Proiect-ecomarketing

7/25/2019 Proiect-ecomarketing

1/48

Academia de Studii Economice

Bucuresti

Strategia de promovare a facultatii

Economie Agroalimentara si aMediului din cadrul ASE Bucuresti

Studenti:

Manole Sergiu Ionut

Mitroi Robert Costin

Manea Alexandru

Hamed Amir


2/48

Macromediul

Macromediul - reprezint ansamblul de variabile, actori !i or"e,necontrolabile de ctre institu"ie !i care #mpreun constituie climatulgeneral #n care acestea #!i des!oar activitatea$

1.1 Academia de Studii Economice Bucureti

%umit ini"ial, &Academia de 'nalte Studii Comerciale !i Industriale(din )ucure!ti, a ost #n*in"ata prin +ecret Regal, la 6 aprilie 1913, dinini"iativa lui %icolae +$ enopol, Ministrul Industriei !i Comer"ului, spriinitde un grup de tineri economi!ti orma"i la universita"i prestigioase din.ermania, /ran"a !i Anglia, *ind prima institu"ie de #nva"mant economicsuperior din Rom0nia$

Academia de Studii 1conomice din )ucure!ti, are #n eviden" unnumr de 23 000 studeni, ace!tia *ind distribui"i pe cele 2 nivele de#mv"m0nt, astel nivelul de licen" este ocupat de un numr de 34 555studen"i, nivelul de masterat este reprezentat de 6 755 studen"i !i nivelulde doctorat are un numr de 3 255 studen"i$

'n prezent Academia de Studii 1conomice din )ucure!ti, are #nstructura sa un numr de 11 facultai, av0nd 89 de programe demasterat !i programe interna"ionale de masterat, 35 domenii dedoctorat !i 9 programe de licen pe urmatoarele domenii:

- Administrarea aacerilor;

- Contabilitate;

- 1conomie;

- 1conomie !i aaceri interna"ionale;

- /inan"e;

- Management;- Mar


3/48

Academia de Studii 1conomice din )ucure!ti ?AS1@, prima institu"ierom0neasc de #nv"m0nt economic superior, s!a "n#inat la 6 aprilie1913, sub titulatura Academia de 'nalte Studii Comerciale !i Industriale

din )ucure!ti ?AISCI@, prin +ecretul Regal nr$ 879, publicat, ca lege, #nMonitorul B*cial nr$ 3 din 32 aprilie 3832$ a 3 noiembrie 3832 au ostinaugurate cursurile Academiei de 'nalte Studii Comerciale !i Industriale, alcrei prim rector a ost pro$ dr$ Anton +avidoglu$

'n cadrul 1AM-ului, #n *ecare an se scot la concurs un numr de $21 delocuri, unul pentru studiile de doctorat, iar cele pentru licen" !i master*ind distribuite astel:

Dentru licenta, cu recventa, buget: 35 locuri;

Dentru licenta, cu recventa, taxa: 44 locuri;

Dentru licenta, ara recventa, taxa: 95 locuri;

Scopul/aculta"ii de 1conomie Agroalimentra !i a Mediului, prinintermediul proesorilor !i alaturi de ei, urmareste antrenarea studen"ilor#ntr-o provocare, !i anume #n studiul a doua dintre aspectele oarte actuale!i #n acela!i timp bine ancorate #n realita"ile economice, sociale !i culturaleale spa"iului #n care traim$

/acultatea de 1conomie AgroalimenEar !i a Mediului din cadrul Academieide Studii 1conomice din )ucure!ti, dezvolta #n randul studen"ilor opermanenta preocupare ata de aspectele undamentale evolu"iei umane,cautand mereu solu"ii pentru problemele care apar #n progresul economic,teFnologic, !tiin"i*c !i cultural al societa"ii umane$

/iind facultate de stat, taxa de scolarizare se prezinta astel:

I. %arife colarepentru licen"

a$ Anii I de studii universitare de licen", cu recven" pentru studen"ii dinRom0nia !i din alte state 2$455 leiGan membre ale niunii 1uropene,ale Spa"iului 1conomic 1uropean sau din Conedera"ia 1lve"ian, care ausus"inut concurs de admitere; 3.$00 lei&an

b$ Anii I de studii universitare de licen", la distan" sau cu recven"redus, pentru studen"ii din Rom0nia !i din alte state membre ale niunii1uropene, ale Spa"iului 1conomic 1uropean sau din Conedera"ia1lve"ian, care au sus"inut concurs de admitere; 3.200 lei&an

c$ Anii II-III de studii universitare de licen", cu recven" sau la distan",pentru studen"ii din


4/48

Rom0nia !i din alte state membre ale niunii 1uropene, ale Spa"iului1conomic 1uropean sau din Conedera"ia 1lve"ian, care au sus"inutconcurs de admitere ?examen sau de dosare@; 3.000 lei&an

d$ Anii I de studii universitare de licen", cu recven", pentru studen"ii din

state care nu sunt membre ale niunii 1uropene, ale Spa"iului 1conomic1uropean sau din Conedera"ia 1lve"ian;

2$0 Euro&lun ' 9 luni

e$ Anii II-III de studii universitare de licen", cu recven", pentru studen"iidin state care nu sunt membre ale niunii 1uropene, ale Spa"iului1conomic 1uropean sau din Conedera"ia 1lve"ian;

220 Euro&lun ' 9 luni

$ Anul I de studii universitare de licen", la distan", pentru studen"ii dinstate care nu sunt member ale niunii 1uropene, ale Spa"iului 1conomic1uropean sau din Conedera"ia 1lve"ian;

($0 Euro& an uni)ersitar

g$ Anii II-III de studii universitare de licen", la distan", pentru studen"iidin state care nu sunt membre ale niunii 1uropene, ale Spa"iului1conomic 1uropean sau din Conedera"ia 1lve"ian;

660 Euro&an uni)ersitar

F$ Anul suplimentar la studii universitare licen", cu recven" sau ladistan", pentru studen"ii din Rom0nia !i din alte state membre ale niunii1uropene, ale Spa"iului 1conomic 1uropean sau din Conedera"ia1lve"ian, care au sus"inut concurs de admitere ?examen sau de dosare@;

300 lei&e)aluare* $00 lei tarif de "nscriere pentru anul suplimentar

i$Anul suplimentar la studii universitare de licen", cu recven" pentru

studen"ii din state care nu sunt membre ale niunii 1uropene, ale Spa"iului1conomic 1uropean sau din Conedera"ia 1lve"ian; 220 Euro &e)aluare*220 Euro tarif de "nscriere pentru anul suplimentar

$ Anul suplimentar la studii universitare de licen", la distan", pentrustuden"ii din state care nu sunt membre ale niunii 1uropene, ale Spa"iului1conomic 1uropean sau din Conedera"ia 1lve"ian; (+ Euro&e)aluare

1.2. ,ni)ersitatea Ale'andru -oan u/a


5/48

niversitatea Alexandru Ioan Cuza din Ia!i este cea mai vecFeinstitu"ie de #nv"m0nt superior din Rom0nia continu0nd, din anul 160? acelasi an cand a si ostin#intata, respectiv la data de 6 octombrie@, otradi"ie a excelen"ei !i inova"iei #n educa"ie !i cercetare, *ind totodata

acreditata de stat$ Cu peste 26.000 de studeni!i aproximativ 955 decadre didactice, universitatea se bucur de un important prestigiu la nivelna"ional !i interna"ional, av0nd colaborri cu aproximativ 65 deuniversit"i din strintate$

'n anul universitar 533 - 53, aceasta a avut 31.2+9 de studeni#nscriJi la cele trei cicluri studii: de licenE ?$84 studenEi@, de master?7$359 studenEi@ Ji doctorale ?3$386@$

'n cadrul celor 1$ facultide la niversitatea &Alexandru Ioan

Cuza(, IaJi, uncEioneaz o serie #ntreag de colegii$/acult"ile din cadrul universit"ii sunt:

K /acultatea de )iologie

K /acultatea de CFimie

K /acultatea de +rept

K /acultatea de 1conomie Ji Administrarea Aacerilor

K /acultatea de 1ducaEie /izic Ji Sport

K /acultatea de /iloso*e Ji LtiinEe Social-Dolitice

K /acultatea de /izic

K /acultatea de .eogra*e Ji .eologie

K /acultatea de Inormatic

K /acultatea de Istorie

K /acultatea de itere

K /acultatea de Matematic

K /acultatea de DsiFologie Ji LtiinEe ale 1ducaEiei

K /acultatea de >eologie Brtodox

K /acultatea de >eologie Romano-Catolic

isciplinele din cadrul /acultatii de 1conomie Agroalimentar:

- Anul I semestrul 3:


6/48

Microeconomie;

)azele contabilitEii;

Matematici aplicate #n economie;

+rept economic;

imba englez G rancez G german pentru aaceri;

>eFnologii inormaEionale pentru aaceri;

- Anul I semestrul :

)azele statisticii;

Macroeconomie;

Instrumente sotare pentru aaceri;

Contabilitate *nanciar;


Dractica de specialitate;

- Anul II semestrul 3:

/inanEe;1conometrie;

Management;

1conomie agroalimantar;

ogistica sistemelor agroalimentare;


- Anul II semestrul :

Mar


7/48

- Anul III semestrul 3:

1conomie agrar;

Managementul exploataEiei agricole;

+iagnosticul economico-*narciar al #ntreprinderilor;

Mar


8/48

cunostinte de specialitate care le vor coneri competenta necesara pentrua desasura, cu succes, activitati competitive$

K Dregtirea de speciali!ti in domeniul economiei mediului, capabili sadezvolte activitati speci*ce de cercetare si aplicare a cunostintelor

dobandite$

Specializarea de licen" 1conomie Agroalimentara are rolul de a creacompeten"e generale !i de specialitate adecvate economiei actualerom0ne!ti !i europene !i care rspund exigen"elor de

Reeritor la ta'ele de scolari/are, intalnim inormatiile:

- >axa anuala Ni: 2555 Ron

- >axa anuala I+: 855 Ron

- >axa inscriere: 45 Ron

1.3. ,ni)ersitatea unrea de 4os din 5alai

/acultatea de 1conomie !i Administrarea Aacerilor are privilegiul de ase * #ntemeiat pe undamentul unei recunoscute tradi"ii a economiei !i#nv"m0ntului gl"ean, men"ion0nd #n acest sens c prima !coalcomercial din Rom0nia afost "n#inat la 5alai "n octomrie 16+,iar #n 382 lua *in" Academia de 1xport din .ala"i, #n aula creia au "inut

conerin"e cei mai mari proesori economi!ti ai "rii$

/acultatea de =tiin"e 1conomice .ala"i, cu denumirea actual/acultatea de 1conomie Ji Administrarea Aacerilor este o facultate destat7 in#inat "n anul 1990prin Brdinul Ministrului 'nv"m0ntului nr$7743$

8umrul total de studenidin cadrul acestei universitati este de1$ $9, repartiza"i pe cele trei programe de studii$ Astel locurile pentrustuden"ii #nscri!i la programul de licen" este de 334, pentru programul

de masterat 239, iar pentru programul de doctorat 324 de studen"i$

Cele 1+ faculticare ac parte din cadrul unversit"ii sunt urmtoarele:

- /acultatea de Mecanic ;

- /acultatea de ArFitectur %aval;

- /acultatea de =tiin" !i Ingineria Alimentelor;

- /acultatea de Inginerie a Materialelor !i a Mediului;


9/48

- /acultatea de Automatic, Calculatoare, Inginerie 1lectric Ji1lectronic;

- /acultatea de 1ducaEie /izic Ji Sport;

- /acultatea de itere;- /acultatea de =tiin"e !i Mediu;

- /acultatea de Istorie, /iloso*e Ji >eologie;

- /acultatea de Inginerie din )rila;

- /acultatea de 1conomie Ji Administrarea Aacerilor;

- /acultatea de LtiinEe Ouridice, Sociale Ji Dolitice;

- /acultatea de Medicin Ji /armacie;

- /acultatea de Arte;

In cadrul /acultatii de 1conomie si Administrarea Aacerilor sunt domenii de licenta:

/inan"e;

Mar


10/48

ormarea unor abilit"i de compatibilizare a cuno!tin"elor tinerilorabsolven"i din mediul de aaceri !i institu"iile *nanciare publice cu celesimilare din niunea 1uropean;

asigurarea #nv"m0ntului preuniversitar cu cadre didactice specializate;

perec"ionarea cadrelor didactice din #nv"m0ntul preuniversitar?de*nitivat, grad I si II@;

perec"ionarea speciali!tilor din unit"ile economice prin cursuripostuniversitare;

activitate de cercetare undamental !i de cercetare contractual prinprogramele de *nan"are guvernamentale !i europene;

asigurarea de carte de specialitate #n dierite domenii pentru speciali!tiidin domeniul economic$

%umrul de studenti ?727@ care urmeaz specializarea de 1conomieAgroalimentar este de:

'n cadrul domeniului de licen": 392 la buget !i 43 la tax;

'n cadrul domeniului de masterat: 7 studen"i la buget !i 72 la tax;

'n cadrul domeniului de doctorat: 2 studenti$

Economie Agroalimentar

Dlanul de invatamant cuprinde urmatoarele disciplinedin cadrul /acult"iide 1conomie Agroalimentar !i a Mediului:

Anul I:

Microeconomie;

Macroeconomie;

Matematica aplicata in economie;

1lemente de inormatica aplicata;

)aze de date aplicate in economie;

)azele contabilitatii;

/inante publice;

)azele statisticii;


11/48

+reptul aacerilor;

Management general;

imba straina A I, II;

1conomie europeana;

1ducatie *zica I, II;

+iscipline socio-umane:

Sociologie economica;

Istorie economica;

.eogra*e economica;

ogica;

Anul II:

Statistica aacerilor;

MareFnologii agricole comparate;

1ducatie *zica;



12/48

+iscipline optionale:

3$Dolitici de mar


13/48

7$Sociologie rurala;

9$Agroturism;

1.+ ,ni)ersitatea Alma ater din Siiu

'n prezent, #n cadrul niversit"ii Alma Mater din Sibiu unc"ioneazdou faculti: /acultatea de =tiin"e 1conomice, respective /acultatea de+rept, =tiin"e Sociale !i Dolitice$

'ncep0nd cu anul universitar 556G 557, activitatea universitar s-aextins cu #nc dou acult"i, autorizate s unc"ioneze #n municipiul )acucu specializrile MareFnologi agricole contemporane

7$ Calitatea Ji procesarea produselor agricole

9$ +ezvoltare regional Ji rural


14/48

8$ Integrare agroalimentar

35$ AgromareFnice si maniste


15/48

Drima acultate are ca speciali/are Economia agroalimentara$

Conorm legilor #n vigoare, din anul 553 niversitatea Sapientia abene*ciat de autorizaEie provizorie de uncEionare, ceea ce a permisinstituEiei s organizeze examene de admitere, s lanseze noi programe de

studiu Ji s desJoare activitate de educaEie Ji cercetare #n cadrulinstituEiei$ D0n la obEinerea acreditrii *nale, absolvenEii niversitEiiSapientia susEin examenul de licenE la alte universitEi acreditate de stat,diplomele de licenE *ind eliberate de aceste instituEii$ Deste 85P dinabsolvenEi au susEinut examenul de licenE cu succes$

'n 557, dup trei serii de absolvenEi, niversitatea Sapientia a depuscererea de acreditare pentru programele de studiu lansate #n 553$ D0n#n primvara anului 53 ARACIS ?AgenEia Rom0n de Asigurare a CalitEii

#n 'nvEm0ntul Superior@ a aprobat, #n mod o*cial, 16 programe destudiu

Inormatic

imba Ji literatura rom0n Q limba Ji literatura englez

Sociologie

Contabilitate Ji inormatic de gestiune

Mecatronic

Calculatoare

Automatic Ji inormatic aplicat

1conomie general

Comunicare Ji relaEii publice ?Miercurea Ciuc@

1conomie agroalimentar

Ingineria produselor alimentare

Ingineria Ji protecEia mediului #n industrie

Comunicare Ji DR ?Miercurea Ciuc@

Cinematogra*e, otogra*e, media

Horticultur

RelaEii internaEionale Ji studii europene, propun0nd .uvernului Rom0niei

acreditarea acestora$


16/48

De 38 iunie 558 Q #ndeplinind criteriul legal ce prevede existenEa atrei programe de studiu dea acreditate Q niversitatea Sapientia a solicitatJi acreditarea instituEiei$

,ni)ersitatea are 13 programe de studiu de licen, /acultatii de

1conomie Agroalimentara *indu-i atribuite 45 locuri ara taxa, 45 locuri cutaxa ?locuri cumulate la programele de studiu economie general Jieconomie agroalimentar$ Admiterea este unitar, iar specializara #ncepedup semestrul III$@

isiune

/undaEia Sapientia - niversitatea Sapientia este universitatea autonomeuropean a etniei magFiare din Rom0nia, cu menirea Ji obiectivul de aeduca comunitatea magFiar Ji de a cultiva viaEa JtiinEi*c a acestei etnii

la un nivel proesional onorabil$ %e asumm rspunderea pentrucunoJtinEele oerite studenEilor noJtri, pentru viitorul proesorilor Jicolaboratorilor universitEii, pentru calitatea activitEii de cercetareprecum Ji pentru transparenEa uncEionrii #ntregii instituEii$

isciplinele studiatein cadrul /acultatii 1conomie Agroalimentare sunturmatoarele:

-Semestrul I ?anul I@:

1conomie I-Introducere in economie)azele contabilitatii

Algebra si calculul probabilitatilor

.eogra*e economica

+rept civil

)azele inormaticii

imba straina I

1ducatie *zica I

-Semestrul II ?anul I@:

1conomie II-Microeconomie

Analiza matematica

+rept comunitar

Contabilitate *nanciara


17/48

Management

Statistica economica

1conomie europeana

imba straina II

1ducatie *zica II

-Semestrul III ?anul II@:

1conomie III-Macroeconomie

/inante I-/inante publice

Drogramare orientate pe obiecte

)azele mar


18/48

Dolitica agrara comuna

1conomia mediului

Ameliorarea sistemelor agricole

Agromar


19/48

+enumirea celor 11 faculti:

/acultatea de LtiinEe

/acultatea de itere

/acultatea de Mecanic Ji >eFnologie

/acultatea de 1lectronic, >elecomunicaEii Ji Calculatoare

/acultatea de >eologie Brtodoxa

/acultatea de LtiinEe 1conomice

/acultatea de LtiinEe Ouridice Ji Administrative

/acultatea de 1ducaEie /izic Ji Sport

/acultatea de Matematic Q Inormatic

/acultatea de LtiinEe Socio Q mane

/acultatea de LtiinEe ale 1ducaEiei

+omeniul de licenta:1conomie , cuprinde urmatoarele specializari:

1conomie generala

1conomie agroalimentara1conomia mediului

1conomie si comunicare economica in aaceri

1conomie agroalimentara si a mediului

1conomie generala si comunicare economica

In cadrul /acultatii de Stiinte 1conomice, totodata in cadrul specializarii

care ne intereseaza ?1conomie agroalimentara si a mediului @, ta'aanualaeste de 2.$00 ;on sau 22$0&


20/48

- ormarea de ingineri specialisti in domeniile conceptiei, proiectarii siabricarii masinilor, in repararea si intretinerea parcului de miloace *xe, inproiectarea si conducerea asistata a proceselor teFnologice;

- ormarea de ingineri specialisti in domeniile conceptiei, proiectarii,

constructiei, incercarii si exploatarii autoveFiculelor rutiere;

Activitatile directe cu studentii se desasoara, de regula, pe un truncFide discipline comune tuturor specializarilor din domeniul undamental destiinte Q +/) Q care nu pot lipsi din ormarea de baza a unui specialist indomeniu$ Dentru domeniul undamental stiinte economice, truncFiul dediscipline comune, care nu pot lipsi din ormarea de baza a unuieconomist, este ormat din: ontailitate* -nformatica* ar=eting*

Economie* Statistica* disciplina socio!umana ?sociologie7 psi@ologie7 politologie7

#lo/o#e7 geogra#e7 istorie economica7 etica in afaceri etc../iecaredomeniuGspecializare poate sa particularizeze una sau mai multe disciplinedin acest pacFet, daca acest lucru este necesar$

Studiile de masterat constituie ciclul al II-Iea al studiilor universitaresi constituie o etapa pregatitoare obligatorie pentru studiile doctorale

?ciclul III@, *ind delimitate prin proceduri distincte de admitere si deabsolvire, ata de celelalte cicluri universitare$

Masteratul asigura *e aproundarea studiilor de licenta ?ciclul I@ sauintr-un domeniu apropiat, *e obtinerea de competente complementare inalte domenii, precum si dezvoltarea capacitatilor de cercetare stiinti*ca$

1.(. ,ni)ersitatea %itu aiorescu

niversitatea >itu Maiorescu este o instituEie de #nvEm0nt superiorparticular din )ucureJti "n#inat din 20 septemrie 1990$ a#n*inEare instituEia de #nvEm0nt s-a numit AsociaEia niversitateaIndependent >itu Maiorescu, a primit personalitate uridic #n 4 ianuarie3883$

'n 2 aprilie 55 odat cu scFimbarea legislaEiei cu privire la#nvEm0ntul superior din Rom0nia, instituEia #Ji scFimb numeleniversitatea >itu Maiorescu$

/acultatea de =tiin"e 1conomice >0rgu Oiu oer 3 programe academicede #nalt calitate la nivel de licen" pentru urmtoarele specializri:


21/48

KContabilitate !i inormatic de gestiune ?I/G355 locuri la licenta@

K1conomia comer"ului, turismului !i serviciilor ?I/G45 locuri la licenta@

K1conomia mediului ? I/G45 locuri la licenta@

/acultatea de =tiin"e 1conomice->argu Oiu #!i asum misiunea de apromova la nivel de excelen" dezvoltarea de competen"e culturale,educa"ionale !i de specialitate, bazate pe cunoa!tere inovatoare, #nv"arepermanent !i interculturalitate$ Realitatea a dovedit c specializrile/acult"ii de =tiin"e 1conomice sunt imperios necesare "in0nd cont deaptul c relansarea economic rom0neasc !i integrarea Rom0niei #nniunea 1uropean necesit economi!ti pregti"i la cerin"ele actuale alepie"ei muncii, capabili s presteze lucrri de calitate #n domeniile amintite$

niversitatea are #n componenE urmtoarele faculti in numar de (,dupa cum se observa :

/acultatea de +rept

/acultatea de Medicin

/acultatea de Medicin +entar

/acultatea de DsiFologie

/acultatea de LtiinEe 1conomice/acultatea de LtiinEe Sociale Ji Dolitice

/acultatea de LtiinEe Ji >eFnologia InormaEiei

isciplinelestudiate la specializarea T1conomia mediului(

In anul I:

Contabilitate *nanciara;

Microeconomie;

)azele contabilitatii;

)azele inormaticii;

Matematici aplicate in economie;

1lemente de drept;

imba engleza G ranceza;

Sport;


22/48

/inante publice;

Sisteme inormatice de gestiune;

Macroeconomie;

Dolitici ecologice;

Management;

In anul II:

+rept comunitar;

/inantele intreprinderii;

1conomia mediului;

1valuarea si analiza riscului de mediu;

Modelarea proceselor de mediu;

Comunicare in limba ranceza IIG engleza II;


1valuarea impactului ecologic;Mar


23/48

2.1 Scurt istoric al Academiei de Studii Economice

Infiinat prin Decret Regal, la 6 aprilie 1913, din initiativa lui Nicolae D. Xenopol,Minitrul Indutriei i !omertului, pri"init de un grup de tineri economiti formati launiveritati pretigioae din #ermania, $ranta i %nglia, %cademia de Inalte &tudii!omerciale i Indutriale a fot prima intitutie de invatamant economic uperior dinRom'nia.

Inca de la inceput (a confruntat cu mari pro)leme materiale, lipa unui local propriu irecunoatere din partea intitutiilor univeritare.

In primele doua decenii, %.I.&.!.I. (a u)ordonat Miniterului Indutriei i !omertului,

perioada in care a depait toate o)tacolele materiale, precum i pe cele privind recunoatereaa ca intitutie de invatam'nt uperior* contructia +alatului %cademiei din +iata acar!atargiu, ata-i +iata Romana 19/0(19/62 organi-area doctoratului 19/12 un corp

profeoral format din peronalitati de pretigiu* %nton Davidoglu, &tanila !io4i, I. N.%ngelecu, Ion Raducanu, 5irgil Madgearu, 5ictor &lavecu, !ontantin ungetianu, %ndreiRadulecu, #eorge 7aca, Nicolae Iorga din 1931, #romolav Mladenat- .a.

Modificarile adue in aprilie 1938 la legea privind functionarea %.I.&.!.I. au confintittrecerea %cademiei in u)ordinea Miniterului Intructiunii +u)lice.

Miniterul ducatiei Nationale, prin egea nr. /99 din 1: augut 190; privindreorgani-area i tranformarea %cademiei de Inalte &tudii !omerciale i Indutriale i a%cademiei de &tudii !ooperatite din ucureti in %cademia de &tiinte !omerciale i!ooperatite, face primul pa in vederea cim)arilor pe care le(a cunocut fota %cademie!omerciala.

In perioada comunita, prin Decretul nr. 1;8 din 3 augut 190:, e reali-ea-a reformainvatamantului, %cademia de &tiinte !omerciale i !ooperatite fiind tranformata inIntitutul de &tiinte conomice i +lanificare dupa modelul intitutiilor de invatamant uperior

ovietic.

Incepand cu anul univeritar 196;(196:, invatamantul economic din Romania iiredecopera vocatia europeana, I.&..+. ete reorgani-at i tranformat in %cademia de &tudiiconomice din ucureti, denumire care (a patrat pana ata-i.


24/48

I.1 Evaluarea instituional

%cademia de &tudii conomice ete o


25/48

7'rguri de locuri de munc ?n cadrul %&

&portunit i interna ionale

>rientare internationala prin inter(mediul numeroaelor parteneriate cu univeritati din

trainatate

+rograme de mo)ilitate in trainatate prin programele R%&M


26/48

%ntreprenoriat i adminitrarea afacerilor F cu predare ?n lim)a engle- -locuri

)uget

%ntreprenoriat i adminitrarea afacerilor F cu predare ?n lim)a france- /-locuri

)uget

%ntreprenoriat i adminitrarea afacerilor F cu predare ?n lim)a german /-locuri

)uget

!ercetare ?n afaceri, ?n lim)a engle-

%dminitrarea afacerilor, ?n lim)a engle-, program complementar10locuri )uget

+rorame de 'A si speciali%ate

M% romno canadian, BMater of uine %dminitrationC ( ?n lim)a engle-

M% romno*erman GManagement antreprenorialG F ?n lim)a german

%ntreprenoriat i adminitrarea afacerilor ?n enerie, ?n lim)a engle-, acreditat in

/13

+rorame de doctorat

%dminitrarea %facerilor

I.2.2 Facultatea de Administraie 3i 'anaement +ublic (FA'+"

>ferta educaional*

'isiunea Facultii cont ?n pretirea de speciali3ti cu studii superioare ndomeniul administraiei publice centrale 3i locale 3i al cercetrii 3tiinifice de profil.

+rin diciplinele integrate ?n planul de ?nvm'nt e urmreAte* %igurarea unei pregtiri generale ?n domeniul adminitraiei pu)lice, cu accent pe

?nuAirea cunoAtinelor de )a- aferente domeniului Atiinelor adminitrative, economice Ai"uridice.

+regtirea Ai perfecionarea tudenilor pentru a deveni funcionari pu)lici de carier,care e integre-e ?n intituiile Ai autoritile adminitraiei pu)lice, rpun-'nd atfelunei nevoi reale de pecialiAti cu tudii uperioare ?n acet domeniu.

De-voltarea unui pirit antreprenorial ?n domeniul afacerilor pu)lice.

+regtirea teoretic de pecialitate a tudenilor, pe profilul facultii, ete completat cuactiviti practice reali-ate ?n cele patru la)oratoare de care dipune facultatea, cu dotareinformatic adecvat dar Ai ?n tagiile de practic de pecialitate ale tudenilor. &tudeniifacultii au atfel, poi)ilitatea ?m)ine pregtirea teoretic cu activitile practice.

+rin tructura planului de ?nvm'nt, programul de licen de-volt dimeniuneaeconomic, managerial Ai "uridic a pregtirii tudenilor, urmrindu(e de-voltarea

capacitii viitorilor funcionari pu)lici Ai manageri pu)lici de a coordona cim)rile
http://fabiz.ase.ro/Media/Default/Page/Plan_invatamant-FABIZ-master_prof.dochttp://fabiz.ase.ro/mba-romano-canadianhttp://fabiz.ase.ro/mba-romano-canadianhttp://fabiz.ase.ro/mba-romano-canadianhttp://mbaromanogerman.ase.ro/http://mbaromanogerman.ase.ro/http://mbaromanogerman.ase.ro/http://fabiz.ase.ro/Media/Default/Page/Plan.Master.energie.2014v2.dochttp://fabiz.ase.ro/Media/Default/Page/Plan.Master.energie.2014v2.dochttp://fabiz.ase.ro/Media/Default/Page/Plan.Master.energie.2014v2.dochttp://fabiz.ase.ro/Media/Default/Page/Plan.Master.energie.2014v2.dochttp://fabiz.ase.ro/Media/Default/Page/Plan.Master.energie.2014v2.dochttp://www.fabiz.ase.ro/doctorathttp://fabiz.ase.ro/Media/Default/Page/Plan_invatamant-FABIZ-master_prof.dochttp://fabiz.ase.ro/mba-romano-canadianhttp://mbaromanogerman.ase.ro/http://fabiz.ase.ro/Media/Default/Page/Plan.Master.energie.2014v2.dochttp://www.fabiz.ase.ro/doctorat


27/48

determinate de proceul reformei ?n general Ai de a getiona intereele intituiilor pu)lice ?nconcordan cu aAteptrile cetenilor Ai a mediului de afaceri din Rom'nia.

+rorame de licen4

%dminitraie pu)lic Reure +rorame de doctorat4

+rograme doctorale ?n economie Ai drept

$ursuri postuniversitare4

Managementul adminitraiei pu)lice locale Managementul intituiilor pu)lice Managementul politicilor pu)lice Managementul poliiei locale ?n conte=tul integrrii europene Managementul proiectelor ?n domeniul adminitra iei pu)lice %udit ?n intituiile pu)lice

I.2./ uc5arest usiness Sc5ool (S"

ucaret uine &cool @a eta)lied in /10 a te potgraduate )uine facultHof ucaret


28/48

6omanian*$anadian+art*7ime 'A

6omanian*Frenc5Full*7ime 'A

Eecutive Education

'ini 'As

% a postraduate business administration sc5ool, ucaret uine &cool)ring 5i5 8ualit9 international 'A prorams :it5 double diploma, =ecutiveducation and mini M% to te Romanian mar4et.

7e ;.< raduates in our Alumni Association :it5 5i5 ran=ed positions inmultinational companiesare te )et proof of te value of our M% and :e>ve beendoin it for more t5an 2 9ears.

Read more a)out te program @e offer for companie and individual and find t5e bestsuited proram for 9our needs. 7e corporate education coure and te mini M%ave a 5i5 deree of customi%ation and a speciall9 prepared offer can be re8uested.

I.2.; Facultatea usiness si 7urism

>ferta educaional*

> educatie de afaceri poate fi o invetitie valoroaa in propriul viitor. =plorarea de noi moduri de gandire. ducatia primita la $acultatea de uine i 7urim va de-volta cunotientele,

aptitudinile i vi-iunea pe termen lung. ocul potrivit pentru o)iectivele de cariera, til de invatare i intereele peronale. +ractica la partenerii notri de )uine. !ururi i forumuri de dicutii cu lideri din )uine. >portunitati de anga"are. +rograme de mo)ilitate in trainatate prin programul R%&M


29/48

+rorame de masterat*

uine Managementul !alitatii

Managementul !alitatii =perti-e i +rotectia !onumatorului %dminitrarea %facerilor !omerciale

+rorame de doctorat4

?coala doctoral Administrarea Afacerilor ( enle%, france%,erman, romana"

+rorame postuniversitare4

+&@I7I$A $&)$6E) EI4 $A#6 $&)$E+7A@ I I)S76'E)7E $R%N7R%$%!RI I RI&!!I%7

I.2.- Facultatea de $ibernetica, Statistica si Informatica Economica($SIE"

Facultatea de $ibernetic, Statistic 3i Informatic Economica fot ?nfiinat ?n 1968

Ai a fot numit la acea vreme $acultatea de !alcul conomic Ai !i)ernetic. a a avut trei

peciali-ri* Mecani-area Ai automati-area calculului economic, &tatitici economice Ai

!i)ernetic conomic, din care ultimele dou eciuni unt ?nc operaionale.

+rima promoie de a)olveni a fot ?n 1969. Ontre 19;0 Ai 19;:, numele intitu iei a fot

$acultatea de !i)ernetic conomic Ai &tatitic, ptr'nd cele trei eciuni de peciali-are.

Din 19;: p'n ?n 199, a e=itat o ingur eciune de peciali-are, iar numele a fot

modificat ?n $acultatea de +lanificare Ai !i)ernetic conomic.

Din 199 facultatea a fot reorgani-ata u) denumirea de $acultatea de !i)ernetic,

&tatitic Ai Informatic conomic. > component a fotului Departament de !i)ernetic

conomic a fot ?nfiin at ?n toamna anului 199, Departamentul de Informatica conomica.


30/48

Din /11, ?n cadrul facultii e=it trei departamente academice*

Informatic Ai !i)ernetic conomic

&tatitic Ai conometrie

Matematici %plicate

$acultatea de !i)ernetic, &tatitic Ai Informatic conomic repre-int, prin planul u de

?nvm'nt Ai curricula univeritar, o facultate cu o mare decidere pre valorile Ai

tandardele ?nvm'ntului univeritar european, aigur'nd a)olvenilor i poi)iliti

multiple Ai Aane porite de afirmare profeional.

On pre-ent, principalele o)iective ale $acult ii unt aplicarea metodelor Ai tenicilor )a-ate

pe teoria itemelor, modelare matematica, imulare, anali-a tatitic Ai informatic ?neconomie. In diferitele programe educa ionale coordonate de facultate unt ?ncri i 1.80/ de

tuden i, dintre care /6 unt tudia- la forme ale ?nvm'ntului la ditan. On plu, 1,169

de a)olven i particip la cururi de mater i /31 la tudii de doctorat.

+rorame de licenta4

Informatica conomica

Informatica conomica engle-a

!i)ernetica conomica

&tatitica i +revi-iune conomica

+rorame de masterat 4

Informatica conomica !i)ernetica i conomie !antitativa Managementul Informati-at al +roiectelor MI+ a-e de Date F &uport pentru %faceri (uine &ecuritatea Informatica I&M &iteme Informatice pentru Managementul +roceelor i Reurelor conomice

&IM+R %nali-a %facerilor i !ontrolul +erformantei Intreprinderilor
http://www.csie.ase.ro/departamentehttp://www.csie.ase.ro/departamentehttp://www.csie.ase.ro/departamentehttp://www.csie.ase.ro/departamentehttp://www.csie.ase.ro/departamentehttp://www.csie.ase.ro/departamente


31/48

+rogramul de materat de cercetare F &tatitic

+rorame postuniversitare4

1. +rorame postuniversitare de B ore (; ore curs < - ore seminar"

%nali-, proiectare Ai adminitrarea aritecturilor Microoft pecifice cloud(urilor

privatePi)ride

7enici Ai metode cantitative de anali- economic

2. +rorame postuniversitare de ; ore (2 ore curs < 2 ore seminar"

%nali-a Ai proiectarea orientat o)iect a produelor oft@are

Reele de calculatoare

+relucrarea analitic a datelor ?n a 7enici de reali-area a onda"elor Ai ancetelor tatitice

&tatitica ?n tudii Ai cercetri medicale

uine analHi

/. +rorame postuniversitare de / ore (1- ore curs < 1- ore seminar"

%dminitrarea itemelor racle. +rogramare ?n im)a"ele Kl Ai plPKl

De-voltarea aplicaiilor @e)

#uvernana ?n ectorul pu)lic

Intrumente >racle pentru )uine intelligence

Introducere ?n programarea platformei mo)ile android

Microoft office pentru afaceri

Noiuni avanate de racle

!omer electronic

Intrumente de planificare a proiectelor* Microoft +ro"ect

Introducere ?n


32/48

5i-uali-area datelor

!ico F comutare %N i Lirele

!ico F concepte i protocoale de rutere

!ico F fundamente de retea

!ico F retele L%N

I.2.0 $ontabilitate 3i informatic de estiune ($IC"

Scurt istoric4

$acultatea de !onta)ilitate i Informatica de #etiune are o vece traditie in cadrulinvatam'ntului economic rom'nec, inceputurile aceteia unt regaite in diciplinele de

conta)ilitate preva-ute in planurile de invatam'nt ale Academiei de Inalte Studii

$omerciale si Industriale. Invatam'ntul uperior conta)il e autonomi-ea-a ca tructura

organi-atorica incep'nd cu anul univeritar 1909 P 198, c'nd In cadrul facultatii de $inante a

aparut i ectia de !onta)ilitate, care a fot apoi inclua, incep'nd cu anul univeritar 198: P

1989 in denumirea aceteia, facultatea intitul'ndu(e $inante(!redit i videnta !onta)ila.

Din anul univeritar 196; P 196: $acultatea de !onta)ilitate apare de ine tatatoare,

mentin'ndu(e ca atare p'na in anul univeritar 19;0 P 19;8 c'nd a fu-ionat cu $acultatea de$inante, re-ult'nd $acultatea de $inante F !onta)ilitate. Din ianuarie 199 facultatea a avut

doua peciali-ari* B$inante i anciC i B!onta)ilitate i Informatica de #etiuneC.

Din anul 1993, ca urmare a nevoii de peciali-are i aprofundare in cele doua domenii

financiar()ancar i conta)il(informatic, precum i a numarului mare de tudenti aflat in

cretere, facultatea e divi-ea-a in doua facultati ditincte* $acultatea de #etiune i

!onta)ilitate, cu doua peciali-ari* !onta)ilitate i Informatica de #etiune !I# i

#etiunea i %nali-a $inanciara a Intreprinderii #%$I i $acultatea de $inante(anci.

In anul 1996, !oniliul facultatii a otar't cim)area denumirii facultatii in

!onta)ilitate i Informatica de #etiune, cu o ingura peciali-are B!onta)ilitate i

Informatica de getiuneC, renunt'ndu(e la peciali-area #%$I, inuficient de conturata ca

profeiune in activitatea practica i generatoare de interferente cu alte peciali-ari.


33/48

+re%ent si viitor

In conte=tul actual al ocietatii informationale i al unei economii )a-ate pe

cunotinte, facultatea de !onta)ilitate i Informatica de #etiune pregatete In mod egal,

economiti cu o dubla competenta, conta)ila i informatica.

Reforma conta)ilitatii din Rom'nia de-volta i multiplica rolul pecialitilor conta)ili

cu inalta calificare in domeniul productiei i utili-arii informatiei conta)ile, getiunii eficiente

a reurelor eparate pe entitati patrimoniale, evaluarilor de patrimoniu i de ocietati

comerciale, anali-ei economico(financiare i tudiilor de fe-a)ilitate a intreprinderilor.


34/48

+rorame de licen4

$acultatea noatr admite anual ?n "ur de 8 de tudeni ?n programul de tudii licen

cu durata de 3 ani. %cet program vi-ea- de-voltarea competenelor fundamentale ?n

domeniul conta)ilitii Ai informaticii de getiune. +rintr(un plan de ?nvm'nt modern,aliniat la tendinele internaionale Ai la cerinele organimelor profeiei conta)ile, rpundem

nevoilor actuale ale mediului de afaceri.

+rorame de masterat4

$acultatea noatr rpunde e=igenelor mediului de afaceri Ai cererii crecute de

pecialiAti prin de-voltarea de programe de materat care ofer peciali-area pe divere filiere.

+entru a e apropia c't mai mult de aAteptrile tudenilor, facultatea organi-ea- programe de

materat acreditate de organimele profeiei conta)ile naionale AiPau internaionale, cu

predare ?n lim)a rom'n au engle-.

usiness Accountin in Enlis5

European +ost*'aster Accountanc9

+rorame de doctorat4

In %&, tudiile univeritare de doctorat e defaoara la forma de invatamant cufrecventa. a programele de doctorat unt locuri finantate din fonduri pu)lice i din alte ure.

&tudiile univeritare de doctorat organi-ate de %& unt de tip tiintific.

$acultatea de !onta)ilitate i Informatica de getiune organi-ea- doctoratul ?n domeniile

conta)ilitate i drept.

I.2.D Economie 7eoretic 3i Aplicat

$acultatea de E$&)&'IE 7E&6E7I$ I A+@I$A7 Ai(a c'Atigat pretigiul ?n ceipete 1 de ani de e=iten fiind ?nfiinat ?n acelaAi moment cu %cademia de &tudiiconomice, ?n anul 1913.

+rorame de licen

On cadrul $acultii de conomie ciclul de licen aigur pregtirea tudenilor prinprogramul de tudii Economie 3i comunicare economic n afaceriGale crui planuri de

?nvm'nt aigur a)olvenilor do)'ndirea de competene profeionale Ai tranverale cefacilitea- integrarea cu uAurin pe piaa muncii.
http://www.businessaccounting.ase.ro/https://www.tilburguniversity.edu/education/post-experience-programs/european-pma/http://www.businessaccounting.ase.ro/https://www.tilburguniversity.edu/education/post-experience-programs/european-pma/


35/48

!unoAtinele fundamentale de teorie economic, a)ilitatea utili-rii Ai implementriiacetora ?n anali-e economice reali-ate la nivel micro au macroeconomic, competenele decomunicare profeional ?n domeniul economic Ai de relaionare eficient at't cu mediul deafaceri c't Ai cu pu)licul larg permit a)olvenilor o pla" larg de alegere a viitoarei profeii.

+rorame de masterat

1. 'asterat de cercetare4

*conomie uropean

/. 'asterat profesional4

* !omunicare ?n %faceri

*%nali-e Ai trategii economice

*conomia Ai conducerea organi-aiilor educaionale

+rorame de doctorat

coala Doctoral conomie 1

I.2.H Finane, Asiurri, nci 3i urse de alori (FA"

+rorame de licenta

Facultatea Finante, Asiurari, anci si ursede 5alori i(a conturat )ine locul ?n

cadrul invatamantului univeritar economic, fiind recunocuta atat in plan national, cat i

international.

%doptarea prevederilor !onventiei de la ologna a adu modificari curriculare i la

nivelul $acultatii $inante, %igurari, anci i ure de 5alori care a aigure viitorilor

finantiti o pregatire de )a-a in cadrul acetui domeniu vat al finantelor pu)lice i a celor

corporative, al aigurarilor, al intitutiilor de credit i al pietelor de capital.

+rorame universitare de masterat in derulare

+6&C6A'E )IE6SI7A6E #E 'AS7E6A7 #E $E6$E7A6E !ercetari avanate in finante
http://economie.ase.ro/master-economie-europeanahttp://economie.ase.ro/masterat-comunicare-in-afacerihttp://economie.ase.ro/masterat-analize-si-strategii-economicehttp://economie.ase.ro/masterat-economia-si-conducerea-organizatiilor-educationalehttp://economie.ase.ro/master-economie-europeanahttp://economie.ase.ro/masterat-comunicare-in-afacerihttp://economie.ase.ro/masterat-analize-si-strategii-economicehttp://economie.ase.ro/masterat-economia-si-conducerea-organizatiilor-educationale


36/48

+6&C6A'E )IE6SI7A6E #E 'AS7E6A7 +6&FESI&)A@E

anci i aigurari

$inante i anci F D>$IN $icalitate

$inante corporative

Management financiar i invetitii FD%$I

Managementul itemelor )ancare F M%NQ

7enici actuariale

+6&C6A'E )IE6SI7A6E #E 'AS7E6A7 #E 7I+ 'A M% in management financiar ( in lim)a engle-a

+rorame de doctorat

In cei 1 de ani de e=itenta a %cademiei de &tudii conomice din ucureti, programele

doctorale (au )ucurat intotdeauna de aprecieri deoe)ite, datorita faptului ca unt o forma

uperioara a tudiilor univeritare, finalitatea acetora cont'nd in de-voltarea cunoaterii prin

cercetare tiintifica originala a unui domeniu de pecialitate riguro delimitat.

&coala doctorala de $inante ete una de elita a %cademiei de &tudii conomice din

ucureti i a invatam'ntului univeritar rom'nec. a reunete cei mai )uni pecialiti in

domeniu, at't profeori conducator de doctorat c't i doctoran-i.

De(a lungul timpului, in domeniul $inante, (au afirmat numeroi conducatori de doctorat

i doctoran-i cu nume de re-onanta in mediul academic rom'nec. Multi dintre acetia au

ocupat au ocupa functii importante in cadrul adminitratiei pu)lice centrale au in cadrulorganimelor de conducere a ocietatilor private.

7emele de doctorat unt incitante, de actualitate i acopera arii diverificate* finante

pu)lice, macroeconomie financiara i monetara, finantele corporatite, piete de capital, item

monetar, aigurari i reaigurari.

>)iectivul general al &colii doctorale de $inante ete acela de a aigura cadrul intitutional

necear formarii competentelor doctoran-ilor pentru o cariera dura)ila in cercetarea

economica din domeniul $inante


37/48

>)iective pecifice* un nivel calitativ ridicat al cercetarii, promovarea

interdiciplinaritatii, furni-area celor mai )uni pecialiti i a celor mai )une olutii catre

economia reala i catre mediul univeritar i de cercetare rom'nec i international, creterea

relevantei cercetarii doctorale in domeniul $inante.

&coala doctorala de $inante ii propune i conolidarea cola)orarii dintre univeritati,

centre de cercetare i mediul economic i ocial. &coala doctorala de $inante are relatii foarte

)une cu toate univeritatile i centrele de cercetare de pretigiu din tara i cola)orea-a in

pre-ent cu numeroae univeritati din trainatate $ranta, %nglia, lvetia, #ermania, >landa,

&tatele


38/48

crearea unei culturi care aprecia- i repect cadrele didactice, tuden ii, materan-ii

i doctoran-ii i care recunoa te interdependen a lor i rolul vital al fiecarui mem)ru al

familiei ce formea- $acultatea de Management.

I!I)E

$acultatea de Management, ca parte integrat a comunit ii univeritare din %cademia

de &tudii conomice, lider in domeniul tiin elor manageriale ?n Rom'nia, apira permanent

ctre decoperirea noului ?n toate formele ale, ctre generearea de e=celen ?n cercetare,

ctre ?ntre inerea unui mediu propice ?nv rii de ?nalt calitate, prin paiunea pentru

cunoa tere i inovare a oamenilor ce o formea-.

Ne )a-am demerul pe*

!rearea de valoare prin de-voltarea economic, ocial i de mediu orientat pre o

lume multicultural ?n cre tere2

$avori-area ideilor originale care permit de-voltarea ociet ii prin decoperiri,

cercetare, inovare i activit i creative2

+romovarea unui leaderip real determinat de e=iten a unor lideri capa)ili i etici2

$urni-area unei educaii de nivel ridicat pentru tudenii din ?ntreaga lume, care

?mprtAec valorile i apira iile noatre2

$acilitarea de-voltrii generaiilor viitoare de lideri ?n domeniul managerial, al

cercetrii, al afacerilor au profeiilor li)erale2


39/48

integritate intelectual Ai "udeci etice. !olegialitatea, tranparena Ai repona)ilitatea

unt principiile care gidea- guvernarea facult ii noatre.

IncuraKarea diversit ii * Diveritatea aigur atifacerea nevoilor unui numr mai

mare de tudeni, aigurarea oportunitilor pentru mo)ilitatea ocial, atifacerea

nevoilor diferitelor piee de fore de munc. a erveAte nevoilor ta4eolderilor, permite

com)inarea ?nvm'ntului uperior pentru elite cu cel de ma, creAterea nivelului

eficacitii Ai ofer oportuniti largi de e=perimentare Ai inovare, cu limitarea ricurilor.

6ecunoa terea valorii * +rin activitile noatre ne dorim ?i ?nvm pe tudeni

identifice valoarea Ai le cultivm repectul pentru aceata

+romovarea coleialit ii *


40/48

Management i mar4eting international Managementul %facerilor Mici i Mi"locii +rogramul M% F Intitutului Na ional de De-voltare conomic ucure ti

+rorame de doctorat

%cademia de &tudii conomice %& din ucure ti face parte din grup celor 1/

univerit i de cercetare avanat i educa ie din Rom'nia. In pre-ent, %& are dreptul

organi-e-e programe de doctorat ?n dou ramuri de tiin i unpre-ece domenii de tudii

doctorale* tiine economice* %dminitrarea %facerilor, !i)ernetica i &tatitica, !onta)ilitate,

conomiei I, conomiei II, conomiei i afaceri internationale, $inante, Informatica

conomica, Management, Mar4eting i tiine "uridice* Drept.

+rorame postuniversitare

+rogramele potuniveritare de formare Ai de-voltare profeional continu vi-ea-

actuali-area, de-voltarea, perfecionarea unor competene ori uniti de competene din una

au mai multe calificri univeritare ori din unul au mai multe tandarde ocupaionale,

aferente unei ocupaii care poate fi practicat doar de un a)olvent de tudii univeritare. a

programele potuniveritare de formare Ai de-voltare profeional continu au dreptul

participe a)olvenii care au finali-at cu diplom cel puin tudiile univeritare de licen auecivalente. On continuare pute i vi-uali-a oferta de programe potuniveritare de formare Ai

de-voltare profeional continu a $acult ii de Management.

+rorame postuniversitare de 1H ore (H ore curs < 1 ore seminar"

1. #uvernare modern Ai de-voltare local

/. Managementul organi-aiei

3. !omunicare Ai negociere ?n afaceri

0. Management anitar

8. Managementul proiectelor

6. Managementul reurelor umane

6. Management portiv

;. Managementul informa iei ?n afaceri

+rorame postuniversitare de B ore (; ore curs < - ore seminar"

:. Iniiere ?n guvernare modern Ai de-voltare local

9. Iniiere ?n managementul organi-aiei

1. Managementul afacerilor ?n mediul concurenial
http://www.inde.ro/http://www.inde.ro/http://www.inde.ro/


41/48

11. Managementul informati-at al proceelor organi-aionale

1/. Managementul ricului ?n proiecte

13. De-voltarea a)ilitilor de comunicare Ai negociere ?n afaceri

10. Managementul proiectelor europene

+rorame postuniversitare de ; ore (2 ore curs < 2 ore seminar"

18. &iteme informatice eco(repona)ile ?n organi-aia dura)il

16. %rta de a comunica ?n afaceri

+rorame postuniversitare de 2 ore (1 ore curs < 1 ore seminar"

1;. Invetiii Ai aci-iii pu)lice

1:. Iniiere ?n managementul proiectelor europene

19. Iniiere ?n management anitar

/. Iniiere ?n managementul reurelor umane

/1. Manageri Ai leaderip

//. Ini iere ?n managementul portive

I.2.1 'ar=etin

'isiune,i%iune,&biective

'isiunea Facultii de 'ar=etin$acultatea de Mar4eting ?Ai propune*( ?Ai ptre-e po-iia de lider ?n domeniul ?nvm'ntului univeritar de mar4eting

din Rom'nia, pe )a-a e=perienei de pete patru decenii a Acolii rom'neAti de mar4eting2( aigure educarea Ai formarea ?n domeniul mar4etingului prin programe centrate pe

tudent, orientate pre formarea competenelor Ai calificrilor olicitate pe piaa muncii2( devin un pol de referin pentru cercetarea avanat ?n domeniul mar4etingului

din Rom'nia Ai o pre-en Atiinific emnificativ pe plan internaional2( promove-e mar4etingul, alturi de univeriti Ai repre-entani ai mediului

economic, ocial Ai de afaceri, pentru de-voltarea utena)il a economiei Ai ocietiirom'neAti.

&biectivele Facultii de 'ar=etin pentru perioada 212*210$acultatea de Mar4eting ?Ai propune*( aigure educarea Ai formarea pecialiAtilor, managerilor Ai cercettorilor ?n

domeniul mar4etingului prin programe acreditate de tudii univeritare de licen, materat Aidoctorat, adaptate dinamic la cerinele anga"atorilor2


42/48

( facilite-e, prin intermediul competenelor Ai calificrilor formate, Ai uin,prin parteneriate cu mediul economic Ai de afaceri, ineria pe piaa muncii a a)olvenilorprogramelor de tudii univeritare de licen, materat Ai doctorat ?n mar4eting2

( participe la reali-area unor proiecte de cercetare Atiinific ale cror re-ultate contri)uie la de-voltarea Atiinei mar4etingului Ai erveac economiei Ai ocietii

rom'neAti2( de-volte relaii de parteneriat cu departamentele Ai facultile de profil din cadruluniveritilor rom'neAti Ai trine vi-'nd cola)orarea ?n proiecte educaionale AiPau decercetare Atiinific

( iniie-e relaii de parteneriat cu entiti din mediul economic, ocial Ai de afacerirom'nec vi-'nd cooperarea pentru de-voltarea programelor de tudii, facilitarea inerieia)olvenilor pe piaa muncii, furni-area de cunoAtine Ai 4no@(o@.

alorile care definesc vi%iunea Facultii de 'ar=etin sunt urmtoarele4

+rioritate pentru comunitate

* &atifacia fiecrui mem)ru al comunitii noatre academice primea-. %tuncic'nd fiecare tudent, cadru didactic au mem)ru al peronalului adminitrativ

va fi mulumit de pre-entul u profeional Ai va privi cu optimim

perpectivele ale, vom avea o comunitate academic unit, motivat Ai

implicat, o facultate olid Ai o univeritate puternic. $onstruim, nu demolm

( $acultatea de Mar4eting moAteneAte o itorie cu multe nume mari Ai fapte )une,un cur continuu acendent, un portofoliu de programe de tudii diverificat AirecunoaAtere naional. %vem o)ligaia meninem tot ceea ce am o)inut

p'n acum Ai de-voltm utena)il ceea ce oferim, ?n raport cu aAteptrilepieei muncii Ai in'nd cont de reurele de care dipunem. $ooperare 3i parteneriat

( De-voltarea facultii noatre e )a-ea- pe cooperarea tr'n cuDepartamentul de Mar4eting, cu celelalte departamente Ai faculti din cadrul%cademiei de &tudii conomice, parteneriatul cu alte intituii de ?nvm'ntuperior din ar Ai trintate, cu entiti din mediul de afaceri privat, intituii

pu)lice au organi-aii neguvernamentale. #esc5idere 3i dialo

( %titudinea deci Ai dorina de a dialoga onet Ai contructiv repre-intuportul relaiilor de cooperare Ai parteneriat ale facultii noatre* orice

iniiativ utena)il, care ete ?n )eneficiul mem)rilor comunitii noatreacademice, al facultii Ai al univeritii noatre ete )inevenit Ai ne vomimplica ?n concreti-area aceteia.

Avem o lee, s*o respectm( %vem o ege a ducaiei Naionale, o !art a %cademiei de &tudii conomice

Ai regulamente proprii. %vem o)ligaia de a le cunoaAte, a le repecta Ai a leaplica, dar, ?n egal mur, untem ?ndreptii iniiem Ai participmactiv la cim)area acetora, ?n conformitate cu intereele comunitiiacademice din facultatea Ai din univeritatea noatr.

D'nd atenie fiecrui mem)ru al comunitii academice, apoi facultii Ai, nu ?n

ultimul r'nd, univeritii noatre, prin cooperare Ai parteneriat, cu toat deciderea necear,


43/48

prin dialogul cu partenerii intereai Ai repect'nd legea, vom reuAi contruim, ?n loc demolm.

+rorame de masterat4

( !ercetri de mar4eting( !ercetari fundamentale de mar4eting( Managementul mar4etingului( Managementul relaiilor cu clienii

I.2.11 6elaii Economice Internaionale (6EI"

Facultatea de 6ela ii Economice Interna ionale din cadrul %cademiei de &tudiiconomice Interna ionale ete o intitu ie cu vecime i cu tradi ie ?n pa iul univeritar dinRom'nia, oferind tuden ilor programe de tudiu de calitate, profeorii care activea- ?naceat facultate fiind dedica i profeiei lor i domeniului ?n care activea-. Ontr(o lume tot mai glo)ali-at i mai integrat, vi-iunea interna ional aupra de-voltrii tran-ac iilor financiare i comerciale devine fundamental. &tudierea tran-ac iilor economice din aceat

perpectiv interna ional ofer avanta"e clare at't pentru cei din mediul privat incluiv cel

financiar c't i pentru cei din mediul pu)lic mai ale pentru fundamentarea politicilorpu)lice ?n domeniul comer ului e=terior, inveti iilor trine, curului de cim) etc..

+rorame de licen

Facultatea de 6ela ii Economice Interna ionale ofer urmatoarele programe de

tudii univeritare la nivelul licenta invatamant cu frecventa*

- Economie si afaceri internationale cu predare in limba romana

- Economie si afaceri internationale cu predare in limba engleza

- Limbi moderne aplicate in economie

+rorame de masterat

Facultatea de 6elatii Economice Internationaleare una dintre cele mai )ogate

oferte de programe de tudiu la nivel de mater din cadrul %cademiei de &tudii conomice din

ucureti dar i din cadrul univeritatilor economice din Romania. %ceata oferta deriva din

convingerea ca peciali-area repre-inta un element ceie al de-voltarii peronale iar e=itenta
http://www.marketing.ase.ro/test/studenti/cercetariPrezentare.phphttp://www.marketing.ase.ro/test/studenti/cercetariFundamentalePrezentare.phphttp://www.marketing.ase.ro/test/studenti/managementPrezentare.phphttp://www.marketing.ase.ro/test/studenti/managementRelatiilorPrezentare.phphttp://www.marketing.ase.ro/test/studenti/cercetariPrezentare.phphttp://www.marketing.ase.ro/test/studenti/cercetariFundamentalePrezentare.phphttp://www.marketing.ase.ro/test/studenti/managementPrezentare.phphttp://www.marketing.ase.ro/test/studenti/managementRelatiilorPrezentare.php


44/48

unei palete largi de alternative permite a)olventilor de licenta orientarea catre acele domenii

ingute in care pot avea ucce.

>ferta de programe de mater include doua categorii de programe de tudiu, materele

de cercetare care pot fi urmate de orice a)olvent de tudii economice i materele

profeionale care pot fi urmate de catre orice a)olvent de licenta.

'asterate de cercetarein cadrul $acultatii de Relatii conomice Internationale*

( conomie i afaceri internationale

'asterate profesionalein cadrul $acultatii de Relatii conomice Internationale*

( conomie internationala i afaceri europene

( Managementul afacerilor internationale in lim)a engle-a( Managementul ricului financiar international

( %faceri Internationale

( !omunicare de %faceri in im)a ngle-a

( !omunicare in lim)a engle-a pentru predare i cercetare economica

( Diplomatie economica i afaceri internationale

( ogitica internationala

( Managementul +roiectelor Internationale in lim)a engle-a

( Managementul Ricului in %facerile Internationale ( 7ran-actii $inanciare

( Managementul Ricului in %facerile Internationale ( 7ran-actii !omerciale

( 7raductologie i interpretariat in domeniul economic

+rorame de doctorat

On cadrul Facult ii de 6ela ii Economice Interna ionale , coala doctoral

domeniul conomie i %faceri Interna ionale ete getionat de ctre Departamentul de

pecialitate, repectiv #epartamentul de 6ela ii Economice Interna ionale .

3. %nali-a &@ot


45/48

%N%IE% &L>7

+R7

> gama larga de domenii de activitate

+oi)ilitate de anga"are rapida in domeniul alimentatiei

+rofeori implicati in activitati e=tracolare

Reali-area contactelor din domeniul )uineului agroalimentar inca de pe )ancile

facultatii

ocali-area in capitala tarii

una cola)orare cu organ-atiile tudenteti

una cola)orare cu enatul tudentec

&tudentii au poi)ilitatea de a e implica in proiecte internationale i de a participa la

cim)uri de tudenti cu univeritati din alte tari

Numeroae facilitati de ca-are a tudentilor

Qno@(So@ in implementarea proiectelor europene

%M ete %creditata

Management performant

+


46/48

%dminitrarea la)a a caminelor tudenteti

+utine cururi o)tionale

+romovare la)a

&tructur organi-aional comple=, cu o )irocratie ce poate intar-ia defaurarea unoractivitati

ipa tranparentei in cea ce privete aci-itiile

>+>R7


47/48

=ceul de economiti de pe piata muncii

%)andonarea tudiilor de catre tudenti

%cce dificil la ?nvm'ntul uperior al tinerilor ce provin din familii cu venituri ca-ute

;. &biective

+entru a crete imaginea facultatii, conider ca lucrul elementar in atingerea acetui

cop il repre-inta contactul direct dintre tudenti impreuna cu cadre didactice ale aceteifacultati i elevii claelor a XII(a din diferite licee, atat din ucureti, cat i din provincie.+romovarea pe aceata cale a facultatii are re-ultatul cel mai )un, deoarece contacul etedirect intre facultate i potentialii viitori tudenti. annere au flHere primec toti, dar nu tiucati acorda uficienta atentie acetor materiale, dat fiind faptul ca prin aceata metoda toatefacultatile conidera ca(i pot atrage cat mai multi tundenti.

+e langa tudenti i cadre didactice, ar fi foarte )ine daca ar lua parte i foti tudentiai acetei facultati care au divere "o)(uri in acet domeniu, i pot la randul lor influentadeci-ia actualilor elevi de claa a XII(a.

+re-enta online nu tre)uie negli"ata. !a i in ca-ul alegerii unor produe I7, aine,)iciclete, maini etc., tinerii in prima intanta conulta mediul online. %vand un ite )ineconturat i concreti-at pe informatiile neceare unui a)olvent de )acalaureat, poate influentadeci-ia alegerii unei facultati.

a fel de importanta ete i nu numai pre-enta, cat i activitatea de pe retelele deociali-are. !u cat un contPpagina ete mai activa, cu atat ete mai )ine va-uta in randulutili-atorilor. %ici tre)uiec potate cat mai numeroae actiuni, proiecte, activitati alefacultatii, pentru a elimina aocierea dintre programul de tudii al acetei facultati i muncile

agricole.


48/48

Proiect-ecomarketing

Documents

Transcript of Proiect-ecomarketing