul județului

Covasna. Iniţial cercetarea a fost întreprinsă doar în judeţul Covasna. Ulterior ea a fost extinsă şi

în judeţul vecin, Harghita, judeţ cu o configuraţie asemănatoare, comparând astfel cele doua

județe la anumite nivele al lucrării cât și în unele cazuri cu valorile pe Romania.

Lucrarea realizează cercetarea sistematică şi intensivă a unor serii lungi, anul 1990- 2009

sau mai scurte de 10 ani, de date statistice aşa cum rezultă din recensămintele oficiale.

2

Capitolul 1. Date demografice si fenomenul demografic: mortalitate

Situat aproape în centrul Romaniei, judetul Covasna se afla într-o zonă de contact a marii

depresiuni a Baraoltului cu unitățile Carpaților de Curbură.

  Având o suprafața de 3.705 km², reprezintă 1,6% din teritoriul țării, județul Covasna are

ca resedința municipiul Sfântu Gheorghe, situat în dreapta cursului râului Olt, și mai cuprinde 4

orașe, 33 de comune cu 122 sate . Județul este ocupat în proporție de 23,28% de români,

73,80% de maghiari și 2,69% de rromi.

Aflându-se printre județele mici ale țării în ce priveste suprafața și populația sa, județul

Covasna are ca limite administrative: la nord, județul Harghita; la est, județul Bacau, Vrancea și

Buzău; la sud, sud-vest și vest, județul Brașov. Pe teritoriul său, zonele muntoase și cele de șes se

îmbină armonios, fiind un factor prielnic în dezvoltarea turismului și determinând complexitatea

activităților turistice în zona.

La recensământul din 2002 populaţia judeţului Covasna a fost de

222.449 persoane ceea ce îl desemnează ca cel mai mic judeţ al ţării.

Populaţia sa reprezintă mai puţin de o jumătate din dimensiunea medie a

unui judeţ din România, care este de 511.000 locuitori. Cu cei 326.222

locuitori în 2002, judeţul Harghita se încadrează şi el în categoria judeţelor

mici ale ţării.

Comparând evoluţia populaţiei totale ale celor două judeţe în secolul

XX cu cea a Transilvaniei şi a României se remarcă faptul că populaţia

judeţului Harghita a crescut în 2002 faţă de 1900 de 1,49 ori situându-se în

apropierea nivelului de creştere înregistrat de populaţia Transilvaniei (1,54

ori), dar sub nivelul creşterii populaţiei României (1,97 ori), iar populaţia

judeţului Covasna a crescut în aceeaşi perioadă de1,59 ori.

Importanța economică a acestui județ este bazată pe bogăția subsolului în hidrominerale

și gaze mofetice. Rezervele de ape minerale de mai multe tipuri hidrochimice, sunt valorificate

pe scară industrială sub forma apelor minerale îmbuteliate (Biborțeni, Malnaș, Vâlcele, Șugaș) .

Zăcămintele de bioxid de carbon sunt folosite în stațiunile balneoclimaterice de la Covasna și

Malnaș în tratamentul unor boli digestive, boli de nutriție și boli cardiovasculare.

3

Tendinţa de după 1989 a fenomenelor demografice s-a înscris în tendinţa generală a ţării:

reducerea cu peste o treime a numărului de naşteri (de la 17,8‰ la 11,2‰) şi creşterea cu 18% a

numărului de decese (de la 10,4‰ la 11,5‰). S-a redus mai accentuat natalitatea în urban şi mai

puţin intens în rural, astfel că ruralul are în continuare o fertilitate mai ridicată.

Toate persoanele dintr-o populație sunt supuse riscului la deces. Într-adevar, spre

deosebire de alte fenomene demografice, în raport cu care se pot evidenția subpopulații care nu

sunt afectate de evenimentele respective, raportat la mortalitate, nici un factor structurant nu este

capabil să decupeze populații cu risc zero de deces. Prin urmare, din punct de vedere al analizei

mortalității nu trebuiesc facute delimitări prealabile în populatie, cum se procedează când

vorbim despre fertilitate, nupțialitate sau divorțialitate.

Mai mult, nu numai ca toate ființele umane sunt supuse riscului, dar evenimentul este

ineluctabil în viața fiecărei persoane. Altfel spus, intensitatea mortalității într-o generație este

egală.

Evenimentul privește o singură persoană și nu două, cum se întâmpla în cazul altor

fenomene demografice, cum ar fi casătoria, divorțul și chiar nașterea. Acest fapt face ca analiza

mortalității să nu cunoască dificultăți legate de combinarea însușirilor a doi indivizi, pentru ca

să se poată explica și descrie fenomenul respectiv.

Evenimentul este nerepetabil o femeie poate naște de două, trei sau de mai multe ori; o

persoană se poate casători, poate divorța sau migra de mai multe ori. Se moare însa o singură

dată și acest lucru din nou favorizează analiza demografică pentru că individul decedat nu mai

poate fi supus aceluiași fenomen demografic sau a altuia precum celelalte fenomene.

 Mortalitatea este influențată cel mai puțin de celelalte fenomene demografice. Firește că

sunt detectabile unele mici diferențe de mortalitate între persoane căsătorite și necăsătorite, între

femei care au nascut și cele care nu au născut etc., dar ele sunt atât de slabe încât cu greu se

poate atribui o influență a respectivului fenomen asupra mortalității. De exemplu, micul avantaj

pe care îl au persoanele căsătorite asupra celor necpsatorite probabil nu se datorează căsătoriei, ci

faptului ca prin mariaj se efectuează o anumită selecție, ramânând în afara acestei instituții acei

bărbați sau acele femei care au, în proporție mai mare, probleme cronice de sănătate și care le

supun unui risc mai ridicat de deces.

4

Capitolul 2. Analiza indicatorilor mortalității

2.1. Rata de mortalitate

Cel mai cunoscut indicator global de mortalitate  este rata brută de mortalitate, ce se

obţine raportînd numărul decedaţilor dintr-un an la populaţia medie şi înmulţind cu 1000. Rata

brută de mortalitate nu este utilizabilă în comparaţii atunci cînd valorile sale sînt apropiate,

deoarece acestea sînt puternic afectate de structura pe vîrste a populaţiei.

Tabel nr.1. Rata mortaliții pe medii

Județ/An 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000

Covasna 10,3 10,8 11,5 11,1 11,5 10,9 11,9 11,4 11,2 11,1 10,4

Harghita 10,1 10,4 11,4 11,8 11,5 11,9 12,3 12,1 11,6 11,4 10,9

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

10,2 11,4 11,6 11,2 11,8 11,5 11 11,3 11,4

11 11,9 11,8 11,4 11,5 12 11 11,4 11,3

Judeţul Covasna se caracterizează, în general, prin fenomene demografice de

intensitate medie, dar cu valenţe pozitive; până în 1991 rata mortalităţii a continuat să fie mai

scazută decât cea a țării, înregistrandu-se cea mai mică valoare în anul 2001 de 10,2 ‰ iar cea

mai mare în 1996 ‰ de 11,9 ‰, care este mai mare și ca rata de natalitate pe județul Covasna

din același an care este de 10,7 ‰.

5

În urmatorul grafic putem observa dupa anul 1990-1991 o scădere pronunțată a natalități

datorată migrației excesive dupa perioada comunistă, județul Covasna înregistrându-se în acea

perioada pe locul 26 al țării, cu o rată de emigrare de 17,2‰ în 1990 , astfel este accentuată și

creșterea ratei mortalității, fapt datorat populației bătrâne rămase în zonă. Pe parcurs sunt

oscilații a celor două rate semnificative de 1,2‰ chiar 1,5‰, care corespund perioadelor în care

natalitatea scade. Determinată în principal de scăderea acesteia care a antrenat, la rândul ei,

reducerea absolută şi relativă a populaţiei tinere, între 0-14 ani, de la 24,3% în 1992 la 18,8% în

2001 şi creşterea populaţiei vârstnice de 60 de ani şi peste ,de la 15,3% în 1992 la 16,7% în

2001.

19901991199219931994199519961997199819992000200120022003200420052006200720082009

14.6

11.5 11.210.5 10.1 10.3 10.7

11.4 10.9 11.3 11.6 11.1 10.9 10.911.7

12.3 1210.9 11.3 11.1

10.3 10.811.5 11.1 11.5

10.911.9 11.4 11.2 11.1

10.4 10.211.4 11.6 11.2 10.8

11.5 11 11.3 11.4

Comparația evoluției ratei mortalități și natalități

Natalitate Mortalitate

Grafic nr.1. Evolutia ratei de natalitate si ratei de mortalitate in judetul Covasna

Tabel nr.2. Rata mortalitătii în județul Covasna și România

Județ/An 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000

Covasna 10,3 10,8 11,5 11,1 11,5 10,9 11,9 11,4 11,2 11,1 10,4

România 10,6 10,9 11,6 11,6 11,7 12 12,7 12,4 12 11,8 11,4

6

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

10,2 11,4 11,6 11,2 11,8 11,5 11 11,3 11,4

11,6 12,4 12,3 11,9 12,1 12 11,7 11,8 12

.

În ceea ce privește perioada analizată, 1990 – 2009 rata de mortaliate în județul Covasna

este mai mică decât cea pe țară, însă apropiată cu cea mai apropiată valoare în intervalul 1990-

1994 cu cea mai mica diferență de 0,1‰ și cu cea îndepartată valoare de 1,1‰ în anul 1995.

19901991

19921993

19941995

19961997

19981999

20002001

20022003

20042005

20062007

20082009

0

2

4

6

8

10

12

14

Evoluția ratei de mortalitate în jud. Covasna și pe țara

CovasnaRomânia

2.2. Sporul natural

Rata sporului natural reprezintă diferența dintre rata generală a natalității și rata generală

a mortalității în anul de referință.

7

Tabel nr.3. Sporul natural și sporul migratoriu în județul Covasna

Indicatori/An 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001

Spor natural 4,3 0,7 -0,3 -0,6 -1,3 -0,6 -1,1 0,1 -0,3 0,2 1,2 0,9

Spor

migratoriu

-5 -0,7 -1,5 -1,0 -1,6 -1,9 -0,7 -0,4 -0,1 -0,04 0,1 -0,1

Începând din anul 1990 populaţia judeţului Covasna scade an de an, într-un ritm mediu

anual negativ de 0,34% faţă de populaţia ţării, care scade într-un ritm mediu anual

negativ de doar 0,15%.

Contribuţia celor două componente, sporul natural negativ şi soldul negativ al migraţiei

externe, diferă în timp. Sporul natural a fost pozitiv în anii 1990 şi 1991. Începând din 1992

sporul natural devine negativ, creşte an de an, ajungând ca începând cu anul 1996 să îl

depăşească în intensitate pe cel migratoriu.

2.3.Rata mortalitatii infantile

Rata mortalității infantile este un indicator  demografic  ce reprezintă

numărul copiilor decedați la 1000 de nașteri, înainte de a împlini vârsta de un an, indicator care

afectează rata sporului natural a unei populații.

Tabel nr. 4. Rata mortalității infantile în județele Covasna , Hargita și România

Județ/An 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999

Covasna 23,2 24,8 19,1 16,4 20,3 17,1 13,3 18,9 18,7 10,7

Harghita 15,9 15,3 15,1 20,3 19,9 13,2 17,8 14,3 15,2 14,7

România 26,9 22,7 23,3 23,3 23,9 21,2 22,3 22 20,5 18,6

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

13,8 12,5 13 15,5 20,1 12,7 12,3 13,6 8,3 10,9

14,5 12,7 12,2 14,5 15,3 12,4 11,8 11 11,3 9,9

18,6 18,4 17,3 16,7 16,8 15 13,9 12 11 10,1

8

Grafic nr2. Evoluția mortalității infantile

Se poate observa ca la nivel de țară rata de mortalitate infantilă este în continuă scădere,

însa la nivelul județului Covasna evoluția aceste ratei prezintă oscilații cu diferențe foarte mari,

cea mai mare valoare fiind înregistrată în anul 1991 cu 24,8%, însa cu toate acestea județul

Covasna, evident și județul Harghita se gasesc printre județele cu cea mai mică mortalitate

infantilă din țară.

2.4.Mortinatalitatea

 Indice rezultat din raportul dintre numărul de copii născuți morți și numărul total al copiilor născuți vii, într-o anumită perioadă, pe un anumit teritoriu

Tabel nr.5. Născuți morți la o 1000 de născuți

Județ/An 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999

Covasna 11,5 9,9 11,4 9,3 9,2 7 7,6 6 4,8 6,9

Harghita 5,6 5 6,2 9,8 8 2,7 4,9 7,9 5,1 8

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

4,8 5,8 8,5 5,3 9,4 6,1 3,3 3,3 4,7 9,2

9

19901991

19921993

19941995

19961997

19981999

20002001

20022003

20042005

20062007

20082009

0

5

10

15

20

25

30

Evoluția mortalității infantile

Covasna Harghita România

‰

7,2 8,5 6 6,1 5,7 6,8 6,5 4,7 5,3 5,7

Putem observa ca atât la nivelul județul Covasna cât și al județului Harghita rata de

mortinatalitate are oscilații cu diferențe foarte mari fie crescatoare, fie descrescatoare. Cele mai

mari valori sunt însă la nivelul județului Covasna înregistrate în 1990- 1992 de 11,5‰ de născuți

respectiv 11,4‰ de născuți, iar cea mai mică valoare înregistrată în 2006-2007 de 3,3 ‰ de

născuți, valoare menținută 2 ani consecutivi, însa comparativ cu cea mai mică valoare a județului

vecin, Harghita cu rata cea mai mică de mortinatalitate de 2,7‰ de născuți, este o diferență

semnificativă de 0,6‰ de născuți.

19901991

19921993

19941995

19961997

19981999

20002001

20022003

20042005

20062007

20082009

0

2

4

6

8

10

12

14

Evoluția ratei mortinatalitații

CovasnaHarghita

Grafic nr.3. Evoluția motinatalității

Durata medie a vietii pe sexe

Durata medie a vietii reprezintă numarul mediu de ani pe care îi are de trăit un nou născut, dacă ar

trăi tot restul vieții în condițiile mortalității pe vârste din perioada de referinta 1998- 2000. 

Tabel nr.5. Darata medie a vieții pe

    ani

10

vârste și sex 

Judeţul Covasna Ambele sexe Masculin Feminin

       

1998-2000 71,39 67,75 75,37

2002-2004 71,62 68,09 75,47

2003-2005 71,9 68,35 75,72

2004-2006 72,57 69,12 76,25

2005-2007 72,80 69.68 76.09

Se poate observa din tabelul de mai sus că femeile au o speranța de viața mult mai mare decât au bărbații, cu o diferență înregistrată în intervalul 1998-2000 de 7,62 ani. Este evindențiat și faptul că în timp speranța de viața crește, atăt la bărbați cât și la femei, aproiindu-se în intevalul 2005-2007 la 72,80 ani. Acest fapt se datorează în primul rând evoluției omenirii, și aici vorbim despre caracterul social, financiar și cultural, astfel înbunătățindu-se modul de a trăi.

Capitolul 3.Mortalitatea pe cauze în județul Covasna

Acest tip de analiză ţine cont de tot felul de diferențe cum ar fi cele geografice, de

nivel de trai, acelea de dezvoltare economicã sau diferenţele de mentalitate . Unii susțin

diferenţele între factorii care influiențează desfășurarea întregii vieții și anume acei factori de

putere

economicã care sunt premisele posibilității la o îngrijire medicalã de calitate dar şi răspunderea

la nevoile de recuperare sau odihnã speciale, factorii de natură culturală, un anumit nivel de

cunoştinţe privind conservarea sãnãtãţii ajută la o îngrijire proprie mult mai bună şi voinţã,

conteazã modul perseverant sau delasător de punere în practica a oricărei profilaxii. Și unul din

cel mai important nivel este cel general al asistenţei medico-sanitare din aceasta regiune. Toate

considerentele de pînă acum vin să întărească faptul că influenţa asupra mortalităţii vine dintr-o

multitudine de variabile însă preponderente sunt cele sociale.

Figura nr. 1.Cauze de mortalitate În județul Covasna

11

Din figura alaturată putem observa că cele mai întalnite boli care provoacă decese în

județul Covasna sunt cele legate de bolile aparatului respirator și bolile aparatului digestiv si ca

cele mai multe decese din cauza acestor boli au avut loc în anii 2001, 2004 si 2006, în restul

anilor aceste valori sunt menținute oarecum în echilibru. Nu este accentuat decesul prin leziuni

traumatice sau cazuri de otrăviri și nici nu există informații despre cazuri speciale de accidente.

În ceea ce privește mortalitatea infantilă dupã cauze de deces s-au diferenţiat douã

ipostaze distincte: mortalitatea endogenă şi mortalitatea exogenă. Decesele infantile endogene

depind de cauze anterioare sau din timpul naşterii: anumiţi factori genetici, anomalii congenitale,

leziuni provocate la naştere, anumite condiţii de sănătate ale mamei etc.. Decesele infantile

exogene se datorează contactului cu exteriorul al noului născut. Intensitatea acestora pot da o

sugestie asupra gradului de îngrijire acordat noilor născuţi cât şi asupra modalităţilor de acţiune

la nivelul general igienico-sanitar. S-a constatat că în Romania o teime din cauzele deceselor

exogene sunt problemele respiratorii iar o pătrime sunt cele digestive.

12

Capitolul 4. Concluzii

Județul Covasna se caracterizează prin fenomene demografice de o intensitate medie ,cu

rata de mortalitate sub rata medie pe țară cu o diferență care oscileaz între 0,1‰ si 1,1.

‰.

În ceea ce privește sporul natural, populația județului Covasna este în scădere într-un ritm

mediu anual negativ de 0,34% faţă de populaţia ţării.

Rata mortalitații infantile este în scădere atât în județele Covasna și Harghita cât și în

România, însă în cele două județe evoluția acestei rate prezintă anumite oscilații și se

regăsesc printre județele cu cea mai mică rată de mortalitate infantilă.

În ceea ce privește rata mortinatalității aceasta prezintă în evoluția sa oscilații

semnificative atât în județul Covasna cât și în județul Harghita, cea mai impresionantă

valoare a celui dintâi fiind înregistrată în 1990.

13

Speranța de viață este mai mare la femei în județul Covasna decât la barbați, ceea ce

indică pe langă rata mortalitătii pe sexe , o supramortalitate masculină, diferența fiind în

intervalul analizat de 7,62 ani.

Bolile care provoacă cele mai multe decese la nivel de județ sunt bolile aparatului

respirator și bolile aparatului digestiv.

Bibliografie

George Erdeli, Liliana Dumitrache, Geografia populației mondiale, Editura

Universitară, București 2009;

Traian Rotariu, Paula Bolovan și Ioan Bolovan, Populația României, trecut,

prezent, viitor, Editura Universitatea Clujeană 2006;

www.insse.ro

http://www.dspcovasna.ro

14