PROIECT DE LECIE

PROIECT DE LECIE

CADRU DIDACTIC : OBIECTUL : BIOLOGIE

CLASA : a XI-aUnitatea de predare-nvare : Transformri fizico-chimice ale alimentelor n tubul digestivSubiectul leciei : Tubul digestivScopul leciei : Lecie de nsuire de noi cunotineCompetente generale:

1. Receptarea informaiilor despre lumea vie.

2. Exploatarea sistemelor biologice.

3. Utilizarea i construirea de modele i algoritmi n scopul demonstrrii principiilor lumii vii.

4. Comunicarea oral i scris utiliznd terminologia specific biologiei.

5. Transferarea i integrarea cunotinelor i metodelor de lucru specifice biologiei n contexte noi.Obiective operationale: pe parcursul i la sfarsitul leciei, elevii vor fi capabili s:

O1- s identifice componentele tubului digestiv;O2 - s identifice care formaiuni sunt implicate n digestia mecanic;O3 - s indice tipurile de dini i de dentiie ct i particularitti legate de acestea;

O4- s indice cum se realizeaz digestia stomacal; rolul enzimelor n digestia stomacal;

O5- s precizeze cum se realizeaz protecia mpotriva autodigestiei;

O6- s precizeze aspecte legate de digestia intestinal;

O7- s identifice particulariti legate de fiziologia intestinului gros;

Momentele leciei:

1. Moment organizatoric : efectuarea prezenei, 3 min.- ascultarea elevilor din lecia- Noiuni elementare de igien i patologie (sistemul muscular), organizarea elevilor pentru desfurarea leciei, captarea ateniei.

2. Anunarea titlului i a obiectivelor leciei.

3. nsuirea noilor cunotine - 45 min

4. Fixarea cunotinelor- se realizeaz secvenial i cu ajutorul unei fie de evaluare la finalul leciei- 2 min Locul de desfurare : laboratorul de biologie

Tipul de lecie : Lecie de dobndire de noi cunotine i formare de deprinderi intelectuale i

psihomotorii

Metode i procedee didactice : experimentul , nvarea prin descoperire, observarea

independent, rezolvarea de situaii problem, demonstraia ,

conversaia euristic, explicaia , exerciiul

Resurse materiale: Pentru ntreaga clas :- videoproiector, tabl

- mulajul decompozabil al ochiului

aparat fotografic model vechi , demontabil

Pentru fiecare elev: - fi de evaluare

manual

Desfurarea leciei ,, Fiziologia ochiului,,- clasa a VII a

Obiective

Operaio-

naleEvenimentele

lecieiTimp

alocat

(min)Activitatea profesoruluiActivitatea elevilorMetode i

Procedee

didacticeInstrumente

De

evaluare

O11.Moment organizatoric3-rezolv problemele organizatorice

-asigur ordinea i disciplina pentru buna desfurare a orei

-verific resursele materiale necesare-elevii se pregtesc pentru ora de

biologie-conversaia

2. Verificarea i reactualizarea cunotinelor nsuite anterior5-invit pe rnd elevii s prezinte componentele tubului digestiv i anexele acestuia-elevii arat componentele tubului digestiv i anexele acestuia, preciznd caracteristicile structurale i dup caz, proprietile fizice ale acestora-demonstraia

-observarea independent

-explicaia-evaluare

oral

Este activat inteligena lingvistic, spaial vizual i corporal chinestezic

3. Captarea i

Orientarea

ateniei5- observarea pe baza imaginilor in Power Point a componentelor tubului digestiv- observarea imaginilor din atlasele anatomice.-elevii noteaz n caiete observaiile

-demonstraia

-observaia

-dezbaterea

-conversaia

euristic-evaluare

oral i

scris

(item 1)

Este activat inteligena lingvistic i spaial vizual

4. Anunarea

temei1-scrie pe tabl titlul leciei noi

,, Transformri fizico-chimice ale alimentelor n tubul digestiv,,-noteaz n caiete titlul leciei

O2

5.Dirijarea

nvrii i

prezentarea coninutului

informaional15Observarea pe baza imaginilor in Power Point a componentelor tubului digestivObservarea pe baza imaginilor in Power Point a componentelor cavitatii bucale.

Observarea imaginilor din atlasele anatomice-efectueaz experimentele din fia de lucru:l Tipuri de dinti:

- incisivii sunt specializati pentru taiat alimentele;

- caninii pentru sfasiat;

- premolarii si molarii pentru triturarea lor;-experimentul

-observaia

-conversaia euristicEvaluare

Oral

Practic

-Introduce i definete noiunile

-formuleaz concluziile experimenelor mpreun cu elevii i le scrie pe tabl

-noteaz pe caiet definiiile-noteaz pe caiet concluziile experi-

mentelor

Este activat inteligena lingvistic, spaial - vizual, naturalist, corporal - kinestezic

O3

6.Asigurarea

feed-back-lui

9

Noteaz n caiet:-obseravarea

independent

-rezolvarea de

situaii

problem

-conversaia euristicEvaluare

Oral,

Scris

(item2)

-observarea imaginilor din manualele scolare, atlasele anatomice.

- observarea detaliilor de pe mulaj.

- descoperirea tipurilor de dentitie pe baza diferitelor tipuri de imagini.

-observarea imaginilor in Power Point. Tipuri de dentitie:

- Dentitia de lapte: reprezinta prima dentitie a omului. Numara 20 de dinti si incepe sa se dezvolte in primul an de viata.

- Dentitia permanenta: se formeaza incepand din cel de-al saselea an al vietii si apare prin inlocuirea treptata a dentitiei de lapte, o data cu primele masele permanente. In total, cuprinde 32 de dinti. Ultimii dinti - "maselele de minte' - isi fac aparitia intre 14-24 de ani.

Este activat inteligena lingvistic, matematic i corporal - kinestezic

O4

6.Transferul

cunotinelor4Observarea imaginilor din manualele scolare, atlasele anatomice.

Observarea imaginilor in Power Point.

Observarea imaginilor din manualele scolare, atlasele anatomice.Noteaz n caiet:Alimentele in stomac.

l Inainte ca primul bol alimentar sa ajunga in stomac, glandele din peretii acestuia (glandele fundice si pilorice) incep sa secrete suc gastric. Sucul gastric contine: apa, mucus, HCl si enzime.

l Acidul clorhidric (5%) : completeaza actiunea amilazei din saliva, aciduleaza mixtura alimentara (pepsina nu poate actiona decat intr-un mediu acid), anihileaza bacteriile; da caracterul acid sucului gastric.

l Pepsina este cea mai importanta enzima a sucului gastric. Pepsina descompune proteinele in polipeptide mici, solubile in apa ( realizeaza predigestia, deoarece in urma sa nu se obtin produsi finali (aminoacizi) care pot fi preluati de organism).

l Lipaza gastrica actioneaza asupra grasimilor (lapte, frisca, oua etc.) ajunse in stomac sub forma de emulsii, pe care le scindeaza in glicerina si acizi grasi.

l Labfermentul (se gaseste mai ales la sugari) provoaca coagularea laptelui.

l Stomacul gol se afla intr-o stare de contractie. Pe masura ce se umple, musculatura peretilor sai se destinde. Ca urmare a acestui proces, alimentele nu sunt amestecate de la inceput ci, mai intai depozitate in straturi ; de aceea, dureaza aproape o ora pana cand intreg continutul stomacului este bine amestecat. In general, alimentele raman in stomac 2-3 ore. Daca sunt consumate multe lichide, ele ajung mult mai rapid in intestinul subtire.

-observaia

-nvarea prin descoperire

-conversaiaEvaluare

Oral

Scis

(item2)

Este activat inteligena lingvistic, corporal - kinestezic

O5O6

O7

7.Fixare i

evaluare5-distribuie fia de autoevaluare pentru a fi rezolvat pe loc, aceasta urmnd a fi discutat ora urmtoare

-afieaz baremul pe tablProtectia impotriva autodigestiei.

Protectia peretelui gastric impotriva autodigestiei revine mucusului produs de glandele mucoase din peretele gastric. Daca mucoasa gastrica este deteriorata intr-un anumit loc, se poate ajunge la autodigestie. Ca urmare, apar ulceratii gastrice. In peste 90% din cazuri, sunt provocate de bacteria Helicobacter pylori, care se fixeaza pe mucoasa gastrica si secreta substante care distrug celulele.

Absorbtia intestinala

- are loc la nivelul intestinului subtire;

- se realizeaza prin intermediul vilozitatilor intestinale;

- absorbtia proteinelor se face sub forma de aminoacizi;

- absorbtia glucidelor se face sub forma de monozaharide;

- la finalul absorbtiei intestinale rezulta CHILUL intestinal;

Fiziologia intestinului gros

- chilul intestinal ajunge la acest nivel; au loc procese de fermentatie si de putrefactie; se reabsoarbe apa cat si sarurile minerale, se sintetizeaza vitamina K.

Eliminarea materiilor fecale se realizeaza prin procesul de defecatie.-exerciiulAutoevaluare

8. Apreciere i

notare2-apreciaz i noteaz rspunsurile i participarea elevilor la desfurarea leciei-elevii sunt ateni-conversaia

9.Tema pentru

acas1-anun tema de pregtit pentru ora

Viitoare-elevii sunt ateni-conversaia

SCHEMA LECTIEI

n componenta sistemului digestiv intra tubul digestiv si glandele anexe (salivare, ficatul si pancreasul) fiecare avand structura si functia bine definite in digestie.

n cavitatea bucala au loc masticatia si secretia salivara cu rol in formarea bolului alimentar.

Limba intervine activ in mestecarea si inghitirea alimentelor.

Alimentele sunt strivite mecanic de catre aparatul masticator, format din: mandibula, maxilarul superior, articulatia temporomandibulara, muschii masticatori si dinti. Tipuri de dini:

- incisivii sunt specializati pentru taiat alimentele;

- caninii pentru sfasiat;

- premolarii si molarii pentru triturarea lor;

Tipuri de dentiie: - Dentitia de lapte: reprezinta prima dentitie a omului. Numara 20 de dinti si incepe sa se dezvolte in primul an de viata.

- Dentitia permanenta: se formeaza incepand din cel de-al saselea an al vietii si apare prin inlocuirea treptata a dentitiei de lapte, o data cu primele masele permanente. In total, cuprinde 32 de dinti. Ultimii dinti - "maselele de minte' - isi fac aparitia intre 14-24 de ani. Alimentele n stomac.

Inainte ca primul bol alimentar sa ajunga in stomac, glandele din peretii acestuia (glandele fundice si pilorice) incep sa secrete suc gastric. Sucul gastric contine: apa, mucus, HCl si enzime.

Acidul clorhidric (5%) : completeaza actiunea amilazei din saliva, aciduleaza mixtura alimentara (pepsina nu poate actiona decat intr-un mediu acid), anihileaza bacteriile; da caracterul acid sucului gastric.

Pepsina este cea mai importanta enzima a sucului gastric. Pepsina descompune proteinele in polipeptide mici, solubile in apa ( realizeaza predigestia, deoarece in urma sa nu se obtin produsi finali (aminoacizi) care pot fi preluati de organism).

Lipaza gastrica actioneaza asupra grasimilor (lapte, frisca, oua etc.) ajunse in stomac sub forma de emulsii, pe care le scindeaza in glicerina si acizi grasi. Labfermentul (se gaseste mai ales la sugari) provoaca coagularea laptelui.

Stomacul gol se afla intr-o stare de contractie. Pe masura ce se umple, musculatura peretilor sai se destinde. Ca urmare a acestui proces, alimentele nu sunt amestecate de la inceput ci, mai intai depozitate in straturi ; de aceea, dureaza aproape o ora pana cand intreg continutul stomacului este bine amestecat. In general, alimentele raman in stomac 2-3 ore. Daca sunt consumate multe lichide, ele ajung mult mai rapid in intestinul subtire.

Alimentele raman o vreme in stomac, iar cand actiunea sucului gastric este terminata, musculatura incepe sa se contracte. Astfel, valuri succesive de contractii musculare ritmice se propaga de la orificiul de intrare in stomac (cardia) catre cel de iesire (sfincterul piloric) . Acestea sunt miscarile peristaltice prin care CHIMUL este evacuat in duoden.

Protecia mpotriva autodigestiei.

Protectia peretelui gastric impotriva autodigestiei revine mucusului produs de glandele mucoase din peretele gastric. Daca mucoasa gastrica este deteriorata intr-un anumit loc, se poate ajunge la autodigestie. Ca urmare, apar ulceratii gastrice. In peste 90% din cazuri, sunt provocate de bacteria Helicobacter pylori, care se fixeaza pe mucoasa gastrica si secreta substante care distrug celulele.

Absorbia intestinal - are loc la nivelul intestinului subtire;

- se realizeaza prin intermediul vilozitatilor intestinale;

- absorbtia proteinelor se face sub forma de aminoacizi;

- absorbtia glucidelor se face sub forma de monozaharide;

- la finalul absorbtiei intestinale rezulta CHILUL intestinal;

Fiziologia intestinului gros

- Chilul intestinal ajunge la acest nivel; au loc procese de fermentatie si de putrefactie; se reabsoarbe apa cat si sarurile minerale, se sintetizeaza vitamina K.

- Eliminarea materiilor fecale se realizeaza prin procesul de defecatie.Organizarea activitii : Activitate frontal, individual, pe echipe

Bibliografie:

1. Zoe Partin, Luminia Logoftu, Biologie-manual pentru clasa a VII-a,Editura Corint, 2004

2. Mihaela Marcu Lepdat, Florica Macovei, Biologie-manual pentru clasa aVIIa,Edit Teora, 2005

3. Dan Cristescu i colab.,Biologie-manual pentru clasa a XI-a, Edit. Corint, 2006

4. Genesis,vol. 4-5/2004, Editura Arves

5. Viorel Lazr, M. Ni, Lucrri practice de biologie,Edit. Arves, 2006

6. Daryl Vriesenga, Corpul omenesc, teste de anatomie, Edit. Teora , 1990

PAGE 1