Proiect Dragos

Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Inginerie, Nr. 1/2010

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Engineering Series, Issue 1/2010

55

STUDIU PRIVIND POLUAREA APEI

CU SUBSTANŢE ORGANICE,

NUTRIENŢI ŞI METALE GRELE SUB

INFLUENŢA ACTIVITĂŢILOR

ECONOMICE SPECIFICE JUDEŢULUI

GORJ

Conf. univ. dr. Daniela CÎRŢÎNĂ Universitatea „Constantin Brâncuşi” din

Târgu Jiu

Rezumat Apa este o resursă naturală finită, esenţială

pentru existenţa umană, pentru agricultură şi industrie. Fără apă proaspătă şi în lipsa cantităţii şi calităţii ei, dezvoltarea durabilă socio-economică nu va fi posibilă, tratarea apei fiind esenţială pentru o calitate corespunzătoare a apei potabile. Deversarea de substanţe toxice sau pomparea lor în straturile freatice, transportul atmosferic al poluanţilor pe distanţe mari şi contaminarea apei cu substanţe care duc la eutrofizarea apei, sunt câteva din cauzele actuale importante, care produc degradarea calităţii apei. Ecosistemele acvatice sunt afectate la o scară mondială de o serie de poluanţi cum ar fi: deşeurile, îngrăşămintele chimice, metalele grele sau de un slab management al apei. În lucrarea de faţă se prezintă o evaluare a gradului de poluare a unor ape de suprafaţă din judeţul Gorj sub influenţa activităţilor industriale şi agroindustriale specifice judeţului.

Cuvinte cheie: poluare, metale grele,

eutrofizarea apei,

1. Introducere Poluarea masivă a apei cu compuşi

organici conduce la dezechilibrul balanţei de oxigen şi deseori este însoţită de o contaminare patogenă severă. Eutrofizarea rezultată din îmbogăţirea cu nutrienţi proveniţi din diverse surse şi în mod particular din agricultură şi din mediul agroindustrial influenţează într-un mod

STUDY REGARDING WATER

POLLUTION WITH ORGANIC

SUBSTANCES, NUTRIENTS AND

HEAVY METALS UNDER THE

INFLUENCE OF ECONOMIC

ACTIVITIES THAT ARE SPECIFIC TO

GORJ COUNTY

Assoc. prof. PhD Daniela CÎRŢÎNĂ “Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu

Abstract Water is a finite natural resource, essential for

human existence, for agriculture and industry. Without fresh water and in the absence of its quantity and quality, social - economic sustainable development would not be possible, water treatment being essential for the correspondent quality of drinkable water. The discharge of toxic substances or their pumping in the phreatic layers, atmospheric transport of pollutants on long distances and water contamination with substances leading to the water eutrophication, are some of the actual important causes leading to the degradation of water quality. Aqueous ecosystems are affected on world scale by a series of pollutants like: wastes, chemical fertilizers, heavy metals, etc or by a weak water management. In the present paper it is presented an evaluation of the pollution degree of surface waters in district Gorj, under the influence of industrial and agro-industrial activities that are specific to the county.

Key words: pollution, heavy metals, the water

eutrophication.

1. Introduction Massive water pollution with organic

compounds leads to the lack of equilibrium of the oxygen balance and most of times is accompanied by a severe pathogen contamination. Eutrophication resulted from enrichment with nutrients from different sources and especially from agriculture and from the agro-industrial environment influences in a powerful manner the



56

puternic biosfera, în care un rol important îl au lacurile şi râurile. Solul cultivat necesită de asemenea protecţie specială pentru a împiedica supraaplicarea de îngrăşăminte care deteriorează pe spaţii largi ecosistemul format din sol - apă şi straturi acvifere subterane. Contaminarea directă a suprafeţei apelor cu metale din deşeurile miniere şi din industria manufacturii este un fenomen prezent de mai multă vreme. Emisia de poluanţi atmosferici metalici a atins nivele de asemenea proporţii încât poluarea atmosferică pe o arie largă datorată transportului pulberilor de către vânt produce daune chiar pe arii îndepărtate; în mod similar picăturile formate în atmosferă care se combină cu câteva din gazele produse de arderea combustibililor fosili pot produce ploi acide şi deci produc acidifierea apelor de suprafaţă. Contaminarea apei cu micropoluanţi organici sintetici rezultă fie din descărcarea directă a acestora pe suprafaţa apelor, fie din transportul lor prin atmosferă. Astăzi se pot găsi urme de contaminare nu numai în apele de suprafaţă dar şi în apele subterane care sunt susceptibile de a conţine scurgeri ale depozitelor de deşeuri, deşeurilor miniere şi reziduurilor de pe platformele industriale [1,2].

Extinderea activităţilor omeneşti care influenţează mediul a crescut semnificativ în ultimele câteva decade. Astfel, sunt afectate ecosistemele terestre, de apă proaspătă şi ecosistemele marine, ca şi cele atmosferice. Mineritul pe scară largă şi arderea combustibililor fosili au început să interfereze măsurabil cu ciclurile hidro- geochimice, rezultând o nouă generaţie de probleme ale mediului înconjurător.

Datorită interacţiilor hidrosferă - atmosferă - litosferă - organisme vii, apa naturală nu este niciodată chimic pură. Procesele biologice, chimice şi fizice interdependente care modelează ecosistemul

biosphere, where lakes and rivers have an important role. The cultivated soil also requires a special protection to prevent over application of fertilizers damaging in a large space the ecosystem that is formed from soil and water and underground aquiferous layers. Direct contamination of water surfaces with metals from mining wastes and from the manufacturing industry is a phenomenon present from a long time. The emission of metallic atmospheric pollutants reached levels of such proportions that the atmospheric pollution on a large area, caused by dust transportation realised by the wind produces damages even in faraway areas; in a similar manner the drops formed in the atmosphere which are combined with some of gases produced by fossil fuel combustion can lead to acid rains and so they produce the acidification of surface waters. Water contamination with synthetic organic micro pollutants results either from their direct discharge on the water surface, or from their transportation through the atmosphere. Today there can be found contamination traces not only in the surface waters but also in the underground waters which are susceptible of containing discharges of deposits of wastes, mining wastes and rests from the industrial platforms [1,2].

Expanding the human activity influencing environment increased significantly in the last several decades. So, there are affected terrestrial ecosystems, of fresh waters and marine ecosystems, as well as the atmospheric ones. Large scale mining and combustion of fossil fuels started to interfere in a measurable manner with the hydro-geochemical cycles, resulting so a new generation of problems of the environment. Due to the interactions hydrosphere- atmosphere- lithosphere - alive organisms, natural water is never chemically pure. The interdependent biological, chemical and



57

apei sunt foarte complexe. Ecosistemul acvatic este considerat ca o unitate de mediu în care este întreţinută o comunitate biologică (producerea, consumarea şi descompunerea organismelor vii) datorită prezenţei luminii solare, precum şi ciclurilor de substanţe necesare vieţii. În ciclul rocilor şi al mediului viu, apa este considerată ca reactiv chimic, solvent şi mijloc de transport. În faţa pericolului care ameninţă apele precum şi ecosistemele, se încearcă să se arate că apele dulci, la fel ca şi atmosfera, sunt foarte sensibile la poluarea produsă de om [4,5].

Un program eficient de monitorizare a calităţii apei trebuie să se bazeze pe obiective bine stabilite şi trebuie să se urmărească ca acestea să fie îndeplinite. Este necesar să se întocmească un studiu care trebuie să cuprindă obiectivele programului şi o descriere completă a suprafeţei pe care urmează să se desfăşoare monitorizarea. Principalele elemente ale planului de studiu sunt: stabilirea obiectivelor, informaţiile care trebuie obţinute şi modul în care vor fi utilizate, o descriere a zonei de studio, o descriere a locurilor de unde se recoltează probele, selectarea variabilelor care vor fi măsurate, frecvenţa de recoltare a probelor şi timpul necesar pentru analiza acestora, estimarea resurselor necesare pentru executarea proiectului şi un plan pentru controlul calităţii şi al siguranţei. Principalul motiv al monitorizări calităţii apei este de a verifica dacă aceasta este potrivită pentru întrebuinţare. Totuşi monitorizarea a scos la iveală şi anumite trăsături ale mediului acvatic şi în ce mod acest mediu este afectat de poluanţii eliberaţi, prin activităţile umane sau prin operaţiunile de tratare a deşeurilor. Acest tip de monitorizare este adesea cunoscut sub denumirea de monitorizare – impact [3]. 2. Stadiul actual al gradului de poluare a unor cursuri de apă care străbat teritoriul judeţului Gorj

Calitatea apei de suprafaţă este

physical processes shaping water’s ecosystem are very complex. The aquatic ecosystem is considered as an environment unit in which is maintained a biological community (production, consumption, decomposition of living organisms) due to the presence of solar light, as well as of the cycles of living substances that are necessary to life. In the cycle of rocks and of living environment, water is considered as chemically reactive, solvent and transportation mean. In front of the danger threatening waters as well as ecosystems, it is attempted the presentation of the fact that in sweet waters, as well as in atmosphere, are sensitive to pollution produced by human beings [4,5].

An efficient program of monitoring water quality should be based on well-established objectives and must be observed their accomplishment. It is necessary the realization of a study which should contain the objectives of the program and a complete description of the surface on which will be developed the monitoring. The main elements of the study plan are: establishing objectives, information which should be obtained and the modality in which would be used, a description of the study area, a description of the places where tests are sampled, selection of the variables to be measured, frequency of gathering samples and the time that is necessary for their realization, assessment of the resources that are necessary for the execution of the project and a plan for quality and safety control.The main reason of monitoring water quality is to verify if this is proper for maintenance. Still, monitoring underlined other characteristics of the aquatic environment and the way this environment is affected by pollutants released, through human activities or through wastes treatment operations. This type of monitoring is often known as monitoring – impact [3].



58

permanent controlată pe teritoriul judeţului Gorj prin prelevarea de probe. Calitatea chimică a cursurilor de ape care alimentează reţelele de distribuţie a fost caracterizată doar de indicatorii generali de potabilitate, nefiind analizate substanţe toxice cum sunt plumbul, mercurul, trihalometanii sau pesticidele.

Au fost efectuate analize pentru determinarea consumului chimic şi biochimic de oxigen, a amoniacului, azotaţilor şi azotiţilor, precum şi conţinutul de metale grele din apele de supprafaţă, rezultatele încadrându-se (cu unele excepţii), în limita concentraţiilor maxime admise. Metodele utilizate pentru determinarea nutrienţilor şi a metalelor grele din apele analizate sunt cele prevăzute în STAS-urile în vigoare. Determinarea nutrienţilor

a) Determinarea fosfaţilor: STAS-ul ce stabileşte metoda de determinare a fosfaţilor prezenţi în apele de suprafaţă şi uzate sub diferite forme: ortofosfaţi, polifosfaţi şi fosfaţi legaţi organic este STAS 10064-75. Metoda se aplică la determinarea fosfaţilor din apele al căror conţinut este cuprins între 0,01...0,6 mg PO4

3- /dm3 prin spectrofotometrie, iar precizia metodei este de ±5%. Principiul metodei se bazează pe reacţia fosfaţilor în mediu acid cu molibdatul de amoniu si tartratul de stibiu şi potasiu cu formarea unui heteropoliacid, care este redus de acidul ascorbic la albastru de molibden, a cărui intensitate de culoare este direct proporţională cu concentraţia ionilor de fosfat şi se măsoară fotometric.

b) Determinarea azotului amoniacal: Stas-ul ce stabileşte metoda de determinare a conţinutului de azot amoniacal din apele de suprafaţă şi apele uzate este STAS 8683-70. Metoda de determinare este cea fotometrică aplicabilă la ape slab impurificate, cu concentraţii de azot amoniacal de 0,1..2,0 mg N/dm3. Tetraiodmercuriatul de potasiu alcalin în prezenţa azotului amoniacal, este descompus cu formarea iodurii amido-oxi-

2. The actual stage of the pollution degree of some water courses crossing the Gorj county territory

The quality of surface water is permanently controlled on the territory of Gorj County, by samples takeoff. The chemical quality of water courses supplying distribution nets was characterized only by general indicators of drinkability, not being analyzed toxic substances like lead, mercury, trihalomethane or pesticides. There have been realised analyses to determine the chemical and biochemical consumption of oxygen, of ammonia, nitrate and nitrite, as well as the content of heavy metals surface waters, the results being positioned (with some exceptions), in the limit of maximum admitted concentrations. The methods used to determine nutrients and heavy metals from analysed waters are the ones mentioned in the STAS in force. Determination of the nutrients

a) Phosphate determination: the STAS –establishing the method for determination of phosphates present in the surface and used waters, under different forms: orthophosphate, polyphosphate and phosphate connected in an organic manner is STAS 10064-75. The method is applied at the determination of the phosphates from waters whose content is between 0,01...0,6 mg PO4

3- /dm3 by spectrophotometry, and the precision of the method is of ±5%. The principle of the method is based on the reaction of phosphates in acid environment with ammonium molibdat and tartrate of stibium and potassium, with the formation of a heteropolyacid, which is reduced by the ascorbic acid at the molibden blue, whose colour intensity is directly proportional with the concentration of the phosphate ions and is measured photometric.

b) Determination of the ammoniacal azoth: the STAS which establishes the method of determination of the content of ammoniacal azoth from the surface and used waters is STAS 8683-70. Determination method is photometrical that applies at mild contaminated waters, having ammoniacal azoth is of 0,1..2,0 mg N/dm3; The alkaline potassium tetraiodmercuriat, in the presence of ammoniacal azoth, is disintegrated with



59

dimercurice de culoare galbenă - portocalie sau roşie a cărei intensitate de culoare se măsoară fotometric.

c)Determinarea azotiţilor: Stas-ul ce stabileşte metoda de determinare a conţinutului de azotiţi din apele de suprafaţă şi apele uzate este STAS 89002-71. Metoda se aplică la concentraţii de azotiţi de 0,02..0,80 mg NO2/dm3 prin spectrofotometrie, iar precizia metodei este de ±5%. Ionii de azotiţi reacţionează cu acidul sulfanilic, în mediu puternic acid, formând compuşi de diazoniu ce apoi se cuplează la pH = 2,0-2,5 cu alfa-naftilamina, cu formare unei coloraţii roşii-purpurii. Intensitatea coloraţiei se măsoară fotometric.

Determinarea metalelor grele s-a realizat conform STAS-urilor în vigoare prin metode colorimetrice şi prin spectrofotometrie de absorţie atomică.

În tabelul 1 se prezintă valori ale indicatorilor de calitate a apei, care exprimă gradul de poluare cu substanţe organice, nutrienţi şi metale grele a râului Jiu în trei dintre localităţile pe care acesta le traversează.

formation of iodide amido-oxi-dymercuric of yellow-orange or red colour whose intensity is measured from photometric point of view.

c) The nitrite determination: the STAS which establishes the method for the determination of the nitrite content from surface and used waters is STAS 89002-71. The method applies to nitrite concentration of 0,02..0,80 mg NO2/dm3 by spectrophotometry and the precision of the method is of ±5%. Nitrite ions react with sulfanilic acid, in a powerful acid environment, forming compounds of diazonium which are afterwards coupled at pH=2,0-2,5 with alpha-naphthylamine, by forming red-purple colorations. The intensity of the coloration can be measured photometric.

Determination of heavy metals was achieved STAS existing sites by colorimetric methods and atomic absorption spectrophotometric.

In table 1 are presented values of the indicators of water quality, which expresses the degree of pollution with organic substances, nutrients and heavy metals of the Jiu river, in three of the localities that this crosses.

Tabelul 1. Situaţia referitoare la poluarea cu substanţă organică, nutrienţi şi metale grele a râului Jiu. SUBSTANŢE ORGANICE

Sadu Bîlteni Răcari Limita Cls.II * index Saprob 1,89 1,92 1,72 2,3 O2 9,4 10,2 9,5 6 CBO5 3,8 3,4 3,6 5 CCOMn 7,2 7,1 6,6 10 NUTRIENŢI Sadu Bîlteni Răcari Limita Cls.II * N-NH4

+ 0,468 0,460 0,086 0,3 N-NO3

- 0,110 1,020 0,720 3 Nt 2,174 2,053 0,969 4,000 P 0,038 0,028 0,09 0,2 PO4

3- 0,012 0,009 0,029 0,100 METALE GRELE Sadu Bîlteni Răcari Limita Cls.II *



60

Cr 0,00002 0,0009 0,00064 0,002 Cu 0,0007 0,0013 0,0009 0,002 Zn 0,0001 0,00325 0,00174 0,005 Hg 0,0005 0,0018 0,0014 0,0001

Table 1. Situation regarding pollution with organic substance, nutrients and heavy metals of Jiu river. ORGANIC SUBSTANCES

Sadu Bîlteni Răcari Limited Cls.II * index Saprob 1,89 1,92 1,72 2,3 O2 9,4 10,2 9,5 6 CBO5 3,8 3,4 3,6 5 CCOMn 7,2 7,1 6,6 10 NUTRIENTS Sadu Bîlteni Răcari Limited Cls.II * N-NH4

+ 0,468 0,460 0,086 0,3 N-NO3

- 0,110 1,020 0,720 3 Nt 2,174 2,053 0,969 4,000 P 0,038 0,028 0,09 0,2 PO4

3- 0,012 0,009 0,029 0,100 HEAVY METALS Sadu Bîlteni Răcari Limited Cls.II * Cr 0,00002 0,0009 0,00064 0,002 Cu 0,0007 0,0013 0,0009 0,002 Zn 0,0001 0,00325 0,00174 0,005 Hg 0,0005 0,0018 0,0014 0,0001

Datele înregistrate pentru conţinutul de metale grele sunt reprezentate grafic în fig. 1. În ceea ce priveşte încărcarea cu substanţă organică a cursurilor de apă urmărite, nu se înregistrează depăşiri ale valorilor limită pentru cls. a-II-a de calitate, cu excepţia oxigenului dizolvat. Conţinutul de metale grele este de asemenea sub limitele corespunzătoare cls. a-II-a, cu excepţia Hg la care se înregistrează depăşiri.

Valorile indicatorilor de calitate a apei ce reflecta gradul de încărcare cu nutrienţi, substanţe organice şi metale grele, pentru cursul de apă Amaradia sunt prezentate în tabelul 2, 3 şi 4.

Information registered for the content of hard metals are graphically represented in fig. 1. Concerning the filling with organic substance of the observed water courses, cannot be registered transgressions of the limit values for class II of quality, except for dissolved oxygen. The content of heavy metals is also under the limits corresponding to class II, except for Hg, where are registered overflows.

The values of the water quality indicators, reflecting the degree of filling with nutrients, organic substances and heavy metals, for Amaradia water course, are presented in table 2, 3 and 4.



61

METALE GRELE

0

0,001

0,002

0,003

0,004

0,005

0,006

Sadu Balteni Racari

Cr

Cu

Zn

Hg

Hg Limita Cls.II *

Cu si Cr Limita Cls.II *

Zn Limita Cls.II *

Fig. 1. Conţinutul de metale grele. / The content of heavy metals.

Tabelul 2. Valorile indicatorilor de calitate a apei ce reflectă gradul de încărcare cu nutrienţi pentru cursul de apă Amaradia. Table 2. Values of the water quality indicators which reflects the degree of filling with nutrients for Amaradia water course.

NUTRIENTI-Amaradia

Cruşeţ Hurezani Negoieşti Albeşti

N-NH4+ 0,552 0,637 0,202 0,194

N-NO3- 1,140 1,110 1,830 1,890

PO43- 0,052 0,024 0,082 0,086

N-NH4+ Limita Cls.II * 0,3 0,3 0,3 0,3

N-NO3- Limita Cls.II * 3 3 3 3

PO43- Limita Cls.II * 0,100 0,100 0,100 0,100

Tabelul 3. Valorile indicatorilor de calitate a apei ce reflectă gradul de încărcare cu substanţe organice pentru cursul de apă Amaradia. / Table 3. Values of the water quality indicators which reflects the degree of filling with organic substances for the Amaradia water course Substanţe organice Cruşeţ Hurezani Negoieşti Albeşti index Saprob 1,32 1,81 1,89 1,92 O2 9,9 9,6 8,6 8,3 CBO5 4 3,8 4,2 4,8 CCOMn 6,6 5,9 8,5 9,3 index saprob Limita Cls.II * 2,3 2,3 2,3 2,3 O2 Limita Cls.II * 6 6 6 6



62

CBO5 Limita Cls.II * 5 5 5 5 CCOMn Limita Cls.II * 10 10 10 10

Tabelul 4. Valorile indicatorilor de calitate a apei ce reflectă gradul de încărcare cu metale grele pentru cursul de apă Amaradia. / Table 4. Values of the water quality indicators which reflects the degree of filling with heavy metals for Amaradia water course.

Metale grele-Amaradia Cruşeţ Hurezani Negoieşti Albeşti Cr 0,00002 0,00002 0,0009 Cu 0,0009 0,0007 0,0013 Cd 0 0 0 0 Pb 0 0 0 0 Pb Limita Cls.II * 0,005 0,005 0,005 0,005 Cr şi Cu Limita Cls.II * 0,002 0,002 0,002 0,002 Cd Limita Cls.II * 0,001 0,001 0,001 0,001

Raportarea valorilor măsurate la valorile limită pentru cls. a-II-a de calitate pentru substanţele organice şi nutrienţi se observă în fig. 2 şi 3.

The reference to the values measured at the limit values for class II of quality can be observed in fig. 2 and 3.

Substanta Organica

0

2

4

6

8

10

12

Cruset Hurezani Negoiesti Albesti

mg

/ l

index Saprob O2 CBO5CCOMn index saprob Limita Cls.II * O2 Limita Cls.II *CBO5 Limita Cls.II * CCOMn Limita Cls.II *

Fig. 2. Conţinutul de substanţă organică. / The content of organic substances



63

Nutrienti

0,000

0,500

1,000

1,500

2,000

2,500

3,000

3,500

Cruset Hurezani Negoiesti Albesti

N-NH4 N-NO3 PO4

N-NH4 Limita Cls.II * N-NO3 Limita Cls.II * PO4 Limita Cls.II *

Fig. 3. Conţinutul de nutrienţi. / The content of nutrients.

3. Concluzii Sfera activităţilor socio-economice, a

urbanizării, a operaţiilor industriale şi a producţiei agricole a atins punctul unde în afară de a interfera cu procesele naturale care se derulează în acelaşi ecosistem acvatic, interacţionează de asemenea la o scară mondială cu resursele de apă. Toate acestea au ca rezultat o corelaţie între factorii socio-economici şi cei naturali, hidrologici astfel că se impun noi condiţii ecologice. S-au dezvoltat în acest context noi tendinţe de a înţelege procesele care duc la deteriorarea calităţii apei şi la contaminarea mediului.

Agricultura determină concentraţii excesive ale anumitor elemente şi compuşi care intră în masele de apă, în special nitraţi şi fosfaţi de la fertilizatori. Efluenţii industriali pot conţine substanţe chimice toxice, organice sau anorganice, în funcţie de procesul industrial. Unele cunoştinţe despre procesul industrial sunt necesare înainte de a decide ce analize se efectuează. În prezent, intensitatea proceselor de poluare a depăşit cu mult capacitatea naturală de autoepurare a cursurilor de apă, fiind necesară intervenţia omului pentru prevenirea şi combaterea acestor procese. Prevenirea se face mai ales prin măsuri de supraveghere şi control, iar

3. Conclusions The area of socio-economic activities, of

urbanization, of the industrial operations and of agricultural production reached the point where, besides interfering with natural processes which are developed in the same aquatic ecosystem, also interacts on global scale with water resources. All these have as result a correlation between the social – economic factors and the natural ones, hydrological so that are imposed new ecologic conditions. In this context have been developed new tendencies to understand processes leading to the damage of water quality and environment contamination.

The agriculture determines excessive concentration of certain elements and compounds entering in the water masses, especially nitrates and phosphates from fertilizers. The industrial effluents can contain toxic, organic or inorganic chemical substances, depending on the industrial process. Some knowledge on the industrial process is necessary before deciding which analyses are realised. At the present moment, the intensity of the pollution processes highly exceeded the natural capacity of self-purification of water courses, being necessary the human intervention for preventing and fighting against those processes. Prevention can be realized especially by measures of supervision and control, and fighting against pollution is realized



64

combaterea poluării se realizează prin construcţii, instalaţii, echipamente etc., prin aşa-numitele staţii de epurare a apelor.

Calitatea apelor din judeţul Gorj este influenţată în mod semnificativ de evacuarea de ape uzate neepurate sau insuficient epurate produse de activităţile industriale şi agricole specifice judeţului: schele de extracţie, industria termoenergetică, industria alimentară şi fermele zootehnice. Monitorizarea indicatorilor substanţe organice, nutrienţi, metale grele pe anumite secţiuni ale râului Jiu au indicat, cu o singură excepţie, aceea a conţinutului de mercur, încadrarea în valorile limită pentru clasa a II-a de calitate a apelor de suprafaţă. Un alt curs de apă monitorizat din punct de vedere al gradului de încărcare cu nutrienţi, substanţă organică şi metale grele a fost râul Amaradia în zonele Cruşeţ, Hurezani, Negoieşti şi Albeşti. Toţi indicatorii măsuraţi pentru acest curs de apă s-au încadrat în limite normale.

Acţiunile de prevenire şi combatere a poluării apelor au la bază o legislaţie, menite să protejeze resursele de apă şi sunt orientate către următoarele direcţii principale: - realizarea unor lucrări de amenajare; - reglementări privind calitatea apelor

naturale şi a efluenţilor; - supravegherea şi controlul apelor.

Bibliografie

1. Berca, M. – Ecologie generală şi protecţia mediului, Ed. Ceres, Bucureşti, 2000.

2. Constantinescu, G. C. - Chimia mediului - Hidrochimia, Ed. UNI-PRESS C-68, Bucureşti, 2001.

3. Gavrilescu, E., Olteanu, I. – Calitatea mediului (II). Monitorizarea calităţii apei, Ed. Universitaria, Craiova, 2004.

4. Pătroescu,C., Gănescu, I., Papa, I. - Analiza apelor, Editura Sitech, Craiova 2000.

5. Reiss, A. – Poluarea şi protecţia mediului, Ed. Sitech, Craiova, 2003.

by constructions, installations, equipments, etc, by the so-called stations of water purification.

The quality of waters from Gorj county is influenced in a significant manner by the exhaustion of un-purified used waters or of the ones that are not sufficiently purified, produced by industrial and agricultural activities that are specific to the county: extraction scaffolds, thermo-energetic industry, food industry and ranches.

Monitoring the indicators like organic substances, nutrients, heavy metals on certain sections of Jiu River indicated, with one exception, that of mercury content, classification in the limit values for class II of surface waters quality.

Another water course that is supervised from the point of view of the degree of loading with nutrients, organic substances and heavy metals was river Amaradia, in the areas Cruşeţ, Hurezani, Negoieşti and Albeşti. All indicators measured for this water course positioned in the normal limits.

The actions of prevention and fighting against water pollution have as basis a legislation, intended for the protection of water resources and are oriented to the following main directions: - realization of some arrangement works; - settlements regarding the quality of natural

waters and effluents; - water supervision and control.

Bibliography

6. Berca, M. – General Ecology and the Environment, Ed. Ceres, Bucharest, 2000.

7. Constantinescu, G. C. - Environmental Chemistry - Hydrochemistry, Ed. UNI-PRESS C-68, Bucharest, 2001.

8. Gavrilescu, E., Olteanu, I. – Environmental Quality (II). Monitoring water quality, Ed. Universitaria, Craiova, 2004.

9. Pătroescu,C., Gănescu, I., Papa, I. - Water Analysis, Editura Sitech, Craiova 2000.

10. Reiss, A. – Pollution and environmental protection, Ed. Sitech, Craiova, 2003.

Proiect Dragos

Documents

Transcript of Proiect Dragos