Planificarea activitatii

agroturistice la Pensiunea

„Liliana” in zona Bran -

Moeciu

Cuprins

ARGUMENT/ pag.4

CAPITOLUL 1: ELEMENTE TEORETICE PRIVIND MANAGEMENTUL

TURISTIC/ pag.7

1.1 Managementul calitatii serviciilor/ pag.7

1.2 Planificarea – componenta majora a functiilor manageriale in turism/

pag.14

1.3 Elaborarea strategiei serviciilor turistice/ pag.21

CAPITOLUL 2: ASPECTE PRELIMINARE PRIVIND CARACTERISTICILE

FIZICO - GEOGRAFICE ALE ZONEI BRAN – MOECIU / pag.34

CAPITOLUL 3: ACTIVITATI SI OBIECTIVE TURISTICE IN ZONA BRAN -

MOECIU/ pag.39

3.1 Reţeaua de pensiuni/ pag.39

3.2 Căi de acces către Zona Bran/ pag.41

3.3 Obiective turistice/ pag.42

CAPITOLUL 4: PLANIFICAREA ACTIVITATII TURISTICE SI

AGROTURISTICE – STUDIU DE CAZ AGENTIA PANTRAVEL SI

PENSIUNEA „LILIANA” / pag.57

4.1 Prezentarea pensiunii/ pag.57

4.2 Programul activitatii turistice/ pag.59

4.3 Analiza cheltuielilor/ pag.62

CONCLUZII/ pag.64

BIBLIOGRAFIE/ pag.66

ANEXE/ pag.67

2

Argument

Aproape de creierul munţilor, peisaje fantastice, oameni primitori, un

castel care veghează de veacuri ţinutul, toate acestea te aşteaptă aici!. Există

locuri din lume de care n-ai vrea să te desparţi, cu siguranţă ţinutul Bran –

Moeciu este unul dintre el

Proiectat pe cerurile violete de amurg, nimburile dimineţilor sau,

uneori,fuioare de ceaţă, Castelul Bran te uimeşte de fiecare dată. A fost pe

rând turn de apărare şi control al drumului comercial, punct de vamă,

reşedinţă regală, muzeu de istorie şi împreună cu localităţile din jur, Branul a

devenit timpul leagănul turismului românesc.

Branul la începutul secolului XX a devenit reşedinţa preferată a

Reginei Maria de România, căreia brănenii îi păstrează profundă recunoştinţă

pentru preţuirea de care ei s-au bucurat în anii de glorie ai monarhiei

româneşti

Deşi Branul este indisolubil legat de cel al Castelului Bran, zona este

extrem de bogată în atracţii turistice: Cheile Moeciului, munţii Bucegi şi

Piatra Craiului, peştera Dâmbovicioarei şi peştera Liliecilor, Cetatea

Râşnovului, dar şi Braşovul împreună cu cetăţile săseşti din Preşmer şi

Hărman.Se pot vizita şi locuri mai îndepărtate: Castelul Peleş din Sinaia,

Cetatea medievală Sighişoara precum şi de partea cealaltă a muntelui –

Mănăstirea Curtea de Argeş, lacul de acumulare Vidraru şi Bâlea dar şi

statuile lui Everac.

Regiune binecuvântată de natură, cu oameni gospodar şi primitori,

brănenii au ştiut să valorifice prin turism atuurile pe care le-au avut. Turismul

3

rural se practică aici de zeci de ani, reprezentând o alternativă viabilă la

hotelurile mari din Valea Prahovei.

Atmosfera de familie în pensiunile rurale, oamenii ce ştiu să preţuiască

un „mulţumesc” pornit din inima turismului, gazdele ce arată cu mândrie

casele frumoase, decorate cu mult gust, sunt doar din câteva argumente ce vă

vor convinge să vă prelungiţi şederea pe aceste plaiuri.

Inclus relativ recent printre necesităţile de consum ale omului modern,

cuantificat recent ca indicator al calităţii vieţii, turismul îşi merită pe deplin

importanţa pe care i-o acordă astăzi oamenii de cultură din toate domeniile

cunoaşterii. Infinitatea de interdependenţe din economia mondială, precum şi

tehnica actuală care, comprimând spaţiul şi timpul, apropie civilizaţiile şi

popoarele, creează turismului o funcţie mult mai complexă decât cea amintită

şi anume pe cea de mijlocitor al accesului întregii omeniri la tezaurul de

civilizaţie şi frumuseţe al umanităţii.

Dotată cu diverse şi spectaculoase forme de relief, îmbinate armonios

pe întreg teritoriul ţării, bucurându-se de o climă favorabilă practicării

turismului pe tot cuprinsul anului, înzestrată cu o floră şi o faună bogată, cu

numeroase monumente istorice, arhitectonice şi de artă, România poate

satisface preferinţele diverselor segmente ale cererii turistice interne şi

internaţionale.

Reintegrarea turismului românesc în competiţia turismului internaţional

pe continent şi pe glob, în condiţiile existenţei unui potenţial turistic deosebit

de valoros, la nivelul exigenţelor pieţelor europene şi mondiale este, în

momentul de faţă, o problemă fermă şi nu o opţiune lansată la diferite nivele.

Viziunea sistematică a strategiei dezvoltării turismului românesc, în contextul

strategiei globale şi al reformei economice naţionale, a impus atenţiei faptul

că turismul va deveni o ramură economică prioritară în dezvoltarea ei, în

interdependenţa organică cu celelalte ramuri şi sectoare economico-sociale.

4

În următorii 20 de ani, turismul va fi componenta de baza a economiei,

iar turismul rural va deveni turismul viitorului.

Un motiv în plus pentru a recomanda această zonă ca destinaţie

turistică pe lângă splendoarea locurilor, este şi accesibilitatea în zonă şi, de

asemenea, Munţii Harghita întrunesc toate categoriile de dificultate în

abordarea traseelor, fiind accesibili atât tinerilor cât şi celor cu o vârstă mai

înaintată.

Toate acestea m-au determinat să aleg ca subiect al prezentei mele

lucrări această zonă montană. Bineînţeles că, în alegerea acestei teme şi-a

spus cuvântul şi imensa mea pasiune pentru munte, dragostea pentru natură şi

pentru drumeţii, care pentru mine constituie un adevărat act de cultură şi

recreaţie.

5

CAPITOLUL 1: ELEMENTE TEORETICE PRIVIND

MANAGEMENTUL TURISTIC

1.1 Managementul calitatii serviciilor

În cursul timpului, industrializarea şi dezvoltarea diferitelor ramuri

industriale au făcut ca întreprinderile producătoare de bunuri materiale să

atingă niveluri de calitate ce asigură ca doar un mic procent din producţia

realizată să constituie rebuturi. În domeniul serviciilor este însă mult mai

dificilă atingerea unei calităţi uniforme, din cauză caă intervin o multitudine

de factori care pot determina erori în activitatea de servire.

Calitatea poate fi afectată de diferite categorii de personal, de

echipamente, sistemul de producţie, client. Chiar dacă se asigură o optimizare

din punct de vedere tehnic a procesului, care să permită atingerea unor calităţi

înalte, din cauza participării preponderentă a clientului, a personalului în

contact, calitatea serviciilor este supusă riscului defectelor, intervenind o serie

de factori care nu se întâlnesc în (şi nu afectează) sistemele mecanizate şi

automatizate din fabricile tradiţionale. În special acele etape ale servirii care

necesită contactul direct cu clientul trebuie pregătite cu multă grijă şi

concepute astefel încât să rămână cât mai putin loc pentru situaţii

neprevăzute, neorganizate optim.

Calitatea serviciilor este legată de toate etapele presţatiei, începând cu

comanda iniţială, pana la vânzare (prestarea acoperitoare) şi perioada

următoare acesteia. Ţinând cont de intangibilitatea serviciilor, aceste

caracteristici pot fi numite de „prestaţie calitativă permanentă” şi ele 6

constituie tot mai mult un element central pentru conducerea în servicii şi deci

un factor cheie în strategia managerială.

Calitatea în servicii mai poate fi definită drept conformitatea cu

exigenţele clientului sau crearea de avantaje (de valoare) pentru client, sau

plusul calitativ (şi de utilitate) al produsului faţă de calitatea elementelor

folosite.

Calitatea în domeniul serviciilor are două componente:

• calitatea procesului servirii;

• nivelul de calitate al efectului servirii, serviciul real oferit.

Astfel, conceptul de calitate include desfăşurarea calitativă a activităţii,

conform structurii sistemului de servucţie şi organizării de întreprindere, care

determină efecte de servire (serviciul în sine), concomitent receptarea de către

beneficiar a unei satisfacţii, unei impresii de calitate care să-l mulţumească.

In acest sens un rol central îl are imaginea pe care şi-o formează

clientela asupra calităţii (subiectivă), poate mai mult decât efectul obiectiv,

firmele de servicii trebuind să acţioneze pentru crearea (atingerea) efectului

real şi a celui subiectiv, atât pentru calitate,cât şi pentru percepţia de calitate.

Dacă se doreşte atingerea unei calităţi excepţionale, managerul trebuie

să aibă în vedere că oferta trebuie să corespundă nevoilor segmentului de

clientelă vizat, servirea trebuie să fie excelentă, atât în ceea ce priveşte

serviciul central, cât şi pentru serviciile periferice (acestea să fie cel puţin

satisfăcătoare) şi toate împreună sa formeze un ansamblu coerent şi

permanent.

De aici rezultă următoarea concluzie: serviciul trebuie să fie uniform,

să se adreseze unui segment de piaţă precis şi să fie prestat pe toată durata

corespunzătoare.

Calitatea bună este aceea care, într-o situaţie dată (inclusiv de tarif),

satisface clientul.

7

In domeniul serviciilor, calitatea poate fi corelată cu personalitatea

(relaţie directă cu clientul), legată de personalizarea serviciilor. Pentru

atingerea calităţii sunt importante deci, pe lingă procesul propriu-zis,

comportamentul în relaţia cu beneficiarul, cât şi judecata, şi aprecierea

profesională. Aceste aspecte constituie un veritabil „triunghi al calităţii”.

1.1.1. Gestionarea, organizarea si folosirea capacitatilor

Activitatea firmelor de servicii se desfăşoară în cadrul, pe baza şi prin

mijlocirea elementelor materiale aferente (spaţii, clădiri, utilaje, instalaţii,

diverse dotări etc.).

Managementul capacităţilor influenţează direct productivitatea

sistemului de servire respectiv, prin mărimea, natura, starea şi modul de

folosire a acestora, prin performanţele lor tehnico-calitative: limitele fizice şi

psihologice impuse de capacitate privesc mai ales numărul de clienţi ce pot fi

serviţi, dar şi tipul de serviciu, posibilitatea de a realiza servicii auxiliare, de a

personaliza servirea, de a modifica sau fexibiliza prestaţiile etc.

Oferta de servicii este oferta lucrativă a firmelor de profil, volumul de

prestaţii pus la dispoziţia consumatorilor într-un anumit domeniu de

activitate; ea nu se află stocat sau înmagazinată ca bunurile materiale în aczul

producţiei industriale, ci constă pur şi simplu într-o capacitate funcţională şi

organizatorică, într-o stare gata de a servi, a prestatorilor, într-o stare de a

satisface cerinţele pieţii. Oferta de servicii presupune deci şi o baza materială

aflată într-o stare de aşteptare, dar activă în raport cu piaţa, în sensul că vine

în întâmimpinarea clientului, a nevoilor pieţei. Ea trebuie să fie permanent

conectată la mecanismele de declanşare a cererii, de manifestare a nevoilor în

condiţii de piaţă. Intr-o optică de marketing, managementul firmei trebuie să

asigure apariţia, stimularea şi reorientarea cererii. Se cunoaşte în acest sens

importanţa studiilor de piaţă, a imaginii firmelor, a comunicării şi promovării

ofertei etc.

8

Starea de aşteptare a ofertei „fără stoc” face ca pe termen scurt

adaptarea ofertei la piaţă să fie deosebit de dificilă, chiar imposibilă, oferta

fiind relativ rigidă, cu riscul pierderii acesteia (nevalorificării ei). O

caracteristică principală în servicii, deci, şi riscul crescut. Cererea de servicii

trebuie cunoscută în condiţii de probabilitate, pe baza cunoaşterii stării

naturale a lucrurilor, a multitudinii evenimentelor ce pot apărea, influenţând

nivelul cererii. Ofertanţii trebuie deci să aibă în vedere, pentru perioadele mai

lungi sau mai scurte, nivelul şi evoluţiile cererii; durata şi periodicitatea

apariţiei factorilor de influenţă care intervin în calcul, făcându-se estimări pe

bază de statistici şi, de cele mai multe ori, de cunoaştere profundă, prin

experienţă, realizându-se cercetări şi completări de date, prin studii

prospective, vizând intenţiile şi posibilităţile de materializare a cererii în

direcţia consumului unor servicii date.

Oferta de servicii va fi stabilită în legătură şi concordantă cu concluziile

rezultate din analiză, al cărei criteriu trebuie să fie consecinţele urmărite, de

regulă PROFITUL.

Se pune, aşadar, mai acut decât în producţiile tradiţionale (materiale),

problema corelaţiei ofertă-cerere, în condiţiile unei rigidităţi sporite în timp şi

spaţiu, a unei flexibilităţi a acelui potenţial de servire care este în mod

definitoriu mai redusă, sub aspect cantitativ şi calitativ.

Astăzi se poate vorbi în mod special de caracterul eterogen – dar

complex, corelat – al ofertei de servicii; interdependenţele (în cadrul aceleiaşi

prestaţii, dar ş cu altele) sunt elemente de restricţionare suplimentară, astfel

încât un singur element al agregatului oferit este de natură să afecteze

ansamblul ofertei de servicii sau, un serviciu corelat poate deteriora calitatea

servirii.

O particularitate a ofertei, pe lingă cele legate de rigiditate şi încărcarea

capacităţilor, priveste ponderea mare a forţei de muncă în realizarea ofertei şi

rolul personalului în contact. Dispozitivul operativ al firmei de servicii

9

include cel mai adesea, cu preponderenţă, factorul uman; capacitatea

organizatorică a ofertei priveşte aşadar toate aspectele de calificare, angajare,

predispoziţie, optica de marketing, comunicare, caracter profesional si

psihotemperamental etc.

O altă trăsătură importantă se referă la caracteristicile legate de

clientelă, astfel că, spre deosebire de producţia materiala, oferta de servicii

trebuie să gestioneze, pe lângă baza materială, şi organizarea propriu-zisă a

muncii, marketingul intern, corelatia intre personalul de coordonare a

activitatii generale şi personalul de servire directă, şi corelaţia personal-

clientelă.

Participarea clientului la prestarea serviciului este unul dintre cele mai

dificile probleme ale ofertei de servicii.

Ponderea importantă a aspectelor psiho-emoţionale pe piaţa serviciilor

este o altă caracteristică. Aţa-numita ofertă de imagine, de idee despre oferta

însăşi, creşte consiferabil în servicii. Faţă de bunurile materiale, rolul

comunicării, al promovării, al reclamei, al ambianţei, al atitudinii faţă de

client şi a altor aspecte şi componente ale ofertei care se adresează

subiectivismului beneficiarilor este mult mai mare; se relevă mai nuanţată

importanţa mărcii şi aspectelor corelate cu (sau inspirate de) aceasta (induse

în subconştientul potenţialilor clienţi) despe „imateriala” ofertă, ce nu poate fi

cunoscută (anticipat) decât ca experienţă; şi mai mult, chiar şi aşa, orice

experienţă (prestaţie) este unică.

1.1.2. Avantajele abordarii ca sistem a activitatilor turistice

Avantajele de abordare a unui sistem de activităţi turistice şi integrarea

într-un sistem a problemelor unei firme, de orice natură ar fi ele, constau în

faptul că facilitează recunoasterea variabilelor critice şi a constrângerilor care

angrenează interacţiunile lor. In acest fel, managerii firmelor turistice trebuie

să aibă constant în vedere că nici o singură variabilă, nici un singur fenomen

10

şi nici o singură problemă nu poate fi tratată sau rezolvată fără analiza

consecinţelor posibile de interacţionare cu alte elemente ale sistemului.

O agenţie de turism nu trăieşte în vid; ea este interdependentă de

mediul extern în calitatea ei de componentă a unui sistem mai larg de care

aparţine. Agenţia de turism primeşte intrările (INPUTS) de la celelalte

sisteme, le supune unor procese de transformare şi le exportă ca rezultate.

Figura 1.1

COMUNICAREA – se extinde asupra întrgului proces managerial,

integrând funcţiile managerilor şi corelând obiectivele firmelor cu

particularităţile mediului intern şi extern. De exemplu, consumatorul care

constituie însăşi raţiunea existenţei unei agenţii de turism, este situat în

mediul extern, deci în afara firmei. Sistemul de comunicare este menit să

identifice consumatorii şi nevoile lor, pentru ca agenţia de turism să fie în

măsură să le ofere, cu un beneficiu, sreviciile dorite.

Tot sistemului de comunicare îi revine şi rolul de a face cunoscute

managementului influenţele exercitate asupra pieţei de competitori sau de alţi

factori cu efecte strimulative sau restrictive. Sarcina managerilor este, aşadar,

să asigure intrările şi utilizarea lor, transformându-le prin intermediul

INTRĂRI

(INPUT)

Procese managerialede transformare

IEŞIRI

(OUTPUT)

Mediulextern

11

funcţiilor de planificare, de organizare, de personal şi de control în rezultate

favorabile pentru firmă, sub forma produselor şi serviciilor turistice, a

profiturilor, a satisfacţiilor etc.

Figura 1.2SISTEME DE ABORDARE ALE

MANAGEMENTULUI

Intrări Obiective urmărite de Variabilesolicitanţi externe

1. Turişti 1. Salariaţii 5. Instituţiile 1. Oportunităţi2. Capital 2. Prestatorii guvernamentale 2. Constrângeri3. Tehnologie 3. Furnizorii 6. Comunitatea 3. Altele4. Resurse umane 4. Acţionarii 7. Altele

PROCESE DE TRANSFORMĂRI MANAGERIALE

12

SISTEME DE ABORDARE ALE MANAGEMETULUI

De organizare

-natura organizării agenţiei de turism-departamentarea;-compartimente de muncă şi salariaţi-descentralizarea atribuţiilor-decizii de comitete şi de grup-organizarea efectivă

De personal

-completarea formaţiilor de personal-stabilirea atribuţiilor de serviciu-manageriatul şi dezvoltarea agenţiei de turism

De planificare

-natura planificării-politici strategice ale agenţiilor de turism-obiective-adaptarea deciziilor-planificarea efectivă

De conducere

-factorul uman-motivarea personalului-conducerea-comunicarea

De control

-sisteme şi procese de control-tehnici de control-planificarea şi controlul performanţelor-conducerea efectivă

SISTEMUL DE COMUNICARE

IEŞIRI1.Produse turistice 4.Integrarea obiectivelor2. Servicii turistice 5. Satisfacţii3. Profituri 6. Altele

Mediul şi limitele firmei Mediul şi limitele firmei

Sursă: Adaptare după KOONZ.H, O`DONNEL C. şi WEIRICH H.: „Management”; ediţia a VIII – a, 1984, pag. 19

1.2. Planificarea – componenta majora a functiilor manageriale in turism

Pentru ca într-o agenţie de turism un efort de grup să devină eficient,

personalul firmei trebuie să ştie cum şi când trebuie să realizeze un obiectiv

particularizat, mai ales dacă o pondere semnificativă a acţiunilor tuirstice

prezintă caracter sezonier.

In această situaţie se recurge la planificare. Funcţia de planificare

implică selectarea alternativelor ca determinante pentru desfăşurarea în viitor

a activităţilor unei firme turistice, privite ca un întreg la nivelul agenţiei şi ca

o componentă la nivelul colectivelor din interiorul firmei.

Planificarea porneşte deci de la obiectivele generale ale agenţiei de

turism, defalcate pe compartimentele ei structurale (de exemplu, la nivelul

unei filiale), toate fiind însă subordonate aceluiaşi scop: determinarea căilor şi

mşsurilor evaluate ca eficiente şi posibil de aplicat pentru a realiza obiectivele

stabilite.

Esenţa planificării poate fi sintetizată în patru principii majore:

contribuţia la realizarea scopurilor şi obiectivelor unei firme turistice;

prioritatea obiectivelor de plan; importanţa planului pentru ansamblul

firmei şi eficienţa lui.

• Contributia la realizarea scopurilor şi obiectivelor firmei turistice.

Scopul planului general şi al planurilor derivate este să faciliteze realizarea

obiectivelor stabilite; aceasta contribuţie va rezulta din însăşi raţiunea

existenţei agenţiilor de turism, create pentru derularea unor activităţi

economice cu performaţe profitabile, performanţe realizate cu ajutorul

13

colectivelor de angajaţi, care trebuie să coopereze între ele. De aici se

desprinde concluzia că planificarea precede toate celelalte funcţii manageriale

ale unei agenţii de turism.

Figura 1.3Ilustrarea concluziei că planificarea precede toate funcţiile

manageriale

necesar pentru influenţează conducerea necesar pentrua cunoaşte şi dirijarea activităţilor asigurarea parametrilor

agenţiei stabiliţi conformplanului

• Prioritatea obiectivelor de plan. In spiritul acestui principiu se

concretizează toate funcţiile manageriale (privind angajarea personalului

necesar – permanent sau sezonier – conducerea firmei turistice şi controlul

desfaşurării activităţilor), subordonate aceleiaşi cerinţe: realizarea obiectivelor

pe care şi le-a realizat o agenţie de turism.

Planurile au deci menirea să facă cunoscute relaţiile organizaţionale

statornicite între colectivele firmei, măsura în care aceste relaţii sunt sau nu

14

PLANURI(obiectivele ce trebuie să fie realizate)

Ce structură organizatorică este adecvată pentru agenţia de turism?

Ce personal va fi necesar, cu ce specializare şi în ce perioadă?

Cum trebuie să fie condus şi dirijat personalul?

Ce standarde de control va trebui să fie aplicate?

corelate cu obiectivele stabilite, ce corecţii sau schimbări se impun în

structurile organizaţiei, de ce resurse umane (cu ce profil sau nivel de

calificare) va fi nevoie pentru realizarea obiectivelor, cum se realizează

coordonarea acestui personal, cum şi prin ce metode va fi instruit personalul

său angajat şi ce metode sau standarde de control va fi necesar să se aplice.

Planificarea şi controlul sunt inseparabile. Controlul presupune

cunoaşterea, în orice fază, a modului de desfăşurare a unei acţiuni turistice,

pentru a fi în măsură să intervină pe parcurs cu corecţii la o eventuală deviere

de la planul stabilit. Dacă acest control nu este exercitat corect, managerul

agenţiei de turism nu va fi în măsură să uramrească eficient derularea unei

acţiuni turistice planificate.

De asemenea, fără planificare, nici un efort de control nu va avea sens,

dacă nu s-a stabilit în prealabil posibilităţile de a direcţiona realizarea

atribuţiilor de către personalul executant (esnţa controlului), şi dacă acesta nu

ţtie cum şi în ce scop va trebui să acţioneze (esenţa planificării).

• Importanţa planului pentru ansamblul firmei turistice. Planificarea

este o funcţie managerială obligatorie, din care rezultă însăşi natura

responsabilităţilor managerilor, cu tot cracterul extrem de diferenţiat al

planurilor şi activităţilor agenţiilor de turism. De altfel, analiştii apreciază că,

dacă un manager nu are responsabilităţi concrete de planificare, cu greu ar

putea fi definit şi acceptat ca manager.

• Eficienţa planurilor. Eficienţa unui plan este urmarită şi determinată

prin modalităţile cu care contribuie la scopurile şi obiectivele unei agenţii de

turism, desigur, cu luarea în considerare a costurilor şi a lator indicatori

economici care vor rezulta din elaborarea şi aplicarea lui. Un plan poate

contribui la atingerea obiectivelor propuse de agenţia de turism, dar cu costuri

ridicate de aplicare, care ar putea să nu fie neapărat necesare. Pentru a evita

un asemenea risc, managementul firmelor turistice porneşte de la premisa că

orice plan este orientat spre acţiunile turistice viitoare şi elementele lui

15

reclamă o riguroasă ierarhizare în funcţie de obiectivele firmei, strategiile

aplicate, politicile comerciale, procedurile, regulile, bugetele de cheltuieli

pentru programele necesare etc.

Aplicarea planurilor întâmpină şi o serie de dificultăţi practice,

influenţate de factori externi limitativi, de unde razultă şi concluzia că

planificarea efectivă nu constituie o simplă procedură.

Un factor limitativ constă în dificultatea de a formula premise certe cu

privire la obiectivele de plan. Dacă viitorul nu poate fi cunoscut cu exactitate,

premisele planului vor fi supuse unei marje de erori. Una din căile de

diminuare a riscurilor de eroare constă în elaborarea, în paralel, a unui set de

alternative de plan, care vor putea servi ca bază de reconsiderare pentru a

preântâmpina efectele circumstanţelor imprevizibile în derularea unor

programe turistice planificate ca priorităţi. O altă cale constă în flexibilitatea

modificărilor spontane, cu luarea în considerare a eventualelor măsuri radicale

de renunţare la unele programe sau acţiuni care devin nerealizabile sub

influenţa factorilor externi contracaranţi. In acest caz, agenţia de turism

recurge la lansarea unor noi acţiuni selectate din modulele portofoliului de

rezervă. Dar şi această flexibilitate poate avea carenţe cauzate de limitele

care, deseori, depăşesc experienţa şi capacitatea de adaptare rapidă la noile

situaţii ale agenţiilor de turism recent înfiinţate, la care se adaugă şi nivelul

costurilor ridicate de lansare şi probabilitatea incertă de profitabilitate.

Un alt factor limitativ derivă din influenţele modificărilor rapide cu

caracter imperativ, ceea ce influenţează sensibil eforturile de planificare a

unei agenţii de turism, influenţe provocate de inflexibilitatea mediului

(guvernamental, legislativ etc.) sau de inflexibilităţile procedurilor interne (de

exemplu, imposibilitatea agenţiei de a se adapta, într-o secvenţă limitată de

timp, la pregătirea unei acţiuni noi), ori de inflexibilitatea resurselor necesare

realizării unui obiectiv (de exemplu, insuficienţa capitalului pentru noi

investiţii).

16

1.2.1. Fazele planificarii

Fazele planificării sunt aceleaşi, indiferent de dimensiunile acrivităţii

planificate. Ele nu diferă de la o situaţie, în care o agenţie de turism planifică

programe de anvergură (de exemplu, pentru toată durata sezonului turistic

estival ori de iarnă), la o altă situaţie, în care un program particular deţine

numai o pondere modestă în volumul de activităţi ale firmei (de exemplu, cu

ocazia unor evenimente speciale, care interesează numai anumite categorii de

consumatori).

Figura 1.4FAZELE PLANIFICĂRII

Managementul prin obiective poate fi definit ca un sistem managerial care integrează o serie de activităţi de conducere de importanţă majoră (crucială pentru o agenţie de turism), direcţionate conştient şi într-o manieră sistemică pentru atingerea unor obiective organizaţionale sau individuale.

1.2.2. Tehnici de urmarire a desfasurarii programelor turistice

Una dintre cele mai utile tehnici de planificare şi control al desfăşurării

programelor turistice constă în analizarea reţelei de desfăşurare în timp a

evenimentelor (a fluidităţii prestaţiei serviciilor incluse în produsele turistice),

cunsocută sub denumirea „tehnică de evaluare şi revizuire a programelor –

17

Căutareaoportunităţilor

Obiective-Unde doreşte firma să fie poziţionată pe piaţă?- Ce dorşte să realizeze şi când anume

Premisele pentru planificare-Caracteristicile mediului intern şi extern în care va opera planul

Identificarea alternativelor- Care sunt cele mai avantajoase alternative pentru realizarea obiectivelor?

Compararea alternativelor cu obiectivele dorite-Care alternativă va oferi cea mai bună şansă pentru a corespunde obiectivelor cu cele mai reduse costuri şi cu cele mai mari profituri?

Selectarea alternativelor- Selectarea posibilităţilor de derulare a acţiunii turistice

Elaborarea planurilor de suport-Achiziţionarea echipamentului necesar-Achiziţionarea produselor consumate în cadrul acţiunilor planificate-Conceperea unor noi produse turistice

Conceperea planului prin bugetele de marketing*Bugetele privind:-volumul, preţul, costul vânzărilor-costuri operaţionale-altele

PERT (iniţialele în limba engleză „Program Evaluation and Review

Tehnique”).

La îndemâna agenţilor economici din turism stau însă şi variantele

premergătoare ale tehnicii menţionate de planificare şi control, din care s-au

cristalizat în final tehnica PERT, şi anume:

a) Tehnica GANTT, elaborata de Henry L. Gantt încă de la începutul

secolului XX. Simpla în concepţia ei, tehnica porneste de la premisa că

obiectivele generale ale unei firme (agenţia de turism) trebuie să fie privite ca

un set de planuri (evenimente) detaliate, inteligibile pentru subordonaţii

executanţi, facilitând totodată şi pentru manageri controlul realizării lor.

b) Tehnica Gantt, în varianta etapizată, fracţionează procesele

operaţionale în segmente controlabile şi urmăreşte derularea activităţilor pe

aceste segmente intermediare (de exemplu, în cazul unui program turistic de

tipul excursie, unde marcarea etapelor intermediare are o importanţă

deosebită, trebuie să asigure fluiditatea prestaţiilor la orele stabilite – pentru

cazare, pentru meniurile incluse zilnic în program, pentru acţiunile

intermediare de vizitare a obiectivelor de interes turistic etc.).

Varianta etapizată a graficului permite şi depistarea, în timp util, a

acelor segmente intermediare care prezintă carenţe ori nu corespund calitativ

nivelului serviciilor, la care s-a angajat agenţia de turism faţă de turiştii

participanţi la programul comercializat, oferind managerilor posibilitatea

adoptării unor corecţii pentru evitarea riscului de a produce insatisfacţii

turiştilor, în eventualitatea apariţiei neprevăzute a unor dereglări in derularea

programului.

c) Tehnica Gantt etapizata, adaptat la sistemul PERT, folosind tehnica

de evaluare şi revizuire a programului, corelează fiecare segment dintr-o

secvenţă componentă a programului cu sarcinile celorlalte segmnete din

program.

18

Analizarea reţelei de desfăşurare în timp a evenimentelor, pein

adaptarea sistemului PERT la condiţiile caracteristice ale activităţilor de

turism, permite managerilor să identifice devierile încă din momentul testării

produsului şi să accepte deciziile de corectare în interdependenţa

componentelor programelor planificate, după următoarea schemă logistică

(Figura 1.5).

SCHEMA LOGISTICĂ A CORELĂRII COMPONENTELOR PROGRAMELOR

Din studierea acestei scheme, managementul agenţiilor de turism va

putea desprinde concluzii în ceea ce priveşte modalităţile de perfecţionare şi a

altor programe, în paralel cu finisarea sistemelor de control managerial pentru

o mai eficientă derulare a acţinilor turistice viitoare (Figura 1.6).

Exemplificarea tehnicii de evaluare şi revizuire a programului unei

excursii de vizitare

19

Identificarea devierilor

Compararea performanţelor actuale faţă de standarde

Determinarea performanţelor actuale

Performanţeactuale

Analizarea cauzelor devierilor

Programul acţiunilor corelative

Aplicarea corelărilor

Performanţe dorite

11

12

13

3 4 5

1 2 6 10

14

15

7

(1) Conceperea programului turistic;

(2) Descompunerea programului de servicii;

(3) Negocierea şi contractarea spaţiilor de cazare necesare în etapele

intermediare de înnoptare;

(4) Negocierea şi contractarea serviciilor de alimentaţie stabilite în

programul excursiei;

(5) Organizarea programelor de vizitare şi de agrement pe durata

derulării excursiei;

(6) Testarea produsului turistic;

(7) Organizarea transportului cu autocarul, cu secvenţele de opriri

intermediare;

(8) Recrutarea personalului necesar pentru derularea acţiunii;

(9) Selectarea şi instruirea personalului;

(10) Corecţii pentru finisarea produsului;

(11), (12), (13) Etapele acţiunilor promoţionale pentru pregătirea

comercializării produsului;

(14) Convenţii de colaborare cu alte agenţii distribuitoare;

(15) Lansarea produsului pe piaţă.

1.3. Elaborarea strategiei serviciilor turistice

Pentru managementul unei agenţii de turism, strategia serviciilor

distribuite consumatorilor constituie planul de acţiune menit să asigure

obţinerea unor rezultate economice pozitive în confruntarea cu competitorii

ei. În elaborarea unei strategii competitive a serviciilor turistice, managerii

agenţilor au în vedere următoarele componente:

20

8 9

1) identificarea, analizarea şi selecţionarea elementelor de bază ale

strategiei;

2) înţelegerea necesităţilor ce se ivesc în aplicarea strategiei;

3) integrarea elementelor de bază intr-un plan strategic cuprinzător şi

consistent.

În general, strategia de servicii, inclusiv cele turistice, se bazează pe

următoarele elemente:

a) agenţia de turism, care administrează elementele tangibile ale

serviciilor; incestiţiile, echipamentele, produsul turistic, procedeele;

b) conceptul de servicii; modul cum ar dori agenţia să i se aprecieze

serviciile;

c) sistemele de distribuţie a produselor turistice;

d) competitorii; agenţiile şi alţi prestatori care oferă aceleaşi categorii

de servicii;

e) consumatorii; beneficiarii ofertelor de servicii.

Aceste elemente, interrelaţionate într-o formă schematică, se prezintă în

figura 1.7.

21

Sistemul dedistribuire aserviciilor Competitorii

Agenţia de turism

Conceptul de Consumatoriiservicii

Strategia serviciilor turistice

Setul de planuri care compun strategia se poate modifica în cursul

desfăşurării activităţilor, ceea ce va determina modificarea planurilor agenţiei

de turism (din cauza modificărilor de mediu, a mutaţiilor în consumul turistic

etc.) aşa cum rezultă din figura 1.8.

Pentru reuşita în activităţile desfăşurate (profitabilitatea) agenţia de

turism trebuie să stăpânească aceste elemente de bază într-o aşa numită

22

Agenţia de turism

Sistemul dedistribuire a Competitoriiserviciilor

necesităţi demodificări

organizatorice

modificărinecesare de modificăridistribuţie conceptuale

schimbări în schimbări încultura comportamentul deserviciilor consum

Conceptul de Consumatoriiservicii

Strategia serviciilor turistice

manieră încât ele să se integreze organic şi armonios în obiectivele de

activitate ale firmei. Aceste obiective vor fi realizabile numai în condiţiile în

care, pentru fiecare produs turistic sau serviciu, va exista o orientare

strategică, clar formulată, în concordanţă cu nevoile pieţei şi ale segmentelor

de piaţă, care vor fi în măsură să accpete produsele oferite.

Din aceste considerente strategia serviciilor turistice apelează la

conceptul de marketing şi pentru elaborarea unor strategii parţiale ca, de

exemplu:

♦ strategia gamei de servicii: o agenţie de turism poate să-şi extindă

sau să-şi restrângă paleta serviciilor, după necesităţile pe care le oferă piaţa;

♦ strategia de preţuri şi tarife: gama de produse turistice ale unei

agenţii de turism se va restrânge sau se va lărgi în funcţie de posibilităţile de

aliniere a preţurilor şi tarifelor la tarifele competitorolor;

♦ disponibilitatea ofertelor: majoritatea agenţiilor de turism din ţara

noastră nu dispun de o bază materială proprie (exceptând mijloacele de

transport turistic: autocare, microbuze şi autoturisme). În consecinţă, ofertele

agenţiilor sunt plafonate la nivelul bazei materiale (în primul rând de cazare)

pe care o pot obţine pe bază de contracte sau înţelegeri prealabile de la

prestatorii direcţi de servicii. Mobilitatea în concepera şi realizarea produselor

turistice va depinde deci de relaţiile de colaborare statornicite între agenţiile

de turism şi prestatori care, la rândul lor, îşi stabilesc condiţiile generale de

vânzare a serviciilor pe care le prestează;

♦ strategia calităţii: după cum s-a subliniat, argumentul esenţial al

competitivităţii produselor şi serviciilor turistice este calitatea serviciilor

prestate, în funcţie de care se determină şi eforturile promoţionale de

pătrundere, menţinere sau extindere pe diferite segmente de piaţă;

♦ conceptul de produs turistic: nici o agenţie de turism nu riscă

lansarea la întâmplare pe piaţă a unui produs turistic. Pregătirea pentru

comercializare incepe deci din momentul în care studiile atestă utilitatea

23

produsului şi va continua până în momentul când produsul va fi apt pentru a fi

comercializat. Planurile strategice se diferenţiază deci şi din punctul de vedere

al particularităţilor produsului, dictate, înainte de toate, de sezonalitatea

activităţii turistice, pe durata ciclului de viaţă al produsului, şi de condiţiile în

care produsul creat va putea fi valorificat.

În planurile strategice ale noilor produse managementul agenţiilor de

turism trebuie să includă următoarele secţiuni:

♦ localizarea consumului serviciilor (ţara, zona, staţiunea etc.);

♦ dimensiunile capacităţilor receptoare de care poate dispune o agenţie

de turism;

♦ controlul operaţiunilor de derulare a serviciilor.

Analiza componentelor din figura 1.9 confirmă ideea că elementele

inserate sunt interrelaţionate: prin urmare, sinergia componentelor nu va fi

viabilă dacă mamagerii agenţiilor de turism nu vor acorda atenţia necesară

pentru observarea comportamentelor competitorilor. Ca atare, pentru un

manager nu este sufucient să-şi cunoască temeinic propria agenţie şi clientela,

ci trebuie să ştie şi cum acţionează întreprinderile competitoare (turistice,

hoteliere, de transport etc.). Informaţiile pe care le poate obţine managerul

despre activitatea întreprinderilor concurente sunt tot atâtea elemente care

contribuie la orientarea politicii proprii în elaborarea planurilor strategice.

Studierea atentă a competitorilor este necesară fiecărui manager, nu atât

pentru a-i imita, ci pentru a se distinge de aceştia.

Analiza mediului concurenţial nu vizează deci, în principal, preluarea

ideilor bune ale altor firme. În sprijinul acsetui concept ideea predominantă a

strategiei constă în preocuparea de a se distinge de competitori şi de a se

plasa, în acest fel, mai bine decât aceştia pe piaţă. Relevarea punctelor slabe

sau forte ale agenţiei proprii în comparaţie cu competitorii poate sugera idei

noi, soluţii noi, susceptibile de a contribui la îmbunătăţirea conţinutului

ofertelor. În plus, studierea manifestărilor competitorilor mai are şi avantajul

24

că permite analizarea în profunzime a măsurii în care strategia adoptată este

sau nu suficient de eficientă.

Figura 1.9

25

AGENŢIA DE TURISM

Necesităţi demodificări

organizatorice

Sistemul de Competitoriidistribuire a serviciilor

modificări modificărinecesare de conceptuale

distribuţie

schimbări încultura schimbări înserviciilor comportamentul de

consum

Conceptul de Consumatoriiservicii

Strategia serviciilor turistice

Dezvoltarea sistemelor de distribuire

Analiza mutaţiilor care impun

reevaluarea şi dezvoltarea

conceptului de servicii

Criterii de identificare şi diferenţiere a ofertelor, în funcţie de cererea de

consum

Orientarea dirijată spre segmentele de

piaţă care oferă şanse sporite de

acceptare a produselor

turistice

Extinderea sau restrângerea obiectivelor

agenţiei

Analiştii recomandă ca, pentru a culege informaţii privind concurenţa,

managerii trebuie să înveţe să „ fie curioşi”, sugerând următoarea întrebare:

„V-aţi gândit vreodată dacă vă cunoaşteţi bine concurenţii şi

întrepriderile lor?”.

În concluzie, printre multiplele sarcini ce revin managerilor agenţiilor

de turism, o preocupare esnţială este şi coordonarea cu rigurozitate a modului

în care elemetele de bază ale planurilor strategice se încadreză în obiectivele

adoptate pentru a desfăşura o activitate turistică profitabilă. Tot în atribuţiile

managementului intră şi verificarea periodică a modului cum se transpun în

practică aceste planuri strategice, câz şi reviuirea conceptului de produs

turistic, în concordanţă cu cerinşele de diversificare a serviciilor oferite.

Punerea în valoare a patrimoniului turistic naţional, al unei zone,

staţiuni, localităţi etc., este strâns condiţionată de conţinutul prestaţiilor

turistice, de diversitatea şi nivelul calitativ al serviciilor oferite de

organizatorii călătoriilor turistice şi de prestatorii de servicii pentru turişti.

Printre motivaţiile care determină un turist al zilelor noastre să accepte

o anumită formă de turism, o anumită variantă de aranjamente turistice, o

anumită destinaţie a călătoriei etc., se numără şi factorul de atractivitate

denumit generic „agrement”, respectiv plăcerea, destinderea, divertismentul

care însoţesc odihna activă a turistului, atât de mult solicitată în petrecerea

agrabilă a timpului liber în perioada concediilor sau vacanţelor.

La prima vedere, noţiunea de odihnă activă (vacanţă activă) pare o

contradicţie, un nonsens, deoarece pentru mulţi turişti perioada de vacanţă

este concepută ca o formă de odihnă în care se urmăreşte eliberarea totală de

preocupările zilnice, prin plăcerea de a nu face nimic, prin recreere (somn

prelungit, odihnă pe plajă, lectură etc.).

26

Timpul liber total (zilnic, săptămânal sau anual) de care dispune

populaţia este în continuă creştere. Or, în condiţiile în care durata timpului

consumat pentru odihnă pasivărămâne aproape constantă, se înregistrează o

continuă creştere a cererii populaţiei pentru odihna activă, ca o formă agrabilă

de petrecere a timpului liber disponibil.

Pe măsură ce consumul turistic se transformă tot mai mult într-o formă

specifică a consumului de masă, asemenea preocupări pentru includerea în

aranjamentele oferite a unor formule cu variante opţionale de vacanţe active

ocupă o pondere crescândă în prestaţiile de servicii turistice.

Între odihna activă propriu-zisă şi oidhna pasivă nu există limite

precise. Chiar şi în cazul unor aranjamente tradiţionale, de tipul „totul inclus”,

în care turistului i se asigură o gamă convenită de servicii la locul de vacanţă,

se înregistrază frecvent manifestări spontane de cereri opţionale pentru acele

activităţi de agrement, divertisment, destindere de timp liber (leasure time,

loisir), care întrunesc aprecieri pozitive din punctul de vedere al atractivităţii,

diversităţii, originalităţii şi nivelul calitativ al prestaţiilor.

În acest fel practica turistică consemnează noi procese şi mutaţii

structurale în componenţa clientelei, prin trecerea treptată a unui număr

apreciabil de turişti din categoria turiştilor „pasivi” sau „condiţionat pasivi”,

în categoria „condiţionat activi” şi respectiv „activi”. Problematica clasificării

comportamentelor active sau pasive devine mai lesne de înţeles, dacă se ia în

considerare şi clasificarea de mai jos, care, cu tot caracterul ei succint, reflectă

potenţialul solicitărilor de servicii într-o staţiune (areal) în care turistul sa

decis să-şi petreacă timpul de vacanţă.

Considerarea vacanţelor de către o parte de tot mai importantă din

categoriile de turişti potenţiali ca o formă de recreere – destindere prin

activităţi opuse preocupărilor cotidiene, respectiv ca o posibilitate de

continuare a unor activităţi preferenţiale de timp liber, explică mobilul

27

procesului de intensificare a carerii pentru unele forme noi de odihnă, legate

de destinderea fizică şi intelectuală urmărită în vacanţă.

Preocupările organizatorilor de turism şi ale prestatorilor de servicii

turistice de a îmbogăţi oferta turistică cu aranjamente de tipul vacanţelor

active se înscriu, în consecinţă, în procesul continuu de diversificare a ofertei

turistice, prin lansarea unor produse turistice cu un conţinut nou, mult mai

complex şi mai atractiv în comparaţie cu unele produse turistice tradiţionale.

Aceste tendinţe ale formulelor de vacanţă active şi diversificate se

extind încât, după părerile unor specialişti, agenţiile de voiaj „fabricante” de

produse turistice vor fi constrânse în viitor să renunţe tot mai mult la

convenţionalele vacanţe din deceniile trecute.

Figura 1.10

28

PASIVE timpul petrecut în camerele unităţilor de cazarepentru somn, igienă personală, lectură,vizionarea programelor TV, pentru unele activităţi sociale etc.;

CONDIŢIONAT timpul afectat consumului de hrană (de regulă PASIVE cele trei mese), timpul petrecut în barul de zi,

braseria, clubul unităţii, timpul afectatprocedurilor de tratamente balneomedicale,

OPŢIUNI discuţiilor, întâlnirilor, ocazionale, jocurilor PENTRU de societate din incinta unităţilor de cazarePREOCUPĂRI (de exemplu, bridge);ALE UNUITURISTÎN TIMPUL CONDIŢIONAT timpul afectat vizionării de spectacole (teatru,UNEI ZILE ACTIVE cinema, discoteci, videoteci etc.), sau participăriiDE VACANŢĂ în calitate de spectator la manifestările sportive,

carnavaluri ori alte evenimente speciale de acestgen, timpul petrecut în unităţile de alimentaţie cuprograme distractive, folclorice etc., timpulpetrecut pentru plimbări în staţiune şivecinătatea apropiată, pentru exerciţii saugimnastică;

ACTIVE timpul afectat agrementului şi destinderii cu participarea nemijlocită, la libera alegere: excursii, concursuri distractive, forme preferate de activităţi sportive, inclusiv timpul petrecut pe plaje în staţiunile de litoral

Pe măsură ce vacanţele active îmbracă forme ale turismului organizat

sau semiorganizat, ele presupun şi forme deosebite de organizare a

călătoriilor. Oferta globală de aranjamente de ageste gen va cuprinde, în

categoria serviciilor de bază, şi unele prestaţii de servicii, considerate

deocamdată ca fiind evenimente speciale. Desigur, consumatorii potenţiali ai

acestor categorii de servicii trebuie să cunoască în prealabil ofertele

îmbogăţite ale agenţiilor de turism cu asemenea componente de activităţi.

Acest considerent impune şi reorganizarea conceptului de promovare

turistică, formele de exprimare a mesajelor fiind dirijate mai nuanţat, pentru a

corespunde preferinţelor segmentelor de piaţă din care se recrutează noile

categorii de turişti.

Se poate deci afirma că, în pas cu obiectivele majore urmărite de

agenţiile de turism, de prestatorii de servicii şi în general de promotorii

dezvoltării turismului (creşterea volumului activităţii turistice, o mai bună

etalare în timp şi dispersare în spaţiu a circulaţiei turistice, creşterea

profitabilităţii activităţilor etc.), strategia diversificării serviciilor turistice

trebuie concepută în aşa fel, încât, în funţie de resursele turistice primare şi

secundare ale unei arii teritoriale, să răspundă la următoarele necesităţi:

♦ gama serviciilor oferite, prin diversitatea şi atractivitatea lor, să fie

cât mai în măsură să stimuleze turistul, pentru ca acesta să solicite cât mai

multe prestaţii şi, eventual, să fie cointeresat să-şi prelungească sejurul,

respectiv să revină la aceeaşi destinaţie turistică;

♦ să ofere alternative şi posibilităţi de petrecere agreabilă a timupului

liber, în orice împrejurare şi în orice oră din zi;

♦ să permită substituirea neforţată, în funcţie de împrejurările dictate

de condiţiile locare concrete, a unei variante de oferte de servicii cu o altă

29

variantă de ofertă, având un conţinut la fel de atractiv, capabilă să satisfacă pe

deplin preferinţele turistului;

♦ să permită compensarea reducerii volumului de activităţi turistice,

cauzată de trendul ce se remarcă pe plan mondial de scurtare treptată a duratei

unui sejur mediu, într-o staţiune sau o ţară, prin intensificarea ofertelor

atractive, în măsură să suscite creşterea solicitărilor de servicii turistice pe

fiecare zi/turist într-o unitate de sejur mediu.

Evident, asemenea cerinţe legate de diversificarea serviciilor sunt

maximizate. Enunţarea acestor precepte a fost dictată de necesitatea de a se

sublinia importanţa problematicii complexe a strategiei de marketing în

slujba strategiei de diversificare a serviciilor, cunoscând că, pe măsură ce

oferta de servicii va fi mai diversificată şi mai nuanţată calitativ, va scădea şi

riscul de a pierde, în perioadele viitoare, o parte din clientela potenţială,

confruntată în permanenţă cu ofertele concurente din ce în ce mai atractive.

Necesitatea diversificării ofertelor de servicii turistice în vederea

asigurării unor condiţii recreative cât mai apreciabile se înscrie şi în sfera

preocupărilor de a găsi slouţii de prelungire a seuonalităţii activităţilor

turistice, cu rezultate benefice şi pentru ptrestatorii direcţi cu care colaborează

agenţiile de turism, oferind acestor prestatori şanse sporite de exploatare a

capacităţilor de bază materială.

Gradul de satisfacţie în urma consumului turistic în călătoriile de

vacanţă depinde, într-o proporţie apreciabilă, de modul în care aceste

elemente, favorizate de ambianţa sezonieră, corespund aşteptărilor turiştilor,

respectiv de „imaginea” pe care şi-a format-o turistul în privinţa posibilităţilor

de recreere pe care le poate oferi sejurul său sezonier. Orice neconcordanţă cu

aceste aşteptări, influenţată de factori neprevizibili (ploi, umezeală,

temperaturi oscilante, număr redus de ore însorite, lipsă de zăpadă etc.) sau de

variaţiile factorilor climaterici constanţi (dereglări faţă de condiţiile normale

de sezon intermediar şi extrasezon), provoacă inerent o scădere a gradului de

30

atractivitate a ofertei primare şi constrânge turistul la o inactivitate nedorită,

privându-l de activităţile recreative predilecte.

Pentru a oferi turistului satisfacţiile dorite şi pentru a asigura creşterea

încasărilor din activităţile de prestaţii de servicii, unele minusuri inerente sau

neprevăute ale ofertei primare pot fi echilibrate numai printr-o ofertă

complementară de servicii recreative, care, prin diversitatea ei trebuie să fie în

măsură să determine o reorientare rapidă şi neforţată a cererii de servicii a

turistului, vizând ocuparea integrală a timpului său liber, fără a leza prin

aceasta interesele urmărite de acesta într-o călătorie de vacanţă.

Problematica diferenţierii nuanţate a serviciilor şi prezentarea lor într-

un „ambalaj psihologic” cât mai atrăgător îi preocupă intens şi pe cercetătorii

viitorului. Alvin Toffler, prefigurând viitorul, atunci când face referiri la

economia serviciilo precizează că unul dintre cele mai vaste domenii ale

acestui sector, în care se vor înregistra mutaţii rapide, este „fabricarea

bunurilor”, a unor servicii de factură nouă, sofisticată, a căror pondere vor

depăşi consumul serviciilor tradiţionale. (TOFFLER A.: Şocul viitorului,

Cap. „Făcătorii de experienţe”, pag. 228-244, Editura Politică, Bucureşti,

1973).

Denumind industria serviciilor un sector „ciudat”, bazat pe ceea ce s-ar

putea numi „industriile de experienţă”, autorul caracterizează esenţa

mutaţiilor în acest sector pein preocupările tot mai pregnante de adaptare a

serviciilor la „cererile psifologice” speciale ale clientelei, transformând cel

mai banal serviciu într-un eveniment prefabricat, oferit într-o ambianţă şi un

decor deosebit, menir să suscite fantezia consumatorului şi să satisfacă într-o

măsură mai mare preferinţele pentru consumul de servicii.

Serviciile în general – şi, în consecinţă, serviciile turistice – vor fi

însoţite de o serie de noi componente, denumite „experimente” reprogramate,

vândute ca anexă la anumite servicii tradiţionale. În acest fel, serviciile vor fi

„îmbrăcate” într-un înveliş nou, constând în experimente simultane sau

31

nesimultane, care vor oferi clientelei turistice senzaţia aventurii, a primejdiei

şi a altor plăceri )fără a implica riscuri pentru viaţa, integritatea sau reputaţia

clientului). Interconectarea variată a acestor noi tipuri de oferte de servicii va

adăuga culoare, armonie sau contrast (după caracteristicile individuale) în

existenţa unor oameni care duc lipsă de asemenea elemente.

Câmpul larg şi încă neexplorat al unor asemenea posibilităţi de

nuanţare a ofertei de servicii turistice va constitui deci, chiar în viitorul nu

prea îndepărtat, unul din factorii competiţionali de atractivitate nu numai

pentru destinaţiile turistice tradiţionale, ci şi pentru noile destinaţii care se

intercalează în paleta ofertelor concurente.

32

CAPITOLUL 2: ASPECTE PRELIMINARE PRIVIND

CARACTERISTICILE FIZICO - GEOGRAFICE ALE ZONEI

BRAN – MOECIU

Asezare

Comuna Bran, situată la Sud - Vestul judeţului Braşov şi în Nord -

Estul culoarului depresionar Bran – Rucăr, se individualizează prin relieful şi

particularităţile economice, istorico-culturale. Comuna Bran, cea mai

importantă şi care a dat numele sub care este cunoscută zona, este staţiune

climaterică şi punctul de plecare spre obiectivele turistice din Masivii Piatra

Craiului şi Munţii Bucegi.

Morfologico-geografic este prin excelenţă un areal montan, dominat de

pasul de înălţime al Carpaţilor Meridionali, Bran - Rucăr. Situat la o înălţime

de 1 290 m, între Munţii Piatra Craiului – la Nord Vest - Munţii Bucegi la Est

şi Leaota la Sud Est, pasul asigură legătura între Muntenia şi Transilvania.

Zona Branului este poziţionată în judeţul Braşov, între cele două depresiuni,

33

numite şi „ţări”, depresiunea Braşov sau Ţara Bârsei şi depresiunea

Făgăraşului sau Ţara Făgăraşului.

Platforma Bran este străbătută de câteva văi principale: Moeciu cea mai

evoluată, al cărui râu este afluent al râului Bârsa (afluentul Oltului),

Zbârcioara, Şimon, Poarta şi Sohodol. Acestea sunt caracterizate prin

prezenţa, în lungul lor, a două niveluri de terase favorabile locuirii.

Clima

Climatul este temperat-continentală cu trăsături montane.

Temperaturile medii multianuale variază între 4,5ºC şi 0ºC. Cantitatea anuală

de precipitaţii oscilează între 750-1300 m în zona montană înaltă. Stratul de

zăpadă din perioada de iarnă este neuniform şi discontinuu, durata medie

anuală a acesteia crescând odată cu înălţimea, de la 115 zile la Bran şi 215

zile în zonele înalte. Vânturile bat cu frecvenţă mai mare pe culoarul Rucăr -

Bran (Bran, Gura Soacrei) şi dinspre Est (Predeluţ) înregistrând 8-10 m/s în

sectorul şi peste 10 m/s în sectorul montan înalt.

Condiţiile climaterice de la Moeciu sunt deosebit de favorabile

pajiştilor naturale. În ceea ce priveşte pomicultura din cauza gerurilor târzii şi

a brumelor timpurii se folosesc plantaţii de pomi cu înflorire târzie.

34

Vegetaţia

Se caracterizează printr-o etajare altitudinală topoclimatic. În proporţie

de 85% vegetaţia este spontană. La peste 1700 m altitudine în Bucegi şi Piatra

Craiului sunt zone acoperite cu vegetaţie alpină şi subalpină, alcătuită din

pajişti în care predomină Rogozul (Carex Curvula), Păruşca (Festuca Supina),

Ţăpoşica (Nardus Stricta), din tufişuri pitice de arbuşti cum ar fi: smârdanul,

afinul, jnepenul şi coacăzul precum şi vegetaţie specifică stâncilor cu multe

elemente specifice floristice rare, ocrotite de lege, între care Floarea de Colţ,

Genţiana sau Ghinţura, monumente ale naturii ca Garofiţa Pietrei Craiului,

toate acestea în Rezervaţiile Naturale Piatra Craiului şi Bucegi.

Fauna

Bogată şi variată cu trăsături specifice zonei de munte din Europa

Centrală. În domeniul forestier vieţuiesc ursul, lupul, mistreţul, vulpea, râsul,

căpriorul, pisica sălbatică, găinuşa sălbatică, cinteza. Sunt declarate

monumente ale naturii capra neagră, cocoşul de munte, ierunca, vulturul

pleşuv, acvila de piatră.

Soluri

35

În Platforma Branului se întâlnesc soluri brune acide de pădure, brune

montane de pădure şi soluri rendzinice.

Solurile brune acide de pădure se întâlnesc la altitudinile cele mai joase

ale platformei Bran, pe terasele bine conturate ale principalelor cursuri de apă.

Solurile brune montane de pădure se întâlnesc la altitudinile mijlocii şi mari,

pe platforme, pe povârnişuri, interfluvii şi culmi. Au un profil scurt, sunt

soluri uşoare, permeabile, acide şi bogate în humus.

Solurile rendzinice se întâlnesc la altitudini diferenţiate. Sunt slab acide

spre neutre şi bogate în cantităţi de humus.

Rocile utile pentru construcţii, argile comune, nisipuri, pietrişuri.

Reţeaua hidrografică

Bogată, cu numeroase izvoare cu debite constante, sunt colectate de

pârâul Turcu, afluent de stânga al râului Olt. Pârâul Turcu străbate culoarul

Rucăr - Bran şi întreaga comună.

Organizarea administrativă

Una din cele 43 de comune ale judeţului Braşov, comuna Bran are 4

sate: Bran, Predeluţ, Sohodol, Şimon.

Altitudinea medie 750 m.

Suprafaţa 6 758 ha

Populaţia

Număr de locuitori 5.573

Structura populaţie active este de 2324 din care 41,02% a fost angajată

în industrie, 20,96% în comerţ, 11,10% în transport şi telecomunicaţii, 2,31%

în sectorul agricol (2002). Rata oficială a şomajului era de 8,40% în anul

2005.

Mişcarea populaţiei Conform datelor furnizate de ultimele

recensăminte faţă de anul 2000 s-a înregistrat ca urmare a ratei scăzute a

natalităţii o scădere a natalităţii de 456 persoane. Se remarcă o stabilitate

36

tineretului. Sesizabilă este o creştere în ultimii 3-4 ani a numărului celor care

au o a doua reşedinţă la Bran.

Creşterea animalelor

Există circa 22000 de ovine, 2850 bovine, 2300 porcine, 300 cabaline,

10000 de păsări. Zootehnia reprezintă activitatea de bază a locuitorilor.

Industria

Unităţile de prelucrare a unor materii prime locale ca daracuri, ţesătorii

de stofe şi postav, cojocării. În domeniul serviciilor există societăţi de

transport, comerţ şi alimentaţie publică. O dezvoltare deosebită a cunoscut în

ultimul deceniu turismul rural.

Invăţământul

Liceul „Sextil Puşcariu”, 4 şcoli primare şi 2 gimnazii. Populaţia

şcolară: 722 de elevi şi 56 cadre didactice.

Ocrotirea sănătăţii

Spital cu 50 de locuri, 3 medici şi 21 cadre medii. Dispensar medical

uman cu 4 medici şi 4 cadre medii. Farmacie.

37

CAPITOLUL 3 : ACTIVITATI SI OBIECTIVE TURISTICE

IN ZONA BRAN - MOECIU

3.1. Reţeaua de pensiuni

România a fost înzestrată de natură cu un relief variat şi cu peisaje

minunate. La acestea s-au adăugat de-a lungul timpului lucrările întreprinse

de om, care în lupta sa cu natura a umanizat peisajul, amenajând, construind,

creând valori culturale.

Zona Bran constituie una din aceste creaţii în care omul, învingând

natura şi vicisitudinile istoriei, şi-a adus contribuţia la realizarea unei părţi a

culturii civilizaţiei unitare a românilor.

Bran – zonă reprezentativă pentru economia premontană şi montană din

ţara noastră – este o localitate situată la 200 km de Bucureşti şi 25 km de

Braşov, pe Drumul Naţional 73 Braşov – Câmpulung.

38

Datorită trăsăturilor specifice reliefului şi ale aşezării, Branul a servit

permanent ca arteră de circulaţie şi a constituit o zonă pastorală. Acestor două

funcţii tradiţionale li se adaugă astăzi una turistică în continuă dezvoltare.

Zona Bran înglobează, în cei 193 kmp suprafaţă, trei comune cu 12 sate

componente: Bran (cu satele Bran, Predeluţ, Sohodol, Şimon), Moieciu (cu

satele Moieciu de Jos, Moieciu de Sus, Cheia, Măgura, Peştera), Fundata (cu

satele Fundata, Fundăţica, Şirnea). Între punctele sale extreme (Pasul Giuvala

– Culmea Predeluţ – Sohodol), zona măsoară circa 16 km.

Referitor la acest „colţ de rai” neobositul nostru călător Alexandru

Vlahuţă spunea: „Toate înveselesc aici: aerul curat, freamătul pădurii, şuierul

apelor, casele albe presărate printre copaci, înfăţişarea mândră şi voinicească

a gospodăriilor”.

În acest moment în zona Bran sunt concentrate peste 350 de pensiuni

care pun la dispoziţia celor interesaţi 3 000 de locuri de cazare clasificarea –

după o idee nou, nu pe stele ci pe margarete - fiind făcută în funcţie de gradul

de confort, zonă, peisaj. Potrivit criteriilor aprobate de Ministerul Turismului,

amplasarea pensiunii şi confortul interior, mobilierul de calitate, exteriorul

îngrijit şi faţada respectând trăsăturile arhitecturii locale sunt principalele

criterii de acordare a margaretelor.

Răspândirea pensiunilor este omogenă începând de la cele din imediata

vecinătate a şoselei care traversează zona, până la cele mai retrase, situate pe

culmea dealurilor, satisfăcând toate gusturile turiştilor deoarece unii doresc

pensiuni foarte liniştite, alţii doresc să fie în apropierea mijloacelor de

transport dar în acelaşi timp respectând gradul de confort cerut.

De mare succes se bucură casele autentic ţărăneşti, în care nu s-au făcut

prea multe îmbunătăţiri, decât eventual o toaletă şi o baie cu apă caldă.

Turiştii străini caută în special casele autentice, casele „de caracter”, cu

maximum 3 – 4 camere de închiriat, care respectă tradiţia românească,

39

interesându-i România profundă, aşa cum a fost de-a lungul veacurilor. Caută

istoria, arheologia, urmele oamenilor de altă dată, arta şi cultura ţărănească.

3.2 Cai de acces către Zona Bran

Călătorind de la Bucureşti spre Braşov se oferă doua posibilităţi de

pătrundere in zona Branului: pe şoseaua 73 A (Pârâul Rece - Râşnov) ce se

bifurca din Drumul European 1 înainte de intrarea in Predeal, sau de la Braşov

pe drumul naţional 73.

Pe sosea:

- drumul european E60/DN13 dinspre Sighişoara - Târgu Mureş -

Cluj - Oradea, spre Ploieşti - Bucureşti (DN1).

- drumul european E68/DN1 dinspre Făgăraş - Sibiu - Sebeş -

  Deva - Arad.

- drumul E574/DN73 dinspre Râşnov - Câmpulung - Piteşti spre

  Târgu Secuiesc - Oneşti – Bacău (DN11).

- drumul DN12 din Chinchiş spre Sfântu Gheorghe - Miercurea Ciuc -

Topliţa.

- drumul DN10 spre Întorsura Buzăului - Buzău.

Din drumul naţional se racordează spre nord sau spre sud trei drumuri

comunale, care asigură accesul către trei localităţi ale comunei Moeciu şi

anume:

- drumul Comunal Nr.32 al cărui tarseu se desfăşoară pe Valea Turcului

asigurând legătura între Moeciu de Sus şi Moeciu de Jos.

- Drumul Comunal Nr.56, Moeciu de Jos –Peştera

- Drumul Comunal Nr.57, Moeciu de Jos – Măgura - Zărneşti

Principalele distante in km pe sosea: Bucureşti 155, Ploieşti 107,

Buzău 168, Sfântu Gheorghe 33, Miercurea Ciuc 101, Sighişoara 116, Tg.

Mureş 179, Făgăraş 71, Sibiu 146, Predeal 22, Râşnov 15.

40

Pe calea ferata accesul se poate face pana in Braşov pe liniile CFR

dinspre Sighişoara - Mediaş - Blaj- Teiuş - Cluj - Oradea, Predeal - Ploieşti -

Bucureşti, Sfântu Gheorghe - Miercurea Ciuc - Ciceu - Topliţa, Râşnov -

Zărneşti sau Codlea - Făgăraş - Sibiu - Deva - Arad, urmând ca din Braşov,

accesul spre Bran sa se facă pe sosea

Aeroporturi apropiate sunt: Sibiu, Bucureşti, Târgu Mureş.

Curse de autobuze leagă Braşovul de Râşnov, Bran si Moeciu.

Autobuzele pleacă din Braşov aproximativ la fiecare jumătate de ora din

Autogara Bartolomeu, avand nevoie de o ora pentru a ajunge in Bran si încă

10 minute pana in Moeciul de Jos.

3.3 Obiective turistice

3.3.1 Obiective turistice naturale

Parcul Naţional Piatra Craiului (deosebit, cu intrare prin Zărneşti)

cheile Moeciului

cascada Urlătoarei

cheile si peştera Dâmbovicioarei (~40km)

peştera cu Lilieci (satul Pestera)

prăpăstiile Zărneştilor (defileu larg de cca 4km cu pereţi de 200m

înălţime, sălbatici)

peştera Ialomicioara

rezervaţia Valea Gaura (Munţii Bucegi)

Fântânile Domnilor (izvoare resurgente)

Fântâna lui Boţorog (izbuc captat)

Arcadele de la Zaplaz

Moara Dracului

Avenul din Grindu (Funduri)

Avenul din Vlăduşca

Cheile Grădiştei

41

rezervaţii naturale ( La Chişătoare etc ).

Vârfuri si cabane:

BUCEGI:

Vf. Omu + cabana (2505m) , cabana Poiana Izvoarelor, cabana Gura

Diham, cabana Mălăesti + traseu, cabana Peştera, vf. Ţigăneşti (2019m), vf.

Guţanu (2246m), vf. Bătrâna (2181m), vf. Obârşia (2405 m) ;

PIATRA CRAIULUI :

Cabana Curmătura, cabana Plaiul Foii, refugiul Diana, Padina Urşilor,

vf. La Om (2239m), vf. Ascuţit (2156m); crucea de pe Crăpătura (1790m);

3.3.2 Obiective turistice cultural-istorice si religioase

Castelul Bran

Muzeele castelului Bran (arta feudala si etnografie);

Hanul Bran

Capela "Inima Reginei Maria" ;

Localităţile si obiectivele din împrejurimi.

Castelul Bran

Castelul Bran a fost construit de către meşterii braşoveni in urma

privilegiului acordat in 19 noiembrie 1377 de către Ludovic I de Anjou rege

al Ungariei "de a ridica o cetate de piatra cu propriile cheltuieli si osteneli".

42

Acesta a jucat un rol deosebit in viata provinciilor aflate de o parte si de alta a

Carpaţilor Meridionali, asigurând îndeosebi securitatea drumului comercial ce

străbate culoarul de la Bran, spre Rucăr, încă din timpuri străvechi.

Cetatea Bran făcea parte dintr-un sistem vast de apărare a Transilvaniei

ridicat in calea popoarelor migratoare, cumanii si tătarii fiind cei mai de

temut. Pătrunderea otomanilor in Peninsula Balcanica a constituit un real

pericol nu numai pentru tarile romane, ci si pentru centrul Europei conferind

astfel castelului Bran un rol strategic in apărarea regiunii.

Încă de

la edificarea sa, cetatea a fost înzestrată cu "o garnizoana de arcaşi si

balistari", iar pentru întreţinerea personalului, cetăţii i-a fost atribuit un

domeniu format din 12 sate din Tara Barsei: Baciu, Turches, Cernatu,

Satulung, Tărlungeni, Zizin, Purcăreni, Crisbav, Apaţa, Budila, Zărnesti si

Tohan.

Modificări importante în înfăţişarea castelului au survenit in secolul al

XVII - lea, când construcţiei i s-a adăugat un nou turn pe latura de sud.

Refacerea si aspectul actual este datorat in general lucrărilor din perioada

1883-1886. Renovarea completa a castelului a fost realizata in perioada

interbelica (1922-1929) la îndrumările reginei Maria căreia consiliul

Braşovului i l-a făcut cadou in anul 1920. Legenda spune ca inima reginei

43

Maria, conservata intr-o cutie de argint, a fost descoperita intr-o nisa a

castelului.

In prezent încăperile cetăţii adăpostesc valoroase elemente si piese de

arta decorativa in care arta gotica si arta baroca se împletesc armonios cu

arhitectura rustica medievala transilvăneană, conferind astfel întregului

ansamblu o fermecătoare aura romantica. Se impun colecţiile de mobilier

gotic si baroc, colecţiile de sculptură si pictura, de porţelanuri si arme

medievale, alături de valoroase colecţii de icoane pe sticla, numeroase trofee

de vânătoare, toate pentru a reda cadrul si atmosfera veacurilor trecute.

De la nivelul ultimului etaj se poate admira una dintre cele mai

fermecătoare privelişti carpatine, aşezările brănene lipite parca de munţi,

dominata de măreţia grava a Bucegilor si a Pietrei Craiului.

In parcul castelului se pot vizita muzeul satului brănean si complexul

de la vama veche a castelului.

In imediata apropiere a muzeului se afla si ii aparţin capela Stela Mariş

- unde a fost adusa in anul 1940, caseta cu inima reginei Maria (1875-1938) si

vechea uzina electrica a castelului.

Muzeul Bran

Secţia Cetate Castel - Bran

Monument istoric, cu funcţii militare si economice, construit in a doua

jumătate a sec. XIV(1377-1382), organizat ca muzeu de istorie si arta feudala

din 1956.

Secţia Vama Medievala.

Locul unde, in Evul mediu, se percepea taxa vamala pentru mărfurile

tranzitate, este organizat muzeul care prin obiectele si documentele de epoca

expuse, evidenţiază rolul Branului ca artera de legături economice, culturale si

politico militare dintre Tarile Romane si ţinuturile vecine.

Secţia Muzeul Satului Brănean

44

Muzeu etnografic in aer liber, alcătuit din 16 monumente etnografice

(gospodarii, locuinţe, anexe gospodăreşti, instalaţii de tehnica populara de

prelucrarea lânii si a lemnului)

Inima Reginei

Nişa săpată in stanca de pe latura de vest a trecătorii Branului protejata

cu un grilaj metalic. Aici, in anul 1940 a fost depusa caseta cu inima Reginei

Maria care a fost adusa de la Balcic (localitate aflata astăzi in Bulgaria).

In anul 1938, conform dorinţei Regina Maria a fost înmormântata in

biserica Stella Maris din Balcic.

Vama Medievala

Locul unde in Evul Mediu se percepea taxa vamala de 3% (tricesima)

pentru mărfurile tranzitate pe drumul Branului.

Cetatea Râşnov

Unul din cele mai interesante monumente de arhitectura medievala,

cetatea ţărănească a fost construita in secolul al XIV-lea, pe o ridicătura de

teren care domina tot şesul Bârsei. Intre secolele al XV-lea si al XVI-lea,

cetatea a fost refăcuta. In mijlocul cetăţii se afla o fântâna, săpata in stanca

intre 1623 si 1640, cărei adâncime este de 146 m.

45

Bastionul poligonal de la est si capela datează din secolul XVII. In incinta

cetăţii s-a descoperit temelia unei biserici ortodoxe din secolele XI-XII.

Muzeul valorifică piese de istorie locală: fotocopii de documente, arme,

unelte.

Casa George Topârceanu de la Nămăiesti

Casă memorială. Aici s-a născut poetul George Topârceanu. În prezent

adăposteşte o expoziţie memorială, cuprinzând exponate legate de viaţa şi

activitatea poetului (o parte a bibliotecii personale, scrisori adresate familiei şi

prietenilor, manuscrise, fotografii, arme de vânătoare, bastoane, geamantanul

de drumeţie, mobilier, etc.

Cetatea Făgăras

Vestita cetate făgărăşeană, având o vechime de peste 650 de ani, este

situata chiar in centrul oraşului. Ridicata ca loc de apărare in sud-estul

Transilvaniei, ea devine in veacurile următoare punct de rezistenta împotriva

incursiunilor tătăreăti si turceşti. Cetatea si domeniile înconjurătoare au intrat

in 1526 in stăpânirea voievodului Transilvaniei Ştefan Mailath (fiul unui

boier roman din Tara Făgăraşului). Conduşi de Mustafa Pasa, turcii o ataca in

1541 si, atrăgându-l intr-o cursa, il fac prizonier pe voievod. Închis in

faimoasa închisoare "Yedicule" (7 turnuri), el avea sa moara dupa 10 ani, fără

sa-si fi putut căpăta libertatea. In 1599 si-a făcut intrarea in cetate Mihai

Viteazul. Bătrâna cetate i-a rămas credincioasa voievodului si in zilele grele

ale răzvrătirii nobilimii, dându-i adăpost lui si familiei sale; bustul Doamnei

Stanca, îndurerata şotie a lui Mihai, aşezat la intrarea cetăţii, aminteşte acele

clipe dramatice.

De la începutul secolului al XVII-lea si pana la finele sale, cetatea a

fost, cu unele mici întreruperi, reşedinţa a principilor Transilvaniei, sala

Dietei, aflata la primul etaj, găzduind patru din adunările ţinute aici.

46

Documentele vremii consemnează ca la una dintre acestea a participat si o

delegaţie a domnului muntean Şerban Cantacuzino.

Aspectul actual al clădirii se datorează refacerilor si fortificărilor făcute

in decursul timpului. Astfel se aminteşte ca in 1630 şanţul din jurul cetăţii a

fost lărgit si legat printr-un canal secret de râul Olt; totodată s-a construit un

pod mobil la intrare, pentru ca in caz de pericol sa poată fi ridicat.

Cu trecerea anilor, magaziile si pivniţele de aprovizionare ale cetăţii au

devenit celule in care erau aruncaţi ţăranii iobagi răzvrătiţi.

Azi, schelele înconjoară bătrânele ziduri pentru a reda aspectul măreţ

de odinioară si se fac mari lucrări de amenajare a cetăţii ca muzeu.

Turnul Alb

Este situat pe Dealul Straja (Warte), la 59 m depărtare de zidurile

cetăţii, in zona Bastionului Graft, cu care aparitorii puteau stabili legătura

printr-un pod mobil. Turnul, in forma de potcoava, cu diametrul de 19 m si

înălţimea de 14 m, datează din 1494. Turnul avea cinci etaje interioare si tot

atâtea guri de foc. El poate fi văzut si astăzi, de pe şoseaua ce urca spre

Poiana Braşov.

Turnul Negru

47

A fost construit in 1494, pe Dealul Straja, in dreptul Bastionului

Fierarilor. Turnul este aşezat pe o stanca si ocupa o suprafaţa de 50 mp. Iniţial

avea o înălţime de 11 m, dispunea de trei galerii etajate cu trei rânduri de guri

pentru atac si de un sistem de legătura cu cetatea. Turnul Negru, ca si Turnul

Alb, a fost construit pentru a împiedica instalarea inamicului pe Dealul Straja

de unde acesta ar fi putut ataca cu mai multa uşurinţă cetatea.

Bastionul Fierarilor

Se afla in nordul vechii cetăţi. Atestat documentar la 1529, bastionul a

fost conceput in forma de pentagon. Dispunea de o poarta prevăzuta cu

posibilităţi de apărare, de trei galerii interioare etajate, de mijloace de lupta.

Intre 1668 si 1709, aici au fost executate importante lucrări de reparaţii. Din

structura sa iniţiala, s-a mai păstrat puţin. Clădirea adăposteşte in prezent

Arhivele statului, filiala Braşov.

48

Bastionul Ţesătorilor

Cel mai bine păstrat dintre toate, e considerat de către specialişti ca o

construcţie unica de acest gen in tara noastră. Bastionul este situat la poalele

Tâmpei, in coltul sud vestic al fostei cetăţi a Braşovului. Construcţia, de

forma hexagonala, cu laturi inegale, are o suprafaţa de 1616 mp. Zidurile sale

au o grosime de 3 m la baza si 1,5 m in partea superioara. Doua turnuleţe

reprezentau punctele de observaţie din care erau urmărite manevrele

inamicului. In interiorul zidurilor se afla galerii etajate cu trei si patru nivele

pentru aparitori. Bastionul Tasatorilor a fost construit in doua etape: 1421 -

1436 si 1570 - 1573. Actualul monument a fost refăcut in 1750 si restaurat in

1910. Importante lucrări de restaurare au fost făcute si in 1950 - 1951. Intr-o

clădire din apropiere, datând din anul 1800, s-a deschis in 1950 muzeul

"Cetatea Braşovului si fortificaţiile din Tara Bârsei".

 

Biserica cu Hramul Sf. Nicolae din Moeciu de Jos

Situată la cca. 200 m de şoseaua principală; construită în anul 1761,

avându-i ctitori pe Neagoe Zet, părintele Oprea şi părintele Mihai Popa.

Edificiul a fost construit în formă de cruce, cu amvon, naos cu două nave

laterale şi absida altarului. Biserica este zidită din piatră şi cărămidă, cu liant

de var şi nisip; deasupra amvonului se înalţă turnul cel mare, de formă

49

piramidală, cu o cruce poleită, înaltă de 2,65m. Spre centrul edificiului este

amplasat un turn octogonal de dimensiuni mai mici. Acoperişul este cu

învelitoare de ţiglă. Pictura interioară este realizată în tehnica frescei.

Biserica cu Hramul Adormirii Maicii Domnului din Moeciu de Sus

Situată pe un platou, la cca. 200m de drum. A fost construită la anul

1834, pe locul unei biserici de lemn din sec. XVIII. Construcţie în formă de

navă de zidărie de piatră şi de cărămidă, având în plan pridvor, pronaos, naos,

altar, precum şi un podiş pentru cor. Tavanul edificiului este boltit, acoperişul

are învelitoare de ţiglă şi două turle situate deasupra pridvorului şi naosului.

Clopotniţa este în faţa pridvorului. Biserica este pictată atât în interior cât şi în

exterior, în anul 1956, de pictorul Toma Condrea.

Biserica cu Hramul Adormirea Maicii Domnului

Situată pe un tăpşan al Văii Moeciu, la cca. 200 m de şoseaua

principală. Este cel mai valoros monument de arhitectură religioasă din Bran.

Edificiul este în formă de cruce, având la pronaos două abside laterale iar o a

treia o formează altarul. Biserica este ridicată pe o temelie de piatră, având

pereţi de piatră, având pereţi de piatră şi cărămidă. În faţă are un pridvor, apoi

pronaosul, naosul, cu cele două abside laterale şi altarul. Construită la

sfârşitul sec. XVIII, biserica a fost pictată în tehnica frescei, interiorul şi

exteriorul, de către Nicolae Vartolomei din satul Şimon, şi sfinţită la 1813.

Biserica cu Hramul Sf. Ioan Botezătorul

Situată pe un platou înalt şi neted, lângă drumul principal. Monumentul

a fost ridicat în anul 1793, în timpul preotului Stan Tipei, ctitor fiind Ioan

Moşoiu. Construcţia este în formă de navă, fiind compusă din pridvor,

pronaos, naos, şi altar de formă semicilindrică. Temelia este din piatră iar

zidurile din cărămidă.

Manastirea Curtea de Argeş

50

Mănăstirea - Curtea de Argeş (la 150 km de Bucureşti si la 38 km nord-

vest de Piteşti), o adevărată bijuterie arheologica, înălţată Pe Argeş în jos, pe

un mal frumos", reprezintă cel mai interesant monument pe care l-a lăsat

veacul XVI în tara Românească, renumit în toata România si în străinătate.

Este o ctitorie a lui Neagoe Basarab (1517) care surprinde prin bogăţia, fastul,

ciudăţenia si strălucirile ei. În apropiere se afla Fântâna Meşterului Manole,

pe locul unde se zice ca ar fi căzut cel care a construit mănăstirea, Meşterul

Manole.

Frumoasa balada populara specifica jertfa construcţiei făcută de către

meşterul Manole care a zidit pe propria soţie în pereţii bisericii. Legenda are

la baza o veche credinţa conform căreia orice opera valoroasa cere un

sacrificiu;     

Mănăstirea Negru Vodă

Zidita după tradiţie de Radu Negru Voievod (1215), rezidita de

întemeietorul statului independent al Tarii Româneşti, Basarab Voievod si

51

terminata de fiul sau, Nicolae Alexandru Basarab. Aici se afla înmormântat

alături de Radu Negru, Basarab I si Nicolae Alexandru Basarab. Prezintă

elemente arhitecturale originale: turnul de la poarta, uşa bisericii, casa

domneasca, paraclisul.

Biserica Sf. Nicolae din Scheii Braşovului

Activitatea religioasa din Schei este des menţionata, începând cu anul

1477. Începutul istoriei bisericii de piatra din Schei este destul de confuz.

Lucrările ar fi început pe la 1495, la iniţiativa viitorului domn muntean,

Neagoe Basarab si s-au finalizat pe la 1738. Primul lăcaş era de dimensiuni

modeste. La înfrumuseţarea si mărirea bisericii au contribuit pe parcursul

timpului, mai mulţi voievozi. Astfel, bisericii i s-au adăugat o absida si un

pridvor spaţios, iar pereţii au fost împodobiţi cu picturi murale si paraclisul cu

icoane.

Biserica Neagra

Aceasta îşi trage numele de la zidurile afumate din urma unui puternic

incendiu, care a cuprins-o in 1689. Înainte de acesta, se numea Biserica Sf.

Fecioare Maria A fost construita pe la sfârşitul secolului al XIV-lea (1383-

1477) pe locul unui edificiu mai vechi, datând din secolul al XII-lea. Biserica

se compune dintr-un cor de mari proporţii si trei nave. La exterior are cinci

portaluri. Deasupra portalului răsăritean, se afla o fresca realizata in stil gotic,

dar care trădează influentele Renaşterii din nordul Italiei. In aceasta

compoziţie a fost identificata stema lui Matei Corvin, fapt care i-a ajutat pe

specialişti s-o dateze: 1477. Biserica Neagra este cea mai mare construcţie in

stil gotic din tara si este reprezentativa pentru faza finala a goticului din

aceasta regiune a tarii.

52

Biserica evanghelica Sf. Bartolomeu

Este cel mai vechi monument de arhitectura al orasului Brasov, a carui

constructie a inceput pe la 1223. Realizata simplu, fara ornamentatii, biserica

urmeaza planul unei bazilici romane. Elementelor stilului romanic i s-au

adaugat, mai tarziu, elemente de stil gotic, observate la ferestre si portaluri.

De asemenea, intr-una din capele, se pot observa resturi de pictura datand din

perioada de dinaintea Reformei.

3.3.3 Elemente de arhitectură si vestimentaţie populara

Complexul de industrii populare aparţinând lui Nicolae Blaj, alcătuit

din piuă pentru postav, vâltoare, darac de lână, acţionate hidraulic printr-o

roată verticală, completate, în a doua jumătate a secolului XX, cu instalaţii

acţionate electric pentru torsul lânii.

„La Cetate” situată arheologic pe interfluviul Drumul carului, unde au

fost descoperite alături de vestigii din epoca neolitică, ceramică dacică

modelată cu mâna, precum şi numeroase obiecte din perioada stăpânirii

romane(ceramică, monede, bijuterii, vas de libaţii etc.).

Portul popular din zona Branului, deşi înrudit cu cele din zonele

învecinate (Tara Bârsei, respectiv Muscel si Dâmboviţa) are multe trăsături

specifice (explicabile atât prin asimilarea si prelucrarea in forme locale a

tradiţiilor transilvănene, cât si prin natura ocupaţiilor). Din piesele costumului

femeiesc se remarca: fota larga cu pulpane in vărgi, încreţita la spate, iile

cusute (sau alese) cu lâna si bumbac in tonuri de roşu si negru cu fire aurii si

argintii, ştergarul de cap din bumbac sau borangic, laibărul de catifea neagra.

53

Costumul bărbătesc, mai simplu este compus din cămaşa larga din

pânza de in sau bumbac, cioareci si leibărici lucrate din zeghii, - pieptar,

cojocel, căciula si gluga (toate definind un autentic port păstoresc, foarte bine

păstrat in toata zona).

Alte manifestări ale creaţiei populare deosebit de pitoreşti si sugestive,

cu o deosebita încărcătura morala si susţinute cu un simt artistic demn de

invidiat sunt ceramica si olăritul, cojocăritul, încondeiatul ouălor,"nedeia de la

Fundata" (in prima duminica a lunii iulie), "răvăşitul oilor" sau "împărţitul

munţilor".

Toate constituie extraordinare elemente de atracţie turistica, premisa

organizării unor forme specifice de turism, cu mare priza mai ales la cei care

iubesc si caută autenticul.

Sărbători populare tradiţionale

Nedeia Munţilor - 20 iulie (Sf. Ilie) - se organizează în muntele Sântila

din apropierea satului Fundată. Era momentul în care, potrivit rânduielilor

pastorale, ciobanii care asigurau paza turmelor, prelucrarea laptelui la stânele

din munţii Branului, Dâboviţei şi Muscelului, aveau dreptul să coboare la

locul unde se ţinea „Nedeia”. Aici se întâlneau cu locatarii satelor din

împrejurimi în cadrul unei petreceri cu lăutari veniţi din Muscel.

Răvăşitul oilor. Are loc în prima duminică în luna octombrie şi

marchează încheierea unui ciclu pastoral – „văratul”.

Animalele, în turme coboară de la stânele din munţi iar ciobanii le dau

în primire proprietarilor, dând „socoteală” de cele „prăpădite” (pierdute sau

mâncate de animale sălbatice). Evenimentul, denumit „răvăşitul oilor” este un

prilej de sărbătoare atât pentru localnici cât şi pentru sătenii din zonele

apropiate Branului.

Obiceiuri populare tradiţionale:

Obiceiuri de peste an

Colindatul de Crăciun

54

Uratul de Anul Nou - Pluguşorul şi sorcova

Sânzienele (24 iunie), culesul plantelor de leac

„Focul lui Sumedru” (26 octombrie). În seara premergătoare zilei

de Sf. Dumitru, copii se strâng în cete şi aprind crengile uscate şi rugii de la

cartofii strânşi cu câteva zile mai înainte si rostesc chemarea „Hai la focul lui

Sumedru, cu mere cu pere, cu nuci ca sunt mai dulci !”Gospodarii (in special

mamele copiilor) vin cu daruri pentru copii. Ceremonialul se încheie printr-un

ritual care semnifica purificarea cu ajutorul focului: copiii sar peste foc de mai

multe ori, apoi i-au cate un tăciune in mana cu care se îndreaptă spre gradina

din gospodăria fiecăruia, in nădejdea ca pomii si legumele vor fi ferite de

„gânganii”.

Principalele Targuri si Sarbatori din zona Bran:

-MARTIE: Obiceiuri Legate De Sarbatoarea De Paste ("Hora De Paste")

-MARTIE: Plecarea Oilor La Munte

-25 APRILIE: Masurarea Laptelui, Alegerea Celui Mai Bun Crescator De

Animale

-24 IUNIE: Olimpiada De Vara – Sirnea

-25-26 IULIE: Targul De Vara Moeciu

-09 AUGUST: Sfantul Pantelimon

-25 OCTOMBRIE: Focul De Sumedru

-08 NOIEMBRIE: Targul De Sfintii Arhangheli - Mihail Si Gavril

- 31 DECEMBRIE - 01 IANUARIE: Revelionul Traditional

55

CAPITOLUL 4: PLANIFICAREA ACTIVITATII

TURISTICE SI AGROTURISTICE – STUDIU DE CAZ

AGENTIA PANTRAVEL SI PENSIUNEA „LILIANA”

4.1 Prezentarea pensiunii

Constructia este amplasată într-un loc frumos, situat pe culmea unul

deal, care îţi creează impresia că te afli mai aproape de natură, mai precis în

mijlocul acesteia. Într-o parte sunt Bucegi iar de cealaltă parte se află munţii

Piatra Craiului.

O construcţie de dată recentă (2001), cu dotări ce conferă un grad de

confort deosebit.

Pensiunea este foarte aproape de şosea, dar este şi retrasă în acelaşi

timp prin accesul pe un drum în pantă. Prin faţa acesteia trece drumul spre

inima comunei Moeciu.

Aceasta este decorată cu obiecte populare, cu ceramică autentică din

Zona Branului, cou covoare ţesute din lână şi cu ţesături populare, dar nu

lipsesc goblenurile făcute de însăşi doamna Liliana, proprietara pensiunii.

Terasa, susurul râului ce se aude în vale, panorama munţilor – totul te

îmbie în a prelungi sejurul.

Livada şi locul de joacă pentru copii întregesc în mod plăcut oferta

pensiunii.

56

Preparatele locale pregătite cu mult gust, dar mai ales disponibilitatea ţi

zâmbetul gazdelor este tot ceea ce îşi poate dori un turist pe timpul

vacanţelor.

Locuri de cazare: 16

Acces auto: la cca. 2,5 km de Primăria Moeciu, pe valea Moeciului, pe

partea dreaptă a drumului. Se urcă cca. 50m pe un drum de ţară.

Facilităţi:

curte mare, cu loc de parcare

livadă, fermă proprie: vaci, găini

încălzire centrală

se poate închiria şi fără masă / bucătărie complet echipată

transfer de la gara Braşov

animale de companie acceptate.

„Pensiunea Liliana”Tabelul 4.1

Structura pensiunii

57

Activităţi:

4.2 Programul activitatii turistice

Etapa 1 Vizitarea împrejurimilor

Plecarea din Bucureşti este planificata la ora 11.00, excursia fiind

organizata de agenţia de turism Pantravel, agenţie recunoscuta prin

profesionalism si promptitudine mai ales ca aceasta agenţie colaborează cu

agenţii din străinătate.

Am ajuns la pensiunea Liliana la ora anunţată, ora 15.00, încântaţi de

atmosfera calda si familiala si de locul in care este amplasata pensiunea.

Autenticitatea pensiunii agroturistice este determinata si de prezenta

animalelor domestice: vaci, oi, cai.

După ce turistii s-au cazat dorinţa acestora de a vedea Castelul Bran

este foarte mare. Astfel prima zi debutează cu vizita la Castel iar apoi cu

vizitarea împrejurimilor si a principalelor obiective turistice aflate in imediata

CASA TRADITIONALAParter 2 camere decomandate: C1(1DB+

1EXT), C2(1DB), baie comuna, sufragerie mare (25 mp), fiecare cameră cu TV

Etaj 6 camere decomandate: C1(1DB), C2(1DB) cu baie proprie, C3(1DB), C4(2SB), C5(1DB), C6(1DB)-2 bai comune moderne, si WC de serviciu

Total camere 8Total locuri 20 Nota: SB = pat de o persoana

DB = pat dublu (matrimonial) EXT = canapea extensibilă

- gratar afara- cules fructe- descoperitul activitatilor la ferma (cosit fan, mulsul vacilor)- drumetii pe valea Moieciului sau in Muntii Bucegi si Piatra Craiului- vizite la obiective turistice: castel Bran, cetatea Rasnovului etc.- activităţi sportive: tenis de masa; fotbal

58

vecinătate: Valea Moeciului cu Chişetoarea (regionalism - denumirea acestuia

fiind determinate de modul in care apa iese din pământ si se scurge

învolburata pe creasta muntelui); Biserica cu Hramul Adormirii Maicii

Domnului, monument istoric datând de la sfârşitul sec. XVII; Biserica cu

Hramul SF. Nicolae; Complexul de industrii populare etc.

Etapa 2: Moeciu – Braşov - Poiana Braşov – Râşnov

Servirea micului dejun este destul de matinala deoarece programul

turistic este destul de riguros întocmit, ora stabilita fiind 8.00.

Ca prim obiectiv pe agenda zilei este oraşul Braşov recunoscut ca unul

dintre cele mai frumoase oraşe turistice din tara.

Drumul spre Braşov este presărat cu noutăţi si elemente de

autenticitate, ghidul introducând turiştii in atmosfera medievala a Braşovului.

Obiectivele prioritare in Braşov: Biserica Neagra, Bastionul

Ţesătorilor, Poarta Schei etc.

Nu putem părăsi Braşovul fără sa mergem in Poiana Braşov, iar pentru

a putea fi in concordanta cu autenticitatea zonei si pentru a putea respira aer

proaspăt turiştii refuza categoric sa servească masa intr-unul din restaurantele

de lux ale Poienii in favoarea unui picnic romanesc.

Deşi oarecum reticenţi la început turiştii aleg ca mijloc de transport

telecabina.

Pentru a păstra tradiţia zilei (atmosfera medievala a Braşovului) la ora

17.30 conform programului se vizitează cetatea Râşnovului.

Cina se serveşte la complexul turistic Cheile Grădistei cu meniu

tradiţional romanesc.

Etapa 3 Moeciu - Pârâul Rece – Predeal – Buşteni – Sinaia – Râşnov -

Moeciu

Obiectul celei dea treia zi, mai îndepărtat decât cele din zilele

precedente, este Valea Prahovei, recunoscuta ca zona turistica deosebita cu

59

maiestosul Castel Peleş recunoscut prin originalitate si frumuseţe in întreaga

Europa.

Nu se putea părăsii zona fără a urca in Bucegi pentru a vedea celebrele

monumente ale naturii, formate datorita eroziunilor rocilor: Babele si Sfinxul.

Etapa 4 Moeciu- Câmpulung – Piteşti - Bucureşti.

In ultima zi obiectivele sunt alese in aşa fel încât itinerarul stabilit sa nu

fie compromis; astfel acestea sunt chiar in drumul lor: Statuile lui Everac,

Peştera Dâmbovicioarei si Cheile acesteia, Muzeul Mateiaş, si Mănăstirea

Negru Vodă

4.2.1 Desfăşurarea programului pe zile şi ore

1)Agenţia de turism Pantravel, Bucureşti, str.Iuliu Maniu nr.69

2)Grup de turişti străini,20 persoane,vârsta cuprinsa intre 20-30

3)Bucureşti – Bran – Moeciu - Bucureşti

4)Perioada:01-06 august

5)Servicii asigurate - transport cu autocarul

- cazare la pensiune

- masă in restaurant

Program turistic

Ziua I

Ora 11.00 – plecarea din Bucureşti

Ora 15.00 - se ajunge la locul de destinaţie „Zona Bran”

Ora 15.30 – cazare la pensiunea Liliana

Ora 16.00 – vizitarea împrejurimilor

Ora 20.00 – servirea cinei la pensiunea Liliana

Ora 21.00 – program liber.

Ziua 2

Ora 8.00 – mic dejun la pensiunea Liliana

60

Ora 8.30 – plecarea spre Braşov

Ora9.15– vizitarea obiectivelor turistice din Braşov

Ora 12.30 – plecarea spre Poiana Braşov

Ora 14.00 – servirea dejunului în Poiana Braşov, urcare/coborâre cu

telecabina din masivul Postăvarul.

Ora 17.00 – Plecarea spre Râşnov

Ora 17.30 – vizitarea Cetăţii Râşnov

Ora 19.00 – servirea cinei la restaurantul”Cheile Grădiştei”

Ora 20.30 – întoarcerea la pensiunea Liliana

Ziua 3

Ora 7.00 – servirea micului dejun

Ora 7.30 – plecarea spre Sinaia

Ora 9.00 – vizitarea Mănăstirii Sinaia

Ora 11.00 Plecarea spre Buşteni

Ora 11.30 urcare/coborâre cu telecabina pe Valea Jepilor la Babele şi

Sfinxul.

Ora 14.00 servirea dejunului (picnic)

Ora 16.00 coborârea la Buşteni, plecarea spre Bran.

Ora 19.30 cina la pensiunea Liliana

Ora 20.30 foc de tabără

Ziua 4

Ora 8.00 – mic dejun

Ora 9.00 - plecarea spre Bucureşti

Ora 10.15 –popas la Statuile lui Everac

Ora 11.00-vizitarea cheilor si peştera Dâmbovicioarei

Ora 13.00- popas la Campulung cu vizitarea Mănăstirii Nămăiesti, Muzeul

Mateias, Manastirea Negru Voda.

Ora16.00- Plecarea spre Bucureşti

Ora 18.00- Sosire la Bucureşti.

61

4.3 Analiza cheltuielilor

1.Cazare: - 3 nopţi la pensiunea „Liliana”.......60 lei/pers.

TOTAL CAZARE 180 x 20 = 3600 lei

2.Alimentatie:

prima zi: cina la pensiunea „Liliana” – 25/pers.

total prima zi: 25 lei x 20 pers. = 500 lei

a doua zi: micul dejun la pensiunea „Liliana”-15 lei

dejun (pachete) - 10 lei /pers.

cina la pensiunea „Liliana”-25lei

total ziua a doua: 50 lei x 20 pers.= 1000 lei

a treia zi: micul dejun ”Liliana”- 15 lei

dejun (pachete) – 10 lei /pers.

cina la restaurant - 45 lei /pers.

total ziua a treia: 70 x 20 = 1400 lei

a patra zi: micul dejun la pensiunea „Liliana” – 15 lei /pers.

total ziua a patra: 15 x 20 = 300 lei

TOTAL ALIMENTATIE: 500 lei + 1000 lei + 1400 lei + 300 lei

= 3200 lei

3.Transport:

- prima zi :208 km

- a doua zi 80 km

- a treia zi 175 km

- a patra zi 220 km

TOTAL TRANSPORT: = 683 x 15 lei = 1024,5 lei

4.Cheltuieli cu personalul (ghid, sofer)

diurna 2 x 45 = 90 lei

cazare 2 x 30 lei = 60 lei

alimentaţie 2 x 40 lei = 80 lei

62

TOTAL CHELTUIELI CU PERSONALUL: 140 lei

5.Total cheltuieli directe: 3600 lei + 3200 lei + 1024,5 lei + 140 lei =

7964,5 lei

6.Alte cheltuieli:

- COMISION (10%) 796,45 lei

- ASIGURARE (3%) 238,935 lei

- T.V.A (19%) 1513,255 lei

TOTAL ALTE CHELTUIELI: 2593,64 lei

TOTAL PRET/EXCURSIE : 7964,5 + 2593,64 = 10558,14 lei

TOTAL PRET/TURIST :10558,14 : 20 = 527,907 lei/pers.

= aproximativ 530 lei/pers.

CONCLUZII

1. Serviciul turistic trebuie să fie uniform, să se adreseze unui segment de

piaţă precis şi să fie prestat pe toată durata corespunzătoare. Calitatea bună

este aceea care, într-o situaţie dată (inclusiv de tarif), satisface clientul.

2. In domeniul serviciilor, calitatea poate fi corelată cu personalitatea (relaţie

directă cu clientul), legată de personalizarea serviciilor. Pentru atingerea

calităţii sunt importante deci, pe langă procesul propriu-zis, comportamentul

în relaţia cu beneficiarul, cât şi judecata, şi aprecierea profesională. Aceste

aspecte constituie un veritabil „triunghi al calităţii”.

3. Esenţa planificării in turism poate fi sintetizată sub forma a patru principii

majore: contribuţia la realizarea scopurilor şi obiectivelor unei firme turistice;

prioritatea obiectivelor de plan; importanţa planului pentru ansamblul firmei

şi eficienţa lui.

4.Zona turistica Bran este o zonă reprezentativă pentru economia premontană

şi montană din ţara noastră, localitatea fiind situată la 200 km de Bucureşti şi

25 km de Braşov, pe Drumul Naţional 73 Braşov – Câmpulung.

63

5. În zona Bran sunt concentrate peste 350 de pensiuni care pun la dispoziţia

celor interesaţi 3 000 de locuri de cazare, clasificarea fiind realizata în funcţie

de gradul de confort, zonă, peisaj. Potrivit criteriilor aprobate de Autoritatea

Nationala de Turism, amplasarea pensiunii şi confortul interior, mobilierul de

calitate, exteriorul îngrijit şi faţada respectând trăsăturile arhitecturii locale

sunt principalele criterii de acordare a margaretelor.

6. Dintre obiectivele turistice naturale ale zonei amintim: Parcul Naţional

Piatra Craiului, cheile Moeciului, cheile si peştera Dâmbovicioarei, peştera cu

Lilieci, peştera Ialomicioara etc.

7. Dintre obiectivele turistice cultural-istorice si religioase mentionam:

Castelul Bran, Muzeele castelului Bran, Capela "Inima Reginei Maria",

Cetatea Râşnov, Cetatea Fagaras, Turnul Alb, Turnul Negru, Bastionul

Fierarilor, Bastionul Tesatorilor, Biserica cu Hramul Sf. Nicolae din Moeciu

de Jos, Biserica cu Hramul Adormirii Maicii Domnului din Moeciu de Sus

etc.

8. Pensiunea Liliana este o construcţie de dată recentă (2001), cu dotări ce

conferă un grad de confort deosebit. Pensiunea este foarte aproape de şosea,

dar este şi retrasă în acelaşi timp prin accesul pe un drum în pantă. Este

decorată cu obiecte populare, cu ceramică autentică din Zona Branului, cu

covoare ţesute din lână şi cu ţesături populare.

9. Traseele turistice propuse au fost: Moeciu – Braşov - Poiana Braşov –

Râşnov si Moeciu - Pârâul Rece – Predeal – Buşteni – Sinaia – Râşnov –

Moeciu.

10. Conform planificarii costurile totale pentru o vacanta de 4-5 zile in zona

Bran – Moeciu se ridica la suma de 530 lei pe turist; costurile includ cazarea,

masa si transportul.

64

65

BIBLIOGRAFIE

1. Buianu Vergina – Agroturism, Ed. Cermaprint, Bucuresti, 2005

2. Cosmescu I. - Turismul, Ed.Economică, Bucureşti, 2005

3. Cucu V. - România, cartea de vizită a oraşelor, Editura pentru turism,

Bucureşti, 1993

4. Iancu M. - Geografia fizică a Romaniei, Universitatea Bucureşti, 1991

5. Mihăilescu V. - Geografia fizică a României, Editura Ştiinţifică,

Bucureşti, 1993

6. Neamu Gh. şi colab. - Harta topoclimatică a României, în Studii şi

cercetări de geologie, geofizică şi geografie, vol. XVII nr.2/2000.

7. Pascu Şt. - Istoria medie a României, E.D.P., Bucureşti, 1997.

8. Pop E. şi colab. – Monumente ale naturii în Romania, Editura

Meridiane, Bucureşti, 1995.

9. Prahoveanu I. - Platforma Bran – Ghid Turistic, Editura Design,

Bucuresti, 2004

10.Ordonanţa Guvernului nr.58/1998 - privind organizarea şi desfăşurarea

activităţii de turism în România

11.Legea nr.775/2001 - pentru aprobarea Ordonanţei de Guvern

nr.58/1998

12.HG nr.33/2000 - privind aprobarea metodologiei de înscriere, atestare

şi a criteriilor de evidenţiere a patrimoniului turistic

13.HG nr.1328/2001 - privind clasificarea structurilor de primire turistice

14.Ordinul MT nr.510/2002 - pentru aprobarea Normelor metodologice

privind clasificarea structurilor de primire turistice

66

ANEXA NR.1: Elemente de prezentare ale Pensiunii “Liliana”

67

68

Anexa nr.2 : HARTI ALE ZONEI BRAN - MOECIU

70