Prof. Martinescu Daniela Liceul Teoretic A.I.Cuza Alexandria

PROIECT DE LECŢIERaportul dintre aşezări şi dezvoltare.

Tendinţe ale evoluţiei aşezărilor umaneData : 27.02.2012Obiectul:Geografie: Probleme fundamentale ale lumii contemporane Subiectul lecţiei: Raportul dintre aşezări şi dezvoltare. Tendinţe ale evoluţiei aşezărilor umaneClasa: a XI-aTipul lectiei: activitate didactică mixtăDemers didactic

1. Motivaţia: această lecţie este importantă deoarece se identifică legăturile dintre nivelul de dezvoltare economică a statelor lumii şi evoluţia sistemelor de aşezări din aceste state, în contextul implementării conceptului de dezvoltare durabilă.

2 . Competenţe specifice- să explice relaţiile observabile dintre ştiinţe, tehnologie, populaţie, resurse şi dezvoltare,

prin analiza unor sisteme şi structuri teritoriale şi funcţionale;- să utilizeze reprezentări grafice şi cartografice minime, pentru interpretarea şi

exprimarea realităţii analizate;- să se documenteze asupra problematicii domeniului, valorificând adecvat semnificaţiile

termenilor cheie;- să elaboreze proiecte de dezvoltare teritorială.3. Competenţe operaţionale: - cognitive : pe parcursul acestei lecţii elevii trebuie să fie capabili: - să definească noţiuni ca: dezvoltare, subdezvoltare, explozie urbană, exod rural, habitat

uman;- să identifice legăturile dintre aşezări şi dezvoltare, în contextul evoluţiei populaţiei;- să evidenţieze factorii care au determinat explozia urbană, pornind de la situaţii concrete;- să explice tendinţele actuale de evoluţie ale habitatului uman în funcţie de nivelul de dezvoltare al fiecărei ţări, regiuni sau întinderi continentale.- procedurale : pe parcursul acestei lecţii elevii trebuie să fie capabili: - să delimiteze pe harta politică a lumii „nordul dezvoltat” şi „sudul subdezvoltat”;- să localizeze pe harta politică a lumii oraşe din statele dezvoltate şi din statele

subdezvoltate;- să organizeze grafic informaţii.3. Condiţii prealabile: elevii au cunoştinţe despre habitatul uman şi activităţile economice.4. Resurse şi managementul timpului: - resurse de timp - o oră.5. Strategia didactică: dirijată, cognitivă, euristică; 6. Resurse materiale:Harta politică a lumii, prezentare Power-Point, reprezentări grafice;7.Resurse procedurale: explicaţia, lucrul cu harta, conversaţia euristică, observaţia dirijată, demonstraţia, comparaţia, schema logică arborescentă.

8. Material didactic: Harta fizica a Europei, prezentare Power-Point, reprezentări grafice; 9. Material bibliografic: Dulamă, Maria Eliza, (2000), Strategii didactice, Editura

Clusium, Cluj-Napoca.

Prof. Martinescu Daniela Liceul Teoretic A.I.Cuza Alexandria

Dulamă, Maria Eliza, (2001), Elemente din didactica geografiei, Editura Clusium, Cluj-Napoca. Erdeli, G., Dumitrache, Liliana, (2009),Geografia populaţiei, Editura Universitară, Bucureşti.

Erdeli, G., Matei, Elena, Şerban, Cătălina, (2004), Geografie, manual pentru clasa a XI-a, Editura Niculescu, Bucureşti.

10. Evaluare: Ce dovezi există că elevii au învăţat lecţia?- de conţinut: răspunsurile la întrebările orale, analiza şi interpretarea hărţii;- de utilizare a operaţiilor gândirii: explicarea cauzelor, desfăşurării şi consecinţelor

fenomenelor; efectuarea analogiilor, a comparaţiilor, a raţionamentelor.

Lecţia propriu-zisă (desfăşurarea lecţiei)

1.Moment organizatoric: atenţionează elevii asupra momentelor lecţiei, le comunică obiectivele şi aşteptările profesorului la sfârşitul lecţiei;

2.Verificarea cunoştinţelor anterioare (evocarea)- Menţionaţi trei cauze care au determinat explozia demografică;- Identificaţi trei urmări în plan demografic ale exploziei populaţiei mondiale;- Descrieţi diferenţierile regionale în ceea ce priveşte evoluţia numerică a populaţiei;- Explicaţi ce înţelegeţi prin conceptul dezvoltare / subdezvoltare.3. Verificarea temei pentru acasă- Identificaţi posibile „remedii” în ceea ce priveşte creşterea numerică a populaţiei Terrei

(ameliorarea agriculturii, industrializarea, migraţia, dezvoltarea de noi tehnologii care să ducă la extinderea spaţiului de locuit şi la o creştere a resurselor alimentare).

4. Dobândirea noilor cunoştinţe (realizarea sensului)

Am studiat în anul şcolar anterior aspecte legate de Geografia aşezărilor. În lecţia de astăzi vom readuce în discuţie tema habitatului uman, dar abordată în raport cu procesul de dezvoltare a societăţii omeneşti.

Pe baza cunoştinţelor asimilate , definiţi terminologia specifică acestei lecţii: habitat uman, explozie urbană, exod rural, dezvoltare şi subdezvoltare.

Habitatul uman reprezintă un teritoriu cu anumite caracteristici naturale, populat de o comunitate umană care-şi desfăşoară activităţile specifice.

Explozia urbană reprezintă creşterea numerică a oraşelor şi a dimensiunii lor demografice, într-un ritm accelerat.

Exodul rural este migraţia definitivă a locuitorilor din mediul rural spre cel urban, implicând renunţarea la ocupaţia de agricultor în favoarea activităţilor nonagricole.

Dezvoltarea este un proces care evidenţiază modul în care resursele unui areal sau stat au fost aduse în stadiul productiv şi generează bunăstare.

Subdezvoltarea, din punct de vedere economic, implică necesitatea folosirii unui capital adiţional, a forţelor de muncă sau a tehnologiei, care adăugat la resursele de bază ale unui areal să determine o creştere a nivelului bunăstării materiale a populaţiei respective.

1. Urbanizarea şi explozia urbană

Prof. Martinescu Daniela Liceul Teoretic A.I.Cuza Alexandria

- Interpretaţi schema de pe tablă şi stabiliţi legături între nivelul de dezvoltare a ţărilor şi evoluţiile demografice şi urbane.

Nivelul de dezvoltare a ţărilor impune evoluţiile demografice şi urbane, astfel că dacă se vorbeşte despre o asimetrie „nordul dezvoltat /sudul subdezvoltat” din punct de vedere economic, aceasta se regăseşte şi din punct de vedere al evoluţiilor demografice, precum şi al aşezărilor umane. Pentru ilustrarea mai completă a nivelului general de dezvoltare a fost imaginat un indicator complex, denumit indicele de dezvoltare umană(IDU).

Analizând valorile I.D.U. pe Glob (pe baza unui suport de hartă), se poate constata corespondenţa cu gradul de urbanizare. Toate aspectele dezvoltării sunt dependente de capacitatea oraşului de a oferi resurse suficiente locuitorilor şi o calitate superioară a vieţii.

Hartă a lumii reprezentând indicele dezvoltării umane - IDU (2004).

     înalt (0.800 - 1)      mediu (0.500 - 0.799)      scăzut (0.300 - 0.499)      necunoscut

Pe baza cunoştinţelor din clasele anterioare, precizaţi cele două dimensiuni ale aşezărilor umane. Elevii menţionează: ruralul şi urbanul.

•Lanţul ideilor: În ordinea locurilor pe care le ocupaţi în clasă, enunţaţi pe rând câte o idee despre aşezările umane, fără a repeta ideile spuse anterior.

Elevii fac enunţuri referitoare la vechimea aşezărilor, la mărimea lor demografică, la structura funcţională, la funcţii, la fizionomie, la organizarea spaţiului urban şi rural, la formele de aglomerare umană.

Care dintre cele două tipuri de aşezări este influenţată mai mult de gradul de dezvoltare al unei regiuni?

Elevii deduc dependenţa urbanului de dezvoltarea economică.Care sunt etapele de dezvoltare, de-a lungul perioadelor istorice, în evoluţia societăţii

omeneşti?

Nivelul de dezvoltare a ţărilor

Evoluţiile demografice

Evoluţiile urbane

Creşterea productivităţii în agricultură

Industrializarea

Potenţialul pieţei

Prof. Martinescu Daniela Liceul Teoretic A.I.Cuza Alexandria

Etapele principale sunt: - Societatea agrară;- Societatea Industrială;- Societatea Postindustrială;- Societatea Informaţională.

Faceţi corespondenţa între aceste etape şi dezvoltarea urbanului sau a ruralului. Elevii identifică dominanţa ruralului în societatea agricolă, iar după declanşarea revoluţiei industriale, creşterea ponderii urbanului în detrimentul ruralului. Să analizăm factorii care au determinat procesul de urbanizare şi creşterea rapidă a oraşelor până la fenomenul de explozie urbană (în 150 de ani populaţia urbană a crescut de 35 de ori). Dacă in 1950 existau pe Glob doar 76 de oraşe milionare, în anul 2003 numărul acestora crescuse de 5,3 ori ajungând la 407.

Populaţia urbană la nivel mondial şi pe tipuri de ţări şi rata anuală de creştere a acesteia (%)Spaţiul geografic

Populaţia (miliarde locuitori) Rata anuală de creştere (%)

1950 1975 2000 2003 2030 1950-1975

1975-2000

2000-2030

Pop. urbană mondială

0,73 1,52 2,86 3,04 4,94 2,91 2,53 1,83

Ţări dezvoltate

0,43 0,70 0,88 0,90 1,01 2,00 0,91 0,47

Ţări în dezvoltare

0,31 0,81 1,97 2,15 3,93 3,91 3,55 2,29

Populaţia urbană mondială se află în continuă creştere. Dacă în 1950 aceasta reprezenta 28% din totalul populaţiei Terrei, în 1970 a sporit la 36%, în 1985 la 41%, iar în 2005 la 50%, preconizându-se pentru anul 2025, să ajungă la 60,1%.•Schema logică arborescentă:

Exploziademografică

Exploziaurbană

Industrializarea

Creşterea naturală

Creşterea productivităţii în agricultură

Prof. Martinescu Daniela Liceul Teoretic A.I.Cuza Alexandria

•Aplicaţie (evaluarea continuă pentru atingerea obiectivului): Identificaţi, pornind de la schema de mai sus, trei cauze comune ale exploziei demografice şi ale exploziei urbane, stabilind eventualele relaţii dintre cele două fenomene în problemele de mediu.

2. Tendinte ale evoluţiei aşezărilor umane

Prof. Martinescu Daniela Liceul Teoretic A.I.Cuza Alexandria

În statele dezvoltate aşezările rurale sunt asemănătoare oraşelor din punct de vedere al dotărilor, cu infrastructura adecvată, iar aşezările urbane prezintă structură funcţională tipică şi se extind după un plan urbanistic.

În ceea ce priveşte creşterea numărului de locuitori, oraşele din ţările dezvoltate au ritmuri reduse sau chiar stagnante, datorită evoluţiilor anterioare, specifice trecerii de la fazele de subdezvoltare la dezvoltare şi în primul rând datorită dezvoltării industriale (Osaka, Seul, New-York, Tokyo, Londra, Paris).

În statele subdezvoltate sau în dezvoltare aşezările rurale evoluează aleatoriu şi empiric, iar oraşele de asemenea au o evoluţie haotică, cu cartiere sărace la periferie(favellas, bidonvilles, barriadas, shanty-towns).

Din punct de vedere al mărimii demografice, oraşele din „sudul în dezvoltare sau subdezvoltat” înregistrează ritmuri foarte accelerate (Lagos, Bombay, Dhaka, Karachi, Delhi, Callcuta etc.).

Elevii realizează un material Power-Point, care conţine imagini cu aşezări urbane de pe Glob, diferite fizionomic şi ca mod de evoluţie.

De asemenea elevii realizează pe un duplex un ansamblu de imagini cu aşezări rurale pentru a evidenţia contrastele între lumea dezvoltată şi cea subdezvoltată.

•Studiu de caz: Evoluţia aşezărilor umane în profil regional (analiza comparativă a aşezărilor din Europa şi a celor din Africa) pentru evidenţierea tendinţelor actuale de evoluţie ale habitatului uman în funcţie de nivelul de dezvoltare al ţărilor, regiunilor sau întinderilor continentale.

Pe baza materialului pe care îl aveţi la dispoziţie, comparaţi continentul Europa cu continentul Africa din punct de vedere al gradului de urbanizare şi al evoluţiei aşezărilor, evidenţiind specificul fiecăruia.

•Aplicaţie: Alcătuiţi, pe baza datelor din tabele, două grafice comparative între Europa şi Africa în care să includeţi procentul de populaţie urbană şi numărul de oraşe milionare.

Anii 1950 1970 1995 2005 2025Europa 54% 67% 75% 77% 85%Africa 17% 25% 35% 38% 57%

Evoluţia populaţiei urbane pe continentele Europa şi Africa (%) în perioada 1950-2025

Prof. Martinescu Daniela Liceul Teoretic A.I.Cuza Alexandria

1950 1970 1995 2005 20250%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

54%67%

75% 77%85%

17%25%

35% 38%

57%

Evoluţia populaţiei urbane pe continentele Europa şi Africa (%) în perioada 1950-2025

EuropaAfrica

În perioada 2005-2010, la nivel mondial rata urbanizării a fost de 50%, înregistrându-se mari variaţii continentale în jurul acestei medii. Astfel, Europa ocupă locul III, după America şi Australia, cu o pondere a populaţiei urbane de 71%, iar Africa ocupă ultimul loc între continentele Terrei cu o pondere de doar 38%. 5. Atingerea feedback-ului:

- Timp de 2 minute, împreună cu colegul de bancă, identificaţi argumente care să explice afirmaţia:”Evoluţia oraşelor multimilionare devine o problemă acută a contemporaneităţii” ; 6. Obţinerea performanţei(reflecţia):

- Ce măsuri pot fi luate la nivel statal, regional şi planetar pentru îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă din aşezările umane? 7. Asigurarea şi intensificarea retenţiei şi transferului:Comparaţi aşezările din statele dezvoltate cu cele din statele subdezvoltate, sub aspectul tendinţelor de evoluţie, şi identificaţi o asemănare şi două deosebiri – test de evaluare8. Temă pentru acasă. Realizaţi scurte proiecte în care să prevedeţi măsuri de îmbunătăţiri edilitare pentru oraşul Alexandria.

Prof. Martinescu Daniela Liceul Teoretic A.I.Cuza Alexandria

EVOLUŢII URBANE ÎN PROFIL REGIONAL

EUROPA

Deţine locul al III-lea pe Glob (după America de Sud şi America de Nord), cu o pondere a populaţiei urbane de 77% (valoare la nivelul anului 2005, sursa Ilinca Nicolae, Geografia Umană, Editura CD Press, Bucureşti, 2009).În prezent numărul oraşelor milionare de pe acest continent este de aproximativ 58 (2 cu peste 10 mil. locuitori, 5 au între 5-10 mil.locuitori, 5 cu 3-5 mil.locuitori, restul cu mărime demografică între 1-3 mil.locuitori).La nivelul continentului se diferenţiază două regiuni în ceea ce priveşte evoluţia aşezărilor urbane:- Europa de Vest a cărei evoluţie este influenţată hotărâtor de migraţiile

internaţionale. Apar astfel două situaţii:- areale foarte urbanizate (Londra, Paris) care înregistrează pierderi mari de populaţie; - regiuni influenţate de migraţii, mai puţin urbanizate, dominate de oraşe mici şi medii( din sudul Marii Britanii, Franţei, Spaniei, Portugaliei).- fizionomic oraşele vest europene păstrează în centrul lor fizionomia oraşelor iniţiale medievale, cartierele noi, zonele de transport şi industriale se află situate spre periferie, alternând cu spaţii de agrement.

- Europa de Est caracterizată printr-o urbanizare asigurată de migraţia internă, sub forma exodului rural, în perioada comunistă, încurajat de către stat pentru creşterea oraşelor.Fizionomic oraşele din Europa de Est au suferit câteva decenii o “sistematizare de tip socialist”, având pe lângă centrele istorice(mai mult sau mai puţin conservate) cartiere noi omogenede locuinţe realizate după un standard comun.

AFRICAEste la polul opus urbanizării din Europa şi continental cu cel mai mare grad de sărăcie, unde războaiele civile şi interetnice sunt frecvente. Nu trebuie uitat trecutul colonial al acestui continent, care explică în bună măsură înapoierea economică şi manifestările urbanizării.În Africa, ponderea populaţiei urbane este de aprox. 38%(la nivelul anului 2005), faţă de 8% în anul 1925 sau 13% în 1950.Din această populaţie, 40% trăieşte în cele mai mari oraşe, pe continent existând 32 de oraşe milionare (Cairo, Lagos, Johannesgurg, Durban, Cape Town, Pretoria, Kinshasa, Alexandria, Rabat, Alger, Tunis, Addis-Abeba, Nairobi etc.).În afara contrastului concentrării populaţiei în marile oraşe, continental înregistrează cele mai mari rate de creştere a populaţiei urbane (2-6%). Nota specifică a evoluţiei oraşelor din Africa este dată de exodul rural, pierzându-se peste o treime din creşterea populaţiei rurale. Exodul rural a cuprins populaţia masculină şi tânără.Fizionomic, se individualizează: - oraşele arabe din nordul Africii, care păstrează elementele tradiţionale, îmbinându-le cu cele modern (Rabat, Marrakech, Alger, Tunis, Tripoli, Cairo);

- oraşele din Africa Subsahariană, care se disting prin zona central asemănătoare oraşelor europene şi printr-o” invadare” a lor de cartiere mărginaşe subechipate urban (Kinshasa, Nairobi, Maputo, Harare, Pretoria etc.).

Prof. Martinescu Daniela Liceul Teoretic A.I.Cuza Alexandria

Test de evaluare

1. Precizaţi cel puţin trei cauze ale exploziei urbane.2. Deduceţi cel puţin două urmări ale urbanizării.