UNIVERSITATEA “DUNĂREA DE JOS” DIN GALAȚI

FACULTATEA TRANSFRONTALIERĂ DE ȘTIINȚE UMANISTE ECONOMICE ȘI INGINEREȘTI

SPECIALITATEA INGINERIE ȘI PROTECȚIA MEDIULUI ÎN INDUSTRIE

PROIECT

ÎNTOCMIREA STUDIULUI DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

PENTRU FABRICA DE LAPTE S.C. “HELGA” BAIA MARE

Studenți:

Bocicovari Elena

Coițan Sofia

Crețu Angela

1

Cuprins

1.Date generale.....................................................................................................3

2.Descrierea activității propuse.............................................................................3

2.1 Scop și necesitate........................................................................................3

2.2 Descrierea...................................................................................................3

2.3 Detalii de amplasament...............................................................................5

2.4 Realizarea și funcționarea obiectivului.........................................................6

3.Amplasarea în mediu.........................................................................................8

3.1Elemente de geologie...................................................................................8

3.2 Solul.............................................................................................................8

3.3Resursele de apă..........................................................................................8

3.4 Clima............................................................................................................8

3.5 Elemente de ecologie acvatică și terestră...................................................9

3.6 Așezări umane și alte obiective de interes public........................................9

4.Sursele de poluanți și protecția factorilor de mediu..........................................11

4.1.Emisii de poluanți în ape, protecția calității apelor.....................................11

4.2. Emisii de poluanți în aer și protecția calității aerului.................................13

4.3 Sursele și protecția împotriva zgomotelor și vibrațiilor..............................13

4.4 Sursele și protecția împotriva radiațiilor.....................................................13

4.5 Gospodărirea deșeurilor............................................................................13

4.6 Gospodărirea substanțelor toxice și periculoase.......................................14

5. Impactul produs asupra mediului înconjurător.................................................14

5.1 Impactul produs asupra apelor..................................................................14

5.2. Impactul produs asupra aerului................................................................15

5.3. Impactul asupra vegetației și faunei terestre...........................................15

5.4. Impactul produs asupra solului și subsolului.............................................16

5.5. Impactul produs asupra așezărilor umane sși altor obiective..................16

5.6. Evaluarea riscului declanșării unor accidente sau avarii cu impact major asupra sănătaății populației și mediul înconjurător..........................................16

6. Posibilitățile de diminuare sau eliminare a impactului produs asupra mediului............................................................................................................................17

7. Concluzii..........................................................................................................17

2

1.Date generale

Denumirea proiectului: S.C. “HELGA” S.A. Baia Mare

Titulari: Bocicovari Elena, Coițan Sofia, Crețu Angela

Amplasamentul și adresa: Amplasamentul este situat în centrul

administrativ județean Baia Mare, pe strada Victoriei, nr.68/A

Suprafața amplasamentului este de 8208 m2.

2.Descrierea activității propuse

2.1 Scop și necesitate

Scopul principal al proiectului este procesarea laptelui și producerea de

produse lactate, în vederea alimentării localnicilor cu produse lactate proaspete,

și producerea unui impact social pozitiv, prin generarea de noi locuri de muncă.

Societatea este cu capital privat.

2.2 Descrierea

Tehnologia de fabricare a laptelui de consum și a produselor lactate

cuprinde următoarele operații comune:

a) Recepția calitativă/cantitativă (prin colectarea laptelui de la fermierii locali ai

zonelor învecinate);

b) ) Filtrare. În prima faza a procesului tehnologic se urmărește îndepărtarea

impurităților mecanice pătrunse în lapte pe diferite căi (nisip, corpuri tari etc.)

pentru a preveni uzura prematură a utilajelor (pompe, rotoarele

3

galactometrelor). Reținerea acestor impurități se realizează prin filtrare cu

ajutorul unor site montate la evacuarea laptelui din bazinele de recepție.

c) Răcire. Pentru răcire, se utilizeză schimbăătoarele de căldură cu plăci, răcite

cu apa gheață, a căror capacitate este corelată cu capacitatea de recepție.

Temperatura de răcire este de 20 – 40oC.

d) Depozitarea laptelui crud răcit, se face în tancuri izoterme de mare

capacitate instalate în încăperi speciale, în secția de recepție a societății sau

în aer liber, pe platforme speciale construite.

e) Curățirea centrifugal, este procedeul cel mai eficace de eliminare a

impurităților din lapte. Efectul de curățire se asigură prin separarea

impurităților cu greutate specifică diferită de cea a laptelui sub acțiunea forței

centrifuge.

f) Normalizarea este operația prin care se aduce conținutul de grăsime al

laptelui la o anumita valoare, în vederea asigurării unei calități constante

produsului finit. Aceasta presupune în majoritatea cazurilor o reducere a

conținutului inițial de grăsime cu ajutorul separatoarelor centrifugale.

g) Omogenizarea, în timpul depozitării produselor lactate, grăsimea are tendința

de a se separa la suprafața produsului.

h) Pasteurizarea, are ca scop principal, igienizarea materiei prime. Procedeele

de pasteurizare sunt alese în funcție de produsele ce urmează a fi fabricate

și au fost descrise la larg anterior.

i) Răcirea laptelui urmează întotdeauna operației de pasteurizare, temperatura

de răcire fiind condiționată de instalația de pasteurizare și de destinația

laptelui pasteurizat.

j) Depozitarea, laptele pasteurizat, evacuat din instalația de pasteurizare de la

temperatura 20 – 40oC este depozitat în tancuri izoterme (așa numite tancuri

tampon) până la următoarea operație de prelucrare specifică produsului ce

urmeazaă a fi fabricat.

4

Figura 1.1 Operațiile fluxului tehnologic de fabricare a laptelui de consum

Toate produsele obținute se ambalează individual sau vrac purtând sigla

producătorului. Aceste produse obținute sunt controlate în cadrul laboratorului

uzinal propriu și în urma controlului obținut se obține un certificat de calitate ce

însoțește marfa și îi atestă calitățile fiecărui produs în parte certificându-l pe toată

durata de valabilitate a sa. Certificarea se face de către personalul autorizat.

2.3 Detalii de amplasament

Municipiul Baia Mare este situat în partea vestică a județului Maramureș,

în depresiunea cu același nume, pe cursul mijlociu al Râului Sasar, la o altitudine

5

medie de 228 m față de nivelul marii, fiind cuprins de coordonatele geografice

47°39' - 47°48' latitudine nordică și 23°10' - 23°30' longitudine estică.

Vecini: N- Liceul “Gheorghe Lazăr”;

V- cantina liceului “Gheorghe Lazăr”;

S- Teren de Fotbal neamenajat;

E- Drumul E58.

Accesul în zonă se va face de la șoseaua principală. Cel mai apropiat

aeroport este la distanță de aproximativ 5-6 km, în Tăuții Magherauși.Cea mai

apropiată gară se află la aproximativ 800 m, în municipiul Baia Mare.

Principalele clădiri din cadrul proiectului vor fi:

hala de colectare și procesare a laptelui;

fabrica de producere a produselor lactate;

birourile;

parcările.

Pentru un rezultat cât mai bun, se vor folosi echipamente și instalații

speciale pentru colectarea și prelucrarea laptelui.

2.4 Realizarea și funcționarea obiectivului

Principalele materiale pentru buna funcționare a proiectului sunt:

materiale de întreținere și de construcție (80-150 kg/an);

apă pentru igienizări hală și consum menajer( 5 – 6 t/an);

soluții pentru dezinfecție (100 – 200 l/an);

motorină pentru centrala termică, benzină pentru mijloacele de transport

(3 t/an, 1t/an).

6

Materiale prime:

lapte(2000 t/an)

Produse finite:

lapte de consum (1200 t/an);

brânză de vaci,telemea, cașcaval (100 t/an);

smântână, unt ( 120 t/an);

produse lactate acide: iaurt,lapte bătut, (80 t/an).

În cadrul amplasamentului se lucrează 2 schimburi, a câte 8 ore, primul

schimb începe programul la ora 6:00 și se termină la 15:00, pauză o oră, de la

10:30 la 11:30, al doilea schimb începe de la 15:00 și se termină la 00:00, având

pauză o oră de la 19:00 la 20:00.

Apa curentă este furnizată printr-un puț propriu cu capacitate de 2,5 t/zi.

În cadrul de prelucrare a laptelui, apa este folosita în scopuri tehnologice,

igienice și sanitare.

În procesarea laptelui pasteurizat, a untului, a brânzei, a produselor

lactate se permite numai folosirea apei curate, inodore și incolore și cât mai pură

din punct de vedere microbiologic.

Apa nu trebuie să conțină bacterii feruginoase, sulfo-oxidante, sulfo-

reducătoare, sau produse ale activității acestora care se depun pe pereții

acestora ș i pot trece in produse producând depresiunea acestora. Apa folosită

pentru spălarea untului nu trebuie să conțină mai mult de 40mg/l mangan,

sărurile sale conferă gust amar untului. La proiectarea și construirea fabricii de

prelucrare a produselor lactate trebuie avută în vedere și asigurarea cantității de

apă necesare pentru prevenirea sau lupta împotriva incendiilor.

Energia electrică este furnizată de SC. ELECTRICA SA

Canalizare: canalizarea orașului Baia Mare.

7

3.Amplasarea în mediu

3.1Elemente de geologie

Depresiunea Baia Mare s-a format în urma apariției lanțului vulcanic Oas-

Gutai-Tibles, avand un nivel ondulat cu altitudini variabile. Fundamentul este

constituit din formațiuni cretacice peste care sunt depuse formațiuni paleogene și

miocene, destul de rezistente la acțiunea factorilor subaerieni, fapt ce se reflectă

în aspectul colinar al depresiunii.

Conform STAS 11100/1-77 referitor la macrozonarea seismică a

teritoriului României, zona luată în considerare se află în zona de intensitate

seismică de gradul 7 în scara intensităților seismice MSK-64, stabilită prin STAS

3684- 71.

3.2 Solul

Scoarța terestră din zona municipiului Baia Mare cuprinde o structură

pedogenetică variată, căci alături de solurile podzolice predominante se găsesc

soluri pseudogleice (orizont între 0 – 20 cm – preudogleizare excesivă; orizont

între 20 – 50 cm, pseudogelizare foarte puternică) și aluviale specifice zonei

depresionare, precum și soluri brune de pădure, soluri montane acide.

3.3Resursele de apă

Cel mai apropiat râu este Săsarul, la 400 m depărtare de amplasament.

Principala sursă de apă potabilă este luată de la rețeaua de alimentare a

municipiului Baia Mare.

Conductele pentru apă nepotabilă, apă care va fi folosită la producerea

vaporilor, pentru instalațiile de stingere a incendiilor și pentru echipamentele de

răcire, se vor distinge de cele pentru apă potabilă. Aceasta va fii captată de la

apele subterane și cele fluvial. Apa subterană se găsește la o adâncime de 6 m.

3.4 ClimaClima predominantă este temperat-continental moderată. Acest tip de

climă rezultă din poziția județului în cadrul continrntului, din dispunerea reliefului

8

precum și din circulația generală a aerului de direcție vestică și nordică, în

general umed.

Media anuală a temperaturii variază de la S la N, astfel în zona joasă a

depresiunii Baia Mare, temperatura anuală a aerului depășește puțin 9 grade.

Precipitațiile atmonsferice sunt în general destul de ridicate, de la 700 mm/an la

peste 1400 mm/an. Vântul dominant N-E 25% , S-V 17% (690 altitudine).

3.5 Elemente de ecologie acvatică și terestră

3.5.1. Vegetația și fauna

Zona depresiunii Baia Mare cuprinde o gamă variată de specii ierboase și

arborescente, în fucție de varietatea terenului, a solului și a climei. Predomină

pădurile de gorun (Quercus petraea), în amestec cu carpen (Carpinus betulus).

Specifice depresiunii Baia Mare sunt suprafețele întinse ocupate de castanul

comestibil care urcă și pe versanții cu expoziție sudică și vestică, până la

altitudini de 600 m. Fauna din spațiul geografic băimărean cuprinde aproape

toate speciile cunoscute din zona carpatică: cerbul (Cervus Elaphus), căprioara

(Capreolus Capreolus), lupul (Canis lupus lupus), vulpea (Vulpes crucigera),

iepurele (Orychtolagus cuniculus), jderul (Muste lidae) și veverița (Tamias

striatus). Păsările: ieruncă (Tetrastes bonasia), porumbelul de scorbură

(Columba alumbus), huhurezu mare (Strics uralensis), uliu (Achipiter), bufnița

(Bubo bubo).

3.6 Așezări umane și alte obiective de interes public

Distanța față de diverse anexe sau instituții publice:

Grupul Scolar ,,Gheorghe Lazăr,, se află la aproximativ 25 m;

Teren sportiv se afla la aproximativ 10 m;

Cantina ,,Gheorghe Lazăr,, se află la aproximativ 66 m

9

Direcția dominantă a vânturilor

Caracteristica esenţială a zonei depresionare Baia Mare reprezintă

predominarea vânturilor foarte slabe şi slabe şi frecvenţa deosebit de mare a

calmului atmosferic, în cursul unui an valoarea medie a acestui parametru

depăşind 50 %. Viteza medie anuală a vântului a înregistrat, în perioada 1961-

2000, o valoare de doar 1,6 m/s. În cursul anului viteza vânturilor din vest a

prezentat valori, aproape în fiecare lună, mai mari decât cea a vânturilor din

celelalte direcţii predominante, făcând posibilă reîntoarcerea acestora, prin

bararea lor de către unităţile montane din nord-estul şi estul depresiunilor Baia

Mare – Lăpuş, sub forma vânturilor estice (care înregistrează cea mai mare

frecvenţă în cursul unui an, 13,9 %), favorizând antrenarea poluanţilor proveniţi

de la uzinele Cuprom şi Romplumb, peste zona rezidenţială a oraşului Baia

Mare.

Demografia

Populatia municipiului este de aproximativ 150.000 de locuitori.

Principalele ramuri de activitate:

Figura 1.2 Principalele ramuri de activitate ale municipiului Baia Mare

10

Principalele amenajări din zona obiectivului ce aparțin statului sau

agentilor economici privați:

Universitatea de Nord Baia Mare – 200 m (distanța față de amplasament);

Liceul “Gheorghe Lazăr” – 50 m.

Centrul Comercial “Gold Plaza” – 300 m.

Nivelul de zgomot

Activitatea nu produce vibrații, dat fiind faptul că nu are utilaje mari

producătoare de vibrații.

Populatia afectată

Activitatea nu dăunează factorului uman, obiectivul fiind amplasat

corespunzător și are un efect benefic asupra așezărilor umane.

4.Sursele de poluanți și protecția factorilor de mediu

4.1.Emisii de poluanți în ape, protecția calității apelor

Apele reziduale din industria alimentară constau din apele de transport a

materiei prime, ape tehnologice, ape de condus sau răcire, ape de la spălarea și

dezinfecția sălilor de fabricație, a utilajelor și a ambalajelor, ape de la instalații

sanitare. Poluarea apelor reziduale poate fi de origine minerală, organică sau

microbiologică. Dintre poluanți minerali cel mai mare efect îl au particulele de

pamânt, nisipul, săruri minerale, acizii și baze dizolvate. Poluarea organică este

de natură vegetală sau animală. Cea mai frecventă poluare de natură organică

este cea vegetală dată de resturile de plante, fructe, legume, textile, hârtii, uleiuri

vegetale ale căror elemente de bază este carbonul. Poluarea microbiologică este

produsă în special de microorganismele vii cum sunt drojdiile, mucegaiurile și

diferite bacterii.

În fabricile de produse lactate acide și în fabricile de îmbuteliere al

laptelui de consum, apele industriale reziduale se compun numai din ape de

spălare și de curățire rezultate de la recepția laptelui sau la umplerea

recipienților, la curățirea utilajelor a pasteurizatoarelor și a vaporizatoarelor.

11

Aceste ape conțin urme de lapte și uneori de substanțe chimice utilizate pentru

curațire și dezinfecție.

Apele industriale includ și apele de spălare rezultate de la fabricarea

untului, de obicei primele ape de spălare a untului se folosesc în scop furajer

datorită conținutilui lor de lipide și săruri nutritive. În această situație îndeosebi în

fabricile de capacitate mică, zerul obținut de la fabricarea brânzeturilor este

evacuat cu apele reziduale reprezentând un factor important de poluare, motiv

pentru care se recomandă utilizarea lui pentru hrana animalelor sau valorificarea

pe alte căi. Volumul apelor reziduale industriale produse într-o fabrică de

prelucrare a laptelui este în funcție de tipul de produs lactat ce urmeazî a fi

prelucrat , de capacitatea de prelucrare, de gradul de reutilizare a apei.

Evacuarea apelor

Apele reziduale revărsate în cursurile de apă receptoare trebuie să aibă

un asemenea grad de puritate încât sa nu pericliteze viața acvatică și să poată fi

folosită pentru scopuri industriale și chiar ca apă potabilă în anumite situații.

Concentrația maximă admisă se stabilește în fiecare țară în funcție de condițiile

specifice. Pentru a corespunde condițiilor de devărsare, apele industriale

provenite din industria alimentară trebuie mai întâi să fie epurate. De obicei în

industria alimentară se practică doar o preepurare a apelor reziduale care apoi

sunt deversate în rețeaua de canalizare. Prin indepartarea solidelor grosiere

(lemn,hârtie,resturi animale și vegetale) care se realizează prin grătare metalice

cu spații adecvate între bare. Prin îndepartarea solidelor grosiere se previne

deteriorarea stațiilor de pompe, înfundarea conductelor. Același scop îl are și

îndepartarea materialului anorganic în speță nisipul, care are o acțiune abraziva

asupra pompelor și a echipamentelor mecanice. Deznisiparea se realizează prin

sedimentare în bazine separate pentru nisip și detrius care trebuie calculate

astfel încât să se evite impurificarea nisipului cu materii organice. În acest scop

se recomandă viteza apei în bazine să fie de aproximativ 0,3 m/s și o lungime a

bazinului de 20 de ori mai mare decât adâncimea maximă pentru a asigura o

buna sedimentare și a compensa turbulența.

12

4.2. Emisii de poluanți în aer și protecția calității aerului

Având în vedere că în literatura de specialitate freonul ca agent frigorific

este desemnat ca unul dintre cei mai periculoși poluanți atmosferici, fiind

responsabili de distrugerea stratului de ozon s-a decis înlocuirea lui cu agent de

răcire cu freon ecologic. Pentru asigurarea aburului tehnologic și pentru

încălzirea spațiilor existente, centrala termică ce funcționează pe motorină este

prevazută cu două cazane de abur. Pentru evitarea poluări aerului se va folosi

motorina ecologică Euro3 ce se va achiziționa și stoca într-un bazin exterior

îngropat. Cazanele sunt prevăzute cu un coș de evacuare a gazelor arse având

înalțimea de 1m deasupra clădiri si diametrul de 30mm. Se observă că nu se

depășesc limitele maxime admise din ordinul MAPPM numarul 746 din 1993 la

principali poluanții evacuați dintr-o instalație de ardere a combustibililor lichizi.

4.3 Sursele și protecția împotriva zgomotelor și vibrațiilor

Sursele de zgomot și vibrațiile sunt reprezentate de utilaje cu organe în

mișcare din componența instalațiilor analizate, precum și manevrarea

ambalajelor. Activitatea nu produce vibrații dat fiind faptul ca nu are utilaje mari

producatoare de vibratii și zgomot.

4.4 Sursele și protecția împotriva radiațiilor

Activitatea prin specificul ei nu folosește și nu produce substanțe radioactive.

4.5 Gospodărirea deșeurilor

Din activitate rezultă deșeuri menajere de la salariații ce vor lucra în

fabrică, cantitatea de deșeuri va fi de maxim 10kg/zi(circa 300kg/luna) inclusiv

deșeuri rezultate din asigurarea curățeniei din incintă. Deșeurile menajere se

depozitează în containere de tip EUROPUBELE, de unde vor fi preluate  și

transportate în hala de gunoi a locuinței, societatea urmând a cuntacta serviciul

de salubritate.

13

Nr Tipul deșeului Modul de gospodărire

1 Deșeuri tehnologice: grăsimea de la opărirea cașului,nămol de la separator

Depozitare și evacuare ămpreuna cu desșeurile menajere

2 Deșeuri de la ambalaje: carton,pahare sau caserole, folie de polietilenă, capace deteriorate

Depozitare temporaraă în pubele de material plastic,prevazută cu capac amplasate la locul de muncă, evacuate odată cu deșeurile menajere

3 Deșeuri menajere Depozitarea temporară în containere amplasate în spașii special amenajate, evacuate la groapa de gunoi

4 Grăsimi și suspensii de la separator-decantor

Depozitarea si evacuarea cu deșeuri menajere

4.6 Gospodărirea substanțelor toxice și periculoase

Din activitatea desfasurată nu rezultă substanțe toxice.

5. Impactul produs asupra mediului înconjurător

5.1 Impactul produs asupra apelor

Prognozarea impactului:

impactul produs de prelevarea apei asupra condiţiilor hidrologice şi

hidrogeologice ale amplasamentului proiectului;

impactul secundar asupra componentelor mediului, cauzat de schimbări

previzibile ale condiţiilor hidrologice şi hidrogeologice ale

amplasamentului;

calitatea apei receptorului după descărcarea apelor uzate, comparativ cu

condiţiile prevăzute de legislaţia de mediu în vigoare;

impactul previzibil asupra ecosistemelor corpurilor de apă şi asupra

zonelor de coastă, provocat de apele uzate generate şi evacuate;

14

folosinţe de apă (zone de recreere, prize de apă, zone protejate, alţi

utilizatori) în zona de impact potenţial provocat de evacuarea apelor

uzate;

posibile descărcări accidentale de substanţe poluante în corpurile de apă

(descrierea pagubelor potenţiale);

impactul transfrontalier.

5.2. Impactul produs asupra aerului

Pentru calculul concentraţiilor de poluanţi (emisii), utilizându-se modelarea

matematică a dispersiei poluanţilor în atmosferă, se vor furniza următoarele

informaţii:

scurtă descriere a modelului/ modelelor de calcul utilizat/ utilizate;

datele de intrare în model/ modele: inventarul de emisii, datele

meteorologice, grila de calcul;

dimensiunile şi coordonatele ariei (sau ale punctelor separate) în care se

calculează dispersia poluanţilor în aer (se vor utiliza coordonatele

geografice sau un sistem relativ, stabilit pe harta topografică a zonei, cu

indicarea coordonatelor geografice ale originii);

informaţii despre poluarea de fond a aerului.

Rezultatele calculelor de dispersie, respectiv concentraţiile maxime de

poluant la nivelul solului (inclusiv distanţa faţă de sursă/limita amplasamentului),

se prezintă comparativ cu valorile-limită şi, după caz, cu pragurile de alertă,

conform legislaţiei de mediu în vigoare. Aceste informaţii se vor prezenta tabelar

şi utilizându-se reprezentarea pe hărţi, la scara convenabilă, a curbelor de

izoconcentraţie.

5.3. Impactul asupra vegetației și faunei terestre

Activitatea nu produce poluanți ce pot afecta ecosistemele acvatice și terestre

a biodiversitații a monumentelor naturii.

15

5.4. Impactul produs asupra solului și subsolului

Poluanții ce pot afecta solul:

deșeuri menajere provenite de la personalul muncitoresc;

scurgeri accidentale de produse petroliere, 2kg/an;

alte deșeuri din activitățile specific desfășurate în incintă.

În etapa de șantier, în cazul necesității decopertării, stratul decopertat se

va depozita în incinta și se va utiliza la nivelări. Deșeurile provenite din

activitățile prestate vor fi gospodărite de către executanții lucrărilor de

construcții, în funcție de calitatea și natura lor.

5.5. Impactul produs asupra așezărilor umane sși altor obiective

Proiectul nu va afecta în nici un fel condițiile etnice, culturale sau

patrimoniul cultural.

5.6. Evaluarea riscului declanșării unor accidente sau avarii cu impact major asupra sănătaății populației și mediul înconjurător

Luând în considerare nivelurile declanșării unor accidente sau avarii,

fabrica este dotată și exploatată pentru minimizarea posibilităților de producere a

acestor evenimente, cu consecințe în domeniul poluării. Se menționează că

astfel de situații pot aparea ca urmare a nerespectaării unor reguli elementare

(activitate cu foc deschis, fumat, apariția sarcinilor electrostatice la instalațiile

electrice defecte în incinta fabricii), cauze subiective sau datorită unor cauze

obiective precum: calamitățile naturale, alunecări de teren, cutremure.

În consecință se impune respectarea normelor tehnice de exploatare, în

condiții de siguranță și de menținere a fiabilității instalației de depoluare. Dotările

fabricii, pentru prevenirea incendiilor constau în echipamente fixe și mobile,

conform normelor U.E. ca: stingaătoare portabile cu pulbere presurizate

permanent, stingatoare cu spumă, etc.

16

6. Posibilitățile de diminuare sau eliminare a impactului

produs asupra mediului

Ca și măsuri de reducere a poluării avem:

pentru apă – stații și instalatții de epurare, de exemplu : se realizeazaă o

preepurare a apelor reziduale, se îndeparteazaă solidele grosiere (lemn,

hârtie, resturi animale și vegetale) cu ajutorul unor grătare metalice cu

spații adecvate între bare,se montează și un decantor pentru realizarea

parametrilor tehnologici impuși;

pentru aer – agentul frigorific a fost înlocuit cu freon ecologic,

autoturismele folosesc combustibil ecologic,cazanele centralei termice

sunt prevăzute cu coșuri de evacuare a gazelor arse.

Prin implementarea unor tehnologii ecologice în cadrul societății, poluarea

provenită în urma desfășurării activității este redusă și nu are impact negativ

asupra mediului.

7. Concluzii

Mediul supus efectului activității umane este în limite admisibile.

17