PLAN DE LECŢIE

Profesor: Cosma Camelia Maria

Data: 03.2012

Clasa: a VII-a

Disciplina: Limba română

Tema / Unitatea de învăţare: ADJECTIVUL PRONOMINAL DE ÎNTĂRIRE

Tipul lecţiei: Lecţie de învăţare de noi cunoştinţe

Obiective operaţionale – la sfârşitul lecţiei elevii voi fi capabili:

1. să definească adjectivul pronominal de întărire;

2. să identifice în diferite enunţuri adjectivul pronominal de întărire;

3. să utilizeze corect formele adjectivului pronominal de întărire;

4. să integreze în enunţuri diferite adjective de întărire.

Strategia didactică:

1. Metode şi procedee: conversaţia, explicaţia, metoda exerciţiilor, analiza

gramaticală (analiza morfologică), demonstraţia;

2. Forme de organizare a învăţării: activitate frontală, activitate de grup ; activitate

individuală ;

3. Resurse: capacitatea de învăţare a elevilor;

4. Mijloace de învăţământ: texte literare, fişe de lucru; manualul;

5. Bibliografie: Nicolae Eftenie, Introducere în metodica studierii limbii şi

literaturii române, Editura Paralela 45, Piteşti, 2008; Dumitru Bejan, Gramatica limbii

române. Compediu, Editura Echinox, Cluj, 2001.

** DESFĂŞURAREA LECŢIEI

Organizarea clasei: verificarea temei, notarea absenţelor, disciplină etc.

1. Actualizarea cunoştinţelor învăţate anterior:

Prin conversaţia cathetică se actualizează cunoştinţele dobândite de către elevi în ora

precedentă:

- Cum definiţi pronumele relativ? Dar pronumele interogativ?

2. Captarea atenţiei elevilor pentru secvenţa didactică următoare:

Elevii primesc texte în care se află adjective pronominalede întărire, având rolul de a le

recunoaşte. Se scrie totul pe caiet.

3. Anunţarea titlului lecţiei şi a obiectivelor operaţionale:

Profesorul îi anunţă pe elevi titlul lecţiei de azi şi, precum şi care sunt obiectivele

operaţionale care vor trebui atinse până la sfârşitul lecţiei.

4. DIRIJAREA ÎNVĂŢĂRII

Definiţie: În limba română actual pronumele de întărire trebuie definit numai ca adjectiv de întărire, prin faptul că el însoţeşte:

1. Pronume personale: Ea însăşi a spus să plecăm.2. Pronume de politeţe: Dumneavoastră înşivă v-aţi interesat de el.3. Ponume reflexive: S-a lăudat doar pe sine însuşi.4. Substantive: Directorul însuşi a fost acolo să vadă ce s-a întâmplat.

În toate situaţiile de mai sus, rolul lui este de a preciza (întări) numele obiectului determinat. În calitate de adjective pronominale, ele se acordă în persoană, gen, număr şi caz cu pronumele personale şi reflexice, şi în gen, număr şi caz cu substantivele pe care le determină.

Forme şi categorii gramaticale

Adjectivele de întărire au forme diferite pentru cele trei personae, pentru ambele numere şi pentru genurile masculin şi feminine, după cum urmează:

MASCULIN

SINGULAR PLURALI însumi Înşinea II-a însuţi Înşivăa III-a însuşi înşişi

FEMININ

SINGULAR PLURALI însămi Însenea II –a însăţi Însevăa III – a însăşi Înseşi, însele

N: Eu însumi am plecat.

G –

D: Mi-a făcut mie însumi acest favor.

Ac: A vorbit cu mine însumi.

** Persoanele I, a II-a şi a III-a singular feminine au forme şi pentru dativ şi genitive, după cum urmează:

Dativ: Mie însemi mi-a telefonat. Ţie înseţi îţi scrie. I-a pus întrebări ei înseşi. Gentiv: numai pentru persoana a III-a, căci eu şi tu nu au genitiv: Cărţile sunt ale

Mariei înseşi.

STRUCTURĂ – adjectivele de întărire sunt formaţii compuse contopite, alcătuite din pronumele personale, vechi: îns(u), însă, înşi, înse + pronume reflexive forme scurte de dativ (-mi, - ţi, -si, -ne, - vă,- şi) şi pronumele personal formă scurtă de dativ.

FUNCŢII SINTACTICE – ca adjective pronominale, ele au funcţia sintactică de attribute adjectival pronominale