Proiect de Diploma - Analist Programator

Ministerul Educatiei si Cercetarii Scoala Postliceala “Cronos”

Proiect de Diploma

Profesori Coordonatori : Absolvent :Rosu Ramona xxxxxxxxxxxxBiro Lucian Analist Programator

BUCURESTI2006

Proiect de diploma

Cuprins

CAPITOLUL .I. : Istoric al Limbajului HTML..........................................................3

1.1 Istoric al Limbajului HTML.....................................................................................31.1.1 SGML si HTML....................................................................................................41.1.2 World Wide Web Consortium..........................................................................4

CAPITOLUL .II. : Primii pasi.................................................................................7

2.1 Taguri de baza...........................................................................................................72.2 Titlul unei pagini.......................................................................................................82.3 Blocuri preformatate.................................................................................................92.4 Culoarea de fond.......................................................................................................92.5 Culoarea textului.....................................................................................................102.6 Etichete...................................................................................................................112.7 Stiluri pentru blocurile de text................................................................................122.8 Stiluri fizice si logice..............................................................................................14

CAPITOLUL .III. : Fonturi...................................................................................16

3.1 Culori......................................................................................................................163.2 Culoarea fontului....................................................................................................163.3 Familia fontului.......................................................................................................173.4 Marimea fontului....................................................................................................183.5 Grosimea unui font.................................................................................................19

CAPITOLUL .IV. : Blocuri de text......................................................................20

4.1 Indentarea unui bloc................................................................................................204.2 Blocul preformatat..................................................................................................204.3 Blocuri paragraph....................................................................................................224.4 Blocuri de titlu........................................................................................................23

4.4.1 Blocuri <div>........................................................................................................244.5 Linii orizontale........................................................................................................25

CAPITOLUL .V. : Imagini....................................................................................26

5.1 Chenarul si dimensionarea unei imagini.................................................................265.1.1 Alinierea unei imagini......................................................................................275.1.2 Imagini pentru fondul unei pagini....................................................................285.1.3 Imagini folosite ca legaturi..............................................................................28

CAPITOLUL .VI. : Tabele....................................................................................30

6.1 Inserarea Tabelelor..................................................................................................306.2 Chenarul unui tabel.................................................................................................316.3 Alinierea tabelului...................................................................................................32

1

Proiect de diploma

6.4 Definirea culorilor de fond pentru un tabel.............................................................346.5 Dimensionarea celulei unui tabel............................................................................356.6 Dimensionarea unui tabel.......................................................................................376.7 Titlul unui tabel.......................................................................................................386.8 Cap de tabel.............................................................................................................396.9 Alinierea continutului unei celule...........................................................................406.10 Tabele de forme oarecare......................................................................................416.11 Celule vide ale unui tabel......................................................................................426.12 Atribute Internet Explorer pentru tabele...............................................................436.13 Grupuri de coloane................................................................................................446.14 Atributele “frame” si “rules”................................................................................46

CAPITOLUL .VII. : Sintaxa CSS.........................................................................48

7.1 Stiluri dedicate........................................................................................................487.2 Clase de stiluri.........................................................................................................497.3 Stiluri “identificate”................................................................................................507.4 Stiluri in-line...........................................................................................................507.5 Stiluri definite in fisiere externe.............................................................................51

CAPITOLUL .VIII..................................................................................................52

8.1 Scriptul Paginii Web “Walking through Moldavia”..............................................52Bibliografie............................................................................................................91

2

Proiect de diploma

CAPITOLUL .I. : Istoric al Limbajului HTML

1.1 Istoric al Limbajului HTML

Unul din primele elemente fundamentale ale WWW ( World Wide Web) este

HTML ( Hypertext Markup Language ), care descrie formatul primar in care

documentele sunt distribuite si vazute pe Web. Multe din trasaturile lui, cum ar fi

independenta fata de platforma,structurarea formatarii si legaturile hypertext,fac

din ele un foarte bun format pentru documentele Internet si Web.

Primele specificatii de baza ale Web-ului au fost HTML, HTTP si URL.

HTML a fost dezvoltat initial de Tim Berners-Lee la CERN in 1989. HTML a fost

vazut ca o posibilitate pentru fizicienii care utilizeaza computere diferite si

schimba intre ei informatie utilizand Internetul. Erau prin urmare necesare cateva

trasaturi : Independenta de platforma, posibilitati hypertext si structurarea

documentelor. Independenta de platforma inseamna ca un document poate fi

afisat in mod asemanator de computere diferite ( deci cu fonte, grafica si culori

diferite ), lucru vital pentru o audienta atat de variata.

Hipertext inseamna ca orice cuvant, fraza, imagine sau alt element al

documentului vazut de un utilizator ( client ) poate face referinta la un alt

document, ceea ce usureaza mult navigarea intre multiple documente sau chiar in

interiorul aceluiasi document. Structurarea riguroasa a documentelor permite

convertirea acestora dintr-un format in altul, precum si interogarea unor baze de

date formate din aceste documente.

3

Proiect de diploma

1.1.1 SGML si HTML

Tim Berners-Lee a utilizat ca model a utilizat ca model SGML ( Standard

Generalized Markup Language ), un standard international in plina dezvoltare.

SGML avea avantajul unei structurari avansate si al independentei de platforma

dar proiecterea lui a avut in vedere mai mult structura semantica a documentului

decat modul de formatare. Flexibil, SGML putea fi descris ca o specificare pentru

descrierea altor formate. Utilizatorii puteau creea noi formate ( DTD, Document

Type Definitions ) care puteau fi intelese de orice produs soft SGML pur si simplu

prin citirea mai intai a definitiilor noilor formate.

HTML este pur si simplu un DTD, deci o aplicatie a SGML. In primii ani de

evolutie HTML a crescut lent, in principal pentru ca ii lipseauposobilitatile de a

descrie publicatii electronice profesionale; limbajul permitea oarece control

asupra fontelor dar nu permitea inserarea graficii. In 1933, NCSA a imbogatit

limbajul pentru a permite inserarea graficii si au construit primul navigator grafic,

Mosaic. Au urmat apoi contributii ad hoc ale diverselor firme care au adus

adaugiri limbajului HTML (adaugiri si nu imbogatiri pentru ca unele taguri nu erau

in conformitate cu principiile generale ale SGML ) astfel incat, prin 1994 limbajul

parea scapat de sub control. Urmarea a fost ca la prima conferinta WWW din

Geneva ( Elvetia ) s-a construit un grup ( HTML Working Group ) a carui prima

misiune a fost formalizarea HTML intr-un DTD al SGML, lucru care s-a concretizat

in HTML Level 2 ( sau HTML 2.0; Nivelul 1, deci HTML 1.0, a fost proiectat de

Tim Berners-Lee ). Importanta actiunii acestui grup consta in faptul ca, odata

standardizat, limbajul poate fi apoi extins intr-un mod mai controlat la alte nivele.

1.1.2 World Wide Web Consortium

Standardul official HTML este World Wide Web Consortium (W3C), care este

afiliat la Internet Engineering Task Force (IETF). W3C a enuntat cateva versiuni

ale specificatiei HTML, printer care si HTML 2.0, HTML 3.0, HTML 3.2, HTML

4

Proiect de diploma

4.0 si, cel mai recent, HTML 4.01. In acelasi timp, autorii de browsere, cum ar fi

Netscape si Microsoft, au dezvoltat adesea propriile “extensii” HTML in afara

procesului standard si le-au incorporate in browserele lor. In unele cazuri, cum

ar fi tagul Netscape, aceste extensii au devenit standarde adoptate de autorii de

browsere.

HTML 2.0, elaborate in iunie 1994, este standardul pe care ar trebui sa-l suporte

toate browserele curente – inclusive cele mod text. HTML 2.0 reflecta conceptia

originala a HTML ca un limbaj de marcare independent de obiectele existente

pentru asezarea lor in pagina, in loc de a specifica exact cum ar trebui sa arate

acestea.

Specificatia HTML3.0, enuntata in 1995, a incercat sa dezvolte HTML2.0 prin

adaugarea unor facilitate precum tabelele si un mai mare control asupra textului

din jurul imaginilor. Desi unele din noutatile HTML 3.0 erau deja folosite de autorii

de browsere, multe nu erau inca folosite. In unele cazuri, taguri asemanatoare

implementate de autorii de browsere au devenit mai raspandite decat tagurile

“oficiale”. Specificatia HTML 3.0 acum a expirat,deci nu mai este un standard

official.

In mai 1996, W3C a scos pe piata specificatia HTML 3.2, care era proiectata

sa reflecte si sa standardizeze practicile acceptatela scara larga. Deci, HTML 3.2

include tagurile HTML 3.0 ce erau adoptate de autorii de browsere ca Netscape si

Microsoft plus extensii HTML raspandite. In bilantul asupra HTML, W3C

recomanda ca providerii de informatii sa utilizeze specificatia HTML 3.2.

Versiunile curente ale majoritatii browserelor ar trebui sa suporte toate, sau

aproape aceste taguri.

La momentul aparitiei acestui tutorial,HTML 4.0 este larg utilizat si au fost deja

publicate specificatiile HTML 4.01.

Documente HTML sunt documente in format ASCII si prin urmare pot fi create

cu orice editor de texte. Au fost insa dezvoltate editoare specializate care permit

5

Proiect de diploma

editarea intr-un fel de WYSIWYG desi nu se poate vorbi de WYSIWYG atata

vreme cat navigatoarele afiseaza acelasi document oarecum diferit, in functie de

platforma pe care ruleaza. Evident conversiile nu pot pastra decat partial

formatarile anterioare deoarece limbajul HTML este inca incomplet.

6

Proiect de diploma

CAPITOLUL .II. : Primii pasi

2.1 Taguri de baza Orice document HTML incep cu notatia <html> si se termina cu notatia

</html>. Acestea se numesc in literaturatura de specialitate “TAG-uri”. Prin

conventie, toate informatiile HTML incep cu o paranteza unghiulara deschisa “<”

si se termina cu o paranteza unghiulara inchisa “>”.

Tag-urile intre aceste paranteze transmit comenzi catre browser pentru a afisa

pagina intr-un anumit mod. Unele blocuri prezinta delimitator de sfarsit de bloc, in

timp ce pentru alte blocuri acest delimitator este optional sau chiar interzis.

Intre cele doua marcaje <html> si </html> vom introduce doua sectiuni:

-sectiunea de antet <head>…</head> si – corpul documentului

<body>…</body>.

Blocul <body>…</body> cuprinde continutul propriu-zis al paginii HTML, adica

ceea ce va fi afisat in ferastra browser-ului.

O eticheta poate fi scrisa atat cu litere mici ,cat si cu litere mari.

Adica <HTML>=<HtmL>=<html>.Caracterele “spatiu”si “CR/LF” ce apar intre

etichete sunt ignorate de catre browser.

Exemplu de prim document HTML:

<html>

<head>

</head>

<body>

</body>

7

Proiect de diploma

</html>

2.1 Titlul unei pagini

se obtine inserand numele in sectiunea<head>…</head>

Exemplu:

<title>Aceasta este prima mea pagina de Web</title>

Exemplu:

<html>

<head>

<title>Aceasta este prima mea pagina de Web</title>

</head>

<body>

Bine ati venit in pagina mea de Web!

</body>

</html>

Continutul blocului <title>…</title> va aparea in bara de titlu a ferestrei browser-

ului. Daca acest bloc lipseste intr-o pagina HTML, atunci in bara de titlu a ferestrei

browser-ului va aparea numele fisierului.

Trecerea pe o linie noua se face la o comanda explicita, care trebuie sa apara in

pagina html. Aceasta comanda este marcajul <br> ( de la “line break”--inrerupere

de linie).

Exemplu:

<html>

<head>

8

Proiect de diploma

<title>titlul paginii</title>

</head>

<body>

Bine ati venit in <br> pagina mea de Web!

</body>

</html>

2.3 Blocuri preformatate

Penru ca browser-ul sa interpreteze correct caracterele “spatiu”, “tab” si” CR/LF”

ce apar in cadrul unui text trebuie inclus intr-un bloc <pre>…</pre>.

<html>

<head>

<title>bloc preformatat</title>

</head>

<body><pre>

Prima linie

A doua linie

A treia linie

</pre></body>

</html>

2.4 Culoarea de fond

O culoare pote fi precizata in doua moduri:

Printr-un nume de culoare. Sunt disponibile cel putin 16 numere de culori : aqua,

black, fuchsia, gray, green lime, maroon, navy, olive, purple, red, silver, teal, white

si yellow.

9

Proiect de diploma

Prin constuctia “#rrggbb” unde r (red), g(green), sau b(blue) sunt cifre

hexazecimale si pot lua valorile:0, 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, a, A, b, B, c, C, d, D, e,

E, f , F; se pot defini astfel 65536 de culori.

Culoarea unei pagini se precizeaza prin intermediul unui atribut al etichetei

<body>.

Culoarea fondului paginii Web se stabileste cu atributul bgcolor al etichetei

<body>, de exemplu : <body bgcolor=culoare>.

Urmatorul exemplu realizeaza o pagina cu fondul de culoare gri.

<html>

<head>

<title>culoare de fond</title>

</head>

<body bgcolor=gray>

O pagina Web cu fondul GRI!

</body>

</html>

2.5 Culoarea textului

Acest lucru se face prin intermediul atributului text al etichetei <body> dupa

sintaxa <body text=culoare>. In urmatorul exemplu textul are culoarea rosie.

<html>

<head>

<title>culoare textului</title>

</head>

<body text=red>

Un text de culoare rosie.

</body>

10

Proiect de diploma

</html>

2.6 Etichete

O eticheta poate avea mai multe atribute. De exemplu, o eticheta cu trei atribute

arata astfel : <eticheta atribut1 = valoare1 atribut2 = valoare2 atribut3 =

valoare3>. Urmatorul exemplu prezinta o pagina cu fondul de culoare albastra si

textul de culoare galbena.

<html>

<head>

<title>atribute multiple </title></head>

<body bgcolor=blue text=yellow>Fond de culoare albastra si text de culoare

galbena.

</body>

</html>

Textul afisat este caracterizat de urmatoarele atribute: Marime ( size ), culoare

( color ), font ( style ). Acestea sunt atribute ale etichetei <basefont>. Este o

eticheta singulara (fara delimitator de sfarsit de bloc).

<basefont size = numar color = culoare style = font>

unde :

numar – poate fi 1, 2, 3, 4, 5, 6 sau 7; ( 1 pentru fontul cel mai mic si 7 pentru

cel mai mare );

culoare - este o culoare precizata prin nume sau printr-oconstructie RGB;

font – poate fi un font generic ca “serif”, “san serif”, ”cursive”, “monospace”,

“fantasy” sau un font specific instalat pe calculatorul clientului, ca “Times New

Roman”, “Helvetica” sau “Arial”. Se accepta ca valoare si o lista de fonturi

separate prin virgule, de exemplu :

11

Proiect de diploma

“Times New Roman, serif, monospace”.

Pozitionarea continutului paginii Web fata de marginile ferestrei browserului se

poate face cu ajutorul a doua atribute ale etichetei <body>;

- leftmargin ( stabileste distanta dintre marginea stanga a ferestrei

browserului si marginea stanga a continutului paginii );

- topmargin ( stabileste distanta dintre marginea de sus a ferestrei

browserului si marginea de sus a continutului paginii );

Exemplu :

<html>

<head>

<title>Configurarea textului si stabilirea marginii</title>

</head>

<body leftmargin=”100” topmargin=”50”>

Textul are atribute implicite. <br><basefont style=”Arial” color=”blue” size=”6”>

Textul este scris cu fontul “Arial”,culoare albastru si marime 6.</body>

</html>

2.7 Stiluri pentru blocurile de text

Pentru ca un bloc de text sa apara in pagina evidentiat ( cu caractere aldine),

trebuie inclus intre delimitatorii <b>…</b> ( b vine de la “bold” = indraznet ).

Pentru ca un text sa fie scris cu caractere mai mari cu o unitate decat cele

curente acesta trebuie inclus intr-un bloc delimitat de etichetele <big>…</big>.

Pentru ca un text sa fie scris cu caractere mai mici cu o unitate decat cele

curente acesta trebuie inclus intr-un bloc delimitat de etichetele

<small>…</small>.

12

Proiect de diploma

Pentru ca un text sa fie scris cu caractere cursive acesta trebuie inclus intr-un

bloc delimitat de etichetele <i>…</i> ( i vine de la “italic” ).

Pentru a insera secvente de text aliniate ca indice (sub-script) sau ca

exponent (super-script), aceste fragmente trebuie delimitate de etichetele

<sub>…</sub>, respective <sup>…</sup>.

Pentru a insera un bloc de caractere subliniate se utilizeaza etichetele <u>…

</u> ( u vine de la “underline” ).

Pentru a insera un bloc de caractere subliniate se utilizeaza etichetele

<strike>…</strike> sau <s>…</s>.

In exemplul urmator se utilizeaza toate etichetele mentionate anterior.

<html>

<head>

<title>Stiluri pentru blocuri de text</title>

</head>

<body>

<b>Text scris cu caractere ingrosate.</b>

<br>

<big>Text cu caractere marite cu o unitate <big>mai mare<big> si mai mare<big>

si mai mare.</big></big></big></big>

<br>

<small>Textul este scris cu caractere micsorate cu o unitate <small>mai mic.

</small></small>

<br>

<i>Text scris cu caractere italice</i>

<br>

In acesta linie <sup>sus</sup> este superscript iar <sub>jos</sub> este

subscript.<br>

<strike>Aceasta linie este in intregime sectionata de o linie orizontala.</strike>

13

Proiect de diploma

<br>

In acesta linie urmatorul cuvant este <u>subliniat</u>, iar cuvantul <s>strike</s>

sectionat.

</body>

</html>

2.8 Stiluri fizice si logice

Aceste stiluri tin cont de semnificatia pe care o are blocul in cadrul imaginii

Web.

Pentru a pune in evidenta ( prin stilul cursiv ) fragmente de text se utilizeaza

etichetele :

<cite>…</cite> (“cite” inseamna citat);

<em>…</em> ( em vine de la “emphasize”= a evidentia ).

In locul lor se poate utiliza eticheta echivalenta <i>…</i>.

Urmatoarele etichete au efecte similare. Ele permit scrierea fragmentului de text

cu caractere monospatiale ( de tipul celor folosite de o masina de scris ):

<code>…</code> (“code” inseamna cod sau sursa );

<kbd>…</kbd> ( kbd vine de la “keyboard”= tastatura );

<tt>…</tt> ( tt vine de la “teletype”=teleprinter ).

Eticheta de tip bloc <blink>…</blink> delimiteaza fragmente de text clipitoare.

Aceasta eticheta functioneaza numai in browserul Netscape Communicator.

<html>

<head>

<title>Blocuri de caractere monospatiale si clipitoare </title>

14

Proiect de diploma

</head>

<body>

Aceasta linie este formata dintr-un text normal.

<br>

Codul functiei f(x,y) este : <code>Function f(x,y) {reurn x+y;}</code>

<br>

Tastati urmatoarea comanda DOS :

<kbd>copy c:\windows\* c:\temp<kbd>

<br>

<tt>Asa scrie un teleprinter</tt>

<br>

Acest cuvant clipeste <blink>Blink</blink>

</body>

</html>

15

Proiect de diploma

CAPITOLUL .III. : Fonturi

Un font este caracterizat de de urmatoarele atribute :

● culoare ( stabilita prin atributul color );

● tipul sau stilul ( stabilit prin atributul face );

● marimea ( definita prin atributul size )

● grosime ( definita prin atributul weight ).

● Toate aceste atribute apartin etichetei, care permite inserarea de

blocuri

de texte personalizate.

3.1 Culori

O culoare poate fi precizata in doua moduri:

-printr-un nume de culoare.

-printr-o constanta conform standardului de culoare RGB ( Red, Green , Blue).

O astfel de constanta se formeaza astfel : #rrggbb, unde r, g si b sunt cifre

hexazecimale.

3.2 Culoarea fontului

Pentru a scrie un fragmented text cu caractere de o anumita culoare se

incadreaza acest fragment intre delimitatorii … avand stabilit atributul color la

valoarea necesara.

16

Proiect de diploma

3.3 Familia fontului

Pentru a scrie un text intr-o pagina pot fi folosite mai multe fonturi ( stiluri de

caractere ). Exista cinci familii generice de fonturi care sunt de regula disponibile

pe toate calculatoarele utilizatorilor : serif, sans serif, cursive, monospace si

fantasy. Tipul de font necesar poate fi stability prin atributul face al etichetei. Pot fi

introduce mai multe fonturi separate prin virgula.

In acest caz browserul va utiliza primul font pe care il cunoaste.

<html>

<head>

<title>Culoarea si familia fontului</title>

</head>

<body>

Aceasta linie este scrisa cu caractere normale.

<br>

<font color=”red”>Aceasta linie este rosie.</font>

<br>Aici<font color=”green”>fiecare</font>

<font color=”blue”>cuvant</font>

<font color=”yellow”>are</font>

<font color=”cyan”>alta</font>

<font color=”#3478fa”>culoare.</font>

<br>

<font face=”monospace”>Linie scrisa cu caractere monospatiate.</font>

<br>

<font face=”arial”>Linie scrisa cu caractere arial.</font>

</body>

</html>

17

Proiect de diploma

3.4 Marimea fontului

Pentru a stabili marimea unui font se utilizeaza atributul size al etichetei.

Valorile acestui atribut pot fi :

1, 2, 3, 4, 5, 6, 7 ( 1 pentru cel mai mic font si 7 pentru cel mai mare );

+1, +2, etc. pentru a mari dimensiunea fontului cu 1, 2, etc. fata de valoarea

curenta;

-1, -2, etc. pentru a micsora dimensiunea fontului cu 1, 2, etc. fata de valoarea

curenta;

Marimea unui font poate fi stabilita exactcu ajutorul atributului point-size. Valorile

acceptate de acest atribut pot fi orice numere naturale pozitive. Numarul astfel

precizat reprezinta marimea fontului in puncte tipografice.

Acest atribut functioneaza numai cu Netscape Communicator.

<html>

<head>

<title>Marimea fontului</title>

</head>

<body>

Aceasta linie este scrisa cu caractere normale.<br>

<font size=”5”>Fonturi de marime 5.</font><br>

<basefont size=”4”>Fonturi de marime 4.</font><br>

<font size=”-3”>Fonturi de marime 1.</font><br>

<font size=”+2”>Fonturi de marime 6.</font><br>

<font point-size=”30”>Fonturi de marime 30 pt ( numai cu Netscape

Communicator ).</font><br>

<font point-size=”50”>Fonturi de marime 50 pt ( numai cu Netscape

Communcator ).</font>

</body>

</html>

18

Proiect de diploma

3.5 Grosimea unui font

Grosimea unui caracter poate fi definaita cu ajutorul atributului weight al

etichetei. Valorile posibile pentru acest atribut sunt 100, 200, 300, 400, 500, 600,

700, 800, 900 ( 100 pentru fontul cel mai subtire si 900 pentru cel mai gros ).

<html>

<head>

<title>Grosimea fontului</title>

</head>

<body>

Aceasta linie este scrisa cu caractere normale.<br>

<font weight=”100”>Fonturi cu grosime 100.</font><br>

<font weight=”500”>Fonturi cu grosime 500.</font><br>

<font weight=”900”>Fonturi cu grosime 900.</font>

</body>

</html>

19

Proiect de diploma

CAPITOLUL .IV. : Blocuri de text

Aceste etichete nu se refera la particularitatile caracterelor ce compun textul, ci

la functiile pe care le poate avea un bloc de text in cadrul paginii Web.toate

aceste etichete produc automat trecerea la un rand nou si adaugarea unui spatiu

suplimentar.

4.1 Indentarea unui bloc

Pentru ca un bloc de text sa fie indentat ( marginea din stanga a textului sa fie

deplasata la dreapta la o anumita distanta fata de marginea paginii ), acesta

trebuie inclus intre etichetele <blockquote>…</blockquote>.

<html>

<head>

<title>Indentarea unui bloc</title>

</head>

<body>

Textul ce urmeaza sa fie indentat: <blockquote> Aceste etichete nu se refera la

particularitatile caracterelor ce compun textul, ci la functiile pe care le poate avea

un bloc de text in cadrul paginii Web. Toate aceste etichete produc automat

trecerea la un rand nou si adaugarea unui spatiu suplimentar. </blockquote>

</body>

</html>

4.2 Blocul preformatat

Intr-un bloc <pre>…</pre>, semnificatia marcajelor HTML se pastreaza.

20

Proiect de diploma

Blocul <pre>…</pre> este indicat pentru a insera randuri vide ( spatiu intre

randurile succesive ).

<html>

<head>

<title>Bloc preformatat</title>

</head>

<body>

Orar: <pre>

Ora/Ziua Luni Marti Miercuri

8:00 Romana Matematica Sport

9:00 Geografie Istorie Fizica</pre>

</body>

</html>

Intr-un fisier HTML, caracterele “<” si “>” au o semnificatie speciala pentru

browser. Ele incadreaza comenzile si atributele de afisare a elementelor intr-o

pagina. Daca dorim ca un fragment de text sa contina astfel de caractere , acest

fragment trebuie incadrat de una dintre perechile de etichete :

<xmp…</xmp> ( 80 de caractere pe rand );

<listing>…</listing> ( 120 de caractere pe rand ).

Aceste marcaje interpreteaza corect caracterele “spatiu”, “eticheta” si “CR/LF”.

Textul afisat in pagina este monospatiat.

<html>

<head>

<title>xmp si listing</title>

</head>

<body>

Un fisier html standard arata astfel : <xmp> <html>

21

Proiect de diploma

<head>

<title> </title>

</head>

<body>

O pagina Web …

</body>

</html> </xmp> </body>

</html>

4.3 Blocuri paragraph

Cu ajutorul etichetei paragraf <p> este posibil trecerea la o linie noua si permite :

- inserarea unui spatiu suplimentar inainte de blocul paragraf ;

- inserarea unui spatiu suplimentar dupa blocul paragraf, daca se foloseste

delimitatorul </p> ( acesta find optional ) ;

- alinierea textului cu ajutorul atributului align, avand valorile posibile “left”,

”center” sau “right”.

<html>

<head>

<title>Blocuri paragraf</title>

</head>

<body>

Prima linie

<p> Linie generata de un paragraf ( implicit paragraful este aliniat la stanga).

<p align=”right”> Paragraf aliniat la dreapta. Paragraf aliniat la dreapta. Paragraf

aliniat la dreapta. Paragraf aliniat la dreapta. Paragraf aliniat la dreapta. Paragraf

aliniat la dreapta. Paragraf aliniat la dreapta.

22

Proiect de diploma

<p align=”center”> Paragraf aliniat in centru. Paragraf aliniat in centru. Paragraf

aliniat in centru. Paragraf aliniat in centru. Paragraf aliniat in centru. Paragraf

aliniat in centru. Paragraf aliniat in centru.

</body>

</html

4.4 Blocuri de titlu

Intr-un text titlurile ( headers ) de capitole pot fi introduce cu ajutorul etichetelor

<h1>, <2>, <h3>, <h4>, <h5>, <h6>.

Toate aceste etichete se refera la un bloc de text si trebuie insotite de o eticheta

de incheiere similara. Aceste etichete accepta atributul align pentru alinierea

titlului blocului de text la stanga ( in mod prestabilit ), in centru si la dreapta. Tag-

ul <h1> permite scrierea unui titlu cu caractere mai mari si aldine, pe cand <h6>

foloseste caracterele cele mai mici.

<html>

<head>

<title>Blocuri de titlu</title>

</head>

<body>

<h1 align=”center”>Titlu de marime 1 aliniat in centru </h1>

<h2 align=”right”>Titlu de marime 2 aliniat la dreapta. </h2>

<h4>Titlu de marime 4 aliniat la stanga (implicit) </h4>

</body>

</html>

23

Proiect de diploma

4.4.1 Blocuri <div>

Modalitatea cea mai eficienta de delimitare si de formatare a unui bloc de text

este folosirea delimitatorilor <div>…</div>. Un parametru foarte util pentru

stabilirea caracteristicilor unui bloc <div> ( diviziune ) este align ( aliniere ).

Valorile posibile ale acestui parametru sunt :

“left” ( aliniere la stanga );

“center” ( aliniere centrala );

“right” ( aliniere la dreapta ).

Un bloc <div>…</div> poate include alte subblocuri. In acest caz , alinierea

precizata de atributul align al blocului are effect asupra tuturor subblocurilor

incluse in blocul <div>;

Un bloc <div>…</div> admite atributul “nowrap” careinterzice intreruperea

randurilor de catre browser.

<html>

<head>

<title>Blocul<div></title>

</head>

<body>

Aceasta linie este o linie normala. Urmatorul bloc este aliniat la dreapta.

<div align=”right”>

O singura linie. O singura linie. O singura linie. O singura linie.<br>



</div>

<div align=”center”>

Bloc aliniat pe centru.Bloc aliniat pe centru.<br>

24

Proiect de diploma



</div>

</body></html>

4.5 Linii orizontale

Intr-o pagina Web pot fi inserate linii orizontale. Acest lucru se face cu ajutorul

etichetei <hr>. Pentru a configure o linie orizontala se utilizeaza urmatoarele

attribute ale etichetei <hr> :

25

Proiect de diploma

CAPITOLUL .V. : Imagini

Imaginile sunt stocate in fisiere cu diverse formate. Formatele acceptate de

browsere pentru fisierele imagine sunt :

GIF (Graphics Interchange Format ) cu extensia .gif;

JPEG (Joint Photographic Experts Group) cu extensia .jpeg sau .jpg;

XPM (X PixMap) cu extensia .xmp;

XBM (X BitMap) cu extensia .xbm;

BMP (BitMap) cu extensia .bmp (numai cu Internet Explorer);

TIFF (Tagged Image File Format) cu extensia .tif sau .tiff;

Cele mai raspandite formate sunt GIF( 8 biti pentru o culoare, 256 culori

posibile) si JPEG ( 24 biti pentru o culoare, 16777216 de culori posibile ).

Adresa URL a unei imagini URL ( “Uniform Resourse Locator” = identificator

unic al resursei ) este un standard folosit in identificarea unica a unei resurse in

Internet.

Pentru a insera o imagine intr-o pagina, se utilizeaza eticheta <img> (de la

“image” = imagine ).

Pentru a putea identifica imaginea care va fi inserata , se utilizeaza un atribut al

etichetei <img> si anume src ( de la “source”= sursa ).

Ex :

<img src=”w3.gif”>

5.1 Chenarul si dimensionarea unei imagini

Daca doriti sa adaugati un chenar in jurul imaginii, folositi atributul border al

etichetei <img>. Valorile acestor atribute sunt numere intregi positive. O imagine

26

Proiect de diploma

are anumite dimensiuni pe orizontala si verticala, stabilite in momentul creearii ei.

Daca nu se cere altfel, aceste dimensiuni sunt respectate in momentul afisarii ei

in pagina Web.

5.1.1 Alinierea unei imagini

Alinierea unei imagini se poate face prin intermediul atributului align care poate

lua urmatoarele valori :

“left” - aliniere la stanga; celelalte componente sunt dispuse pe partea

dreapta;

“right” - aliniere la dreapta; celelalte componente sunt dispuse pe

partea stanga;

“top” - aliniere deasupra; partea de sus a imaginii se aliniaza cu partea

de sus a textului ce precede imaginea;

“middle” - aliniere la mijloc; mijlocul imaginii se aliniaza cu linia de baza

a textului ce precede imaginea;

“bottom” – aliniere la baza; partea de jos a imaginii se aliniaza cu linia

de baza a textului.

Alinieri :

Pe verticala :

<img src=”w3.gif” align=”top”>

La mijloc: <img src=”w3.gif” align=”middle”>

Jos: <img src=”w3.gif” align=”bottom”>Text dupa imagine.

27

Proiect de diploma

5.1.2 Imagini pentru fondul unei pagini

O imagine poate fi utilizata pentru a stabili fondul unei pagini Web. In acest scop

se foloseste atributul background al etichetei< body>, avand ca valoare adresa

URL a imaginii.

Imaginea se multiplica pe orizontala si verticala pana umple intregul ecran.

<body background=”w3.gif”>

1

2

3

4

5

6

7

8

9

</body>

5.1.3 Imagini folosite ca legaturi

O legatura( link) introduce in pagina Web o zona active.

Efectuand click cu butonul mouse-ului pe aceasta zona in browser se va incarca

o alta pagina.

Pentru a utilize imaginea “umb 1.jpg” drept legatura catre pagina index.html

utilizam sintaxa:

<a href=”index-2.html”><img src=”w3.gif”></a>

28

Proiect de diploma

In mod prestabilit imaginea utilizata pe post de activa este inconjurata de un

chenar avand culoarea unei legaturi.

Daca stabilim pentru atributul border al etichetei <img> acest chenar dispare.

29

Proiect de diploma

CAPITOLUL .VI. : Tabele

6.1 Inserarea Tabelelor Tabelele ne permit sa creeam o retea dreptunghiulara de domenii, fiecare

domeniu avand propriile optiuni pentru culoarea fondului, culoarea textului,

alinierea textului etc.

Pentru a insera un table se folosesc etichetele corespondente

<table>…</table>. Un tablel este format din randuri. Pentru a insera un rand intr-

un table se folosesc etichetele <tr>…</tr> ( de la “table row”= rand de tabel );

folosirea etichetei de sfarsit </tr> este optionala. Un rand este format din mai

multe cellule ce contin date. O celula de date se introduce cu eticheta

<td>…</td>.

<html>

<head>

<title>tabel_ex1</title>

</head>

<body>

<h1 align=”center”>Un table simplu format din 4 linii si 2 coloane</h1><hr>

<table>

<tr>

<td>cell 11</td>

<td>cell 12</td>

</tr>

<tr>

<td>cell 21</td>

<td>cell 22</td>

</tr>

<tr>

30

Proiect de diploma

<td>cell 31</td>

<td>cell 32</td>

</tr>

<tr>

<td>cell 41</td>

<td>cell 42</td>

</tr>

</table>

</body>

</html>

6.2 Chenarul unui tabel

In mod prestabilit, un tabel nu are chenar. Pentru a adauga un chenar unui

tablel, se utilizeaza un atribut al etichetei <tabel> numit “border”. Acest atribut

poate primi ca valoare orice numar intreg ( inclusiv 0 ) si reprezinta grosimea in

pixeli a chenarului tabelului. Daca atributul “border” nu este urmata de o valoare

atunci tabelul va avea o grosime prestabilita egala cu 1 pixel, o valoare egala cu 0

a grosimii semnifica absenta chenarului.

Cand atributul “border”are o valoare nenula chenarul unui table are un aspect

tridimensional.

<html>

<head>


</head>

<body>

<h1 align=center>Un tabel simplu cu chenar</h1><hr>

<table border=”4”>

<tr>

<td>cell 11</td>

31

Proiect de diploma

<td>cell 12</td>

</tr>

<tr>

<td>cell 21</td>

<td>cell 22</td>

</tr>

<tr>

<td>cell 31</td>

<td>cell 32</td>

</tr>

<tr>

<td>cell 41</td>

<td>cell 42</td>

</tr>

</table>

</body>

</html>

6.3 Alinierea tabelului

Pentru a alinia un tabel intr-o pagina Web se utilizeaza atributul “align” al etichetei

<table>, cu urmatoarele valori posibile : “left” ( valoare prestabilita), “center” si

“right”. Alinierea este importanta pentru textul ce inconjoara tabelul.

Astfel :

daca tabelul este aliniat la stanga ( <table align=”left”> ), atunci

textul care urmeaza dupa punctul de inserare al tabelului va fi

dispus in partea dreapta a tabelului;

daca tabelul este aliniat la dreapta ( <table align=”right”> ), atunci

textul care urmeaza dupa punctual de inserare al tabelului va fi

dispus in partea stanga a tabelului;

32

Proiect de diploma

daca tabelul este aliniat pe centru ( <table align=”center”> ), atunci

textul care urmeaza dupa punctul de inserare al tabelului va fi afisat

pe toata latimea paginii, imediat sub table.

<html>

<head>

<title>tabel_ex3</title

</head>

<body>

<h1 align=center>Un table aliniat la dreapta</h1><hr>

Text inainte de tabel. Text inainte de tabel. Text inainte de tabel. Text inainte de

tabel. Text inainte de tabel. Text inainte de tabel. Text inainte de tabel. Text

inainte de tabel. Text inainte de table. Text inainte de tabel. Text inainte de tabel.



inainte de tabel. Text inainte de tabel. Text inainte de tabel. Text inainte de tabel.



inainte de tabel. Text inainte de tabel. Text inainte de tabel. Text inainte de tabel.

<table border align=”right”>

<tr>

<td>cell 11</td>

<td>cell 12</td>

</tr>

<tr>

<td>cell 21</td>

<td>cell 22</td>

</tr>

</table>

Text dupa tabel. Text dupa tabel. Text dupa tabel. Text dupa tabel. Text dupa

tabel. Text dupa tabel. Text dupa tabel. Text dupa tabel. Text dupa tabel. Text

33

Proiect de diploma

dupa tabel. Text dupa tabel. Text dupa tabel. Text dupa tabel. Text dupa tabel.







</body>

</html>

Distanta dintre tabel si celelalte elemente din pagina Web poate fi stabilita cu

ajutorul atributelor “hspace” si “vspace” al etichetei <table>. Valoarea atributului

“hspace” poate fi orice numar pozitiv, inclusive 0 si reprezinta distant ape

orizontala dintre tabel si celelalte elemente ale paginii Web.

Valoarea atributului “vspace” poate fi orice numar pozitiv, inclusive 0, si

reprezinta distanta pe verticala dintre tabel si celelalte elemente ale paginii Web.

Aceste attribute functioneaza numai cu Netscape Communicator.

6.4 Definirea culorilor de fond pentru un tabel

Culoarea de fond se stabileste cu ajutorul atributului “bgcolor”, care poate fi

atasat intregului tabel prin eticheta <table>, unei linii prin eticheta <tr> sau celule

de date prin eticheta <td>. Valorile pe care le poate primi “bgcolor” sunt cele

cunoscute pentru o culoare. Daca in tabel sunt definite mai multe atribute

“bgcolor”, atunci prioritatea este urmatoarea : <td>, <tr>, <table> ( cu prioritate

cea mai mica ).

<html>

<head>


</head>

34

Proiect de diploma

<body>

<h1 align=”center”>Un tabel simplu colorat</h1><hr>

<table border=”3” bgcolor=”green”>

<tr>

<td>verde 11</td>

<td bgcolor=”red”>rosu 12</td>

</tr>

<tr bgcolor=”blue”>

<td>albastru 21</td>

<td bgcolor=”yellow”>galben 22</td>

</tr>

<tr bgcolor=”cyan”>

<td>cell 31</td>

<td>cell 32</td>

</tr>

<tr>

<td>cell 41</td>

<td bgcolor=”white”>cell 42</td>

</tr>

</table></body>

</html>

6.5 Dimensionarea celulei unui tabel

Distanta dintre doua celule vecine se defineste cu ajutorul atributului

“cellspacing” al etichetei <table>. Valorile acestui atribut pot fi numere intregi

positive, inclusive 0 si reprezinta distanta in pixeli dintre doua celule vecine.

Valoarea prestabilita a atributului “cellspacing” este 2.

<html>

<head>

35

Proiect de diploma


</head>

<body>

<h1 align=center>Un tabel fara chenar de cellule alipite</h1><hr>

<table cellspacing=”0”>

<tr>

<td bgcolor=”gray”>gri 11</td>

<td bgcolor=”red”>rosu 12</td>

</tr>

<tr bgcolor=”blue”>

<td>albastru 21</td>

<td bgcolor=”yellow”>galben 22</td>

</tr>

</table>

</body>

</html>

Distanta dintre marginea unei celule si continutul ei poate definite cu ajutorul

atributului “cellpadding” al etichetei <table>. Valorile acestui atribut pot fi numere

intregi positive si reprezinta distanta in pixeli dintre celule si continutul ei.

Valoarea prestabilita a atributului “cellpadding” este 1.

<html>

<head>


</head>

<body>

<h1 align=center>Un tabel de celule mari</h1><hr>

<table border cellpadding=”20”>

<tr>

<td>cell 11</td>

36

Proiect de diploma

<td>cell 12</td>

</tr>

<tr>

<td>cell 21</td>

<td>cell 22</td>

</tr>

</table>

</body>

</html>

6.6 Dimensionarea unui tabel

Dimensiunile unui tabel – latimea si inaltimea – pot fi stabilite exact prin

intermediul a doua atribute : “width” si “height”, ale etichetei <table>.

Valorile acestor atribute pot fi :

numere intregi positive reprezentand latimea respectiv inaltimea in pixeli a

tabelului;

numere intregi intre 1 si 100, urmate de semnul %, reprezentand fractiunea

din latimea si inaltimea totala a paginii.

<html>

<head>

<title>tabel_ex7</title></head>

<body>

<h1 align=center>Un tabel de 200 pixeli x 50%</h1><hr>

<table border width=”200” height=”50%”>

<tr>

<td>cell 11</td>

<td>cell 12</td>

</tr>

37

Proiect de diploma

<tr>

<td>cell 21</td>

<td>cell 22</td>

</tr>

</table></body></html>

6.7 Titlul unui tabel

Unui tabel i se poate atasa un titlu cu ajutorul etichetei <caption> ( de la “table

caption”= titlu tabel ). Aceasta eticheta trebuie plasata in interiorul etichetelor

<table>…</table>, dar nu in interiorul etichetelor <tr> sau <td>. Titlul unui tabel

poate fi aliniat cu ajutorul atributului “align” al etichetei <caption> care poate lua

una dintre valorile :

o “bottom” ( sub tabel );

o “top” ( deasupra tabelului );

o “left” ( la stanga tabelului );

o “right” ( la dreapta tabelului );

]<html>

<head>


</head>

<body>

<h1 align=center>Un tabel cu titlu</h1>

<table border><caption align=”top”>Masini

<tr>

<td>Mercedes</td>

38

Proiect de diploma

<td>Citroen</td>

<td>Jaguar</td>

</tr>

<tr>

<td>BMW</td>

<td>Volvo</td>

<td>Renault</td>

</tr>

</table>

</body>

</html>

6.8 Cap de tabel

Un tabel poate avea cellule cu semnificatia de cap de tabel. Aceste cellule sunt

introduse de eticheta <th> ( de la “tabel header”= cap de tabel) in loc de <td>.

Toate atributele care pot fi atasate etichetei <td> pot fi desemenea atasate

etichetei <th>. Continutul celulelor definite cu <th> este scris cu caractere aldine

si centrat.

<html>

<head>

<title>tebel_ex9</title>

</head>

<body>

<h1 align=center>Un tabel cu titlu si cap de tabel</h1>

<table border><caption align=”bottom>Preturile masinii

<tr>

<th>Pret</th>

<th>Citroen</th>

<th>Jaguar</th>

39

Proiect de diploma

<th>BMW</th>

<th>Volvo</th>

</tr>

<tr>

<th>In dolari

</th>

<td>5000</td>

<td>100000</td>

<td>50000</td>

<td>80000</td>

</tr>

<tr>

<th>In lei</th>

<td>2000000</td>

<td>2000000000</td>

<td>2000000</td>

<td>16000000</td>

</tr>

</table></body></html>

6.9 Alinierea continutului unei celule

Alinierea pe orizontala a continutului unei celule se face cu ajutorul atributului

“align” care poate lua valorile :

“left” ( la stanga );

“center” ( centrat - valoare prestabilita );

“right” ( la greapta );

“char” ( alinierea se face fata de un caracter ).

40

Proiect de diploma

Alinierea pe verticala a continutului unei celule se face cu ajutorul atributului

“align” care poate lua valorile :

“baseline” ( la baza );

“bottom” ( jos );

“middle” ( la mijloc – valoare prestabilita );

“top” ( sus ).

Aceste atribute pot fi atasate atat etichetei <tr> pentru a defini tuturor

elementelor celulelor unui rand, cat si etichetelor <td> si <th> pentru a stabili

alinierea textului intr-o singura celula.

6.10 Tabele de forme oarecare

Un tabel trebuie privit ca o retea dreptunghiulara de celule. Cu ajutorul a doua

atribute ale etichetelor <td> si <th>, o celula se poate extinde peste celule vecine.

Astfel :

Extinderea unei celule peste celulele din dreapta ei se face cu ajutorul

atributului “colspan”, a carui valoare determina numarul de cellule care se

unifica;

Extinderea unei celule peste celulele dedesubt se face cu ajutorul

atributului “rowspan”, a carui valoare determina numarul de celule care se

unifica.

Sunt posibile extinderi simultane ale unei celule pe orizontala si pe verticala. In

acest caz , in etichetele <td> si <th> vor fi prezente ambele atribute “colspan” si

“rowspan”.

<html>

<head>

<title>tabele_ex10</title>

</head>

41

Proiect de diploma

<body>

<h1 align=center>Un tabel simplu cu chenar</h1><hr>

<table border>

<tr>

<td rowspan=”3”>cell 11</td>

<br>cell 21<br>cell 31</td>

<td>cell 12</td>

<td colspan=”2” rowspan=”3”>cell 13, cell 14</td>

<br>cell 23, cell 24<br>cell 33, cell 34</td>

</tr>

<tr>

<td>cell 22</td>

</tr>

<tr>

<td>cell 32</td>

</tr>

<tr>

<td>cell 41</td>

<td colspan=”3”>cell 42, cell 43, cell 44</td>

</tr>

</table>

</body>

</html>

6.11 Celule vide ale unui tabel

Daca un tabel are celule vide, atunci aceste celule vor aparea in tabel fara un

chenar de delimitare. In scopul e a afisa un chenar pentru celule vide se

utilizeaza urmatoarele trucuri :

dupa <td> se pune “&nbsp”;

42

Proiect de diploma

dupa <td> se pune <br>.

Caracterul “&nbsp”( no break space ) este de fapt caracterul spatiu. Un spatiu

introdus prin intermediul acestui character nu va fi ignorat de browser.

<html>

<head>


</head>

<body>

<h1 align=center>Un tabel cu cellule vide</h1><hr>

<table border>

<tr>

<td>cell 11</td>

<td>cell 12</td>

<td>cell 13</td>

</tr>

<tr>

<td> </td>

<td></td>

</tr>

</table>

</body>

</html>

6.12 Atribute Internet Explorer pentru tabele

Urmatoarele atribute ale etichetei <table> functioneaza cu Internet Explorer 4.0,

5.0, dar nu cu Netscape Communicator 4.5 :

43

Proiect de diploma

“background” permite stabilirea unei imagini pentru fondul unui tabel.

Primeste ca valoare adresa URL a imaginii folosite pentru fond;

“bordercolor” permite stabilirea culorii pentru chenarul unui tabel;

“bordercolorlight” permite stabilirea culorii pentru chenarul 3D al unui tabel;

“bordercolordark” permite stabilirea culorii pentru chenarul 3D al unui tabel;

<html>

<head>


</head>

<body>

<h1 align=center>Atribute “Internet Explorer”</h1><hr>

<table border=”5” background=”…/…/johny.jpg cellspacing=15

bordercolor=”maroon” bordercolordark=”red”>

<tr bgcolor=”yellow”>

<td>cell 11</td>

<td>cell 12</td>

<td>cell 13</td>

</tr>

<tr bgcolor=”yellow”>

<td> </td>

<td></td>

<td></td>

</tr>

</table>

</body>

</html>

44

Proiect de diploma

6.13 Grupuri de coloane

Blocul <colgroup>…</colgroup> permite definirea unui grup de coloane.

Atributele acceptate de <colgroup> sunt :

“span” determina numarul de coloane dintr-un grup;

“width” determina o latime unica pentru coloanele grup;

“align” detrmina un tip unic de aliniere pentru coloanele din grup.

Exemplu :

<colgroup span=”3” width=”100”></colgroup>

Intr-un bloc <colgroup>, coloanele pot avea configurari diferite daca se utilizeaza

elemental <col>, care admite atributele :

“span” identifica acea coloana din grup pentru care se face configurarea.

Daca lipseste, atunci coloanele sunt configurate in ordine

“width” determina o latime pentru coloana identificata prin “span”;

“align” determina o aliniere pentru coloana identificata prin “span”;

<html>

<head>


</head>

<body>

<h1 align=center>Grupuri de coloane</h1><hr>

<table width=”400” cellspacing=10>

<colgroup> <col width=”100” align=rigth> <col width=”100” align=center> <col

width=”200” align=right> </colgroup>

<tr>

45

Proiect de diploma

<td valign=top>Text in prima coloana. Text in prima coloana. Text in prima

coloana. Text in prima coloana.

</td>

<td valign=top>Text in coloana a doua. Text in coloana a doua. Text in

coloana a doua. Text in coloana a doua. Text in coloana a doua. Text in coloana

a doua.

</td>

<td valign=top>Text in coloana a treia. Text in coloana a treia. Text in

coloana a treia. Text in coloana a treia. Text in coloana a treia. Text in coloana a

treia.

</td>

</tr>

</table>

</body>

</html>

6.14 Atributele “frame” si “rules”

Atributul “frame” al eichetei <table> permite specificarea partilor din chenarul

unui tabel care vor fi afisate.

Valorile posibile ale acestui atribut sunt :

Void – elimina toate muchiile exterioare ale tabelului;

Above – afiseaza o muchie in partea superioara a cadrului tabelului;

Below – afiseaza o muchie in partea inferioara a cadrului tabelului;

Hsides – afiseaza cate o muchie in partea superioara si inferioara cadrului

tabelului;

Lhs – afiseaza o muchie in partea din stanga a cadrului tabelului;

Rhs – afiseaza o muchie in partea din dreapta a cadrului tabelului;

Vsides – afiseaza o muchie in partea din stanga si din dreapta a cadrului

tabelului;

46

Proiect de diploma

Box – afiseaza o muchie pe toate laturile cadrului tabelului;

Border – afiseaza o muchie pe toate laturile cadrului tabelului;

Atributul “rules” al etichetei <table> permite alegerea unor delimitatori pentru

celulele unui tabel. Valorile posibile sunt :

None – elimina toate muchiile interioare ale tabelului;

Groups – afiseaza muchii orizontale intre toate grupurile unui tabel.

Grupurile sunt specificate prin elementele <thead>, <tbody>, <tfoot> si

<colgroup>;

Rows – afiseaza muchii orizontale intre toate liniile tabelului;

Cols – afiseaza muchii verticale intre toate coloanele tabelului;

All – afiseaza muchii intre toate liniile si coloanele;

<html>

<head>


</head>

<body>

<h1 align=center>Atributele frames si rules</h1>

<table width=”400” frame=box rules=rows cellspacing=10>

<tr>

<td>cell 11</td>

<td>cell 12</td>

<td>cell 13</td>

</tr>

<tr>

<td>cell 21</td>

<td>cell 22</td>

<td>cell 23</td>

</tr>

47

Proiect de diploma

</table>

</body></html>

CAPITOLUL .VII. : Sintaxa CSS

Stilurile pun la dispozitia creatorilor de site-uri noi posibilitati de personalizare a

paginilor Web. Un stil reprezinta un mod de a scrie un bloc de text ( adica

anumite valori pentru font, marime, aliniere, distante fata margini etc ).

Exista doua modalitati de a defini un stil :

o Sintaxa CSS ( Cascading Style Sheets );

o Sintaxa Javascript.

Cascading Style Sheets inseamna “foi in stilul cascada”.

7.1 Stiluri dedicate

Aceste stiluri se aplica blocurilor text pentru care sunt definite.

De exemplu :

<style>

h1{text-align:center; color:red;}

</style>

Toate stilurile care apar in fisier ca fiind de marime 1 vor fi de culoare rosie si

centrate. Daca dorim ca acelasi stil sa fie utilizat de catre mai multe elemente (de

48

Proiect de diploma

ex. “h1”, “h2” si “p”) atunci se utilizeaza lista acestor elemente, separate prin

virgule :

<style>

h1, h2, p{text-align:center; color:red;}

</style>

7.2 Clase de stiluri

Aceste stiluri permit definirea unui stil general si folosirea lui oriunde este

necesar. Definim o clasa de stiluri “ac” ( albastru si centrat ) in interiorul blocului

<style>…</style>,aflat la randul lui in blocul <head>…</head> :

<style>

all.ac{text-align:center; color:blue;}

</style>

Daca orim un titlu de marimea 2 sa foloseasca clasa de stiluri “ac” atunci

scriem:

<h2 class = ac>Acesta este un header de marime 2 albastru si centrat</h2>

- “all” aflat in fata clasei de stiluri “ac” indica faptul ca aceasta clasa este

aplicabila tuturor blocurilor de text, atunci cand acest lucru este

necesar. La utilizarea clasei de stiluri in cadrul unui element se

foloseste atributul “class” avand ca valoare numele clasei de stil.

Acesta este un atribut universal, adica este aplicabila tuturor

elementelor.

49

Proiect de diploma

7.3 Stiluri “identificate”

Toate elementele unui document admite un atribut universal numit “id”. Atributul

“id” poate identifica stilul utilizat de un element. Pentru a utilize un stil “identificat”

procedam astfel :

- in blocul <style>…</style> introduceti definitia stilului conform sintaxei :

<style>

#rosu {color:red}

</style>

- in elementul in care se doreste utilizarea locala a acestui stil, se

foloseste atributul “id” care primeste valoare numele stilului definit

anterior. Daca dorim ca un stil “identificat” sa fie aplicabil numai pentru

anumite elemente ale documentului ( de exemplu “h2” ), atunci in

constructia selectorului va aparea acest element ( de exemplu “h2#ac”).

7.4 Stiluri in-line

Stilurile in-line sunt definite chiar in eticheta ce initiaza blocul in care dorim sa se

aplice aceste stiluri. Pentru aceasta se utilizeaza atributul universal “style”

( comun practic tuturor etichetelor ce apar intr-un document HTML ). Valoarea

data atributului “style” este tocmai descrierea stilului, cuprinsa nu intre acolade

{…} ci intre ghilimele “…”.

De exemplu :

<h2 style=“color:red; text-align:center;”>

50

Proiect de diploma

Acest header de marimea 2 este de culoare rosie si este centrat.</h2>

Daca dorim unui anumit style pentru un fragment de text, atunci includem acest

text intr-un bloc cu ajutorul delimitatorilor <span>…</span>, dupa care utilizam

atributul “style” pentru eticheta <span>.

7.5 Stiluri definite in fisiere externe

Stilurile definite in interiorul unui bloc <style>…</style> pot fi transferate intr-un

fisier extern existand astfel posibilitatea utilizarii lor in mai multe fisiere HTML.

Pentru a utiliza un stil definit intr-un fisier extern se procedeaza astfel :

1. Se creeaza un fisier care sa contina numai descrierea stilurilor si se

salveaza cu extensia .css sau .html. Continutul acestui fisier coincide cu

continutul unui bloc <style>…</style>, fara ca acesti delimitatori sa fie

inclusi.

2. In fisierul HTML care utilizeaza stilurile definite in fisierul creeat la punctul

1, se include in blocul <head>…</head> o eticheta <link> avand trei

atribute.

Atributul “rel” cu valoarea “stylesheet”;

Atributul “href” avand ca valoare adresa URL a fisierului creeat la

punctul 1;

Atributul “type” cu valoarea “text/css”.

Se utilizeaza titlurile definite in fisierul extern ca si cum ar fi definite in fisierul

HTML curent intr-un bloc <style>…</style>.

51

Proiect de diploma

CAPITOLUL .VIII.

8.1 Scriptul Paginii Web “Walking through Moldavia”

PaginaPP.html:

<html>

<head></head>

<body background="fuckershit.bmp">

<h1 align="center"><u><b>Walking through Moldavia</b></u></h1>

<div align="left">

<img src="maramures1[1].jpg">

</div>

<div align="center">

<a href="Pagina.html" name="a" id="a">

<img src="RomaniaIndex5[1].jpg">

</div>

</body>

</html>

Pagina.html:

<html>

<head></head>

<frameset cols="70%,*">

<frame src="pag1.html">

<frame src="lacul sarat.html">

</frameset>

52

Proiect de diploma

</html>

Istoric.html:

<html>

<head>

<body background="Lorenzo.bmp">

<h1 align="center">ISTORIC<br><br><font face="Monotype Corsiva">Arta

Romanica</font>

<br>

<br>

</h1>

<img src="Tismana5.jpg" width=400 align="left">

<font face="Arial" size=3>

<i>

<b>

<br>

Pana in secolul al 11-lea Biserica achizitionase multe terenuri provenite mai

ales din donatii si, ca urmare, bogatia ei crescuse enorm. Se spune ca in acesta

perioada Biserica detinea peste un sfert din teritoriul Frantei.

Donatiile provenite de credinciosii care vizitau raclele care contineau

moastele sfintilor au adus Bisericii un venit substantial. Intr-adevar, pelerinajele,

efectuate cu scopul de a vedea relicvele sfinte au devenit atat de frecvente incat

a fost necesara construirea unor cladiri care sa adaposteasca in siguranta

articolele nepretuite si care sa permita expunrea lor cat mai atractiv posibil.

Astfel, Biserica a devenit un patron semnificativ al artelor acelor vremuri,

comandand nu doar lucrari noi de arhitectura ci si alte lucrari de arta, cu teme

predominant religioase – printre care picturi sau icoane. Cea mai mare parte a

lucrarilor de sculptura si de arhitectura realizate in aceasta perioada medievala

timpurie au fost executate intr-un stil care aminteste de Roma antica.

<br>

53

Proiect de diploma

<h2><font face="Monotype Corsiva">Arta monahala</font></h2>

In Anglia monahismul a atins apogeul in timpul domniei regelui Henry I (1100

– 1135) si s-au construit abatii, atat material cat si spiritual, in marile centre ale

religiei, cum ar fi Canterbury,Winchester sau Durham, unde au luat fiinta si scoli

de caligrafie si ilustrare a manuscriselor. Tendinta a continuat si in timpul domniei

regelui Stefan (1135 – 1154) cand au fost create si numeroase manastiri.

In secolul al 12-lea, Biserica era foarte stricta in ceea ce priveste subiectele

care puteau fi reprezentate in pictura iar stilul utilizat era si el cenzurat. De

exemplu, exista marturii care atesta ca Sf. Bernard din Clairvaux (1090 – 1153) a

criticat anumite imagini pentru ca ar fi fost prea ostentative, reamintindu-le

confratilor lui juramintele de saracie pe care le facusera. Picturile din afara

bisericii erau supuse si ele acelorasi standarde.

Desi au supravietuit putine picturi laice, din anumite surse literare exacte se

stie ca existau castele ai caror pereti erau bogat impodobiti cu

picturile comandate de nobili.

Calugarii lucrau si ei la unele lucrari laice pentru decorarea castelelor.

<br>

Unele manastiri au fost adevarate ateliere de lucru pentru artistii patronati de

stapanul regiunii. Aceasta s-a petrecut in intreaga Europa occidentala, cel mai

vizibil insa in Germania. In mod traditional, imparatii din Germania erau patroni

generosi ai tuturor artelor si regiunea a atras numerosi pictori monahali din

Anglia, Olanda si Franta dar a produs cativa pictori foarte talentati. Regula

monahala de a sta intr-un singur loc a fost, din aceasta cauza, adesea incalcata.

Lucrarile erau foarte rar semnate,astfel incat se cunosc foarte putine date despre

creatorii lor, ca indivizi.

Daca erau totusi semnate, ele purtau doar prenumele artistului, urmat de

numele orasului in care lucrarea fusese

executata.

<br>

<h2><font face="Monotype Corsiva">Pictura murala</font></h2>

54

Proiect de diploma

Pictura a fost considerata o cale eficienta in invatarea principiilor religioase

de catre populatie, ilustrand Biblia sau Cartile de Rugaciuni si dedicand interiorul

bisericilor gloriei lui Dumnezeu.

In acea vreme existau foarte putine persoane care stiau sa citeasca; din

acest motiv, scopul frescelor era acela de a face crestinismul mai usor de inteles

si de a-i familiariza pe profani cu continutul biblic. In fresce, culoarea era aplicata

direct pe tencuiala umeda cu care fuziona pentru a forma una dintre cele mai

durabile forme de pictura murala.

Acest gen de arta poate fi intalnit in intreaga Europa. De exemplu, cavoul lui

Saint Savinsur-Gartempe, din Franta, este decorat cu picturi care redau vizual

atat martiriul Sf. Savin cat si pe cel al Sf. Ciprian. In pridvor exista scene care

infatiseaza Sfarsitul Lumii si Judecata de Apoi; pe bolta naosului sunt

reprezentate episoade din pentateuh ; chiar si galeria situata deasupra pridvorului

relateaza prin picturi despre trecerea lui Hristos, ca o aducere aminte a modului

de izbavire al omenirii, prin sacrificiul crucificarii.

Catedrala din Canterbury a fost decorata si ea, in decursul secolului al 12-lea,

cu picturi murale. Primele se afla in absida din St. Gabriel Chapel, in cavou, si s-

au pastrat in bune conditii.

Alte exemple stralucite ale artei care a caracterizat aceasta perioada includ

capela din Berza-la-Ville, din Franta, sau interiorul bisericii Sf. Angelo din Formis,

langa localitatea Capua, in Italia.

<img src="Corbii de Piatra1.jpg" width=350 align="right">

<br>

Ca si cele anterioare, alte exemple care au supravietuit trecerii timpului aduc

dovezi graitoare asupra diferitelor stiluri care au luat fiinta in acea perioada in

Europa. Se cunoaste faptul ca atunci multe carti cu modele,idei si modele au

circulat de la o tara la alta. In biserica catolica spaniola din San Clemente de

Tahull, din Catalonia, exista un Hristos in Maretie foarte indraznet,clar influentat

de bogatia si culorile stralucitoare ale artei bizantine a Constantinopolului, redusa

in urma Cruciadelor. Fiecare figura este inconjurata de linii proeminente ; si, in

acest sens, efectul este foarte asemanator cu cel al vitraliilor.

55

Proiect de diploma

Picturile din Sf. Savin prezinta, intr-o oarecare masura, un mai bun simt al

miscarii, culori mai blande si fizionomii mai expresive,chiar daca dateaza cam din

aceasi perioada.

<h2><font face="Monotype Corsiva">Manuscrise iluminate</font></h2>

In general, lucrarile mai mici pot fi gasite doar in ilustratiile manuscriselor; si,

din nou, majusculele impodobite sunt des utilizate in lucrarile cu teme religioase.

Intr-adevar, Biblia si Cartile de Ruga

ciuni erau foarte bogat ilustrate, ca act de adanca devotiune din partea

calugarului ce le executa, si ele reflectau adesea vanitatea patronului care era

dispus sa-si etaleze bogatia, comandand lucrari atat de elaborate.

Cel mai renumit manuscris englez din secolul al 12-lea a fost executat in

Winchester si se gaseste astazi la Cathedral Library.

<br>

Originalul acestei superbe Biblii avea doar doua volume, insa continutul

lucrarii a fost redistribuit in patru si a reprezentat rezultatul colaborarii, probabil, a

cel putin sase artisti. Acesti sase artisti au fost numiti : Maestrul Scrierilor

Apocrife, Maestrul Cifrelor Bisecte, Maestrul Amelekite, Maestrul Morganatic si

Maestrul Misterului Gotic.

<h2><font face="Monotype Corsiva">Renasterea sculpturii</font></h2>

Una dintre cele mai mari realizari ale perioadei romanice este renasterea

sculpturii monumentale care nu mai fusese intalnita in Europa dupa prabusirea

Imperiului Roman, cu aproximativ 600 de ani in urma. La fel ca picturile,

sculpturile aveau menirea de a decora bisericile si de a consolida spiritual dar si

de a instrui congregatiile, prezentand subiecte cum ar fi Inaltarea lui Hristos sau

Judecata de Apoi. In piatra, sculptura a luat forma basoreliefurilor fie pe

capitelurile din partea superioara a columnelor, fie in jurul intrarilor.

Siliti sa lucreze forme deseori dificile, in pozitii incomode, sculptorii romantici

au raspuns acestei provocari intr-un mod demn de toata lauda :

<br>

cateva dintre compozitiile cu mare efect dramatic si ingeniozitate uluitoare, erau

plasate in timpan – suprafata semicirculara sau triunghiulara formata intre partea

56

Proiect de diploma

superioara a intrarii si arcada de deasupra. A renascut si sculptura in bronz, mai

ales sub forma reliefurilor aplicate pe usile bisericilor.

In general, personajele sculpturii romanice erau foarte alungite si erau

aranjate in pozitii tipice; in ceea ce priveste pictura, tematica ei nu se inspira din

viata din toate zilele, ea urmarind sa-i insufle privitorului un simt de devotiune cu

caracter religios. Printre celelalte arte care au cunoscut o mare inflorire in epoca

romanica se numara si arta crearii tapiseriilor, a copertelor de carte si a

artefactelor religioase, lucrate in email si metale pretioase.

</b></i>

</font>


<img src="Stanisoara1.jpg" width=300>

</div>

</head>

<a href="Pag1.html" name="a" id="a"><font color="blue" size=5>GO

BACK</font></a><br>

</b></u></i>

</body>

</html>

Castele.html (Manastiri):

<html>

<head>

</head>

<body background="066.JPG">

<h1 align="center"><b>Manastiri</b></h1>

<br>

<br>

<table border="6">

57

Proiect de diploma

<tr>

<td bgcolor="red">

<a href="Pangarati.html" name="a" id="a">

<font color="white"><h3>Manastirea Pangarati</h3></font></a>

<img src="Surpatele.jpg" width=70>

</td></tr>

<tr>

<td bgcolor="red">

<a href="Buhalnita.html" name="a" id="a">

<font color="white"><h3>Manastirea Buhalnita</h3></font></a>

<img src="064.jpg" width=70>

</td></tr>

<tr>

<td bgcolor="yellow">

<a href="Manastirea Bistrita.html" name="a" id="a">

<font color="black"><h3>Manastirea Bistrita</h3></font></a>

<img src="Bistrita.jpg" width=70>

</td></tr>

<tr>

<td bgcolor="yellow">

<a href="Secu.html" name="a" id="a">

<font color="black"><h3>Manastirea Secu</h3></font></a>

<img src="Secu.jpg" width="70"><img src="Rasca.jpg" width=70>

</td></tr>

<tr>

<td bgcolor="blue">

<a href="Voda.html" name="a" id="a">

<font color="white"><h3>Manastirea Petru Voda</h3></font></a>

<img src="Rasca.jpg" width=70>

</td></tr>

<tr>

58

Proiect de diploma

<td bgcolor="blue">

<a href="pag1.html" name="a" id="a"><MARQUEE scrollAmount=3><font

color="white"><b><h3>GO BACK !</h3></b></font></MARQUEE></a>

</td></tr>

</table>

</body>

</html>

Lacul Sarat.html (Marile Manastiri ale Moldovei):

<html>

<head>

<body bgcolor="red">

<h1 align="center">Marile Manastiri ale Moldovei</h1>

<br>

<i>

În partea de nord-est a tãrii la granita cu tinutul Hertei se întinde Tara de Sus

a Molodovei, regiune istorico-geograficã numitã si Bucovina. Aici sunt urme de

viatã din negurile timpului.

Cãtre evul mediu existau aici asezãri stabile ( Baia 1335, Siret 1340, Rãdãuti

1350) iar în jurul anilor 1360 a luat fiintã statul roman independent Moldova sub

conducerea voievodului Bogdan.

Erau vremuri tulburi mãcinate de controverse interne, inclusiv religioase,

catolicismul incercand sa se infiltreze, era vremea permanentelor atacuri ale

tatarilor de la rasarit si de curand ale imperiului otoman de la miazazi.

Printre masurile luate de primii voievozi romani, firesc s-au inscris ridicarea de

fortificatii Siret, Suceava, si de lacasuri ortodoxe Siret, Radauti, Baia, Botosani,

Suceava. Si din acest punct de vedere, stralucitoare s-a dovedit, epoca domnilor

Stefan cel Mare - Petru Rares - Alexandru Lapusneanu, urmati de Movilesti 1466-

59

Proiect de diploma

1600 au imbogatit Bucovina cu manastiri fortificate si biserici care-i fac azi faima,

pasrtandu-se nesperat in conditii excelente.

Constructii ale secolului XV si altele din veacul al XVI - lea au primit un

impresionat vesmant de fresca exterioara la initiativa domnitorului Petru Rares, a

mitropolitului Grigore Rosca, a boierilor Arbore si Movilestilor, fresca parietala de

mare originalitate a temelor, puritate a desenului, precizie

a detaliilor de influenta locala, rafinamentul cromatic, amsaamblu de pictura si

arhitectura de o valoare artistica exceptionla. Puternice nuclee de cultura si

creatie artistica de la inceputul existentei lor, lacasurile Bucovinei isi continua

menirea prin grija restauratorilor si a obstilor calugaresti ce le gospodaresc.

Este si motivul pentru care frescele exterioare ale bisericilor

Humor (1535), Moldovita (1537), Arbore (1541), Voronet (1547), Sucevita (1596),

arhitectura si pictura manastirilor Putna, Dragomirna, Rasca, Slatina, ale

bisericilor Patrauti, Bailesti, Probota, Bogdana, bogatele muzee de arta

medievala, frumusetea peisajului si a creatiei artistice populare (arhitectura, port,

datini), au concurat la decernarea distinctiei Marul de Aur (Pomme d'Or)Bucovinei

de catre federatia Intenetionala Juristilor si Scriitorilor de Turism (FIJET), au

determinat inscrierea tezaurului bucovinean in catalogul UNESCO 'Mari

monumente ale lumii'. Ramane vie opera emeritilor creatori in majoritate

necunoscuti, suma credintei, curajului si modestiei lor care configureza geniul.

</i>

<br>

<img src="Horaita.jpg" width=200 align="left">

</body>

</html>

Pangarati.html:

<html>

<head>

<body bgcolor="brown">

60

Proiect de diploma

<h1 align="left">Manastirea Pângarati

<br>

<br>

</h1>

<img src="Surpatele.jpg" width=400 align="left">

<br>

<br>


<i>

<b>

<h2>

<u>ISTORICUL MANASTIRII</u>

</h2>

<br>

Nu departe de Bisericani, urmând soseaua Piatra Neamt - Bicaz (DN15), un

drum colateral urca pâna în apropierea hidrocentralei "Dimitrie Leonida" de la

Stejaru, unde se afla un alt ansamblu monumental care poate fi reperat de la

mare distanta. Aici, la rasarit de Muntele Botosanu, pe care constructorii l-au

strapuns cu un tunel de aductiune lung de aproape 5 km, pe malul stâng al

pârâului Pângarati, se afla Manastirea Pângarati, un asezamânt de veche traditie

de pe valea Bistritei.

Istoricul Manastirii Pângarati este în multe privinte asemanator cu cel al

Bisericanilor. Si aici, pe coasta dealului Paru, s-a constituit o veche sihastrie a

unor calugari veniti de la Manastirea Bistrita în timpul scurtei domnii a lui Ilias

Voievod, fiul lui Alexandru cel Bun. Monahul Simion, caruia i se atribuie

constituirea acestei sihastrii, s-a straduit - ca si Iosif la Bisericani - sa ridice o

biserica de lemn dupa obiceiul deja împamântenit. Si va reusi - conform traditiei -

cu ajutorul lui Stefan cel Mare, în primii ani de domnie ai acestuia, construind

lacasul pe locul unde se afla si astazi.

<br>

61

Proiect de diploma

Se pare ca în timpul expeditiei lui Mahomed II din vara anului 1476 si obstea

monahala de la Pângarati a trecut prin momente de grea încercare.

Probabil ca un podgheaz turcesc razletit dupa prada în aceasta parte a dat

foc bisericii, iar calugarii s-au ascuns în munti, trecând apoi în Transilvania unde

au ramas pâna la încetarea razboiului. Nu se stie daca Stefan cel Mare a ajutat la

ridicarea unei noi biserici pe locul celei incendiate, dar schitul a continuat sa

fiinteze din moment ce la 1560 Alexandru Lapusneanu ridica la Pângarati biserica

de piatra.

Numita multa vreme Schitul lui Simion si mai apoi Manastirea lui Amfilohie,

asezarea monahala de la Pângarati va apare pentru prima oara sub denumirea

care a consacrat-o si care a dainuit peste veacuri, într-un document emis de

cancelaria lui Petru Schiopul la 9 iulie 1577. Pornind de

la o mica suprafata de teren atribuita de Alexandru Lapusneanu, Manastirea

Pângarati va ajunge în mai putin de un secol - prin danii si cumparaturi - unul

dintre cei mai mari proprietari funciari de pe valea Bistritei, rivalizând prin putere si

bogatie cu toate manastirile învecinate si în primul rand cu Manastirea Bisericani.

Pe la sfârsitul domniei lui Vasile Lupu, Manastirea Pângarati stapânea mai

multe poieni de pe muntele Botosanu si împrejurimile acestuia, sate din ocolul

târgului Piatra, o seliste pe Almasul Mic, precum si întinse suprafete de teren pe

valea Tarcaului, de la varsarea în Bistrita pâna la hotarele Comanestilor. Acestor

proprietati li se adauga numeroase locuri de prisaca, mori, cârciumi si familii de

tigani robi, pomenite în diferite acte de danie si întarire emise de cancelaria

voievodala.

O întreaga serie de scutiri sprivilegii asigurau si acestei obsti calugaresti

puteri depline asupra impresionantei sale avutii, reprezentantii domniei fiind în

imposibilitate sa intervina fara o dispozitie expresa din partea voievodului.

<br>

În acest cadru trebuie subliniat si faptul ca obstea monahala era împuternicita

sa readuca taranii si robii fugiti de pe mosiile manastirii, oriunde acestia ar fi fost

gasiti.

<br>

62

Proiect de diploma

Dispunând de o asemenea putere economica, nu este de mirare ca

manastirea s-a dezvoltat continuu si din punct de vedere constructiv: chilii si

cladiri-anexa, ziduri de incinta cu turnuri de aparare, modificari si adaugiri facute

bisericii. În orice caz, la începutul secolului al XVIII-lea, Manastirea Pângarati

constituia unul dintre putinele adaposturi sigure din Moldova, din moment ce

episcopul Sava al Romanului a încercat sa ascunda tocmai aici odoarele eparhiei,

în timpul domniei lui Mihai Racovita, când catanele austriece invadasera tara.

S-a construit mult si la începutul secolului al XIX-lea, când egumenul

Macarie a desfasurat o rodnica activitate reparând biserica si înlocuind vechile

chilii cu încaperi solide din piatra si caramida,ale caror substructii impresioneaza

si astazi prin masivitatea si ampla lor desfasurare.

Dupa 1863, viata calugareasca se restrânge si se stinge treptat,iar întregul

ansamblu constructiv începe sa se ruineze. Dupa câteva decenii de functionare a

unui penitenciar (în timpul regelui Carol I), aici se va organiza în 1914 un spital

militar si ulterior (1918) un sanatoriu T.B.C., pentru ca apoi cladirile sa ramâna din

nou nefolosite.

În anii '50 ai secolului XX (mai precis în 1956), la Pângarati se va organiza

Statiunea de cercetari geografice, geologice si biologice "Al. I. Cuza" a

Universitatii din Iasi, pentru ca în 1985 cladirile

sa fie folosite de catre Laboratorul Plantavorel ca depozit de plante medicinale.

Abia dupa 1990 acest remarcabil ansamblu monumental va reintra în

patrimoniul proprietarului de drept, Biserica Ortodoxa Româna.

<img src="Gura Motrului1.jpg" width=300 align="right">

<h2>

<u>PREZENTARE</u>

</h2>

<br>

Din vechea incinta, turnul-clopotnita de pe latura sudica, înalt de 34 m si

care îndeplinea si rolul de turn de intrare, s-a prabusit în anul 1996 în timpul

cutremurului din noaptea de 11-12 iunie.

63

Proiect de diploma

Aceasta constructie avea parterul întarit de patru contraforti de colt, dar

fiind ridicata pe un teren în panta, cu o structura neomogena, nu a mai rezistat.

Contrafortii din colturile sud-est si nord-est au fost înglobati partial în corpul de

chilii numit impropriu "chiliile Lapusneanu", semn ca aceste chilii au fost construite

ulterior turnului. Perpendicular pe zidul vestic al turnului s-a pastrat un fragment

de zidarie de piatra care, probabil, facea parte din peretele sudic al zidului de

incinta. Lipit acestui fragment se afla scara de intrare la al doilea nivel al turnului,

de unde,printr-o scara interioara din lemn, se putea urca la camera clopotelor,

care este de fapt un adaos realizat în cursul veacului al XIX-lea.

Se mai pastreaza, de asemenea, zidul de incinta de pe latura rasariteana,

care era dublat de un rând de chilii ale caror beciuri au fost descoperite în urma

cercetarilor arheologice întreprinse în anii 1993-1994.

<br>

Zidul nordic este si el însotit de un sir de chilii ce se termina în dreptul

turnului de nord-est, numit si "turnul militar" si care a fost restaurat în anii 1991-

1995. În ceea ce priveste turnul de nord-vest, acesta a suferit mai multe reparatii

si transformari, pe locul sau aflându-se centrala termica a complexului si trapeza

la etaj.

Foarte interesanta si în acelasi timp îndelung controversata este biserica

zidita aici de Alexandru Lapusneanu. Nu numai pentru faptul ca din punct de

vedere arhitectural este cu totul altceva în comparatie cu ceea ce acelasi voievod

a ctitorit la Bistrita sau la Manastirea Slatina, ci mai ales pentru existenta a doua

biserici suprapuse, caz extrem de rar pe care nu-l mai regasim decât la Biserica

"Sf. Ioan Botezatorul" de la Suceava. În plus, inexistenta unei inscriptii votive din

vremea acestui voievod a generat si genereaza înca multe semne de întrebare,

unii cercetatori rezumând

u-se la datele din pisania care s-a pastrat pâna astazi.

Ctitoria lui Alexandru Lapusneanu de la Pângarati reproduce destul de

stângaci si la proportii reduse planul primelor lacasuri de închinaciune zidite de

Stefan cel Mare. Biserica cu hramul "Sf. Dumitru" este în forma de nava, cu

absidele laterale înglobate în grosimea zidariei si marcate în exterior cu rezalituri

64

Proiect de diploma

flancate de contraforti, iar absida altarului pentagonala,cu o fereastra în ax sub

care s-a amplasat un picior de sustinere.

Ferestrele de la etaj sunt mai îngrijit executate decât cele de la parter,

deschise toate catre sud.

<br>

Intrarea de la parter - practicata mai târziu pe latura de sud - are un chenar

de piatra asemanator cu ancadramentul ferestrelor, fiind împodobit cu muluri care

se întretaie în unghi drept. Deasupra intrarii se afla un lintel de piatra ornamentat

cu un scut, pe suprafata caruia s-a executat, cu oarecare stângacie, stema

Moldovei.

Pe latura nordica, un dublu pridvor protejeaza intrarea în biserica de la etaj.

O inscriptie, aflata initial deasupra intrarii de la parter si încastrata aici în anul

1909, are urmatorul continut:

<br>

</i><font color="white">

"Cu voia Tatalui si cu ajutorul Fiului si cu savârsirea Sfântului Duh. Aceasta

clisiarnita a facut-o pan Dumitru Soldan, mare vistier si sotia lui Safta în zilele lui

Vasile Voievod, la anul 7151 (1642) luna septembrie 10 zile si fiind pristav

Andronie de la Bisericani, la turn si la trapezarie si la acoperisul sfintei biserici."

</font><i>

<br>

Biserica mica de jos este de fapt o tainita transformata în capela, scunda,

cu pronaos, naos si altar, acoperite cu bolti en berceau neglijent executate. De

altfel, nota de improvizatie este generala si cu atât mai pregnanta la deschiderile

operate între naos si altar. Dupa cum am subliniat, toate ferestrele sunt situate

spre sud si spre apus, ceea ce dovedeste, o data în plus, ca paraclisul de la

parter a fost amenajat ulterior, functie de unele conditii deja existente.

Intrarea în biserica de la etaj se face pe latura de nord prin intermediul a

doua pridvoare: primul, deschis - la usa caruia regasim acelasi chenar de piatra

cu muluri îmbinate în unghi drept si lintel deasupra - iar al doilea, închis, este

acoperit cu o calota sferica încinsa cu un brâu zimtat din caramida (de influenta

65

Proiect de diploma

munteneasca) ce primeste lumina prin doua ferestre situate spre apus si

miazanoapte.

Acelasi sistem de boltire prezinta si pronaosul, despartit de naos printr-un

arc masiv, sprijinit în consola pe zidurile laterale.

<br>

Din coltul de nord-vest al pronaosului o scurta scara în spirala face legatura

cu biserica de la parter.Bolta naosului este mai ampla, iar cele patru arce de

sustinere alcatuiesc prin îmbinarea lor tot atâtia pandantivi.

<br>

Un arc simplu constituie limita apuseana a altarului boltit în sfert de sfera.

<br>

Cu exceptia boltilor, vopsite în deceniile trecute printr-o hotarâre nu tocmai

inspirata, biserica pare sa nu fi avut o zugraveala databila în anii constructiei sau

într-o perioada ulterioara acestora.

Pentru a conchide, ne mentinem parerea - exprimata si cu alte prilejuri -

considerând ca, la 1560, Alexandru Lapusneanu a zidit biserica existenta, cu o

tainita la subsol. La 1642 aceasta "basca" a fost amenajata ca paraclis de catre

Dumitru Soldan, lucrare întregita de catre egumenul Macarie în 1806.

Deocamdata ne cantonam înca în domeniul ipotezelor si speram ca lucrarile

de restaurare si cercetarile arheologice aflate în curs de desfasurare sa aduca noi

elemente capabile sa contribuie la cunoasterea adevarului istoric.

Oricum, monumentul de la Pângarati justifica pe deplin interesul de care

este înconjurat. Cu atât mai mult cu cât specificului sau arhitectural i se adauga

valoarea artistica a iconostasului de la parter si a mai multor icoane din secolul al

XVIII-lea care s-au pastrat în patrimoniul manastirii.

</b>

</i>

</font>

<br>

<br>


66

Proiect de diploma

<img src="Gura Motrului2.jpg" width=250 align="center">

</div>

</head>

<a href="Castele.html" name="a" id="a"><font color="yellow"

size=4>PUSH</font></a>

<br>

</b>

</u>

</i>

</body>

</html>

Buhalnita.html:

<html>

<head>

<h1 align="center">Manastirea Buhalnita</h1>

<br><br>


<i>

<b>

<img src="Putna2.jpg" width=350 align="left">

<br>

<u><font color="red">ISTORICUL MANASTIRII</font></u>

<br>

<br>

Trecând de Bicaz, soseaua (DN 15) se desfasoara dintr-o serpentina în

alta si, dupa ce urca pintenul de deasupra "golfului" Potoci, se avânta spre

Buhalnita. Un roi de case acopera terasa mai înalta a Bistritei si coastele din jur,

iar pe fundalul acestui decor mirific se profileaza silueta zvelta si stralucitor de

67

Proiect de diploma

alba a stramutatei biserici a fostei Manastirii Buhalnita, având hramul "Intrarea în

Biserica".

Pomenita vreme îndelungata sub numele de Manastirea Hangu, biserica de

pe mosia cu acest nume este ctitorita de Miron Barnovschi Voievod asa dupa

cum el însusi marturiseste în asezamântul din 25 martie 1627:

</i><font color="blue">

... Început-am a zidi si am facut biserica aceasta... care iaste în partea

apusului departet si întru deosebita pustie, în locul ce se cheama Hangul.

</font><i>

Si aceasta urmare si facere am pus domnia mea a fi nerasuita în veci întru a

noastra din nou zidita manastire de mai sus numita Hangul.

Nu este exclus ca biserica lui Miron Barnovschi sa fi fost zidita pe locul unui

schit de lemn suficient de modest pentru a nu mai lasa nici o urma dupa aceea. În

orice caz însa, nu poate fi vorba deo asezare calugareasca mai trainica înainte de

secolul al XVII-lea, deoarece investigatiile arheologice facute în incinta manastirii

înainte de formarea lacului de acumulare au dovedit cu certitudine inexistenta

unor vestigii anterioare acestui secol.

De altfel, se pare ca biserica de la Buhalnita a fost zidita pe mosia vechiului

schit Poienile, ctitorie a lui Gheorghe Movila (identificata cu biserica din fostul sat

Boura-Fârtâgi).

În 1627 se pare ca Miron Barnovschi daruieste manastirii si o berarie, fiind

prima berarie din tinutul Neamtului.

<br>

Dupa 1627, Miron Barnovschi, Vasile Lupu si alti voievozi ai tarii,

înzestreaza "Manastirea Hangu" cu întinse mosii, mori si helesteie.

<br>

Ctitoria lui Miron Barnovschi îsi va spori necontenit avutul si va deveni

astfel un puternic rival pentru boierii Cantacuzini, stapâni ai

mosiei Hangu, care-si revendica unele sate cedate manastirii printr-un schimb

facut cu Miron Barnovschi. Aceste disensiuni dintre calugarii de la Buhalnita si

68

Proiect de diploma

Cantacuzini vor provoca un lung sir de procese, începând din 1653 si pâna la

jumatatea secolului XIX.

În anul 1715, în timp ce patriarhul Chir Samuil din Alexandria se afla în

Moldova, voievodul Nicolae Mavrocordat închina Patriarhiei Manastirea Buhalnita

cu tot venitul ei. De la aceasta data începe o grea perioada în existenta obstei

monahale de la Buhalnita, ca o consecinta a practicarii sistemului de arendare a

egumeniei. Conducerea manastirii era încredintata - prin licitatie – aceluia care

oferea un "embatic" anual mai mare. Egumenul Daniil, de exemplu, rânduit în

1814 pe o perioada de 15 ani, se angaja sa plateasca Patriarhiei din Alexandria

un embatic anual de 5.000 lei în primii 3 ani si 7.000 lei în anii urmatori, sa nu

faca nici o datorie care ar putea sa greveze veniturile manastirii si sa lase

Patriarhiei întreaga-i avere.

Dintr-un alt document rezulta ca în 1834,Atanasie Sevastin a oferit

Patriarhiei un venit anual de 25.000 lei pentru a fi confirmat ca egumen al acestei

manastiri.

<br>

Din pacate, în numeroase cazuri, egumenul-arendas nu se ocupa direct de

valorificarea mosiilor manastirii, apelând - pe baza aceluiasi sistem - la o serie de

intermediari dornici sa obtina profituri cât mai mari de pe mosiile arendate. De aici

o serie de abuzuri si încalcari care apasau asupra celor care lucrau efectiv

pamântul, dar care influentau negativ si viata obstiicalugaresti.

Plângerile taranilor si calugarilor nu gaseau nici un ecou nici chiar în fata

domnului tarii, care în fapt nu putea interveni fara mari riscuri în treburile

manastirilor închinate.

<br>

Prin secularizarea din 1863 manastirea este transformata în biserica

parohiala, iar în 1865, în unele chilii începe sa functioneze o scoala primara unde

copiii se familiarizau chiar de la primele lectii cu alfabetul latin. Dupa 1900,

aceasta scoala se va muta într-un nou local, vechile constructii din incinta

manastirii aflându-se într-un avansat stadiu de degradare. Abia în 1958, când

începe stramutarea masiva a satelor din zona lacului de acumulare al

69

Proiect de diploma

hidrocentralei de la Bicaz-Stejaru, biserica fostei Manastiri Buhalnita este

demolata cu grija si reconstituita întocmai pe locul actual.


<br>

<br>

<u>

<font color="red" size=4>PREZENTARE</font>

</u>

</div>

<br>

Monumentul este astazi înconjurat de un zid din piatra de râu, executat

destul de îngrijit. Spre sud, intrarea în incinta este strajuita de turnul-clopotnita, o

constructie prismatica, lipsita de trasaturi caracteristice, cu acoperis bulbat, de

tabla.

În schimb, biserica cu hramul "Intrarea în Biserica a Maicii Domnului"

constituie o foarte reusita exemplificare a stilului moldovenesc aplicat în conditiile

specifice primelor decenii ale secolului al XVII-lea. Planul este simplu,

dreptunghiular, fara abside laterale pronuntate, dar cu absida altarului

semicirculara si fatada vestica poligonala, situatie rar întâlnita la edificiile din

aceasta epoca.

Acoperisul în doua ape este strapuns de o turla (probabil adaugita ulterior),

situata în zona mediana a edificiului, dar nu deasupra naosului, care nu dauneaza

totusi armoniei si echilibrului întregului monument; dimpotriva, îl relanseaza si-i

confera mai multa suplete. Fatadele nu prezinta elemente arhitecturale deosebite,

fiind împodobite doar cu un brâu zimtat de caramida, situat la înaltimea nasterii

boltilor. Doar fereastra altarului si cea a pronaosului, ambele situate în axul

edificiului, mai pastreaza chenarele originale de piatra, pe suprafata carora

reapare cunoscutul motiv

al baghetelor încrucisate. Aceste doua chenare au servit ca model în executarea

ancadramentelor celor doua ferestre mai mari ale naosului, cu prilejul lucrarilor de

reconstituire.

70

Proiect de diploma

<br>

Pridvorul de la vest este - fara îndoiala - o constructie ulterioara anului

construirii bisericii. În schimb, usa de la intrare a pastrat chenarul originar de

piatra, decorat cu aceleasi muluri care se întretaie la colturi. În interior, atrage

atentia forma poligonala a naosului si cele doua coloane masive pe care se

sprijina arcadele despartitoare dintre naos si pronaos.

Compartimentarea interiorului este subliniata si prin sistemul de boltire: în

sfert de sfera în pronaos si altar, calota sferica sprijinita pe patru arce îmbinate în

consola, deasupra naosului.

Desi este adusa din Alexandria în 1859, catapeteasma nu impresioneaza

prin calitati artistice deosebite. Mai interesant este decorul zoomorf al stranei

arhieresti, cu motive inspirate din mastile grotesti folosite în teatrul popular de pe

Valea Bistritei. S-au mai pastrat, de asemenea, câteva din cele 25 de strane

sculptate, acoperite cu ornamente extrem de variate, ce confera fiecarei piese

calitatea de unicat.

</b>

</i>

</font>

<br>

<br>


<a href="Icoane.html" name="a" id="a">

<img src="064.jpg" width=500>

</div>

</head>

<a href="Castele.html" name="a" id="a"><font color="lightslategray" size=4>

<div align="center"><br>BACK</div></font></a><br>

</div>

</body>

</html>

71

Proiect de diploma

Manastirea Bistrita.html:

<html>

<head>

<body bgcolor="Orange">

<h1 align="center">Manastirea Bistrita</h1><br><br>

<div align="right">

<img src="Dintr-un Lemn1.jpg" width=250>

<img src="Bistrita.jpg" width=350>

</div>

<h3 align="left"><u>ISTORICUL MANASTIRII</u></h3>

<br>

<h4>

Între vetrele de credinta ortodoxa si de cultura româneasca ce înnobileaza

trecutul acestei tari, Manastirea Bistrita ocupa un loc deosebit, numarându-se

printre cele mai vechi ctitorii voievodale,

adapostind oseminte domnesti si fapte de neuitat din istoria si viata spirituala a

poporului nostru.

Situata la aproximativ 8 km de limita vestica a orasului Piatra-Neamt, în

comuna Viisoara (actualmente comuna Alexandru cel Bun), Manastirea Bistrita a

dainuit timp de peste sase veacuri la adapostul culmilor împadurite care o

înconjoara, înfruntând - ca toate lacasurile noastre de credinta si cultura -

napraznicele încercari ale istoriei.

Dupa traditie, începuturile obstei monahale din Bistrita moldava s-ar situa în

timpul domniei lui Petru I Musat, la asfintit de secol XIV, când s-a ridicat aici o

modesta bisericuta de lemn, prin osteneala ieromonahului Pafnutie. În locul

acesteia, Alexandru cel Bun a zidit - în 1402 - o frumoasa biserica de piatra, de

peste 30 m lungime, cu pronaos, gropnita, naos si altar, pentru a-i fi loc de

vesnica odihna, lui si familiei sale.

72

Proiect de diploma

Actul fondator al lui Alexandru cel Bun nu a fost deloc întâmplator,

înscriindu-se pe linia preocuparilor acestuia de consolidare a bisericii ortodoxe,

pentru a o transforma într-un adevarat stâlp de sustinere a edificiului tânarului stat

feudal independent. Ca Manastirea Bistrita ocupa un loc important în sistemul

religios si institutional creat de Alexandru cel Bun, o dovedeste si actul din 7

ianuarie 1407 emis de Mitropolitul Iosif Musat - cu acordul voievodului - prin care

acest lacas era pus pe picior de egalitate cu Manastirea Neamt, stabilindu-se o

conducere comuna a acestor

doua asezaminte, în persoana preotului chir Domentian:

<br>

<i>

Prea Sfintitul Mitropolit chir Iosif al Moldovlahiei, cu bunavointa lui Dumnezeu

si a Preacuratei lui Maici si a sfintei Lui Înaltari, manastirea vladiciei mele, Io

Alexandru Voievod, domn al Tarii Moldovei, si am dat aceasta manastire mai

înainte zisa popii chir Domentian, de asemenea si manastirea Uspeniei

(Adormirea) Preacuratei Nascatoare de Dumnezeu cea de la Bistrita, ca sa fie

aceste manastiri nedespartite una de alta, pentru ca sunt amândoua ale vladiciei

mele...

</i>

<br>

De-a lungul mai multor ani, ctitorul înzestreaza Manastirea Bistrita cu

numeroase sate si mosii, asigurându-i si alte surse de venituri. Suficient sa

amintim ca numai pe baza hrisovului din 6 ianuarie 1411 manastirea primeste

doua sate si biserica de la Bohotin împreuna cu zece butii de vin, zece "coloane

de grâu" si tot atâtea postavuri de Cehia, în fiecare an.

Daca adaugam la acestea si vamile de la Bârlad si Tazlau, iar în timpul lui Ilie

Voda si pe cea de la Bacau, putem sa ne facem o imagine mai clara cu privire la

forta economica la care ajunsese manastirea în decurs de numai trei decenii.

Dupa ce în 1418 Doamna Ana a fost asezata sub lespedea din gropnita

bisericii, la 1 ianuarie 1432 a fost adus si Alexandru cel Bun în mormântul

73

Proiect de diploma

dinainte pregatit, încheind astfel o domnie lunga si rodnica pusa în slujba întaririi

statului feudal si principalelor institutii ale acestuia.

La sfârsit de veac, în 1498, Stefan cel Mare si-a înscris numele printre ctitorii

de la Bistrita ridicând o impunatoare clopotnita cu paraclis, dupa cum rezulta si

din inscriptia votiva încastrata în peretele sudic al constructiei:

<br>

<i>

Evlaviosul si de Hristos iubitorul Io Stefan Voievod, cu mila lui Dumnezeu

Domn al Tarii Moldovei, fiul lui Bogdan Voievod, a zidit aceasta clopotnita si

biserica aseza într-însa, întru numele Sfântului Mucenic Ioan cel Nou din Cetatea

Alba, pentru rugaciunea sa si a Doamnei sale, Maria, si a copiilor lor, în anul 7006

(1498), si tot în anul acela le-a si savârsit, în luna lui septembrie, 13 zile.

</i>

<br>

Sirul marilor ctitorii voievodale de la Bistrita a continuat apoi cu Petru Rares

care, în toamna anului 1538, a trebuit sa paraseasca tara invadata de ienicerii lui

Soliman Magnificul. Abandonat de boieri si lipsit de orice speranta, fiul lui Stefan

cel Mare a gasit loc de popas si adapost la Bistrita, în drumul sau catre Ciceul

transilvan.

<br>

<i>

... Am fugit si am ajuns la Manastirea Bistrita - îsi va aminti voievodul într-un

document de danie din timpul celei de-a doua domnii (1546) - si intrând în

biserica am cazut la pamânt înaintea sfintelor icoane si mult am plâns, asisderea

si egumenul si tot soborul plângea împreuna cu mine, cu fierbinti lacrimi. Si am

dat fagaduinta lui Dumnezeu si Prea Curatei lui Maici ca de ma voi întoarce iarasi

la scaunul meu cu bine si biruitor, atunci din temelii voi înnoi sfânta manastire a

Adormirii Prea Curatei Fecioare... Si mi-am adus aminte de fagaduinta mea si

îndata, trimitând, am reînnoit si din temelie am zidit acest hram, facând împrejur si

zid si l-am înfrumusetat si pe dinauntru si pe dinafara.

</i>

74

Proiect de diploma

<br>

Amploarea lucrarilor realizate de Petru Rares la Bistrita între 1541-1546 nu

poate fi stabilita cu precizie, neavând date certe în aceasta privinta.

Ca atare, unii cercetatori considera ca efortul constructiv al voievodului s-a

rezumat la consolidarea si întregirea bisericii lui Alexandru cel Bun, în timp ce

altii, dimpotriva, îi atribuie o noua biserica ce nu s-a mai pastrat din motive

necunoscute. În sfârsit, nu lipsesc nici cei care afirma ca lucrarile începute de

Petru Rares au fost continuate apoi si terminate de ginerele sau Alexandru

Lapusneanu, înscriindu-se si el printre ctitorii acestui vestit lacas de credinta si

cultura româneasca.

<img src="Bistrita1.jpg" width=300 align="right">

Coroborând stirile existente cu datele oferite de cercetarea arheologica s-a

putut stabili ca Petru Rares a refacut zidul de incinta cu turnul de la intrare, unde

a amenajat un mic paraclis cu hramul Sfântului Nicolae, a refacut casa

domneasca pe care a împodobit-o cu fresca si a extins paraclisul din clopotnita

ridicata de Stefan cel Mare, adaugându-i o nava sustinuta de elegante arce de

zid. Se mai stie ca tot lui Petru Rares i se datoreaza si cladirea de piatra din coltul

sud-vestic al incintei, unde a functionat pâna în secolul al XIX-lea o scoala

domneasca si care gazduieste

astazi muzeul manastirii.

În ceea ce priveste contributia lui Petru Rares la refacerea bisericii mari,

daca vom considera ad literam continutul amintitului document din 1546 în care

mentioneaza ca a "... înnoit din temelie sfânta manastire", înseamna ca acest

edificiu s-a risipit în numai opt ani, în împrejurari care nu s-au mai transmis

posteritatii, ceea ce este greu de presupus. Noi consideram ca Petru Rares

vorbind de "înnoirea manastirii" s-a referit la întregul ansamblu de lucrari

executate aici, deoarece actuala biserica a fost zidita de Alexandru Lapusneanu,

dupa cum rezulta din inscriptia fixata în

peretele sudic, sub o superba stema a Moldovei:

<br>

<i>

75

Proiect de diploma

Cu vrerea Tatalui si cu ajutorul Fiului si cu savârsirea Sfântului Duh, s-a

zidit aceasta biserica din Manastirea Bistrita, unde este hramul Adormirii Precistei

si Prea Binecuvântatei Stapânei noastre, Maica Domnului si pururea Fecioara

Maria, în zilele blagocestivului si de Hristos iubitorul, Io Alexandru Voievod, fiul lui

Bogdan Voievod, în anul sapte mii 62, luna mai în 26 zile (1554).

</i>

<br>

În perioada urmatoare, Manastirea Bistrita a continuat sa se afirme ca o

puternica si rodnica vatra de spiritualitate si cultura medievala româneasca, pâna

spre mijlocul veacului al XVIII-lea când

<br>

<i>

... am ramas la mare pustietate si grea stricare... s-au schimonosit si au lipsit

toate podoabele ei ce s-au chemat: vesminte scumpe, odoare multe si mosii

bune...

<br>

</i>

În 1677, Doamna Safta, sotia voievodului Gheorghe Stefan, închina

manastirea Locurilor Sfinte (Patriarhiei Ierusalimului), inaugurând o lunga epoca

de înstrainare si nechibzuita gospodarire, când s-a pierdut si cea mai mare parte

din patrimoniul care mai ramasese. Pâna si putinele lucrari de reparatii care s-au

efectuat în secolul al XVIII-lea si în prima jumatate a veacului urmator s-au soldat

cu pierderi ireparabile, asa cum a fost cazul "restaurarilor" din 1792 efectuate la

casa domneasca si care au dus la sacrificarea unor fragmente de fresca

interioara originala, de mare

valoare artistica.

Evenimentele din 1821 au afectat si Manastirea Bistrita, chiar în biserica

desfasurându-se adevarate lupte între turci si eteristi. Atunci, toate constructiile

au avut de suferit de pe urma incendiilor, au fost profanate mormintele ctitorilor si

au fost jefuite numeroase manuscrise, broderii si obiecte de cult.

76

Proiect de diploma

Într-o "vidomostie de monastiri, mitoace si schituri ce se afla în cuprinsul

tinutului Neamt", întocmita în 1830, Manastirea Bistrita continua sa figureze

printre asezamintele închinate si doar

masurile adoptate de Alexandru Ioan Cuza au determinat plecarea calugarilor

greci de aici.

<br>

<i>

În numele Tatalui si al Fiului si al Sfântului Duh. Iata eu robul lui

Dumnezeu, Gavriil Hatman cu Cneaghina Liliana, facut-am si am zidit aceasta

Manastire Agapia din nou zidita, în zilele blagocestivului si de Hristos iubitorului

Domnului nostru Ioan Vasile Lupu Voievod. Si s-a început zidirea în anul 7150

(1642) octombrie 16 zile si s-au savârsit la anul 7152 (1644) septembrie în 3 zile

si s-au sfintit în anul 7155 (1647) septembrie 12.

</i>

<br>

Dupa aplicarea Legii secularizarii averilor din decembrie 1863 a luat

sfârsit si "epoca de închinare" a Manastirii Bistrita, deschizându-se o lenta dar

necesara actiune de renastere si reconstructie datorita careia stravechea ctitorie

musatina a redevenit vatra de cultura si de viata ortodoxa de altadata, temeinic

integrata în istoria tarii si în viata spirituala a poporului român.

Dovada stau cei peste 800 de ostasi raniti care au gasit îngrijire aici în

timpul primului razboi mondial si sutele de copii care au primit adapost si educatie

în orfelinatul ce a functionat în cadrul manastirii în anii 1919-1928.

În 1932, când s-a împlinit o jumatate de mileniu de la stingerea din viata a

lui Alexandru cel Bun, au fost deshumate osemintele ctitorilor si reasezate pe

latura nordica a gropnitei sub doua bolti de piatra. Tot atunci, Manastirea Bistrita

a fost gazda unei ample serbari nationale, omagiu peste ani adus celui care a

intrat în istoria tarii sub numele de "parintele Moldovei".

O manifestare similara a avut loc si la sfârsitul anului 1982, la 550 de ani

de la moartea ctitorului, când slujba parastasului a fost oficiata de

<b>

77

Proiect de diploma

<u>Înalt Prea Sfintitul Teoctist,</u>

</b>

actualul Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, pe atunci Mitropolit al Moldovei si

Sucevei, si s-a sfintit statuia în marmura alba a lui Alexandru cel Bun, opera

remarcabila a sculptorului

<b>

<u>Gir Radulescu,</u>

</b>

situata lânga biserica pe latura de sud si realizata prin stradania staretului

manastirii, arhimandritul

<b>

<u>Ciprian Zaharia.</u>

</b>

<br>

<img src="Tismana1.jpg" width=350>

<br>

<br>

<h3 align="left"><u>PATRIMONIUL</u></h3>

Ca amintire a strânselor legaturi pe care românii le-au întretinut cu Bizantul

în prima jumatate a secolului al XV-lea, în spatiul format de trecerea în naos se

pastreaza icoana Sfintei Ana, creatie,a artei bizantine cu o mare valoare istorica,

artistica si spirituala. Icoana facatoare de minuni este considerata ca dar al

împaratului Manuel II (1391-1425) si al sotiei sale Ana, facuta lui Alexandru cel

Bun si Doamnei Ana în semn de recunostinta pentru buna primire de care se

bucurase fiul lor Andronic în timpul vizitei efectuate de acesta în Moldova. Aceste

date sunt confirmate si printr-o însemnare din secolul al XVIII-lea facuta pe un

manuscris de catre Mitropolitul Gheorghe al Moldovei si Sucevei (1723-1729),

care mai adauga ca

<br>

<i>

78

Proiect de diploma

... aceasta sfânta icoana la vreme de neploaie, scotându-sa cu litanie afara

de manastire si facând o sfestanie, pâna ce se întoarce în manastire numai ce

ploua, de nu peste tot, iar câtu-i hotarul

manastirii....

</i>

<br>

În 1853,aceasta icoana împreuna cu cea a Sfântului Gheorghe, protectorul

Moldovei, care se afla în spatele ei, au fost asezate într-o noua strana de lemn

sculptat si aurit, fiind apoi împodobite cu ferecatura si candele de argint, asa cum

arata astazi.

De activitatea carturareasca de la Bistrita se leaga - în primul rând -

existenta scolii de copisti, pisari si gramatici care a functionat aici în secolele XVI-

XIX. În primele doua decenii ale veacului al XV-lea, monahul Chiril a scris si

împodobit cu miniaturi un Tetraevanghel si tot la Bistrita se pare ca s-au format

vestitii copisti si miniaturisti Paisie si Gavriil Uric, ambii fiind pomeniti în

"Pomelnicul" manastirii.

La Manastirea Bistrita s-au scris si doua dintre lucrarile fundamentale ale

literaturii noastre vechi, datorita carora au ajuns pâna la noi, date, fapte si nume

de oameni care s-au înscris în istoria tarii de la "descalecat" încoace:

Pomelnicul început în 1407 si completat pâna în secolul al XIX-lea si

Letopisetul care se refera la perioada 1359-1506, fiind apoi continuat la

Manastirea Putna.

În atelierul care a fiintat probabil la Manastirea Bistrita înca din timpul

domniei lui Alexandru cel Bun, s-au lucrat în fir de aur si argint mai multe broderii

si vesminte bisericesti cu o mare valoare artistica. Dintre acestea se detaseaza

cele patru piese daruite de Alexandru cel Bun ctitoriei sale: Epitrahilul din 1427,

cu 16 medalioane, si portretele voievodului si Doamnei Marina, care a fost expus

la Muzeul Ermitaj din Sankt Petersburg si apoi a disparut dupa primul razboi

mondial, Epitrahilul cu marile sarbatori împaratesti si inscriptii cu litere grecesti

care se pastreaza la Muzeul de Arta al României, Epitaful lucrat în 1428, care a

fost dus la Lvov în 1686 de catre Mitropolitul

79

Proiect de diploma

<img src="Tismana.jpg" width=300 align="left">

Dosoftei si s-a pierdut în timpul celui de-al doilea razboi mondial si Epitaful cu

scena Punerii Domnului în mormânt, realizat tot în 1428 si care poate fi vazut în

Muzeul Manastirii Bistrita.

Initiat înca din 1932, Muzeul Manastirii Bistrita si-a aflat împlinire în vara

anului 1984, când s-au încheiat lucrarile de restaurare a fostei Scoli Domnesti a

lui Petru Rares. Aici se pastreaza un mare numar de icoane din secolele XVI-

XVIII, fragmente de teracota, sculpturi si fresca descoperite în timpul cercetarilor

arheologice, resturi din vesmintele domnesti si alte obiecte din necropola

voievodala, monezi de epoca, Evanghelia tiparita la Manastirea Neamt în 1821 si

împodobita cu o superba ferecatura din argint aurit, Vietile Sfintilor de Mitropolitul

Dosoftei, tiparita la Iasi în 1686.

O piesa ce retine atentia înca de la intrare este marele clopot daruit de

Stefan cel Mare în 1494, cu o greutate de aproximativ 800 kg, împodobit cu o

inscriptie în limba slavona si o frumoasa stema a Moldovei, realizata în genul

vechilor semne heraldice occidentale.

<br>

<br>

<a href="Castele.html" name="a" id="a">

<font color="blue" size=5>GO BACK</font></a>

</body>

</html>

Secu.html:

<html>

<head>

</head>

<h1 align="center"><u>Manastirea Secu</u></h1><br><br>

<img src="Secu.jpg" width="400" align="right">

80

Proiect de diploma

<h3 align="left">ISTORICUL MANASTIRII</h3>

<h4>

La aproximativ 22 km de orasul Târgu Neamt, pe valea pârâului Secu (DC

160), ce se deschide în stânga soselei care duce spre Pipirig si

Poiana Largului peste Muntele Petru Voda, se pastreaza o alta nestemata

încrustata pentru vesnicie în diadema vestitelor focare de credinta

si spiritualitate româneasca ale judetului Neamt:

<font color="red"> Manastirea Secu</font>.

Asezata într-o fermecatoare poiana ce se întinde la poalele Muntelui Vasan,

protejata din toate partile de înaltimi împadurite,Manastirea Secu are aspectul

unei impresionante fortarete, fiind înconjurata de ziduri impunatoare ce se îmbina

la colturile incintei cu puternice turnuri de aparare.

<br>

Grupuri restrânse de sihastri vor fi vietuit aici si în poienile ascunse de pe

valea Secului înca din a doua jumatate a veacului al XIV-lea,

asa cum s-a întâmplat la Manastirea Neamt si în alte locuri din Moldova,

departate de asezarile omenesti dar care puteau asigura anahoretilor hrana si

adapost. Dar prima asezare calugareasca ce se cunoaste aici nu poate fi mai

veche de anii 1420-1450, când un grup de sihastri condus de Zosim (sau Zosima)

a curatat un loc în padure si a ridicat o bisericuta de lemn cu hramul "Nasterii Sf.

Ioan Botezatorul",eveniment consemnat de altfel si în Pomelnicul Mare al

manastirii.

<br>

Iesind din zona legendelor si bizuindu-ne pe datele cuprinse într-o pisanie

din 1530 pastrata pâna în 1910 în turnul-clopotnita de la

intrare, putem considera ca Petru Rares a ridicat la Secu, pe locul actualului

cimitir, biserica voievodala înconjurata cu zid de catre fiii

acestuia si Elena Doamna.

<br>

Coroborând toate informatiile de care dispunem, rezulta ca schitul de la

Secu a purtat multa vreme numele întemeietorului sau, Zosim, si ca

81

Proiect de diploma

Alexandru Lapusneanu l-a înzestrat cu mosiile din hotarul Cetatii Neamt, pe care

apoi alti voievozi le-au întarit si le-au extins.

Spre sfârsitul veacului al XVI-lea, constructiile din jurul Schitului lui Zosim

erau slabite de vreme si chiar biserica zidita de Petru Rares,din cauze

necunoscute, se afla în ruina. Aceasta situatie explica în buna masura de ce în

1602 vechiul lacas a fost abandonat, ridicându-se actuala ctitorie a lui Nestor

Ureche, mare vornic al Tarii de Jos, tatal cunoscutului cronicar Grigore Ureche.

Dupa cum ne informeaza pisania originara aflata în zidul sudic al bisericii (si

ajunsa aici în urma unor adaugiri ulterioare) lucrarile s-au savârsit între 7 iunie si

5 octombrie 1602, deci în numai 4 luni, ceea ce reprezinta - trebuie sa

recunoastem - un record în materie, chiar daca ne raportam la marile constructii

din epoca lui Stefan cel Mare, realizate si ele într-un timp foarte scurt.

<br>

<i>

<font color="blue">

Cu voia Tatalui si cu ajutorul Fiului si cu savârsirea Sfântului Duh, cu ruga

Preacuratei Maici a Domnului si a Sfântului Înaintemergator Ioan si a tuturor

sfintilor, cu bunavointa dreptcredinciosului Domn al nostru, Io Eremia Moghila

Voievod, cu mila lui Dumnezeu Domn al Tarii

Moldovei si a celor de Dumnezeu daruiti fii ai sai, Io Constantin Alexandru

Voievozi si a celuilalt frate al sau Io Simion Moghila Voievod si a copiilor lui si cu

binecuvântarea fratelui domniei lor, Preasfintitul chir Gheorghe, Mitropolit al

Sucevei, cu buna râvna si cu adevarata a lui de Dumnezeu daruita agonisita, a

facut acest hram dumnezeiesc întru numele slavitului prooroc Înaintemergator si

Botezator al lui Hristos, Ioan, si a cinstitei lui Taieri a capului, smeritul si mult

gresitul si nevrednicul rob al stapânului Hristos, Nestor Ureche mare vornic al

Tarii de Jos si cneaghina lui, Mitrofana, si copiii lor, Vasile si Grigorie si alti copii

ai lor; Cinstite Sfinte

Înaintemergatorule, pleaca-ti pomenirea catre binecinstitorul Domnului nostru si a

robului lui (Hristos?), Nestor Ureche mare vornic al Tarii

de Jos ... si Neamul lui pentru iertarea în acelasi an, octombrie 5 (1602).

82

Proiect de diploma

</font>

</i>

<br>

Dupa anul 1602, asezamântul monastic de la Secu a continuat sa se

dezvolte în jurul ctitoriei lui Nestor Ureche, ridicându-se noi chilii si

constructii-anexe. Astfel, în anul 1640, în vremea egumenului Ghedeon, s-a

construit în partea de sud-est a incintei Paraclisul "Adormirea Maicii Domnului",

iar sub obladuirea lui Nifon Udrea Trotusanu s-a ridicat în partea de nord-est,

între anii 1758-1763, Biserica "Sf. Nicolae",în amintirea lacasului cu acelasi hram

de la Cetatea Neamt, pe care voievodul Vasile Lupu îl supusese canonic

Manastirii Secu (în 1646),iar Mihail Racovita îl distrusese împreuna cu cetatea,

din ordinul turcilor. Putin mai târziu, între 1775 si 1779, cât a staretit Paisie

Velicicovschi, la Secu s-au construit aproximativ 100 de chilii, pentru a le face loc

tuturor calugarilor pe care marele carturar îi adusese cu sine de la Dragomirna.

<br>

Dupa plecarea lui Paisie Velicicovschi la Manastirea Neamt (15 august

1779), asezamântul monahal de la Secu îsi pierde autonomia canonica,aparând

în documentele vremii, pâna în 1910, ca dependenta de marea lavra a Neamtului

sub denumirea de Manastirea Neamt-Secu.

Dupa greaua încercare din 1691, când si la Secu se stabilesc vremelnic

ostenii regelui polon Ian Sobieski, si dupa pierderile suferite în tot

secolul al XVIII-lea cu prilejul deselor incursiuni ale cetelor pradalnice de tatari,

poloni si austrieci, au urmat tragicele evenimente din vara anului 1821, care au

marcat un adevarat dezastru în istoria acestei stravechi vetre manastiresti.

Documentele vremii ne informeaza ca,pe la mijlocul lunii august 1821, cetele

eteriste urmarite de oastea otomana s-au retras în buna parte si pe Valea Secu,

însumând între 380 si 500 de oameni sub comanda lui Iordache Olimpiotul si a lui

Farmache.

Cei mai multi s-au adapostit direct la Manastirea Secu, altii, sub

comanda lui Gheorghe Calauz, au ramas pe valea pârâului hartuind unitatile lui

Emin Aga si provocându-le grele pierderi. Nevoiti sa se retraga între zidurile

83

Proiect de diploma

manastirii sub presiunea unui dusman mai numeros si mai bine înarmat, eteristii

sunt supusi, în ultimele zile ale lunii august, la un adevarat asediu, în timpul

caruia s-a folosit si artileria. Timp de 14 zile asediatii au reusit sa reziste

furibundelor atacuri otomane, dar pierderile mari si incendiul mistuitor care s-a

declansat în incinta manastirii i-au obligat, în cele din urma, sa intre în tratative cu

Salih Pasa, care conducea întreaga actiune. Amagiti de promisiunile acestuia,

eteristii s-au predat, fiind apoi

macelariti împreuna cu monahii si toti cei care se adapostisera aici.

<br>

Doar capitanul Farmache si 14 oameni ai sai au fost crutati pentru a fi

dusi la Istambul, unde au fost apoi decapitati.

Anii care au urmat distrugerilor si devastarilor din 1821 au fost ani grei, ani

de privatiuni si munca asidua, în timpul carora s-au reparat

zidurile incintei si s-au refacut chiliile cu Paraclisul "Sf. Nicolae".

<br>

În 1832 s-a reconstruit Biserica "Nasterea Sf. Ioan Botezatorul"

din cimitirul manastirii, pe locul micului edificiu de lemn ridicat de monahii lui

Zosim, si abia în 1850 se vor încheia lucrarile de restaurare la ctitoria lui Nestor

Ureche, aceasta fiind lungita, zugravita în interior si împodobita cu o noua

catapeteasma.

<br>

Totusi, la sfârsitul veacului trecut, Manastirea Secu va continua sa se

afle într-o situatie precara, fiind serios stânjenita în activitatea sa de

subordonarea canonica fata de Manastirea Neamt. Acest fapt îl determina pe

Mitropolitul Pimen Georgescu sa actioneze întru separarea

celor doua asezaminte: în 1910 s-a procedat la împartirea terenurilor, iar în 1919,

odata cu aprobarea oficiala, s-au întocmit si primele bugete distincte pentru

Manastirea Neamt (cu schiturile Vovidenia si Pocrov) si Manastirea Secu (cu

Sihastria si Sihla în subordine).

Desi în anii urmatori autonomia atât de râvnita a fost din nou pierduta,

fiind pe deplin câstigata abia în 1950, Manastirea Secu s-a afirmat

84

Proiect de diploma

constant ca un puternic centru monastic si spiritual din aceasta parte a tarii,

reusind sa se ridice la înaltimea bogatelor sale traditii

istorice si de cultura.

</h4>

<img src="Cozia5.jpg" width="250>

<h2 align="left">

<b><u>PREZENTARE</u></b>

</h2>

<h4>

Din punct de vedere constructiv, Manastirea Secu face parte din

categoria asezamintelor monastice fortificate. Ziduri puternice cu turnuri

patrate închid o incinta dreptunghiulara, pe laturile careia se însira chiliile cu etaj

si toate celelalte constructii specific manastiresti.

Un turn-clopotnita impunator prin masivitatea si înaltimea sa acopera

intrarea situata la apus, iar în mijlocul complexului arhitectural

troneaza cu autoritate si eleganta ctitoria lui Nestor Ureche.

Construita din piatra si caramida de catre mesteri locali si din Tara

Româneasca, biserica mare cu hramul "Taierea capului Sfântului

Ioan Botezatorul" prezinta un plan foarte apropiat de specificul moldovenesc, dar

în arhitectura sa întâlnim si notabile influente

muntenesti, care sunt mai pregnante în sistemul de boltire si în sprijinirea turlelor.

<br>

Decoratia exterioara se axeaza pe existenta unui brâu median, încadrat de

doua rânduri de caramizi dispuse "în zimti" si care împarte

întreaga suprafata în doua mari registre: cel superior, acoperit de un sir de ocnite

alungite, cu arcul de sub cornisa bine pronuntat, si cel inferior, cu ocnite mai mari

si mai putin dense.

În interior, cupolele nu mai sunt asezate pe cunoscutele arce în diagonala,

specifice stilului moldovenesc, ele sprijinindu-se direct pe

arcele masive ale naosului si pronaosului, iar cele doua turle se înalta din mijlocul

unor platforme octogonale, care fragmenteaza linia mediana a acoperisului. Între

85

Proiect de diploma

pronaos si naos este bine delimitata încaperea gropnitei, unde se afla mormintele

lui Nestor Ureche si sotiei sale Mitrofana, iar într-o nisa exterioara zidului sudic al

bisericii s-a pastrat mormântul vestitului mitropolit-carturar Varlaam Motoc.

În îndelungata sa existenta, biserica principala a Manastirii Secu a suferit

numeroase restaurari, adaugiri si modificari, dar a fost adusa

cât mai aproape de forma sa initiala în urma lucrarilor care au început în anul

1966 si au continuat - cu unele întreruperi - pâna în 1984.

Cu acest prilej s-a renuntat la unele "completari" târzii ce rapeau din

stralucirea monumentului, s-au subliniat limitele edificiului din

1602 si s-a asigurat integrarea armonioasa a acestuia în contextul întregului

ansamblu arhitectural.

<br>

Pictura care împodobeste biserica a fost executata în anii 1849-1850 de

catre zugravul Costache Lifsicar din Filioara, cu cheltuiala ieromonahului

Calistrat, stergându-se astfel urmele devastatorului incendiu din 1821.

Zugraveala este conceputa în stil renascentist,cu puternice influente slavo-

bizantine si cuprinde în desfasurarea ei principalele momente si scene biblice

care caracterizeaza iconografia ortodoxa traditionala.

<br>

Acestora li se adauga, pe peretele vestic al pridvorului mic, portretele votive de o

mare valoare documentara ale lui Nestor si Mitrofana Ureche, precum si cele ale

voievodului Ieremia Movila si sotiei sale Maria.

Deoarece aceasta pictura s-a realizat peste zugraveala originara de la

începutul veacului al XVII-lea, lucrarile de restaurare la care ne-am

referit au facut posibila recuperarea unor fragmente deosebit de pretioase din

fresca anului 1602. Picturile descoperite la mormintele ctitoricesti si deasupra usii

dintre pridvor si pronaos, care sunt mai ample si mai bine conservate, releva nu

numai priceperea mesterilor care le-au realizat, ci si izbitoare asemanari cu cele

ce împodobesc zidurile acelui giuvaer medieval care este Manastirea Sucevita.

Dupa cum am amintit în treacat, la capatul sud-estic al incintei a fost

construit în 1640 Paraclisul "Adormirea Maicii Domnului", de catre

86

Proiect de diploma

ieromonahul Ghedeon, unul dintre ucenicii Mitropolitului Varlaam. Înzestrat din

1853 cu o superba catapeteasma, opera a monahului Iulian,

Paraclisul a fost reparat si marit în acelasi an pe cheltuiala lui Sofronie Miclescu,

pe când era episcop la Husi.

Biserica-paraclis "Sf. Nicolae" din partea de nord-est, construita de

egumenul Nifon Udrea Trotusanu în 1758-1763 a fost distrusa în 1821,

fiind refacuta apoi în 1824 prin grija Mitropolitului Veniamin Costache.

Catapeteasma în stil baroc a fost executata de acelasi monah Iulian,iar biserica

serveste astazi "pravilei de iarna",

<br>

din noiembrie pâna la sarbatoarea Pastelui.

În cimitirul manastirii se ridica Biserica "Bogoslovul", construita în

1832 pe locul vechiului schit al lui Zosim, distrus de turci în 1821.Este un edificiu

de o eleganta frapanta, cu o turla înalta pe naos si cu o fatada în stil clasic,

segmentata de pilastri.

<br>

Catapeteasma,de o deosebita frumusete si bogatie ornamentica, ar fi fost

executata - conform traditiei - de catre Nifon Udrea Trotusanu la 1740, fiind

adusa aici de la biserica mare a manastirii. Picturile sale, realizate în stil

renascentist cu vizibile influente bizantine, au constituit o sursa de inspiratie

pentru numerosi creatori de arta religioasa, printre care se numara si Nicolae

Grigorescu.

</h4>

<div align"center">

<img src="Varatic si Agapia.jpg" width="300">

</div>

<br><br><a href="Castele.html" name="a" id="a">

<font color="Orange" size=5>PUSH IT</font></a>

<br>

</b></u></i>

</body>

87

Proiect de diploma

</html>

Voda.html:

<html>

<head>

<body bgcolor="blue sky">

<h1 align="center"><i><b>Manastirea Petru Voda</b></i></h1>

<img src="Rasca.jpg" width=400>

<br>

<br>

<font face="Arial"><i><b>

<h3 align="left">PREZENTARE</h3>

Urmând drumul national DN 15 B de la Poiana Teiului spre Târgu Neamt,

dupa putin timp un drum se desprinde în stânga, continuând printre brazii înalti

pâna la Manastirea Petru Voda.

Dupa câtiva kilometri, îi afli obârsia pe un platou însorit, pe care se înalta o

biserica alba, strajuita de doua rânduri de chilii. Desi a fost constituita recent

(sfârsitul secolului al XX-lea), manastirea - realizata într-o maniera ce tradeaza

influente ale stilului medieval - a devenit deja loc de pelerinajpentru zeci de mii de

credinciosi.

Dominata de figura impunatoare a staretului Iustin Pîrvu,

<br>

considerat de multi unul dintre cei mai mari duhovnici români în viata, un om care

a dovedit ca un vis poate deveni realitate daca îl înconjuri de credinta si daca îti

doresti cu adevarat împlinirea lui, cocheta manastire de azi era în urma cu doar

câtiva ani un vis nascut în întunericul umed al celulelor comuniste.

<br>

O speranta.

Acum adaposteste aproximativ 60 de calugari, iar turlele ei ce par poleite cu

aur vestesc de la kilometri distanta ca în acele locuri salasluieste un om care si-a

88

Proiect de diploma

închinat viata anevoiasei carari a credintei. O carare plina de greutati si pe care

nu putini se straduie din rasputeri sa o naruie. Însa Manastirea Petru Voda este

un vis de credinta care nu se va narui niciodata,

pentru ca pe aceste meleaguri cerul se zamisleste pe pamânt.Sub îngrijirea

acestei manastiri a luat fiinta un azil de batrâni si o casa de copii cu predare,

existând doua clase, (întaia si a doua).

<br>

Pe lânga acestea mai exista si un dispensar medical pentru asigurarea

asistentei medicale.

Parintele Iustin, staretul manastirii Petru Voda,considerat de multi ca fiind unul

dintre cei mai cu har duhovnici în viata, parintele Iustin a trecut în anii pe care i-a

adunat peste multe greutati, însa a ramas mereu credincios credintei ortodoxe si

neamului român. Suferintele îndurate nu i-au încovoiat spinarea, zilele de

închisoare nu i-au zdruncinat credinta, iar privirea luminoasa si senina a cercetat

fetele a sute de mii de pelerini care i-au trecut pragul chiliei. Acestia au plecat cu

inimile curate si sufletele pline de cuvintele întelepte ale batrânului staret.

<br>


<img src="Humor2.jpg" width=250>

<img src="Sucevita7.jpg" width=250>

</div>

</i>

<font face="Monotype Corsiva" color="red">

<h3>

Suntem tot mai slabi, mai obositi, mai tracasati de lumea aceasta interesata sa

descompuna natiunile si viata noastra. Exista o continua tendinta de

descompunere si o tendinta negativa asupra fiintei noastre spirituale, ortodoxe, si

solutia este sa ne pastram credinta, în ciuda tuturor greutatilor (parintele Iustin)

</h3>

</font>

<i>

89

Proiect de diploma

Iustin Pîrvu s-a nascut pe 10 februarie 1918, în satul Poiana Largului, comuna

Calugareni, judetul Neamt.

<br>

A fost hirotonisit preot la 22 de ani si a participat împreuna cu Divizia 4 Vânatori

de Munte la luptele din cel de-al doilea razboi mondial, ajungând pâna la Don.

Dupa lasarea la vatra, urmeaza seminarul din Roman, absolvindu-l în 1945, an în

care a fost arestat si condamnat politic la 12 ani închisoare, pedeapsa

prelungindu-se pâna în 1964.

Dupa iesirea din închisoare, parintele Iustin a slujit ca monah la Manastirile

Secu si Bistrita. În 1992 a construit Manastirea Petru Voda, pe care a dedicat-o

martirilor din închisorile comuniste.

"Mic copil fiind, cutreieram dealurile astea si visam ca într-o buna zi aici o

sa se construiasca o manastire în care sa slujesc.

<br>

A fost o imagine care m-a ajutat sa trec peste anii de detentie",marturisea, tot la

un moment aniversar, parintele Iustin, amintindu-si de vremurile în care

manastirea Petru Voda era doar un vis

îndraznet.

</b>

</i>

</font>

<br>

<br>


<img src="Brancoveni1.jpg" width=350>

</div>

</head>

<a href="Castele.html" name="a" id="a"><font color="black"

size=4>PUSH</font></a><br>

</body>

</html>

90

Proiect de diploma

Bibliografie

www.microsoft.com www.worklance.com www.w3schools.com www.google.com www.Manastiri.ro www.Referate.ro Pearsonal Web Sites, Joe Shepter, Editura: Rockport WEB STYLE GUIDE, By Patrick Lynch and Sarah Horton Creating Web Sites: The Missing Manual,

by Matthew MacDonald Suport de curs la Web Design

91

http://www.dartmouth.edu/~shorton/

http://patricklynch.net/

http://www.Referate.ro/

http://www.Manastiri.ro/

http://www.google.com/

http://www.w3schools.com/

http://www.worklance.com/

http://www.microsoft.com/

Proiect de Diploma - Analist Programator

Documents

Transcript of Proiect de Diploma - Analist Programator