Proiect EIM

Cap 1. Descrierea amplasamentului supus evaluarii de mediu

1.1. Localizarea amplasamentului oblectivului evaluat

Amplasamentul obiectivului evaluat, "Rarnpa de depozitare controlata

deseuri Botosani", este situat in Calea National nr. 267, in partea de sud-est a

municipiului, la inceputul Vaii Popii, in bazinul hidrografic al raului Prut, sub-

bazinul Jijia. Rampa este amplasata la marginea orasului, la cca. 300 m

distanta de Penitenciarul Botosani, pe drumul national 29 D.

Amplasamentul prezinta o panta abrupta spre est, ceea ce faciliteaza

depozitarea deseurilor nepericuloase si asimilabile, provenite din industrii.

Depozitarea deseurilor colectate se face prin inaintarea frontala, depozitul

formandu-se progresiv pe o suprafata perpendiculara pe directia de umplere.

Partea superioara a rampei cuprinde o fasie de cca. 50 m de platou cu panta 2-

3%, dupa care urmeaza panta versantului de 8-10%. Panta terenului de sub

depozit ca si a terenurilor din jur, converg spre firul vaii pe care sunt construite

doua iazuri ce colecteaza apele scurse din depozit si pe cele de pe terenurile

din jur.

Vecinatatile obiectivului evaluat sunt:

Nord - este delimitat de gard zidit si teren cu pomi (livada);

Sud - teren necultivat apartinand M.I. si imprejumuire cu gard viu in forma

joasa;

Est -teren cu pasune;

Vest - teren apartinand M.I. si drum de acces asfaltat spre localitatea Trusesti;

Amplasamentul obiectivului evaluat are o suprafata totala de 137489,56

m2 (suprafata de teren concesionata initial fiind de 100.000 m2), cu o suprafata

construita la Poarta de acces de cca. 256 m2 (din care birou cabina/poarta -

118 rn2, colectare PET - 40 m2, magazii - 32 rn2, filtru sanitar- 21 m2, adapost

caini comunitari - 45 m2).

Pe suprafata rarnpei exista doua bazine colectoare pentru levigat si ape

pluviale. De asemenea, in zona s-au format canale naturale de scurgere si

colectare a apelor pluviale si a torentilor. Cea mai mare parte din apele de

precipitatii ce se scurg din depozit sunt retinute in doua acumulari (iazuri)

care au rol filtrant.

Rampa de depozitare controlata de deseuri nepericuloase menajere si

de la agenti economici este dotata cu grup social, grup sanitar, sopron pentru

adapostirea utilajelor de nivelat si sapat. De asemenea, pe rampa exista o

unitate (S.C. ATRAECO SRL Chiajna, jud. llfov) care prelucreaza prin macinare

ambalajele din PET colectate din cele 11 containere de 120 I. Accesul

peamplasament se face prin partea vestica.

Caracterisitic pentru aceasta zona sunt precipitate sub forma de averse

care se produc cu precadere in perioada calda a anului. Acestea pot provoca

inundatii, eroziunea accelerate a solului, iar iarna inzapeziri. Secetele sunt

frecvente in zona mai joasa (Campia Moldovei), aparand obisnuit la sfarsitul

lunii iulie si inceputul lunii august si se prelungesc pana in septembrie.

1.2. Structura geologica si topografia zonei amplasamentului

1.2.1. Elemente de geologie si litologie

Rampa este amplasata la marginea de sud-est a orasului, la cca. 300 m

distanta de Penitenciarul Botosani, pe partea dreapta a drumului national 29 D

spre Trusesti. Geomorfologia zonei amplasamentului se incadreaza dupa cum

urmeaza:

• Regiunea: Campia Moldovei;

• Subregiunea: Jijie superioare si a Baseului;

• Unitatea: Depresiunea Botosani - Dorohoi;

• Subunitatea: partea sud-estica a Depresiunii Botosani — Dorohoi.

Subregiunea Jijiei superioare si Baseului apare ca o zona deluroasa,

fragmentata prin vai de eroziune ce s-au dezvoltat de-a lungul retelei

hidrografice a Jijiei. Din punct de vedere geologic zona este situata pe

Platforrna Moldoveneasca ce are un fundament format din sisturi cristaline

magmatice si roci eruptive, care alcatuiesc un soclu rigid. Soclul a suferit

miscari de coborare (transgresiuni marine) si ridicare (regresiuni marine).

Varsta soclului este precambriana, fiind cutat sj metamorfozat in timpul

proterozoicului rnediu. In perioadele de transgresiuni marine s-au acumulat

sedimente de depuneri ce au format cuvertura. Alternativ cu transgresiunile

care erau determinate de miscarile de coborare au avut loc miscarile de

erodare insotite de regresiuni marine.

Zona se caracterizeaza printr-o energie mica de relief ce ii confera

aspectul de campie. Terenul pe care este amplasat depozitul actual este de

forma unui sfert de palnie care coboara sub nivelul platoului spre Valea

Teascului, afluent al paraului Sitna.

Zona amplasamentului nu are stabilitatea generala asigurata, aparand

frecvente alunecari de versant. Gradul de intensitate seismica al zonei E este ks =

0,12 conform Normativului P100/1992 si o perioada de colt Tc = 0,7 ceea ce

echivaleaza cu 7 grade MKS. Adancimea de inghet, conform STAS 6054/77

este de 0,105 m la cota terenului amenajat.

1.2.2. Solul si topografia zonei amplasamentului

Solul din zona amplasamentului rampei de depozitare a deseurilor

menajere nepericuloase si de la agentii economici Botoaani are o textura fina

(argiloasa) care favorizeaza in perioadele secetoase ale anului, un curent

ascensional al apei freatice care se ridica prin capilaritate pana la suprafata.

Solul amplasamentului prezinta, incepand de la o adancime de 0,40-0,50 m un

continut de argila de 60-70%, ceea ce face ca permeabilitatea solului sa fie

redusa si contaminarea apelor freatice diminuata.

Pentru stabilirea stratificarii solului cu determinarea straturilor de

umpluturi s-au efectuat doua foraje cu diarnetrul de 4" (foraj 1 si foraj 3) din care

s-au recoltat probe de sol. In urma cartarii s-a stabilit urrnatoarea succesiune de

straturi:

• Umpluturi de pamant si deseuri menajere compactate - strat

intalnit in forajul F1, executat in partea sudica a amplasamentului;

• Argila prafoasa galbena vartoasa cu concretiuni de calcar

degradat, adancime cota foraj intre 0,7-6,2 m (Foraj 3)

• Argila galbena plastic vartoasa, uneori cu intercalatii de nisip, la

adancime cotS foraj intre 6,2-9,5 m.

Din studiile hidrogeologice efectuate de Institutul de Studii si Proiectari

pentru imbunatatiri funciare, Filiala lasi si din baza de date a unitatii reiese

existenta unui strat cu permeabilitate foarte redusa, la adancimea de cca 5 m

pe firul Vaii Popii, care favorizeaza formarea unui strat suprafreatic (captiv) sub

presiune.

1.3. Sistemul de protectie si paza al amplasamentului

Platforma de depozitare controlata a deseurilor menajere nepericuloase

si de la agenti economici, apartinand S.C. "Urban Serv" S.A. Botosani este

imprejmuita in partea nordica cu gard din prefabricate. Paza amplasamentului

este asigurata de 2 paznici. Pe amplasament exista mijloace de alarmare si

semnalizare: telefon si alte mijloace de alarmare.

1.4. Istoricul zonei si dezvoltari viitoare

Documentele existente in arhiva orasului Botosani atesta faptul ca

aceasta platforma s-a dezvoltat treptat pe amplasamentul actual. Rampa de

depozitare controlata a deseurilor nepericuloase menajere si asimilabile din

industrii, s-a infiintat in anul 1982 si este preconizat sa fie inchisa in anul 2012

(conform adresei MAPM 7623/30.01.2004), cand se considera ca va atinge

maximul de incarcare.

In anul 1984 serviciul apartinea Intreprinderii de Gospodarire Comunala,

subunitatea Exploatarea de Gospodarie comunala.In 1991, intreprinderea

devine Regie de Administrare a Domeniului Public (RAADP), iar din 1995 se

transforma in Regia Autonoma Municipala (Agentia de Administrare Domeniu

Public). Din 1998 denumirea unitatii este "SC URBAN SERV SA", activitatea

societatii fiind licentiata clasa II, in conformitate cu Decizia nr. 40/2004.

Ca profil de activitate, unitatea are in subordine urmatoarele:

• Salubrizare localitati: strazi, dezapeziri - autorizatie de mediu nr.

184/18.11.2003; activitati de colectare si depozitare deseuri

menajere - autorizatie de mediu nr. 453/10.05.2004;

• Sere pentru asigurare cu material saditor floricol a spatiilor verzi

(intretinerea acestora intrand in sarcina Primariei Botosani);

• Activitati de tamplarie, dezinfectie si deratizare (autorizatie nr.

101/21.10.2002);

• Baza auto pentru reparatii si intretinere in regie proprie

(autorizatie nr. 698/26.04.2001).

1.5. Informatii generale privind apele de suprafata si subterane din zona

Din punct de vedere hidrografic, zona amplasamentului este situata in

bazinul raului Prut, sub-bazinul Jijia, la inceputul vaii Popii. Subregiunea Jijiei

Superioare si a Baseului apare ca o zona deluroasa, fragmentata prin vai de

eroziune, ce s-au dezvoltat de-a lungul retelei hidrografice a Jijiei. Terenul pe

care este amplasat depozitul actual este de forma unui sfert de palnie, care

coboara sub nivelul planctonului spre valea Teascului, afluent al paraului Sitna.

Raul Prut este afluent stang al Dunarii, si izvoraste din partea de NE a

Carpatilor. Izvorul raului Prut, situat pe platoul Cemogora, Republica Ucraina,

are cel mai inalt nivel - 1951 m. Raul Prut este situat intre 48°15" lat.N si 45°28"

lat.S. Are o lungime de 950 km din care 695 km pe teritoriul Republicii Moldova.

Un rol considerabil il au apele freatice, carora le revine 20-25% din alimentarea

raului.

Conform analizelor efectuate, mineralizarea apei raului Prut este

moderata, cantitatea ionilor variaza in decursul anului de la 216 mg/l pana la

965 mg/l. Continutul de oxigen dizolvat variaza in limite normale, iar in luna

august se produce o suprasaturatie cu oxigen, eliminat de algele

fotosintetizatoare, care se dezvolta abundent in aceasta perioada. larna se

stabileste un deficit de oxigen. Apa este slab alcalina, pH-ul variind de la 7,40

pand la 8,25. Cantitatea substantelor biogene scade de la nord la sud, datorita

abundentei de alge; mineralizarea creste de la 0,3 pana la 1,1 g/l.

In ceea ce priveste amplasamentul analizat, pe langa variatiile cantitative

constante in urrna redistribuirii scurgerii lichide in aval de Rampa de depozitare,

se remarca importante modificari calitative, in sensul degradarii proprietatilor

fizico-chirnice ale apelor de suprafata pe anumite sectoare; aceasta face ca apa

sa nu mai corespunda normelor actuate de calitate prevazute de legislatia in

vigoare, cu implicatiile dintre cele mai grave asupra acviferului din zona.

Supravegherea calitatii apelor curgatoare se realizeaza prin urmarirea in

flux lent (campanii lunare sau trimestriale) si flux rapid (campanii zilnice si

saptamanale) a indicatorilor fizico-chimrnice, biologici si bacteriologici. Zona

depozitului este situata in partea de sud-est a municipiului Botosani, la

inceputul vaii Popii, in bazinul hidrografic al raului Prut, subbazinul Jijia. Terenul

pe care este amplasat depozitul actual este de forma unui sfert de palnie care

coboara sub nivelul platoului spre Valea Teascului, afluent al paraului Sitna. De

asemenea, sunt monitorizate 20 de cursuri de apa, totalizand 2387 krn, din care

in bazinul hidrografic Prut se investigheaza 1642 km.

Pentru urmarirea indicatorilor de poluare in flux lent, in bazinul

hidrografic Prut se realizeaza prelevari de probe la nivelul a 38 de sectiuni de

supraveghere, din care 20 de ordinul I si 18 de ordinul II. In flux rapid

monitorizarea calitatii apei se realizeaza in baiznul hidrografic Prut la nivelul a 7

sectiuni de supraveghere din care 3 sectiuni pe raul Prut si 4 pe principalii

afluenti (Bahlui, Jijia).

In luna rnai 2004, conform Programului de activitate a laboratoarelor, au

fost recoltate probe din 44 de sectiuni de supraveghere, de pe 13 cursuri de

apa. Calitatea apei raurilor este urmarita pentru cinci grupe de indicatori -

regimul de oxigen, nutrienti, mineralizare, metale si substance toxice organice.

Incadrarea sectiunilor de control in clase de calitate s-a realizat conform

Normativului privind obiectivele de referinta pentru clasificarea calitatii apelor de

suprafata (NORCAS/2002), aprobat prin Ordinul MAPM nr. 1146/2002.

In urma aprecierilor si masuratorilor din teren, adancimea estimata a

nivelului freatic (uneori pedofreatic) variaza functie de regimul precipitatiilor si

se prezinta astfel:

• In cazul forajelor F1 si F2 apa subterana a fost interceptata la

adancimea de 5,8 m, iar forajele se afla la o adancime de 7,5 m

pentru F1 si respectiv 9 m pentru F2;

• In momentul prelevarii probelor de apa subterana pentru analiza,

nivelul apei in foraje era de cca. 2 m in forajul F1 si 0,5 m in

forajul F2 ;

• Pentru forajul F3, adancimea forajului este de 7 m, apa fiind

interceptata la 1,5 m la data prelevarii probelor;

• Pentru fantana din amonte, considerate F4, nivelul apei este de

5,5-6 m.

Apele freatice din subunitatea hidrogeologica a versantilor deluviali din

zona circula gravitational de la baza deluviului de alunecare, se infiltreaza pe la

baza terasei de lunca si apar in albia minora a raului Teascu, asigurand debitul

acestuia in mod continuu. Sunt ape relativ bune calitativ si au debite

apreciabile.

1.6. Asezari umane si alte oblective de interes public

Rampa de depozitare controlata deseuri menajere si asimilabile din

industrii/insitutii, asa cum s-a prezentat si in Capitolele anterioare, precum si in

cadrul Bilantului de nivel I, este marginita de calea rutiera de acces spre

amplasament (derivatie a drumului D.N. 29 D) si de terenuri necultivate.

Aceasta platforma de depozitare controlata a deseurilor urbane este

amplasata in afara orasului Botosani (5 km) departe de institutii publice (cu

exceptia Penitenciarului Botosani), sau monumente istorice.

Cap 2.Identificarea surselor de poluare/agentilor poluanti

2.1. Descrierea proceselor tehnologice din cadrul obiectivului analizat

Activitatea de depozitare controlata a deseurilor pe platforma este

asigurata de S.C. URBAN SERV S.A.. Principalele etape pentru asigurarea

unui proces adecvat de depozitare deseuri nepericuloase rnenajere si

asimilabile din industrii consta in principal din:

• Colectarea deseurilor rnenajere de la populatie si agenti

economici/ institutii,

• Transportul deseurilor colectate,

• Depozitarea deseurilor colectate.

Activitatea de depozitare controlata a deseurilor pe rampa de deseuri

Botosani s-a intensificat in ultimii 2-3 ani. In favoarea acestor tendinte au aparut

normative care stipuleaza regimul de depozitare a deseurilor (O.U. 78/2000

privind regimul deseurilor, H.G. 162/2002 privind depozitarea deseurilor, L.

426/2001 pentru aprobarea OUG 78/2000 privind regimul deseurilor, H.G. nr.

856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea Listei

cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase, Ordin MAPPM nr.

1147/2002 pentru aprobarea Normativului Tehnic privind depozitarea deseurilor

- construirea, exploatarea, monitorizarea si inchiderea depozitului de deseuri,

Ordin nr. 95/2005 privind criteriile de acceptare si Lista curpinzand deseurile

inclusiv cele periculoase pe clase de depozite) care trebuie sa aiba in vedere

conditiile tehnice de depozitare, de control a levigatului, a eventualelor infiltratii

in apele de suprafata si subterane, etc. In acest sens, indeplinirea prevederilor

legale vor conduce la progrese privind gestionarea deseurilor rezultate din

activitati social-economice si urnane care, prin natura si cantitatea lor pot avea

impact negativ asupra mediului si sanatatii. Toate aceste acte normative

demonstreaza ca trebuie efectuate evaluari privind impactul asupra mediului si

bilantul de nivel pentru rampa de depozitare controlata deseuri nepericuloase

rnenajere si asimilabile din industrii/institutii, Botosani.

2.1.1. Activitati de colectare a deseurilor

Una dintre primele etape in procesul de evacuare a deseurilor il

constituie colectarea si stocarea la locul de producere. Deseurile menajere

generate de catre populatie sunt stocate temporar in spatii special amenajate in

acest scop, in recipienti de diferite capacitati. Recipientii umpluti treptat in

zonele de colectare sunt goliti cu o periodicitate bine determinate in vehicule de

transport speciale, in sistem inchis, dupa care deseurile sunt transportate.

Platformele de precolectare sunt amplasate in imediata vecinatate a

locuintelor sau la parterul blocurilor, fiind construite pentru a stoca recipientii de

precolectare a deseurilor menajere si pentru a permite accesul vehiculelor

colectoare.

Din datele furnizate de baza de date S.C. URBAN SERV S.A.,

referitoare la deseuri menajere nepericuloase si asimilabile de la agentii

economici/insitutii, reiese faptul ca principalele componente din deseuri sunt:

hartie, carton, plastic, metal, carpe, sticia, ceramica, resturi alimentare,

materiale din constructii, etc., compozitie structurala alaturi de umiditate, putere

calorica infleunteaza calitatea deseurilor. Compozifia medie a dseurilor

colectate a fost stabilita prin estimare, nu prin analiza propriu-zisa. Compozitia

medie a deseurilor menajere ale orasului Botosani pentru anul 2003 indica

urmdtoarele (Tabel nr. 1)

Tabel nr. 1. Compozitia medie a deseurilor

Nr.c/t Caracteristicile deseurilor menajere %

1. Hartie si carton 14

2. Sticla, ceramice 3

3. Metale 4

4. Plastic, cauciuc 1,5

5. Textile 4

6. Deseuri biodegradabile 42,5

7. Alte deseuri (inerte de tip pamant,

cenusa, lemne, frunze)

31

Serviciul de Salubrizare din subordinea S.C. URBAN SERV S.A.

deservea (la nivelul anului 2003) 128.586 locuitori (ce corespunde la 0,825

kg/locuitor, zi) si 171 agenti economici/institutii deservite. Cantitatea de

deseuri colectate in anul 2003 a fost cca. 108.706 m3.

Tabelul nr. 2 prezinta evolutia cantitatii de deseuri colectate in perioada

2002-2003.

Tabel. nr. 2. Evolutia generarii deseurilor

Tipuri principale de deseuri 2002 (m3) 2003 (mj)

Deseuri menajere colectate neselectiv de 48710 81232+2387,86la populatie (colectate separat si

valorificate)

Deseuri menajere de la agentii economici 5759 6870

Deseuri din servicii municipale:• Deseuri stradale 2548 3393,33

• Deseuri din piete 3105 3202,67

• Deseuri din gradini, parcuri si spatii 3288 3983

verzi

Deseuri de materiale de constructii §i 7012 7637deseuri de la demolari

Tipul de colectare a deseurilor menajere in orasul, Botosani este

traditional, celelalte tipuri de colectare selective si separata a deseurilor

voluminoase, nefiind practicate curent. In cazul colectarii deseurilor

menajere prin actuala metoda folosita, importanta este organizarea punctelor

fixe de colectare.Astfel, preluarea deseurilor menajere de catre serviciul de

salubrizare la S.C. URBAN SERV S.A. se face prin intermediul a 73 de

puncte de colectare de la populatie si 171 de puncte de colectare de la agentii

economici/institutii. In acest scop se utlizeaza 243 de recipienti din care:

• 74 eurocontainere de 1,1 m3 capacitate (52 la populatie si 22 la

agenti economici/institutii),

• 160 de containere interschimbabile de 4 m3 capacitate (21 la

populatie si 149 la agenti economici/institutii).

Aceste containere pot fi amplasate si in zone invecinate punctelor fixe

de colectare/reciclare, in cazul necesitatilor de suplimentare a sistemelor de

colectare la fiecare locuinta/casa/institutie daca aceste sisteme, includ si

reciclarea unor materiale, ca sticla si hartia.

Containerele pentru depozitarea selectiva a unor componente din

deseuri (PET-uri, hartie, carton, metale) sunt amplasate in incinta institutiilor

publice precum si pe strazi, parcuri, agenti economici, etc. cu o densitate de 1

container (1,1 m3) la cel mult 18-22 gospodarii (SR 13387/97). Conform OUG

nr. 21/2002, programul de prestatie pentru colectarea deseurilor menajere este

intocmit de asa maniera incat sa asigure in permanenta rnentinerea unui nivel de

salubritate corespunzator normelor igienico-sanitare, respectiv zilnic la

producatorii mari de deseuri (piete agro-alimentare, hoteluri, institutii de

invatamant sau sociale, spitale, etc.) bisaptamanal pentru asociatiile de locatari,

saptamanal pentru locuinte individuate sau codomeniile care nu au organizate

asociatii de locatari.

In orasul Botosani, frecventa colectarii containerelor este in medie de

2 ori pe saptarnana, avand in vedere diferitele surse de generare a deseurilor.

Tabelul nr. 3 prezinta informatii referitoare la cantitatea de deseuri colectata

in anul 2003, specificandu-se pe categorii si metoda de valorificare sau

eliminare a acestora.

Tabel nr. 3. Colectarea si destinafia deseurilor in anul 2003

Tip de deseu colectat

Metoda de masurare

Cantitatea de deseuri colectate (t)

Valorificare (t)

Eliminare/ cantitatea eliminata (t)

Deseuri menajere:• de la populatie Evaluare 40616 (p=0,5t/m3) Nu E1/40616• asimilabile de la Evaluare 3435 (p=0,5 t/m3) Nu E1/3435

agenti economici(industrie, unitaticomerciale, birouri,institutii)

• deseuri menajere Cantarire 1193,93 (selectiv-metale: Da R 12/1 193, 93colectate separat 9,3 PET: 13,75 textile;(textile, hartie, 318,78 hartie; 12,10 Al, 2;carton, aluminiu, deseuri de turnare: 838) .PET, fier, deseuride turnare)

Deseuri-servicii municipale:

• stradale

• din piete

Evaluare Evaluare Evaluare

1018(p=0,3t/m3) 960,8 (p=0,3 t/rn3)

1 194,9 (p=0,3 t/m3)Nu Nu Nu

E1/1018 El/960,8 El/1194,9

Deseuri din materiale din constructii si denivelari

Evaluare 1 5274 (p=0,3 t/m3) Nu E1/15274

Alte deseuri nespecificate

Evaluare - - -

Total Evaluare 63692,63 - E1+R1 2/63692,63E1 - depozitarea pe sol si subsol (ex. Depunere in depozite de gunoi)

R12 - schimb de deseuri intre detinatori, pentru a fi supuse uneia dintre operatiile de recilare si valorificare sau recuperare.

2.1.2. Activitati de transport a deseurilor colectate

In legislatia in vigoare privind regimul deseurilor sunt stipulate

obligatiile operatorilor de trasport deseuri. Astfel, acestia trebuie:

sa utilizeze numai mijloace de transport adecvate naturii deseurilor

transportate, care sa nu permita imprastierea deseurilor si emanatii de

noxe in timpul transportului, astfel incat sa fie respectate normele privind

sanatatea populatiei si a mediului inconjurator,

sa asigure instruirea personalului pentru transportul deseurilor in conditii

de siguranta si interventie in cazul unor defectiuni sau accidente,

sa foloseasca traseele cele mai scurte si/sau cu cel mai redus risc pentru

sanatatea populatiei si a mediului si care au fost aprobate de autoritatile

competente.

In orasul Botosani trasnportul deseurilor nepericuloase se realizeaza pe

o distanta medie/transport de 7 km/cursa intr-un numar mediu de 10

curse/vehicul/zi. Aceasta ramura a activitatii de salubirzare se realizeaza cu

ajutorul urmatoarelor echipamente de transport:

4 tractoare UTB cu remorca de 8 rn3 capacitate,

1 autostropitoare UTB cu /fara matura de 7 t capacitate,

5 autogunoiere compactoar MAN (3), ROMAN 10135 (2) de 30 m3,

7 autotransortoare ROMAN cu container de 4 m3 capacitate,

2 autobasculante IFA de 16 si respectiv 18 m3 capacitate,

2 transportoare incarcatoare hidraulice UTB cu container de 5 tone si

0,4 m3 capacitate,

2 buldozere UTM Craiova S1500.

Activitatea de colectare se face in timpul noptii si la primele ore ale

diminetii, transortul realizandu-se zilnic sau functie de anotimp astfel:

In cadrul blocurilor de locuinte precolectarea se realizeaza in containere

si pubele ce se transporta la doua sau trei zile in timpul verii si la maxim

5 zile in anotimpul ploios si iarna.

La gospodariile individuate, deseurile sunt precolectate zilnic in

containere si transportate cu autogunoiere.

Deseurile provenite de la agentii economici si dotari socio-culturale se

colecteaza de asemenea in containere si se transporta zilnic sau de cel

putin trei ori pe saptarnana.

Ca echipamente ajutatoare pentru colectarea in conditii

corespunzatoare a deseurilor, unitatea dispune si de urmatoarele echipamente

aferente procesului: 2755 maturoaie din mesteacan/luna, 183 lopeti/an si 4

galeti/an.

2.1.3. Activitatea de depozitare a deseurilor

Conform legislatiei in vigoare, in depozitele de deseuri nepericuloase, ca

in cazul platformei de depozitare apartinand S.C. URBAN SERV S.A. al

oras. ului Botosani este permisa depozitarea urmatoarelor deseuri:

• Deseuri nepericuloase menajere,

• Deseuri nepericuloase de orice alta origine, care indeplinesc

criteriile de acceptare a deseurilor la depozitul pentru deseuri

nepericuloase.

Criteriile de acceptare a deseurilor pe rampa de depozitare Botosani au

la baza caracterisiticile deseurilor si anume:

1. cornpozitia fizico-chimiea,

2. continutul de materie organica,

3. biodegradabilitatea compusilor organici din deseuri, 4. levigabilitatea prognozata sau testata a compusilor

potential periculosi/toxici, in relatie cu criteriile enumerate anterior.

La depozitarea controlata a deseurilor nepericuloase din orasul Botosani s-a avut in vedere urmatoarea tehnologie:

• deseurile descarcate din autogunoiera sau alt mijloc de transport se

depoziteaza in straturi avand o grosime medie de 1,5 -2,0 m care

sunt compactate,

• straturile noi de deseuri nu se depun decat dupa ce temperatura

stratului precedent, rezultat din fermentarea aeroba, a scazut pana

la valoarea temperaturii solului natural,

• deseurile sunt compactate pentru a se evita golurile mari de aer

care ar favoriza autoaprinderea si deci riscul pentru incendierea

rampei de depozitare,

• straturile de deseuri sunt acoperite periodic cu pamant, nisip sau

alte materiale inerte, in strat de 10-30 cm.

Depozitarea deseurilor se face prin inaintarea frontala, in acest caz

depozitul se formeaza pe o suprafata perpendiculara pe directia de umplere.

Fiecare nou strat trebuie inceput din acelasi loc ca si primul pentru ca acestea

sa fie expuse in mod egal pe durata precipitatlilor atmosferice.

Pentru protectia imprejurimilor s-a incercat o imprejmuire cu gard verde

pe digul ce delimiteaza paltforma pentru ca in anotimpurile in care bat vanturi

mai puternice sa se impiedice imprastierea hartiilor sau a altor deseuri usoare.

Acest gard nu a avut o durata de viata prea lunga deoarece zona nu a asigurat

conditiile cele mai bune de crestere. Pe perioada functionarii platformei de

deozitare sufera procese de descornpunere.

2.2. Surse de poluare pentru factorul de mediu aer

Activitatile desfasurate ca urmare a depozitarii deseurilor nepericuloase

menajere si de la agenti economici pe rampa de gunoi Botosani genereaza o

serie de emisii in mediul inconjurator, care pot determina o poluare a aerului si

solului, pe arii mai restranse sau mai extinse, in functie de caracteristicile

calitative si cantitative. Impactul asupra mediului poate fi complex si se

manifesta cu intensitati diferite asupra componentelor de mediu,

amploarea acestor impacturi fiind determinata de volumul lucrarilor de

depozitare.

Fiecare etapa din procesul de depozitare a deseurilor are un potential

impact asupra mediului, deorece implica eliminarea unor agenti poluanti.

Depozitul de deseuri Botosani este un depozit mixt, acceptand evacuarea

deseurilor nepericuloase menajere si de la agenji economici/insitutii, imprejmuit

partial. Exista sisteme de drenare/scurgere a levigatului si apelor pluviale cu

acumularea scurgerilor in doua iazuri care au rol filtrant.

Depozitul este situat intr-o zona unde exista protectie naturala a

componentelor de mediu fata de efectele negative ale materialelor depozitate.

Tratarea deseurilor se face direct pe depozit prin acoperirea cu pamant, la

anumite intervale de timp, pentru compactare. Rampa de depozitare controlata

a deseurilor nepericuloase menajere poate fi considerate o sursa fixa, calda,

difuza de poluare. Principalele emisii poluante pentru componenta de rnediu aer

sunt pulberile, nmirosurile" si gazele rezultate din procesul de fermentatie a

deseurilor.

Datorita faptului ca aceste emisii rezultate din fermentarea deseurilor se

pot aprinde usor in caz de nesupraheghere, unitatea S.C URBAN SERV S.A.

are stabilite toate masurile obligatorii pentru prevenirea si inlaturarea situatiilor

de pericol, a cauzelor potentiale de incendiu si a altor incalcari ale normelor

legate de P.S.I. De asemenea, in cadrul obiectivului evaluat s-a considerat utila

infiintarea unei comisii tehnice de prevenire si stingere a incendiilor.

Trebuie mentionat faptul ca, deseurile menajere nepericuloase

depozitate pe rampa, cu putin aport de lumina si oxigen se descompun, in

special la partea inferioara a depozitului, dupa un mencanism ferrnentativ

anaerob. Prin descompunerea anaeroba a deseurilor rezulta mai intai acizi,

apoi alcooli, aldehide si dioxid de carbon care se dizolva partial in apa. Aceasta

prima faza este urmata de faze in care actioneaza microorganismele

specializate si bacteriile metanice, ce actioneaza in prezenta dioxidului de

carbon, hidrogenului, oxidului de carbon si a unor substante organice,

producand gazul metan.

Gazul rezultat din depozitele de deseuri, denumit biogaz se compune in

medie din cca. 15-84 % metan (in volume) si cca. 15% dioxid de carbon, mai

contine mici cantitati de CO, O2, H2S, mercaptan, vapori de apa, praf, etc. si

uneori N2. De la partea superioara a depozitului ca urmare a proceselor de

descompunere aeroda se emit in atmosfera gaze si vapori perceputi prin

mirosurile neplacute, uneori chiar iritante, pe o raza de cateva sute de metri.

Acestea creaza o puternica stare de disconfort muncitorilor si populatei din

zona.

Asupra organismului uman efectele mirosului sunt greu de cuantificat,

putand sa apara stari de greata, voma, dureri de cap, respiratie sacadata, tuse,

perturbarea somnului, lipsa poftei de mancare, iritarea ochilor, a cailor

respiratorii superioare. Exista dificultati reale in stabilirea dependentei intre

intensitatea si durata expunerii la mirosuri si magnitudinea efectelor asupra

acestor sisteme.

Este foarte probabil ca emisiile gazoase evacuate in mediu, in conditiile

de dispersie existente in zona sa aiba un impact negativ asupra mediului.

Trebuie sa fie efectuate masuratori privind emisiile sj concentratiile unor noxe

generate de pe suprafata amlasamentului pentru a se putea stabili masurile de

conformare cu prevederile legale si cerintele impuse de autoritatile de mediu,

dar si de Inspectoratul Teritorial de Munca si InstitutuI de Sanatate Publica.

Pentru conformarea cu reglementarile in vigoare se recomanda realizarea

anuala a controlului medical al angajatilor, amenajarea unor puncte

sanitare corespunzatoare, eliminarea deficitului in ceea ce priveste

echipamentul de protectie al personalului de deservire.

De asemenea, sunt necesare determinari experimentale privind

caracteristicile agentilor poluanti de pe amplasament, precum si a unor

indicatori meteorologici cum ar fi temperatura in timpul zilei (ora 15:00),

conditiile de evapotranspiratie, umiditate, etc. Trebuie stabilit un program de

determinari la emisie, care sa se deruleze continuu si care sa asigure

diagnosticarea eficacitatii activitatii de depozitare controlata sau de poluare a

mediului.

Analizele efectuate atat la ernisie, cat si la imisie au aratat ca nu exista

depasiri la indicatorii de calitate analizati, insa determinarile la pulberi

sedimentale in cadrul unitatii au condus la valori de peste 200 g/mp/luna.

2.3. Surse de poluare pentru factorul de mediu apa

Obiectivul evaluat asigura alimentarea cu apa pentru nevoi igienico-

sanitare, activitati tehnologice si combatarea incendiilor prin puturi de forare si

rezervoare de apa pluviala. Exista surse de apa pe amplasament (bazin natural

ce asigura apa contra incendiilor + fantana), dar nu este amenajata o retea de

canalizare. Pe amplasament exists doua bazine de colectare a levigatului. De

asemenea, pe suprafata depozitului exista santuri de drenare a apelor pluviale

si a levigatului in doua bazine colectoare (iazuri) amplasate in vala de rampa de

depozitare.

Apele uzate igienico-sanitare nu sunt colectate, nu exists fosa septica.

Numarul de personal care deserveste depozitul de deseuri este relativ redus (7

lucratori). Nu este amenajat un sistem adecvat de canalizare ape uzate si

levigat. Levigatul nu este tratat, insa se colecteaza in cele doua bazine de

acumulare, cu rol filtrant, printr-un sistem natural de drenare. In perioadele cu

precipitatii intense acesta poate patrunde sau se poate dispersa liber pe

suprafata amplasamentului si in vecinatate. Analizele periodice ale levigatului

se fac de catre Directia Apelor Prut lasi prin S.G.A. Botosani, conform

contractului 24537/2003.

Apele meteorice sunt partial colectate dupa ce sunt dirijate liber pe

suprafata terenului, in doua bazine colectoare situate pe amplasament. RestuI

de ape se scurge liber pe suprafata platformei (sau se infiltreaza) si se

colecteaza in aval de rampa in alte doua bazine de acumulare. Debitul mediu al

scurgerilor de suprafata, determinat pe baza precipitajiilor anuale (Anuar

statistic al Romaniei), este de 3 l/s si creste la 7 l/s in regiunea primului bazin

de acumulare si la 14 l/s in zona celui de al doilea bazin de acumulare. La

confluenta cu paraul Teascu debitul este de 3,4 l/s (sursa: Bilanturile de mediu

de nivel I si II).

Rampa de depozitare deseuri nu dispune de instalatii de epurare ape

uzate si tratare levigat. Dispune numai de doua bazine colectoare levigat pe

amplasament si alte doua iazuri de acumulare in aval de depozitul propriu-zis.

Indicatorii de calitate ai apelor uzate, precum si ai levigatului nu sunt

rnonitorizati. Periodic sunt prelevate probe de apa din forajele existente in jurul

amplasamentului pentru evaluarea calitatii apei subterane de catre Directia

Apelor Prut (S.G.A. Botosani).

Monitorizarea calitatii apelor subterane se face de catre administratorul

obiectivului evaluat, prin laboratorul de analize al APM Botosani. Astfel, au fost

recoltate probe de apa din 3 foraje de pe amplasament si din fantana existenta

in zona invecinata amplasamentului. Rezultatele analizelor indica faptul ca sunt

unele depasiri pentru indicatorii de calitate la apa subterana, cum ar fi: CCO,

cloruri, sulfati, azotati (fantana), duritate (foraj 3), reziduu filtrabil uscat la 105°C.

Au fost de asemenea, recoltate si analizate doua probe de apa din

paraul Teascu, din amonte si aval de rampa, precum si o proba din levigatul

colectat in cel de-al doilea iaz de acumulare situat in aval de rampa. Rezultatele

determinarilor efectuate privind calitatea apelor de suprafata din zona (paraul

Teascu) arata usoare depasiri la urmatorilor indicatori de calitate: CCO, filtrabil

uscat la 105°C, amoniu si sulfati.In general nu pot fi semnalate probleme in

ceea ce priveste calitatea apei raului si nici in ceea ce priveste impactul

activitatilor desfasurate asupra componentei de mediu apa.

2.4. Surse de poluare pentru factorul de mediu solul si subsolul

Solurile din zona amplasamentului sunt reprezentate de alternante de

argile si marne care constituie roca de solificare pentru solurile din zonele de

alunecari din cadrul vaii Popii. Solurile sunt formate pe aceste materiale

parentale, de natura cernoziomica, puternic erodate.

Activitatea desfasurata de S.C. URBAN SERV S.A., care are in planul de

activitate si depozitarea deseurilor colectate de la populatie si agenti

economici, poate prezenta un risc de poluare a solului si subsoluiui din zona.

Acesta se datoreaza infiltrarii si/sau dispersiei unor compusi potential poluanti,

fenornenul fiind accelerat in urma precipitatjilor. Deoarece deseurile depozitate

contin un procent ridicat de materii organice biodegradabile (42,5%) exista un

risc de aicidifiere a solului in urma generarii de compusi cu caracter acid, din

procesele de fermentatie (CO2, acid acetic, acizi grasi, H2S, NH4+). De

asemenea, produsii gazosi de decompunere pot fi dispersati de catre curentii

de aer in zonele invecinate amplasamentului si pot reveni pe sol odata cu

precipitatiile, deterrninand contaminarea acestuia.

Materialele organice continute in deseurile menajere creaza

intotdeauna posibilitatea proliferarii si raspandirii microorganismelor patogene.

Exista un numar mai mare de maladii microbiene (febra tifoida, dezinteria,

holera) si maladii virotice (hepatita, poliomelita) transmise sau provocate de

tot felul de paraziti, bacterii si microorganisme care se regasesc in

depozitele de deseuri.

De asemenea, prin procesele de siroire si infiltratii, solul de sub

depozit si din apropierea depozitelor se imbiba cu astfel de agenti patogeni si

agenti paraziti. Exista o clasificare a gradului de poluare biologica a solului,

in functie de agentii infectiosi continuti, elaborata de Organizatia Mondiala a

Sanatatii. Avand in vedere faptul ca platforma de depozitare controlata a

deseurilor nepericuloase menajere are un continut de numai 4% metale,

continutul de metale grele ce ar putea avea impact negatic major asupra

mediului este mult diminuat.

Efectul vizibil al poluarii solului ca urmare a infiltratiilor si dispersiilor

gazoase este acela ca vegetatia de pe amplasament si imprejurimi este de o

calitate redusa. Agricultura practictal pe intreaga zona, pe Ianga

inconvenientele de ordin economic legate de defertilizarea pamantului si

poluarea atmosferica cu mirosuri neplacute, nu mai poate fi socotita o

agricultura cu o productivitate ridicata.

Pentru caracterizarea zonei incintei si a suprafetelor exterioare

aferente din zona amplasamentului s-au efectuat determinari fizice si

chimice ale probelor de sol, pentru doua adancimi la fiecare punct de

recoltare: la 5 cm si 30 cm. In ceea ce priveste adancimea de prelevare a

probelor, ca urmare a analizelor la cele doua adncimi s-a considerat ca sunt

necesare foraje de adancime(8-10m).

Probele de sol au fost supuse analizelor de laborator pentru stabilirea

urmatoarelor caracteristici fizice si chimice:

• carbonul organic,

• pH-ul,

• nivelul de incarcare cu substante extractibile in eter de petrol,

• gaze si vapori,

• pierderi la incalzire,

• compusi fenolici.

2.5. Surse de poluare pentru om si mediul acvatic

Sursele de poluare pentru om sunt cele prezentate in subcapitolele

anterioare, avand in vedere faptul ca omul se afla in centrul complexului de

componente ale mediului, expuse poluarii, iar principalii poluantj cu un posibil

impact semnificativ si asupra ecosistemelor acvatice sunt:

> compusii organici rezultati din procesele de fermentare (levigatul),

> emisiile de gaze,

> pulberi.

Activitatea desfasurata pe amplasamentul evaluat genereaza poluanti

potentiali care pot avea un efect semnficativ asupra sanatatii umane, existand

riscul imbolnavirii personalului angajat, cat si a oamenilor aflati in imediata

vecinatate, daca nu sunt respectate reglemntarile privind protectia muncii si a

mediului.,

Ca si mediul inconjurator, omul este supus efectelor acelorasi poluanti

rezultati din activitatile depozitului de deseuri. Controlul calitatii conditiilor de

munca consta in monitorizarea emisiilor gazoase din procesele fermentative.

Factorii de risc ce pot sa apara ca urmare a activitatilor desfasurate pe

rampa de depozitare deseuri pot fi grupati in: factori de rise chimic (emisiile de

praf, COV, CH4 ,CO, CO2, NOX, SOX) si factori de risc care pot declansa explozii

(emisii de metan, alcani, hidrocarburi, eteri, etc., care pot forma cu aerul

amestecuri explozive).

Riscurile profesionale in acest mediu de munca sunt de natura fizico-

chimica, biologica si cuprind expuneri la mirosuri, gaze, pulberi, praf cu noxe

chimice iritante persistente, alcooli, eteri, oxizi de azot, de sulf, de carbon.

Cap 3. Buletine de analiza

- apa de suprafata

- apa subterana

- levigat

- aer

- sol

Tabel 1. Rezultatele analizelor probelor de aer la emisie, respectiv imisie

Nr.crt.

Poluant 1Ce(mg/mc)

C.M.A.*

cf. Ordin 463/1993(mg/mc)

2Ci(mg/mc)

C.M.A.*

Ord. 592/2002(mg/mc)

1 - COV- NOx

-CO-SO2

- Pulberi

5210102-

38200,10,45

2 - COV- NOx

-CO-SO2

- Pulberi

36351-

48200,10,45

3 - COV- NOx

-CO-SO2

- Pulberi

7011112-

12,5210,45

4 - COV- NOx

-CO-SO2

- Pulberi

2843,52-

35430,50,45

5 - COV- NOx

-CO-SO2

- Pulberi

6510122-

23110,50,45

6 - COV- NOx

-CO-SO2

- Pulberi

6,5110-

910,50,10,45

1-concentratia determinata la emisie,

2- concentratia determinata la imisie

*- concentratia maxim admisa conform legislatiei in vigoare

Tabel 2. Rezultatele analizelor fixico-chimice la probele de apa de suprafata

Nr.crt.

Indicator de calitate Amonte unitate Aval unitate Ordin 1146/2002Calitatea II

(mg/l)1 pH 7,17 7,142 Materii totale in suspensie ,

mg/l96 110

3 Turbiditate (FTU) 37 484 CCO-Mn , mg O2/l 17,35 17,485 CBO5 , mg/l 2,36 2,126 Azotati , mg/l 0,375 0,3757 Azotiti , mg/l 0,44 0,378 Fosfati , mg/l 1,076 1,0179 Sulfati , mg/l 371,86 384,62

10 Duritate, °Germane 11,2 11,111 Substante extractibile , mg/l 17 3812 Cloruri , mg/l 49,7 42,613 Reziduu fix , mg/l 372 56814 Amoniu , mg/l 10,5 1015 Sulfuri si H2S , mg/l 0,213 0,638

Tabel 3. Rezultatele analizelor fizico-chimice la probele de apa subterana de pe amplasamentul evaluat

Nr.crt.

Indicator de calitate Proba(A1)

Proba(A2)

Proba(A3)

Legea apei potabile

458/2002

Ordin 1146/2002

Calitate II1 pH 7,64 8,19 7,622 Materii totale in suspensie , mg/l 32 37 203 Turbiditate (FTU) 31 27 164 CCO-Mn , mg O2/l 11,73 17,2 35,295 CBO5 , mg/l 1,91 3,71 1,816 Azotati , mg/l 0,25 5,48 14,217 Amoniu , mg/l 1,33 Absent 298 Azotiti , mg/l 0,028 0,05 0,0259 Fosfati , mg/l 0,114 Absent 0,065

10 Sulfati , mg/l 3758,23 6852,3 1735,3311 Cloruri , mg/l 145,55 418,9 3493,212 Sulfuri si H2S , mg/l 0,21 0,64 0,6213 Duritate, °Germane 75,6 95,48 161,2814 Substante extractibile , mg/l 95,5 15,5 45,515 Reziduu fix , mg/l 6024 11764 9860

Tabel 4. Rezultatele analizelor fizico-chimice ale probelor de sol de la 5 cm

Probasol

Adancimea de recoltare 5 cmCarbon organic

(%)

Substante extractibile(mg/kg)

Valori normale

Prag de alerta

CMA* Valori determinate

S1 0,91 2200S2 2,09 240S3 6,26 190S4 6,87 210S5 6,18 440S6 0,45 500

Martor 1,2 135*- concentratia maxim admisa conform Ordinului MAPPM 756/1996 privind evaluarea poluarii mediului, pentru sol sensibil

Tabel 5. Rezultatele analizelor fizico-chimice ale probelor de sol de la 30 cm

Probasol

Adancimea de recoltare 30 cmCarbon organic

(%)

Substante extractibile(mg/kg)

Valori normale

Prag de alerta

CMA* Valori determinate

S1 0,45 330S2 2,75 1780S3 4,41 220S4 9,19 420S5 5,11 300S6 0,42 170

Martor 1,08 130

Tabel 6. Continutul de compusi fenolici din probele de sol la 5 si 30 cm

Probade sol

Compusi fenoloci(mg/kg)

Valori determinate la 5 cm

Valori normale

Prag de alerta

CMA Valori determinate la 30 cm

S1 0,75 0,45S2 1,35 0,82S3 2,14 1,98S4 2,22 1,79S5 1,82 1,41S6 0,32 0,20

Martor 0,73 0,52

Componenta Indicator de calitate CMA Cdet Q IM IMf Impactul asupra mediului

Apa supr.

CCO-Cr, mg O2/lCBO5, mg/lNO3

-, mg/lNO2

-, mg/lPO4

-, mg/lSO4

-2/Reziduu, mg/lAmoniu, mg/lCr total, mg/lCd, mg/lPb, mg/lZn , mg/l

Apa subt.

CCO-Cr, mg O2/lNO3

-, mg/lCr total, mg/lNi, mg/lCd, mg/lZn, mg/lPb, mg/l

AerNOx ,mg/mcCOV,mg/mcPulberi susp,mg/mc

Sol5 cm Comp. fenoloci,mg/kg

Subst. extractibile30 cm Comp. fenoloci,mg/kg

Subst. extractibile

Unde:

CMA= concentratia maxima admisa

CM = concentratia determinata

Q = calitatea componentei de mediu

IM = impactui indus asupra fiecarei componente de mediu Ul apa suprafata =

255

Ul apa subterana = 308

Ul aer = 143

Ul sol = 294

Ul = unitati de importanta

Q=

IM= =

Cap.4. Plan de management

4.1.Lucrari si masuri necesare pentru ca obiectivul analizat sa se

conformeze cu reglementarile privind protectia mediului

Pentru poluari potential semnificative luam masuri de prevenire.

Pentru poluari semnificative luam masuri de control si remediere. Strategii

de eliminare si control a NO2:

Princitriul metodei Tehnologia Tip(P-prevenire;T-tratare)

Reducerea timpului de stationare la temperaturi

mari

1. Injectarea de aer2. Injectarea de combustibil3. Injectarea de abur

PPP

Reducerea chimica a NO2

1. Re-arderea combustibilului2. Utilizarea arzatoarelor law-NO2

3. Reducerea catalitica selectiva4. Reducerea selectiva necatalitica

PPTT

Controlul S02 este obligatoriu la incinerarea deseurilor. Majoritatea

proceselor de tratare a SO2 se bazeaza pe absorbtia sau adsorbtia intr-un

mediu bazic sau alcalin.

Pentru remedierea solurilor poluate se propune : Bioremedierea

(tehnica de tratare cu ajutorul microorganismelor sau a plantelor care pot

degrada substraturi contaminate sau poluate cu caracter toxic).

Metodele de remediere se pot clasifica astfel:

In functie de locul de aplicare al acestora deosebim procese ex-situ si

in-situ. Procesele ex-situ necesita excavarea solului contaminat urmata de

tratarea acestuia fie pe loc, fie intr-o instalatie externa de tratare a solului.

Tratamentul in-situ se realizeaza fara a fi necesara excavarea solului, direct

in situl contaminat.

In functie de tipul proceselor implicate deosebim procese termice,

fizico-chimice si biologice.

Avand in vedere concentratiile ridicate a indicatorilor de calitate a apei

este necesara amplasarea unei statii de epurare , atat pentru apa subterana

cat si pentru apa de suprafata. Apa de suprafata este colectata intr-un sistem

de canalizare iar apa subterana printr-un sistem de colectare a levigatului

4.2. Obigatii de mediu minim acceptate

In cazul poluarii aerului, reprezentantul legal al societatii S.C.URBAN

SERV S.A. are obligatia ca in termen de 90 de zile sa adopte tehnologii de

tratare a poluantilor din aer pana la valorile inscrise in legislatie,

Pentru apa se impune amplasarea unei statii de epurare in termen de

1 an. Aceasta sa aduca apa la calitatea impusa in standarde.

Pentru prevenirea poluarii solului in obiectivul analizat se impune

controlul lunar.

Se impune adoptarea unui sistem de valorificarea a deseurilor

menajere de la populatie, a deseurilor menajere asimilabile de la agenti

econimici, a deseurilor stradale, din piete si din gradini, parcuri.

Operatorul trebuie sa asigure precolectarea, colectarea si

transportul si sortarea deseurilor municipale.

Deoarece nu se respecta Ord 161/2006 pentru aprobarea

Nonnativului privind clasificarea calitatii apelor de suprafata in vederea

stabilirii starii ecologice a corpurilor de apa se vor impune obligatii de mediu.

Rampa de depozitare este obligata sa puna in aplicare solutiile

pentru scaderea poluarii semnificative, astfel incat sa nu depaseasca

concentratiile maxime admise, in caz contrar aceasta dupa avertizare va fi

amendata iar mai apoi inchisa.

Administratorul rampei ecologice trebuie sa notifice ARPM:

• orice emisie/imisie in aer semnificativa pentru mediu la orice punct

potential de emisie

• orice incident cu potential de contaminare a apelor de suprafata si

subterane sau care poate reprezenta o amenintare de mediu pentru

aer sau sol, sau care necesita un raspuns de urgenta din partea

autoritatii locale;

• administratorul trebuie sa ia toate masurile necesare pentru a preveni

sau minimiza emisiile de poluanti in apa;

• trebuie sa se realizeze prelevari, analize, masuratori, examinari pentru

toti factorii de mediu;

• se vor evita deversarile accidentale de produse care pot polua solul si

implicit apa; in caz contrar se impune eliminarea deversarilor

accidentale;

• se vor curata si stropi caile de acces de cate ori este nevoie pentru

reducerea emisiilor datorate circulatiei autovehiculelor.

4.3.Operatiuni de eliminare a deseurilor

1. depozitarea pe sol si in subsol (de exemplu: depunerea in depozite de gunoi);

2. tratarea prin contact cu solul (de exemplu: biodegradarea deseurilor lichide sau a namolurilor depozitate pe sol);

3. injectarea in subteran (de exemplu: injectarea deseurilor pompabile in puturi, saline sau in straturi geologice);

4. descarcarea pe suprafete (de exemplu: descarcarea de deseuri lichide sau de namoluri in depresiuni, iazuri sau lagune);

5. depoziiarea pe teren special amenajat (de exemplu: dispunerea in celule etanse separate, acoperite si izolate unele de celelalte si de mediu);

6. evacuarea deseurilor solide in apele interioare de suprafata si subterane;

7. evacuarea in mari/oceane, inclusiv ingroparea in subsolul marin;8. tratament biologic nespecificat la alt punct din prezenta anexa, din

care rezulta in final compusi sau amestecuri care sunt eliminate prin intermediul oricarei operatiuni enumerate la pct 1-12;

9. tratament fizico-chimic nespecificat la alt punct din prezenta anexa, din care rezulta in final compusi sau amestecuri care sunt eliminate prin intermediul oricarei operatiuni enumerate la pct. 1-12 (de exemplu: evaporare, uscare, calcinare etc.);

10. incinerare pe sol;11. incinerare pe mare;12. stocare permanenta (de exemplu, introducerea de containere cu

deseuri intr-o mina);13. amestecare, inainte de a se incadra in oricare dintre operatiunile

mentionate la pct. 1-12;

14. reambalare inainte de a se incadra in oricare dintre operatiunile mentionate la pct. 1-13;

15. stocarea inainte de efectuarea oricarei operatiuni mentionate la pct. 1-14, cu exceptia depozitarii temporare, inaintea colectarii, pe zona de producere.

4.4. Operatiuni de valorificare a deseurilor

1. utilizarea ca material combustibil sau ca mijloc de producere a energiei;

2. reciclarea sau recuperarea substantelor organice care nu sunt utilizate ca solventi;

3. reciclarea sau recuperarea metalelor sau compusilor metalici;4. reciclarea sau recuperarea altor materiale anorganice;5. regenerarea acizilor sau bazelor;6. valorificarea produselor folosite la captarea poluantilor;7. valorificarea produselor din catalizatori;8. rerafinarea uleiurilor uzate sau alte reutilizari ale acestora;9. recuperarea sau regenerarea solventilor:10. imprastierea pe sol, in beneficiul agriculturii sau pentru reconstructie

ecologica, inclusiv operatiunile de compostare si alte procese de transformare biologica;

11. utilizarea deseurilor obtinute in urma oricarei operatiuni mentionate la pct. 1-10;

12. schimb de deseuri intre detinatori pentru a fi supuse uneia dintre operatiunile mentionate la pct. 1-11;

13. stocarea de deseuri in scopul de a fi supuse uneia dintre operatiunile mentionate la pct. 1-12, exclusiv depozitarea temporara inaintea colectarii, in zona de producere.

4.5. Cuantificarea impactului indus asupra mediului

Tabei 1 Acordarea importantei componentelor de mediu

Nr crt. Componenta de mediu

Importanta acordata

U.I

1 Apa suprafata 1 322

2 Apa subterana 0.8 258

3 Aer emisii 0.2 65

4 Aer imisii 0.2 65

5 Sol 0.9 290

Importanta pentru componentele de mediu se realizeaza acordand

note cuprins in intervalul 0-1. Valoarea 0 indica o calitate a mediului foarte

saraca, iar valoarea 1 indica o calitate buna a mediului.

Valoarea de 0.8 a fost acordata componentei de mediu apa

subterana deoarece, in cazul unei poluari mai mari, panza freatica ar putea

fi afectata grav. Aceasta importanta a fost acordata si din cauza ca apa

subterana poate constitui sursa de apa potabila pentru localitatile din

vecinatatea depozitului. Levigatul nu este colectat si din acest motiv apa

subterana este direct expusa poluarii. In viitor se impune luarea unor masuri

de prevenire a poluarii.

Apei de suprafata i se acorda o importanta de 1. Am estimat

aceasta valoare deoarece apa din precipitatii spala depozitul si se supune

unui rise crescut de poluare. De aici, apa ajunge in apele de suprafata

afectandu-le direct.

0 valoare mai mare de 0.9 i s-a acordat solului deoarece deseurile

sunt depuse direct in contact cu acesta, poluarea acestuia fiind inevitabila

si greu de monitorizat si controlat. In concluzie, toate substantele nocive

vor afecta solul.

Importanta de 0.2 a fost acordata aerului emisii. S-a optat pentru o

valoare mai mica, deoarece analizele indicatorilor de caliatate a acestui

factor de mediu se situeaza in limitele normale.

Aerului imisii i s-a acordat tot valoarea de 0.2, chiar daca valorile

concentratiilor emisiilor sunt mici pentru a afecta aerul de la limita cu

atmosfera, insa in cazul unor accidente care ar putea avea loc, trebuie luate

toate masurile de prevenire. Daca poluarea ar ajunge pana la limita cu

atmosfera, efectele negative ar fi greu de remediat.

Cuantificarea impactului-tabel de cuantificare

Qi=

unde:

Q- calitatea componentei de mediu;

CMAi concentratia maxim admisa pentru indicatorul de calitate 'i' , in confirmitate cu legislatia

Cdi- concentratia determinate la un moment dat in mediu pentru indicatorul de calitate 'i'.

Qi=∞ reprezinta poluant aproape inexistent→ calitatea mediului buna;

Qi=0 reprezinta poluant in concentratie mare→ calitatea mediului saraca.

IMi = =

unde:

UIj- unitatea de importanta obtinuta de componenta de mediu

i-indicator de calitate;

j-importanta pentru component de mediu global.

Anexa nr.4.4

Fişa de prezentare a activităţilorcu impact redus sau semnificativ asupra mediului

(se completează pentru fiecare sediu social / secundar - amplasament)

I. Date de identificare a amplasamentului şi activităţii Nume comerciant ........

…………………………………….................................... Numele reprezentantului legal ................................................................................ Adresa sediului la care se desfăşoară activitatea ...………….................................…………………………………….………………………….................................……………………………………………………………….................................. Nr. telefon ………………….....

II. Caracteristicile construcţiei

1. Mărimea sediului social / secundar(amplasament) folosit pentru activitate

a) Suprafaţă totală (mp) b) Suprafaţă construită (mp)

2. Modul de utilizare al construcţiei a) Utilizare exclusivăpentru activitate:

b) Utilizare mixtă / în indiviziune cu alte tipuride activităţi şi/sau beneficiari(se vor specifica celelalte activităţi)

III. Acte doveditoare ale dreptului de folosinţă / proprietate a sediului pentru activitate (amplasament)- se vor anexa, în copie

Felul documentului: Nr. ……….Eliberat de ……................................................................................ Data eliberării ……………..... Valabil până la .................………..

IV. Asigurarea utilităţilor *)

1. Alimentare cu apă a) Sistem centralizat sau din sursa altuibeneficiar:

b) Sursă proprie:(se va anexa descrierea)

2. Evacuare ape uzate a) În sistemul de canalizare orăşeneascăsau al altei unităţi dotate cu staţie deepurare:

b) În emisar:(se va anexa descriereacanalizării şi a sistemului de epurare)

3. Emisii atmosferice a) Din sisteme de încălzire

DA NU

Dacă DA, se va anexa descrierea sistemului de încălzire şi tipul de combustibil utilizat

b) Din procese de producţie:

DA NU

Dacă DA, se va anexa descriereaşi tipul proceselor de producţie

4. Producerea şi eliminarea deşeurilor

a) Tipuri şi cantităţi anuale / tip deşeu:

b) Eliminarea sau valorificarea deşeurilor1) prin terţi:2) sistem propriu:

(se va anexa descrierea)

V. Activităţi declarate la înregistrare şi capacităţi de producţie(cod CAEN / Denumire activitate / capacitate):

VI. Număr de personal total pe sediu / pe fiecare activitate

a) Cu normă de lucru întreagă: Total: ...........,

din care:

.........(activitatea 1)


b) Cu normă de lucru parţială: Total: ...........,

din care:



VII. Activităţi supuse unor procedurispecifice de

a) legate de gospodărirea apelor

b) legate de flora şi fauna sălbatică

c) legate de substanţe care epuizeazăstratul de ozon

d) supuse controlului activităţilornucleare

e) legate de operaţiuni asupra deşeurilor

VIII. Transformatoare şi baterii de condensatoare (> 5dmc) aflate în proprietate

a) DA b) NU

IX. Rezervoare şi conducte subterane:

a) Substanţădepozitată / transportată:

1) ................................

2) ................................

b) Volum / Debit:

1) ...............................

2) ...............................

X. Aporturi în natură la capitalul social care servesc la desfăşurareaunor activităţi declarate laînregistrare

Tipul Sarcini de mediu de care sunt grevate

XI. Declaraţie(semnată de reprezentantul legal al comerciantului)

Subsemnatul ................................................................................................ în calitate de comerciant / asociat / fondator / administrator declar pe propria răspundere că informaţiile consemnate în prezenta fişa de prezentare sunt conforme cu realitatea, cunoscând că falsul în declaraţii este pedepsit de codul penal.

Semnătura ...........................XII. Reprezentantul legal

al comerciantuluiNumele şi prenumele Poziţia Data

*)

Se vor anexa documente doveditoare ale serviciilor specificate la Cap. IV poz.1-4.

Bilant de mediu nivel 0

I.Autorul Numele: S.C...................................

Adresa: ..................................

Nr. tel.: ............................... Nr. fax:........................

II. Denumirea

societatii comerciale

supuse bilantului

Numele: S.C...................................

Adresa: .....................................

Nr. tel.: .... .......................... Nr. fax: ................

Numele/functiile 1) .................

reprezentantilor legali: 2) .................

III. Situatia conformarii cu procedura de autorizare de mediu:

(1) Cu autorizatie de mediu în vigoare DA |_| NU |_|

(2) Cu bilant de mediu DA |_| NU |_|

(3) Cu program de confirmare DA |_| NU |_|

(4) Cu autorizatie de gospodarirea apelor DA |_| NU |_|

IV. Autorizatii sau avize legale de Daca "Da", rugam

specificati si

functionare în vigoare, eliberate de alte anexati documentele

doveditoare ...

autoritati (sanitara, protectia muncii, PSI etc.):

..........................................................

DA |_| NU |_|

| ..........................................................

V. Marimea

amplasamentului

Suprafata totala (m2) Suprafata construita (m2)

VI. Activitati desfasurate pe amplasament

Specificati: numarul curent conform "Clasificarea activitatilor cu impact

asupra mediului" din anexa A.6 si/sau, dupa caz, alte activitati decât cele din

lista, identificate pentru perioada:

(i) Prezenta: ...................................................................................

.......................................................................................................

(ii) Anterioara: ...............................................................................

.......................................................................................................

(iii) Viitoare: ...................................................................................

........................................................................................................

Anexati dovada folosintei trecute a terenului amplasamentului, daca exista.

Bifati daca este anexata |_|

VII. Categoria de folosinta a terenului si calitatea legala a utilizatorului

(proprietar, chirias etc.):

(i) Prezenta ............... (ii) Anterioara ………….......... (iii) Viitoare

…………….......

VIII. Numar de

personal

Norma întreaga Norma partiala

IX. Orice investigatie

anterioara a

amplasamentului

privind poluarea

terenului:

DA |_| NU |_|

Daca "Da'" detaliati poluantii identificati si

concentratiile maximedeterminate în soluri si ape

subterane ...................................................................

....................

X. Situatia conformarii emisiilor de poluanti cu reglementarile în vigoare:

A .Apa

(i) Ape reziduale |_|

Conformarea cu reglementarile în vigoare:

DA |_| NU|_|

(ii) Canalizare menajera |_|


DA |_| NU|_|

(iii) Ape pluviale |_|


DA |_| NU|_|

B .Aer

(i) Emisii de combustie (surse fixe) |_|


DA |_| NU|_|

(ii) Emisii tehnologice |_|


DA |_| NU|_| |

(iii) Altele |_|

Rugam

specificati .........................................................................................................

...

………………………………………………………………………………………

XI. Apa de suprafata (numele celui mai apropiat curs de apa, directia si

distanta fata de amplasament)

XII. Apa subterana (adâncimea apelor subterane pe amplasament,

folosinta curenta si folosinta pentru necesitatile

activitatii)

XIII. Producerea

deseurilor solide

(tone/luna; separate pe categorii, cu descrierea

deseurilor solide |generala a compozitiei si a

amenajarilor existente pentru depozitare; anexati

evidentele, daca este cazul)

XIV. Rezervoare si

conducte subterane

(substanta depozitata/transportata; volum/debit)

XV. Poluari

accidentale

semnificative

DA |_| NU |_|

Daca "Da", specificati poluantul si masurile de

interventie întreprinse:...........................................

………………………………………………………

XVI. Penalitati si

sanctiuni

(Lista penalitatilor si sanctiunilor pe ultimii doi

ani,inclusiv cele neachitate)

|XVII.

Transformatoare în

proprietate

DA |_| NU |_|

Daca "Da", ce capacitate, ce vechime, daca contin

PCB?

XVIII. Prezenta

azbestului

DA |_| NU |_|

Daca "Da", ce tip; daca este în cladiri, ce suprafata

acopera (mp)? ...........................................................

………………………………………………………..

XIX. Folosinta terenului înconjurator pe o distanta de 150 m

(rezidentiala,comerciala, recreationala, industriala etc.)

Nord: --------------

--------------

--------------

Vest: --------------- Est: ----------------

--------------- ----------------

--------------- ----------------

Sud: ---------------

---------------

---------------

Autorul Titularul

(semnatura si, dupa caz, (semnaturile reprezentantilor

stampila unitatii) legali si stampila unitatii)

1 ....................................

2 ....................................

CUPRINS

Cap.1.Descrierea amplasamentului supus evaluarii de mediu1.1. Localizarea amplasamentului obiectivului evaluat1.2.Structura geologica si topografia zonei amplasamentului

1.2.1.Elemente de geologie si litologie1.2.2.Solul si topografia zonei amplasamentului

1.3.Sistemul de protectie si paza a amplasamentului1.4.Istoricul zonei si dezvoltarii viitoare1.5.Informatii generale privind apele de suprafata si subterane din

zona1.6.Asezari urbane si alte obiective de interes public

Cap.2. Identificarea surselor de poluare/agentilor poluanti2.1. Descrierea proceselor tehnologice din cadrul obiectivului analizat

2.1.1.Activitati de colectare a deseurilor2.1.2.Activitati de transport a deseurilor colectate2.1.3.Activitatea de depozitare a deseurilor

2.2.Surse de poluare pentru factorul de mediu aer2.3.Surse de poluare pentru factorul de mediu apa2.4.Surse de poluare pentru factorul de mediu solul si subsolul2.5.Surse de poluare pentru om si mediul acvatic

Cap.3. Buletine de analizeCap.4. Plan de management

4.1.Lucrari si masuri necesare pentru ca obiectivul analizat sa se conformeze cu reglementarile privind protectia mediului

4.2.Obigatii de mediu minim acceptate4.3.Operatiuni de eliminare a deseurilor4.4.Operatiuni de valorificare a deseurilor4.5.Cuantificarea impactului indus asupra mediului

Bilant de mediu nivel 0Fisa de prezentare a activitatilor cu impact redus sau semnificativ asupra mediului

Proiect EIM

Documents

Transcript of Proiect EIM