$COALA GIMNAZIALA NR. 9 BOR$A KS

PROIECT DE DEZVOLTARE INSTITUTIONALA 2014-2018

Prof. Popescu Aurel Teodor

m

2014-2018

CUPRINS

A. De unde am plecat? Scurt istoric al Scolii Gimnaziale nr. 9 Borsa

B. Unde ne aflăm?

DIAGNOZA - ANALIZA FACTORILOR EXTERNI SI INTERNI * Borsa - scurt istoric * Asezare geografica

DEMOGRAFIE * Rata negativa de crestere a populatiei * Migratia * Concluzii

Aspecte/Dimensiuni calitative ale invatamantului - PERFORMANTE SCOLARE * Management, relatii de colaborare, relatii cu publicul, imagine, comunicare * Activitati educative, activitati extrascolare * Finantare (baza materiala, investitii, informatizare)

Analiza SWOT

C. Unde dorim sa ajungem? * Viziunea scolii * Misiunea scolii * TINTELE (SCOPURILE) STRATEGICE * OPTIUNI STRATEGICE * Tintele strategice (scopuri) ale scolii pentru urmatoarea perioada

D. Pe ce ne bazam? Planuri de actiune(OPERATIONALE)

- program de actiune - formarea elevilor in spirit civic; - program de actiune - realizarea planurilor de scolarizare - plan de actiune - imbunatatirea caliatatii procesului de invatamant - plan de actiune - dezvoltarea capacitatii de orientare scolara si profesionala - plan de actiune - dezvoltarea parteneriatului scoala-comunitatea locala

Unitatea Scolara: SCOALA GIMNAZIALĂ NR. 9 BORSA Adresa unitatii: LOC. BORSA, STR. DECEBAL NR. 8 Tipul scolii: SCOALA CU CLASELE I-VIII Limba de predare: LIMBA ROMANA

1

Cladire corp A

Cladire corp B

Anul 2014-2015: Preşcolari şi elevi: 780 elevi Numar de clase: 35

Mediul de provenienţa: mediul urban

Personalul scolii: - Didactic: 56 - Titular: 41 - Suplinitor: 14 - Didactic auxiliar: 5,25 - Nedidactic: 14,75

2

Caliţaţea personalului didacţic: - Calificat: 55 - Necalificat: 1 - Cu performante in activitatea

didactica: 35 - Absolventi cu cursuri de

formare/perfectionare: 50

3

DE UNDE AM PLECAT?

Scurt istoric al Scolii Gimnaziale nr.9 Borsa

Prima scoala in Borsa - centru a fost construita in 1857 de catre Alexiu Anderco, pentru ca borsenii sa nu fie nevoiti a-si trimite copiii la gimnaziul din Sighet sau Nasaud.

In anul 1939 s-a organizat primul examen de absolvire a clasei a VII-a la Scoala din Borsa Centru cu elevi si de la scolile Borsa - Gara, Borsa - Repedea si Borsa - Poiana si facandu-se clasamentul, pe locul I si II sunt nominalizati Stetco Chifor cu media 8,68 si Stetco Gavrila cu media 8,45, invatator Valeriu Lohon Scoala Borsa.

Din anul scolar 1961-1962 incepe in centrul fostei comune Borsa sa functioneze Liceul Teoretic. Acest liceu se dezvolta puternic, iar toate cele 8 scoli apoi 9 scoli din Borsa raman si functioneaza cu clasele I-VIII.

Şcoala Gimnazială Nr.9 are o istorie scurtă de circa 24 ani ea devenind devenind instituţie cu personalitate juridică în 1990.

In toata aceasta perioada de existenta, scoala a obtinut rezultate bune la examenele de admitere in liceu si scoala profesionala, la examenele de capacitate ,Teste Nationale şi Evaluare Naţională.

Multi absolventi au continuat sa invete bine si au ajuns ingineri, economisti, profesori, preoti, au terminat scoli postliceale si in felul acesta si-au facut un rost in viata.

Comunitatea s-a inchegat si dezvoltat mult fiind alcatuita din oameni bine pregatiti, buni meseriasi in minerit, exploatari forestiere, servicii, comert, sanatate, invatamant, turism, cresterea animalelor.

Dupa 1989 fenomenul plecarii la munca in strainatate, in dorinta de a trai mai bine, a luat de la an la an amploare. Majoritatea populatiei cu varsta intre 18-45 ani sunt plecati in Italia, Spania, Franta, Belgia, Germania, Austria etc. Tinerii si-au intemeiat familii iar unii au plecat cu toti copii acolo. Ca urmare, populatia scolara a inceput din 1995 sa scada mult.

Dupa restrangerea activitatii Intreprinderii Miniere Borsa, economia zonei s-a axat mai mult pe servicii de turism agromontan.

Până în anul 2008 Şcoala Gimnazială nr.9 a avut statutul de Şcoală Coordonatoare. Începând cu 01 septembrie 2011 Şcolii Gimnaziale Nr.9 i-au fost arondate două structuri, foste şcoli cu personalitate

juridică, Şcoala Gimnazială Nr.2 (Gîrlea) şi Şcoala Gimnazială Nr.3 (Repedea), ambele situate la câţiva kilometri de centrul oraşului.

Scoala Gimnazială nr. 9 Borsa este amplasata intr-o zona geografica cu o populatie scolara relativ densa, avand urmatoarea structura pe nivele de invatamant:

- învăţământ preşcolar (grădiniţele de la structuri). - invatamant primar; - invatamant gimnazial.

CONDUCEREA ŞCOLII DE LA ÎNFIINŢARE PÂNĂ ÎN PREZENT

1990-1991 - director Onu George , dir.adjunct Dulămiţă Vasile 1991-2003 - director Hanţig Cornelia , dir.adjunct Roman Agripina, Haiduc Dana, Pop Ileana 2003-2007 - director Popescu A.Teodor , dir.adjunct Pop Ileana; 2007-2010 - director Kondora Iosif , dir. adjunct Pop Ileana ; 2010 - director Şandru Corina ; dir. adjunct Pop Ileana; 2010-2011 - director Danciu Laura ; 2011-2012 - director Şteţco loan ; dir.adjunct Andreica Luiza; 2012- - director Popescu A.Teodor , dir.adjunct Sîrghi Simona

UNDE NE AFLAM?

DIAGNOZA - ANALIZA FACTORILOR EXTERNI SI INTERNI

4

Borsa-Scurt istoric Prima atestare documentara a oraşului Borsa dateaza din anul 1365, ca facand parte din proprietatiile Voievodului

Bogdan-Voda, legendarul descalecator al Moldovei, perioada in care regele Ungariei Ludovic rasplateste credinta urmaşilor lui Dragos, dandu-le tinutul Cuhea, cu satele din jur intre care si Borsa.

Domeniul Borsei constituia pe vremuri proprietate regala cu o populatie libera supusa numai regelui. Rolul de pazitor pe care l-a jucat populatia acestui tinut a facut ca intre anii 1250-1350 majoritatea localnicilor sa fie

inobilati de diferiti regi din Ardeal. Borsa a fost declarat oras in anul 1968 prin unificare cu localitatea Baile Borsa.

Asezare geografica

Orasul Borsa este situat in partea de N - E a judetului Maramures, la frontiera cu Ucraina avand vecini: - partea de E - judetul Suceava - partea de V - comuna Moisei - partea de N - orasul Viseu de Sus - partea de S - judetul Bistrita Nasaud

Legatura cu resedinta judetului Maramures - municipiul Baia Mare se face pe drumul national DN18 fata de care orasul Borsa se afla la o distanta de 150 km.

- 80 km distanta Sighetu Marmatiei - 22 km distanta Viseu de Sus Orasul Borsa face legatura cu judetul Suceava pesta Pasul Prislop, prima localitate fiind comuna Carlibaba la o distanta

de 60km.

DEMOGRAFIE

In anul 2005 judetul Maramures avea peste 500.000 de locuitori care reprezentau 3% din populatia Romaniei. Procentul femeilor era putin mai mare decat al barbatilor respective 50,9% si 49,1%. De asemenea numarul

locuitorilor din zonele rurale era echilibrat in comparatie cu numarul locuitorilor din zonele urbane, acestea gazduind 52,6% din populatia judetului.

Daca se face o analiza comparativă privind dezvoltarea populatiei totale a judetului Maramures si a comunitatii Borsa intre 2009 si 2014 se poate observa clar o descrestere a populatiei atat la nivel judetean cat si la nivelul localitatii Borsa.

Tabel 1 - Populatia totala - judetul Maramures Anul 2009 2010 2011 2012 2013 2014 Populatia totala 533,1 531,8 531,0 530,6 510,6 500,2

5

(mii locuitori)

Tabel 2 - Populatia pe orasul Borsa - 2008 - 2012

Populatie 2012

Populatie 2013

Populatie 2014

Barbati 2014 Femei 2014 Crestere -

descrestere 2012-2014

Borsa 24.406 27.450 26.984 50,6% 49,4% -1,7%

Aceasta scadere a populatiei este mai accentuate decat la nivel national. Pot exista diferite explicatii pentru aceasta.

1. Rata negativa de crestere a populatiei

Rata natalitatii a scazut la inceputul anului 2009 mai ales in zonele rurale. Rata mortalitatii a crescut atat in zonele rurale cat si in cele urbane la nivel mai inalt in cazul populatiei masculine. Procentul populatiei sub varsta de 15 ani in judet este in scadere in timp ce procentul populatiei peste 60 ani este in crestere. Asadar imbatranirea populatiei se accentueaza.

Pentru zona de acoperire a Scolii Gimnaziale nr. 9 Borsa statisticele demografiei confirma cu certitudine mentinerea numarului de elevi in perioada 2014-2018 cel putin la nivelul acestui an scolar. Statistica demografica pentru orasul Borsa, dar si pentru localitatile limitrofe atesta un spor natural de 9,5%, unul dintre cele mai ridicate din judet, si chiar din tara, daca ne gandim ca in unele judete excedentul natural este negativ.

In ceea ce priveste structura populatiei pe grupe de varsta, se constata ca populatia tanara care reprezinta esantionul intre 0 - 19 ani este de 41,8%, cuprinde un numar de 11.492 de tineri numai in orasul Borsa. In acest context populatia scolara care va solicita oferta de scolarizare a Scolii Gimnaziale nr. 9 Borsa va fi aproximativ aceeasi cu foarte mici fluctuatii pana in anul 2020.

2. Migratia

Un numar din ce in ce mai mare de tineri, in special absolventi ai invatamantului liceal si profesional din zona Borsa si nu numai, migreaza in cautarea locurilor de munca mai bine platite si in cautarea perspectivelor si oportunitatilor favorabile in strainatate, in special Italia, Marea Britanie, Spania.

In afara migratiei tinerilor un alt fenomen in crestere in zona este procesul de contractare a locurilor de munca in strainatate, in special cele sezoniere, afectand temporar procentul populatiei din zona.

Se preconizeaza ca emigrarea va stagna si probabil chiar va scadea, datorita integrarii tarii noastre in Uniunea Europeana, si a atragerii de investitori chiar in zona noastră, precum si derularea de programe ca de exemplu "Luna Ses", program care odata realizat va duce la imbunatatirea nivelului de trai in zona noastra, si la o crestere economica mai simtitoare.

3. Concluzii

Eficientizarea retelei scolare trebui sa ia in considerare numarul de intrari in sistem care vor rezulta ca urmare a acestor migratii.

De asemenea o parte a elevilor vor dori sa plece din localitate la alte licee in cautarea altor profile si specializari, ca atare va trebui imbunatatita baza materiala si calitatea invatamantului pentru ca elevii nostri sa nu fie dezavantajati in nici un fel fata de cei de la scoli cu mai mare prestigiu.

Intrucat baza materiala si didactica a unitatii noastre scolare este in continua dezvoltare, dispunem de cabinete scolare moderne, de un laborator de informatica AeL ultraperformant, cabinet de istorie ,de un Centru de informare a comunitatii locale, unic in zona Maramuresului istoric, de o biblioteca destul de bine dotata, fac ca multi dintre elevii plecati sa strainatate sa se intoarca in scoala noastra.

6

Dinamica populatiei scolare pentru perioada 2013-2016 CLS. I-IV

An scolar Clasa Preg jătitoare Clasa I Clasa a II-a Clasa a III-a Clasa a IV-a An scolar

Nr. Elevi Nr. Clase Nr. elevi Nr.

clase Nr. elevi

Nr. clase

Nr. elevi Nr.

clase Nr. elevi

Nr. clase

2013-2014 86 4 43 2 114 4 94 4,5 115 5,5 2014-2015 67 3,5 85 4 48 2,15 113 4,5 93 4,5 2015-2016 93 3,5 72 3,5 90 3,50 50 2,5 115 4 2016-2017 93 3,5 96 3,75 72 3 90 3,75 50 2,5

CLS.V-VIII An scolar Clasa a V-a Clasa a VI-a Clasa a VII-a Clasa a VIII-a

Nr. elevi Nr. Nr. elevi Nr. Nr. elevi Nr. Nr. elevi Nr. clase clase clase clase

2013-2014 82 4 72 3 75 4 78 3 2014-2015 91 4 86 3 70 3 66 3 2015-2016 82 4 99 4,5 85 4 68 2,5 2016-2017 115 4 82 4 98 4 86 4

Conducerea scolii este asigurata de directorul scolii si de catre Consiliul de Administratie. In cadrul scolii functioneaza: - Consiliul profesoral - Consiliul de administratie - Consiliul reprezentativ al elevilor - Consiliul reprezentativ al parintilor - Comisia pentru curriculum - Comisia pentru dezvoltare profesionala si formare continua - Comisia muncii educative - Comisia metodica a educatoarelor - Comisia metodica a invatatorilor - Comisa metodica pe discipline socio-umane - Comisia metodica pe discipline stiintifice - Comisia metodica pentru elaborarea orarului - Comisia metodica pentru evaluare si asigurarea calitatii - Comisia CES (Cerinte educationale speciale) pentru elevii ai caror parinti sunt plecati in

strainatate

ASPECTE/DIMENSIUNI CALITATIVE ALE INVATAMANTULUI

Anul scolar a inceput cu un numar de 35 de clase si 780 elevi. Nivelul claselor este neuniform, deoarece elevii care intra in scoala provin de la scoli diferite, au parcurs o pregatire diferentiata si manifesta atitudini diferite fata de invatare. In acest context de multe ori diferenta calitativa intre diferite grupuri de elevi din clase se accentueaza.

Si tipul de invatare s-a modificat. Invatarea de tip renascentist si-a incheiat rolul. Accentul se pune pe competente si abilitati si nu pe teoretizare. Invatarea presupune doua componente: - participarea - pune accent pe subiectul care invata; -anticiparea - sugereaza necesitatea de a privi in viitor.

Cine nu invata anticipativ va fi obligat sa invete prin soc, ceea ce presupune efort maxim pe unitate de timp mica. In general aceasta forma de invatare este folosita de elevii nostri doar atrunci cand pericolul corigentei sau repetentiei

ii determina sa invete. Din pacate acest tip de invatare incepe sa predomine. Se impune o stategie didactica dinamica, o colaborare intre profesorii clasei si diriginte pentru a depista punctele slabe ale colectivului.

7

Totusi s-au remarcat un numar mare de elevi de la invatamantul primar si gimnazial, care au obtinut rezultate deosebite in pregatire si concursuri scolare.

Dupa examenul de corigente, procentul de promovabilitate pe clase si ani de studiu este de 100%. Pregatirea elevilor pentru examenele nationale, a determinat o angajare a tuturor factorilor implicati elevi, profesori,

parinti. Pentru o coordonare eficienta a procesului de pregatire, directiunea impreuna cu dirigintii a organizat monitorizarea sistematica a frecventei si pregatirii claselor a VIII-a . S-a stabilit un program de pregatire, pe discipline, care n-a fost respectat din pacate de toti elevii.

Nivelul atingerii standardelor curriculare de catre elevi a fost reflectat de: cunostinte/rezultate foarte bune la testele nationale ceea ce demonstreaza faptul ca majoritatea elevilor si-au insusit cunostintele stiintifice fundamentale. -capacitati/competente - s-a inregistrat un important progres in comentarea textului, in formularea de opinii si de judecati de valoare si o buna comunicare a elevilor.

O buna participare s-a inregistrat la olimpiadele scolare, faza pe scoala, unde au fost antrenati un numar mare de elevi la disciplinele: limba romana si matematica.

PERFORMANTE SCOLARE

Directorul scolii impreuna cu o echipa de cadre didactice abilitate prin cursuri de perfectionare in domeniul managementului educational, au initiat si dezvoltat activitati (relatii) de parteneriat cu alte scoli din localitate si din tara, cu comunitatea locala. Scoala functioneaza dupa un plan managerial propriu.

Pentru crearea conditiilor optime in vederea desfasurarii procesului instructiv-educativ, echipa manageriala a adoptat un plan unitar de organizare, bazat in special pe pe valorificarea resurselor proprii, umane si materiale, de care dispune scoala noastra. Optimul ambient, adica incalzire, apa curenta, iluminat, telefon, a fost asigurat, iar aprovizionarea cu combustibil lichid si solid s-a realizat la timp .

Procent de promovabilitatel Evaluare Naţională: 75 % (2013-2014) Ponderea elevilor la concursuri si olimpiade scolare: 35% Procentul elevilor care trec la niveluri superioare de invatamant: 95% Disciplina: Nu s-au inregistrat cazuri de abateri grave de la disciplina. Rata abandonului scolar: 2 nescolarizati, cei doi nescolarizati provin din repetentie. Probleme comportamentale: In scoala exista si abateri de la disciplina, elevi proveniti din familii cu parinti plecati in

strainatate si lasati in grija rudelor. Toate aceste probleme sunt rezolvate de colectivul de cadre impreuna cu Politia orasului Borsa.

Satisfacerea cerintelor parintilor: Organizarea meditatiilor pentru elevii ramasi in urma la invatatura si consultatii cu elevii participanti la olimpiadele si concursurile scolare.

Numarul de cereri de transfer: Miscarea elevilor din unitate se face in ambele sensuri cu menţiunea că numărul celor care pleacă este mai mic decât numărul celor care se întorc. Multe familii care au plecat în occident în anii *90 si in primii ani dupa 2000 s-au întors acasă împreună cu copiii şi sunt interesaţi indiferent în ce zonă a oraşului locuiesc să şi inscribe copii la Şcoala Gimnazială nr.9 astfel încât număril elevilor înscrişi este în creştere.

MANAGEMENT, RELATII DE COLABORARE, RELATII CU PUBLICUL, IMAGINE, COMUNICARE

Managementul ca proces este o inlantuire de eforturi de gandire si actiune, prin care echipa manageriala (la nivelul unitatii scolare) realizeaza diagnoza, planificarea, organizarea, decizia, coordonarea si controlul procesului de transformare a resurselor informationale, financiare si materiale cu implicarea resurselor umane in scopul atingerii obiectivului strategic al unitatii scolare.

8

Elaborarea programului managerial presupune cunoasterea si valorificarea functiilor manageriale ale organizatiei scolare.

Functia de planificare este organizarea resurselor pedagogice existente: didactico-materiale, umane, financiare, informationale.

La baza strategiei proiectate a stat managementul participativ, care pune in evidenta acceptarea, impartasirea ideilor, aspiratiilor si motiveaza implicarea in rezolvarea obiectivelor asumate si problematicii complexe cu care se confrunta scoala, s-au stabilit prioritatile de actiune ale Consiliului de administratie cu sarcini concrete pentru fiecare membru al consiliului. S-au elaborate la termen documentele de analiza a activitatii, planurile manageriale, programul de activitati curriculare si extracurriculare, tematica Consiliului de administratie, Regulamentul de ordine interioara etc.

Activitati educative, activitati extrascolare

Scoala este prin excelenta o institutie abilitata pentru formarea si educarea tinerilor. Modalitatile de formare, de pregatire pentru viata trebuie sa se constituie ca o preocupare permanenta pentru cadrele didactice. Valentele educative ale unor teme, a unor actiuni scolare trebuie valorificate la maximum, avand in vedere ca prin natura profesiei noastre suntem pedagogi.

Dirigintilor le revine o mare responsabilitate şi este importantă modalitatea in care ei abordeaza managementul clasei. Acest lucru presupune in mod obligatoriu:

- stabilirea unor relatii permanente si constante cu clasa; - o buna cunoastere a clasei, a fiecarui elev; - depistarea preocuparilor, inclinatiilor, pasiunilor si cultivarea acestora; - o colaborare eficienta cu parintii; - organizarea de activitati extracurriculare; - stabilirea si dezbaterea unor teme specifice nivelului de varsta si interes. Activitatile didactice presupun un efort de pregatire si informare metodica necesare in special tinerilor colegi cu

putina experientă la catedra, dar si celor mai in varsta pentru a putea tine pasul cu noile metode de predare. Colaborarea cu parintii si comunitatea locala reflecta atentia acordata rezolvarii unor probleme legate de frecventă,

pregatire, activitati de mentorat etc. colaborarea scolii cu parintii a concurat la formarea unei imagini pozitive a scolii in comunitatea locala.

Formele de perfectionare curente sunt cercurile pedagogice , activitatile organizate pe comisii metodice si comisia dirigintilor, desfasurandu-se activitati demonstrative.

Echipa manageriala a urmarit crearea unui climat de munca intemeiat pe transparenta si incredere, repartizarea responsabilitatilor in cadrul colectivului pe baza criteriilor de compenenta.

Din cauza resurselor limitate s-au realizat doar lucrari de igienizare, o parte dintre invatatori si diriginti reusind sa implice parintii si elevii in amenajarea salilor de clasa, creand un ambient si confort placut pentru elevi.

Colaborarea dintre directiune si colectivul de cadre didactice s-a realizat intr-o maniera optima. Credem ca a fost o buna colaborare intre ierarhiile de conducere: consiliul profesoral, consiliul de administratie, ca nu au existat conflicte, ca atunci cand au fost probleme acestea s-au rezolvat pe cale amiabila.

Inceputul anului scolar a fost marcat de angajarea tuturor cadrelor didactice in ritmul si programul de activitate instructiv-educativa, incercand rezolvarea problemelor specifice legate de programe (programe si manuale noi), elaborarea de teste participarea la actiuni metodice si de perfectionare. S-au elaborat planificarile, unele chiar model, planuri si schite de lectii, s-au completat caietele dirigintilor, s-au facut mape de lucru, portofolii, dosarele catedrelor (puncte tari). Totusi sunt situatii si atitudini care influenteaza negativ activitatea instructiv-educativa din scoala.

Finantarea

Finantarea invatamantului de stat se face de la bugetul de stat, in limitele a cel putin 4% din produsul intern brut, in concordanta cu urmatoarele cerinte:

9

a) considerarea dezvoltarii invatamantului ca o prioritate nationala, pentru pregatirea resurselor umane la nivelul standardelor internationale;

b) profesionalizarea resurselor umane in concordanta cu diversificarea pietei muncii;

c) dezvoltarea invatamantului superior si a cercetarii stiintifice universitare pentru integrare la varf in viata stiintifica mondiala.

Sistemul de finantare a invatamantului asigura descentralizarea gestionarii fondurilor si permite implicarea comunitatilor locale in alocarea de resurse financiare suplimentare pentru invatamant.

Finantarea cheltuielilor de functionare, intretinere si reparare a unitatii noastre, precum si a bazei didactico-materiale, este asigurata prioritar de catre Consiliul local al orasului Borsa, din bugetele locale, precum si din resursele proprii ale respectivelor unitati.

Decontarea cheltuielilor alocate din bugetele locale se face de catre consiliile locale, in baza documentatiei prezentate de unitatile scolare.

Scoala noastra beneficiaza si de alte surse de venituri dobandite in conditiile legii: venituri proprii, subventii, donatii, sponsorizari. Veniturile obtinute din sursele mentionate se gestioneaza si se utilizeaza integral la nivelul unitati noastre

ANALIZA SWOT

Pentru a realiza o buna diagnoza organizatiei scolare, vom apela la metoda SWOT, analizand atat mediul intern cat si mediul extern pe urmatoarele paliere:

- oferta curriculara; - resursele umane; - resursele materiale si finaciare; - relatiile cu comunitatea.

a. Oferta curriculara

PUNCTE TARI

- Pentru fiecare nivel de scolarizare , scoala dispune de intregul material curricular (planul de invatamant si programe scolare, manuale, caiete de lucru, ghiduri de aplicare, culegeri de probleme, indrumatoare, teste, etc.).

- Şcoala dispune de planuri de învîţământ ,programe şcolare, ghiduri de aplicare,culegeri de probleme, îndrumător;

- Programe pentru CDŞ-uri apropiate de I.S.J pentru fiecare disciplină; - Accesul cadrelor didactice la internet; - Revista şcolară „Cascada".

PUNCTE SLABE Organizarea defectuasa a CDS - Managerial - Oferta scolii nu satisface nevoile tuturor elevilor; - Administrativ - Optiunile se fac in functie de baza materiala a scolii - Oferta CDS nu satisface în totalitate nevoile tuturor elevilor; - Lipsa unui centru de documentare, a unei sali de lectură cu multe locuri; - Lipsa unui CDS interdisciplinar (fizică-chimie-biologie);

1 0

- Puţine cadre didactice utilizează platforma AeL;

OPORTUNITATI

Identificarea oportunitatilor de formare a cadrelor didactice. Oferta CDS vine in sprijinul ameliorarii fenomenului de absenteism scolar si contribuie la dezvoltarea unei motivatii intrinseci pentru invatare .

CDS permite valorificarea abilitatilor individuale. CDS- oferă posibilitatea satisfacerii dorintelor de informare si cunoaştere in diferite domenii sensibilizate de

mijloacele mass-media; -vine ăn sprijinul ameliorării absenteismului şcolar şi contribuie la dezvoltarea motivaţiei intrinseci pentru

învăţare permite valorificarea abilităţilor individuale; - oferta mare de auxiliare curriculare pe piaţă şi biblioteca virtuală.

AMENINTARI - Insuficienta diversificare si adecvare a CDS (clasele V-VIII) la cerintele si solictarile parintilor si elevilor poate

scadea motivatia acestora pentru invatare; - Baza materiala existenta nu permite realizarea tuturor solicitarilor (optiunilor) beneficiarilor , astfel încât să fie

întărit caracterul aplicativ la CDS; - Insuficiente fonduri pentru achiziţionarea de material didactic performantr;

b. Resurse umane

PUNCTE TARI

- personal didactic calificat in proportie de 100 % ; - ponderea cadrelor didactice titulare cu gradul didactic I este de 80%; - relatiile interpersonale (profesor-elev, conducere-subaltern, profesori-parinti, profesori-profesori) existente

favorizeaza crearea unui climat educational deschis stimalativ.; - exista o buna delimitare a responsabilitatilor cadrelor didactice precum si o buna coordonare a acestora; - ameliorarea relatiei profesor-elev prin intermediul Consiliului Elevilor; - infiintarea cabinetului de consultanta psihopedagogica.

PUNCTE SLABE - conservatorismul si rezistenta la schimbare a unor cadre didactice; - conservatorismul unor cadre didactice privind aspecte precum: organizarea si desfasurarea lectiilor, centrarea

activitatii didactice pe nevoile elevului, informatizarea invatamantului etc.

OPORTUNITATI - Numarul de intalniri si activitati commune ale cadrelor didactice in afara orelor de curs favorizeaza impartasirea

experientei, cresterea coeziunii grupului, o comunicare mai buna. - Varietatea cursurilor de formare si perfectionare organizate de CCD, ONG, universitati. - Posibilitatile financiare de stimulare, motivare a cadrelor didactice. - Intalnirile frecvente de cate ori este cazul intre cadrele didactice si parintii elevilor.(sedintele cu parintii la nivelul

clasei, scolii, consultatiile) AMENINTARI - Scaderea motivatiei si interesului pentru activitatile profesionale (colaborare cu parintii, perfectionarea,

activitatile extracurriculare, confectionarea materialelor didactice, pregatirea cu professionalism a lectiilor etc.). - Scaderea prestigiului cadrelor didactice prin pensionarea unor profesori recunoscuti pe plan local. - Criza de timp a parintilor datorate actualei situatii economice care reduce implicarea familiei in viata scolara.

Acest lucru se reflecta atat in relatia profesor-elev cat si in performanta scolara a elevilor .

c. Resurse materiale si financiare

PUNCTE TARI - Starea fizica a spatiilor scolare se incadreaza in normele de igiena corespunzatoare;

1 1

Existenta cabinetelor, laboratoarelor funcţionale pentru anumite discipline:informatica, fizica, chimie, biologie, Ib. romana, matematica ,istorie precum si a unui cabinet de perfectionare pentru invatatori; Scoala nu dispune de fonduri banesti extrabugetare. Scoala are biblioteca; Scoala dispune recent de un Centru de dezvoltare şcolară prin Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor, sala de sport recent modernizata.

PUNCTE SLABE Nu exista teren de sport in aer liber la Corpul B; Biblioteca nu este conectata la reteaua de internet;

OPORTUNITATI Descentralizare si autonomie institutionala; Parteneriat cu comunitatea locala; Parteneriat cu comunitatea locala (Primarie, Politie, parinti, ONG, firme); Existenta unor spatii (ex.CDI) ce pot fi inchiriate in scopul obtinerii unor fonduri banesti; Posibilitatea antrenarii elevilor si parintilor in activitati de intretinere a scolii.

AMENINTARI - Administrarea necorespunzatoare a resurselor materiale si financiare existente; - Degradarea spatiilor scolare datorita fondurilor banesti limitate, alocate pentru intretinerea scolii; - Constiinta morala a elevilor privind pastrarea si intretinerea spatiilor scolare;

- Ritmul accelerat al schimbarilor tehnologice conduce la uzura morala a echipamentelor existente.

d. Relatiile cu comunitatea

PUNCTE TARI

- Semestrial - Comisia dirigintilor organizeaza intalniri cu repreznetanti ai Politiei in scopul prevenirii delincventei juvenile;

- Intalniri semestriale cu Comitetul consultativ al parintilor, suplimentate de consultatii individuale cu parintii; - Intalniri periodice cu reprezentanti ai Consiliului local orasenesc; - Dezvoltarea relatiei profesori-elevi-parinti se realizeaza si prin intermediul serbarilor scolare; - Contactele cu diverse institutii pentru realizarea unor activitati extracurriculare precum excursii, vizite la muzee,

vizionari de spectacole, introduc elevii in mediul comunitar si contribuie la socializarea lor. PUNCTE SLABE - Slabe legaturi de parteneriat cu ONG; - Legaturile cu firme si licee in vederea realizarii unei orientari vocationale adecvate sunt insuficiente si

necoordonate; - Putine activitati defasurate in scoala care să implice coparticiparea parintilor.

OPORTUNITATI - Disponibilitatea si responsabilitatea unor institutii de a veni in sprijinul scolii (primarie, ONG, biserica, Politie,

institutii culturale); - Cererea exprimata de Consiliul elevilor privind desfasurarea de activitati comune, parinti-profesori-elevi; - Interesul liceelor de a-si prezenta oferta educationala; - Interesul firmelor de a-si recruta si forma in perspectivă personal specializat; - Responsabilitatea altor scoli si institutii omoloage pentru schimburi de experienta. AMENINTARI - Organizarea defectuoasa a activitatilor de parteneriat poate conduce la diminuarea sau chiar inversarea efectelor

scontate; - Nivelul de educatie si timpul limitat al parintilor poate conduce la slaba implicare a parintilor in viata scolara; - Instabilitate la nivel social si economic a institutiilor potential partenere; - Slaba informare privind specificul si inadecvarea activitatilor propuse de catre institutiile partenere.

1 2

C. UNDE DORIM SA AJUNGEM?

VIZIUNEA SCOLII

Cresterea standardelor de instruire, de educaţie si formare profesionala, necesare tinerei generaţii in conformitate cu cele din tarile membre ale U.E.

Pentru a ne putea realiza viziunea,este necesar să promovăm principiile unui management optim realizării unui climat educaţional inclusiv să promovăm principiile egalizării şanselor , să asigurăm elevilor o educaţie de calitate prin centrarea învăţării pe elev prin utilizarea unei strategii moderne bine gândite , echilibrate

Performanţa şcolară se bazează pe implicare, perseverenţă, creativitate.

MISIUNEA SCOLII

Scoala este institutia care trebuie sa ofere servicii de instruire, educatie si formare profesionala la un inalt standard de calitate in context judetean si national, pentru dezvoltarea intelectuala, sociala si profesionala a elevilor si cadrelor didactice.

Şcoala noastră are porţile deschise pentru toţi cei care au nevoie de educaţie , indifferent de etnie , religie, sau tip de minoritate social. Printr-o ofertă curriculară diversă şi atractivă, printr-un învăţământ centrat pe competenţele cerute de specificul societăţii de azi şi prin profesionalismul cadrelor didactice dorim saă formăm personalităţi umane complexe.

Fiecare dintre membrii colectivului nostrum profesoral are menirea să formeze elevul în întreaga sa complexitate , nu doar prin cultivarea intelectului, căci a fi profesor nu înseamnă doar a respecta legislaţia şcolară şi îndeplinirea cerinţelor din program, ci şi a forma armonios personalităţi umane prin :

- Însuşirea temeinică a cunoştinţelor ştiinţifice, a valorilor culturii naţionale; - Formarea capacităţilor intelectuale şi a atitudinilor proactive, a disponibilităţilor affective şi abilităţilor practice; - Asimilarea tehnicilor de muncă intelectuală necesare instruirii şi autoinstruirii pe durata întregii vieţi; - Stimularea gândirii critice şi a creativităţii, - Educarea în spiritual respectării drepturilor şi libertăţilor omului, al demnităţii şi al toleranţei; - Promovarea transparenţei, dialogului şi a schibului liber de opinii; - Încurajarea iniţiativei şi a participării/ implicării active , inclusive în diferite aspect din viaţa comunităţii locale; - Cultivalearea sensibilităţii faţa de problematica umană şi faţă de valorile moral civice; - Stimularea asumării responsabilităţii şi a puterii de decizie; - Dezvoltarea echilibrată a spiritului de cooperare şi a celui de competiţie; - Cultivarea respectului faţă de natură şi mediul înconjurător.

TINTELE (SCOPURILE) STRATEGICE

Una din cele mai importante tinte urmarite de tara noastra este alinierea la standardele tarilor membre ale Uniunii Europene, o tinta a carei atingere presupune si trecerea de la o economie centralizata la o economie de piata.

O crestere economica se poate realiza doar prin retehnologizare, ceea ce presupune noi competente din partea angajatilor. Formarea initiala tine cont de aceste aspecte si are ca obiectiv prioritar dobandirea de noi competente la elevii din sistem, compentente care sa le permita o integrare socio-profesionala la nivel local, judetean, regional si national.

Din acest punct de vedere este important ca scoala sa-si analizeze cu atentie rolul si pozitia strategica urmarind aspecte precum:

corelarea oferta - nevoi de formare; orientarea si informarea reabilitarea infrastructurii; competentele profesionale si resursele umane; parteneriatele

1 3

• sanse egale pentru tineri. Autoevaluarea activitatii scolii a relevat faptul ca prioritatile in dezvoltarea invatamantului constituie tinte strategice

pentru scoala noastra, necesitand dezvoltarea in continuare a acestora. Învăţământul românesc trece printr-un proces de profundă modernizare, în primul rând organizarea adecvată a

învăţării prin colaborare în mediile virtuale încurajează învăţare profundă, promovând interacţiunea între studenţi, determinându-i să îşi exprime ideile în mod clar, şi să evalueze critic aserţiunile colegilor.

Şcoala, strada, familia sunt la fel de importante pentru formarea unui tânăr, de aceea nouă ne pasă ce se întâmplă în şcoală şi în afara laboratorului de informatică. Avem convingerea că violenţa este un reflex al lipsei de educaţie şi de informare. De aceea, am sprijinit, ne-am implicat şi am demarat de-a lungul timpului o serie de iniţiative educaţionale, menite să îmbunătăţească calitatea actului de instruire, să stimuleze interesul şi participarea tuturor celor implicaţi în procesul instructiv formativ la pregătirea tinerei generaţii ca element activ al vieţii sociale. Laboratorele AeL sunt adevarate laboratoare de cercetare, formare, dezvoltare şi structurare a societaţii de mâine. Suntem convinşi că prin atenuarea decalajului existent la nivelul accesului la informaţie şi la metodele moderne de învăţare, prin sporirea şanselor de acces la educaţie şi stimularea motivaţiei pentru învăţare putem combate excluderea socială şi delincvenţa şcolară.

Obiectivul general al proiectului de dezvoltare şcolară prin Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor este ridicarea gradului de interes, socializare, comunicare şi conştientizarea elevilor şi familiilor acestora privind aparteneţa lor la comunitate, facilitându-se astfel accesul la informaţie în acord cu strategia guvernamentală de integrare in Uniunea Europeana, participarea cadrelor didactice la actiunile metodice de formare si perfectionare si punerea in aplicare a informatiilor acumulate.

Cresterea calitatii procesului instructiv-educativ prin stabilirea unor obiective strategice pe termen scurt, mediu, lung. Formarea personalului didactic in functie de dezvoltarea dinamica a scolii. Cresterea capacitatii institutionale. Eficientizarea actului managerial.

Schimbarea de atitudine a cadrelor didactice in directia unei relationari mai bune cu elevii. Cresterea prestigiului scolii in comunitate. Promovarea unor norme culturale care sustin succesul si cooperarea

OPTIUNI STRATEGICE

Au fost identificate prioritati noi ale scolii pentru perioada urmatoare, care necesita satbilirea de obiective si actiuni prin Planul de actiuni al scolii.

Principalele aspecte care necesita dezvoltare in perioada urmatoare, in scoala noastra pot fi grupate astfel: 1. Prioritati regionale si locale stabilite prin tintele strategice, atinse prin planurile operationale din perioada anterioatra

care necesita dezvoltare in continuare pana in 2016; * Dezvoltarea curriculara; * Dezvoltarea resurselor umane; * Asigurarea de sanse egale privind accesul la invatamant si insertia profesionala a tinerilor; *Dezvoltarea bazei didactico-materiale si atragerea de resurse financiare; * Dezvoltarea parteneriatelor existente si identificarea de noi parteneriate; * Dezvoltarea relatiilor comunitare; * Dezvoltarea resurselor umane ale scolii prin asigurarea accesului la formarea continua a personalului didactic si nedidactic in functie de nevoile identificate * Elaborare si distribuirea materialelor de prezentare a

- ofertei curriculare - calificarii si prestigiului personalului didactic - bazei materiale a scolii -modului in care scoala raspunde nevoilor si cerintelor comunitatii

* Asigurarea calitatii. 2. Prioritati identificate pentru intervalul 2014-2018: Imbunatatirea calitatii procesului de invatamant;

1 4

Dezvoltarea capacitatii de orientare scolara si profesionala; Formarea continua a cadrelor; Cresterea abilitatilor generale; Adecvarea continua a ofertei educationale la nevoile si cerintele beneficiarilor .

TINTE STRATEGICE (SCOPURI) ALE SCOLII PENTRU URMATOAREA PERIOADA

realizarea planului de şcolarizare prin atragerea populatiei scolare din zona; limitarea teoretizarii, a invatarii de tip renascentist si formarea de abilitati si competente (invatamant pragmatic); transformarea scolii intr-o scoala europeana conform normelor U.E. consolidarea pregatirii scolare si sporirea creativitatii profesionale (invatamant creativ); formarea elevilor in spiritual patriotismului civic; cunoasterea si promovarea obiceiurilor si traditiilor zonale;

dezvoltarea unor parteneriate Continuarea reformei in invatamantul preuniversitar in vederea cresterii calitatii prin adecvarea ofertei eedcationale in raport cu nevoile si interesele locale ale elevilor Cresterea relevantei ofertei de servicii educationale; Cresterea ponderii activitatilor extracurriculare in oferta curriculara; Extinderea invatarii informatizate; Optimizarea demersului didactic; Sporirea competentelor profesionale ale directorilor; Cresterea rolului scolii in educarea, formarea si dezvoltarea personalitatii tanarului; Optimizarea managementului educational; Dezvoltarea bibliotecii scolare;

Imbunatatirea evaluarii examinarii performantei scolare; Dezvoltarea bazei materiale si atragerea resurselor financiare prin:

- cresterea rolului Administratiei publice locale in viata scolii; - finantarea invatamantului preuniversitar; - cresterea rolului factorilor locali in structurarea ofertei curriculare a scolii; - asigurarea bazei materiale pentru un invatamant de calitate;

Politici educationale Economia competitiva, consolidarea democratiei si societatea cunoasterii impun, alaturi de cele patru instrumente

cognitive care alcatuiesc traditional alfabetizarea de baza (abilitati de comunicare, scriere, citire si calcul matematic) dobandirea unor noi competente:

alfabetizarea digitala si informationala; cultura tehnologica; comunicarea in limbi moderne de larga circulatie; cultura si conduita civica; cetatenia democratica; gandirea critica;

capacitatea de adaptare la situatii noi; lucrul in echipa;

interesul pentru dezvoltarea personala si invatarea continua. Necesitatea asigurarii acestor noi competente de baza pentru toti este un mesaj-cheie al Memorandumului asupra

invatarii permanente, lansat in anul 2000 de Comisia Europeana. Obiectivul de baza al acestui mesaj vizeaza garantarea accesului universal si continuu la invatare pentru a se forma si reinnoi competentele necesare pentru o participare sustinuta la dezvoltarea societatii cunoasterii.

1 5

Noul context economic si social, coroborat cu optiunea politica de integrare europeana a Romaniei, presupune performante superioare in toate domeniile de activitate. Prin urmare, investitia pe termen lung in calitatea educatiei este o prioritate a tuturor programelor educationale, cu repercursiuni certe asupra calitatii vietii, muncii si relatiilor interumane.

In contextual social actual, din perspective efectelor globalizarii, Ministerul Educatiei Cercetarii si Tineretului considera ca dimensiune fundamentala a educatiei in scoala si in afara acesteia necesitatea consolidarii unei set de valori stabile si coerente, care sa determine la toti actorii educatiei conduite favorabile unui stil de viata sanatos-mintal, emotional, fizic si socio-moral.

Cele trei caracteristici fundamentale ale sistemului educational - aflate in centrul politicilor educationale ale Ministerul Educatiei Cercetarii si Tineretului, sunt corelate in mod direct cu starea materiala a unitatilor de invatamant - atat la nivel infrastructural cat si la nivelul dotarilor.

Dobandirea da catre Romania a statutului de membru al Uniunii Europene, intr-un orizont de timp cat mai apropiat, constituie o prioritate absoluta a politicii romanesti. In acest context, procesul de integrare in Uniunea Europeana a fost asumat ca o prioritate a Strategiei de Guvernare.

Competentele cerute de exercitiul didactic sunt din ce in ce mai complexe. Cadrul didactic modern trebuie:

sa se afirme ca un bun cunoscator al noilor tehnologii didactice; sa-si manifeste flexibilitatea in gandire;

sa promoveze o atitudine pozitiva fata de autoinstruirea directa si continua sa fie creativ - inovativ; sa dispuna de aptitudini bune de comunicare; sa cultive abilitati de munca in grup;

sa stapaneasca managementul de risc (care sa-i permita solutionarea rapida si eficienta a situatiilor imprevizibile) sa aiba capacitatea de a lua initiative.

Autonomia si responsabilitatea sunt tinte dezirabile in dezvoltarea cadrelor didactice si a elevilor deopotriva. In acest context trebuie sa se produca o schimbare de la predarea cu scopul de transmitere de cunostinte, la predarea

tranzactionala, unde elevilor le este facilitata gandirea autonoma, activa si invatarea pentru si catre ei.

D. Pe ce ne bazăm?

Planuri de acţiune (operaţionale)

Prioritatea demersului educational se va concentra pe imbunatatirea actului educational astfel incat elevii sa devina intradevar beneficiarii eforturilor umane si financiare ale institutiei noastre.

In contextul descentralizarii sistemului de invatamant, functia de proiectare, precum si necesitatea conceperii proiectului de dezvoltare institutionala au devenit elemente sine qua non la nivelul unitatii scolare.

Tinand cont de faptul ca educatia este recunoscuta prin Constitutie ca o prioritate nationala si luand in considerare principalele coordonate ale PLANULUI NATIONAL DE DEZVOLTARE, in noua etapa a reformei vom avea in vedere urmatoarele obiective prioritare:

• crestrea calitatii actului educational, ca baza a realizarii societatii cunoasterii in Romania; • asigurarea pregatirii resurselor umane prin invatamantul preuniversitar si prin invatarea permanenta; • dezvoltarea personala a elevilor din perspectiva invatarii permanente; • dezvoltarea coeziunii sociale si cresterea participarii cetatenilor la programele de dezvoltare economica si sociala a

comunitatii sociale. Pentru realizarea acestor obiective prioritare s-au stbilit urmatoarele prioritati strategice: • realizarea echitatii in educatie; • asigurarea educatiei de baza pentru toti cetatenii; formarea competentelor cheie; • cresterea calitatii proceselor de predare-invatare precum si a serviciilor educationale; • fundamentarea actului educational pe baza nevoilor de dezvoltare personala a elevilor din perspective dezvoltarii

durabile si a asigurarii coeziunii economice si sociale; • asigurarea complementarii educatiei, formele, nonformele si informele; invatarea perseverenta ca dimensiune majora

a politicii educationale;

1 6

• deschiderea sistemului educational si de formare profesionala catre societate, catre mediul social, economic si cultural.

Prioritatile strategice prezentate ne conduc spre urmatoarele obiective generale: • consolidarea rolului scolii ca institutie principala de instructie si educatie; • asigurarea educatiei de baza; • dezvoltarea resurselor materiale; • dezvoltarea profesionala a resurselor umane.

Proiectul vizeaza dezvoltarea unui sistem educational durabil si coerent care depinde de : • resursele umane; • resursele financiare;

• mediul social cultural; • cerintele comunitatii.

1 7

PROGRAME DE ACTIUNE

FORMAREA ELEVILOR IN SPIRIT CIVIC

Argumentare: Necesitatea educatiei civice este legata de pregatirea elevilor in sensul: -cunoasterii si sustinerii ideilor si valorilor democratiei; -manifestarii lor ca cetateni informati si responsabili; -participarii competente la viata scolii si in perspectiva , a societatii; -dezvoltarii deprinderilor de evaluare, de luare a deciziilor si de aparare a unei pozitii;

Scop:

-Pregatirea elevilor(tineri) romani in vederea participarii active la construirea unei societati democratice pluraliste. -Promovarea relatiilor democratice intre membrii comunitatii scolare care include elevi, profesori, conducerea scolii,parintii. -Pregatirea profesorilor pentru sustinerea acestui demers prin desfasurarea activitatilor cu elevii.

Nr. crt.

Obiective Actiuni Orizont de timp

Responsabilitati Resurse

Obs. Nr. crt.

Obiective Actiuni Orizont de timp

Responsabilitati individuale umane

Obs.

1.

Realizarea unor comportamente civice in scoala si in comunitate prin raportare la principiile si valorile

Constitutionalismului

Care vizeaza : I.DEMOCRATIA in actiune : 1. Analize de continut privind comportamente pro si antisociale prin simulari, jocul de rol, studiul de caz, portofolii

permanent

Dirigintii, profesorii de istorie

2.

Argumentarea necesitatii respectarii legilor de catre toti cetatenii, inclusiv de catre cei investiti cu autoritate

2. Dezbateri in cadrul orelor de cultura civica dirigentie si istorie

periodic

dirigintii

1 8

Identificarea si promovareaunor modalitati de actiune prin care sunt limitate abuzurile si protejate drepturile cetatenesti

Identificarea diferentelor individuale intr-o societate democratica si caracterizarea rolului in producerea unei varietati de idei, nevoi si atitudini

Exprimarea opiniei personale asupra activitatii reprezentanţilor aleşi

Identificarea si analizarea modalitatilor prin care societatea civila poate influenta guvernarea

Argumentarea necesitatii tolerantei democratice si a

3. Utilizarea unor instrumente specifice educatiei civice pentru analiza condiţiilor in care autoritatile isi indeplinescsau nu atributiile

4. Actiuni de cultivare a gândirii critice privind coordonatele civismului 5. Elaborarea de proiecte pe teme date (in funcţie de programa educatiei civice si de tematica orelor de dirigentie si a diverselor specialitati). Privind :

II. EGALITATEA SI RESPECTULin viata zilnica 1. Actiuni pe tema « Sunt diferit si respect diferenta :avantaje si atitudini » 2. Actiuni care sa vizeze identificarea si aplicarea unor criterii pentru evaluarea activitatii autoritatilor privind : III. SOCIETATEA CIVILA si rolul ei intr-o democraţie

l.Intalniri cu reprezentanţii unor asociaţii civile din Borsa. 2.Valorificarea informaţiilor din mass-media in portofolii ale elevilor

3. Dezbatere pe tema « Toleranta-regula de aur al moralei »

periodic Consilierul educativ si directorul scolii

teste Invitati ai autoritatilor

permanent Conducerea comunitatii locale

periodic Cadrele didactice

In fnctie de planificării activiatilor la fiecare clasa

dirigintii -teste -studiu de caz -simulări -jocul de rol

In functie de temele de ed. Civica si de cel fixate la dirigentie periodic Conducerea scolii,

dirigintii Portofoliu cu tema « Drepturile omului intara noastra» destin at unui punct de de informare in scoala.

periodic Profesorii de istorie dirigintii Simulări

-chestionare

1 9

exercitarii drepturilor civile si a responsabilitatilor personale si civice

4. Studiu de caz si simulari privind felul cum isi pot exercita drepturile si responsabilitatilelor prin comportament tinerii.

« temperatura » respectarii drep. Om scoala

REALIZAREA PLANULUI DE ŞCOLARIZARE

Scoala Gimnazială Nr.9 Borsa, este amplasata intr-o zona geografica cu o populatie scolara relativ densa, acoperind total centrul orasului. Pentru a mentine si a atrage populatia scolara, este nevoie de o strategie cara sa tina seama de realitatile demografice, sociale si perspectivele de dezvoltare ale zonei, dar si asigurarea unor standarde ridicate in instruirea si formarea profesionala a elevilor.

SCOP ACTIUNI ORIZONT DE TIMP RESPONSABILITATI OBS.

Formarea numarului de clase propuse

-popularizarea realizarilor privind logistica si nivelul standard de pregatire: pliante si alte materiale de publicitate

Sem al II-Iea -directiunea -cadrele didactice

Atragerea elevilor din zona Borsa

Formarea unei imagini pozitive privind scoala Schimburi de experienta cu scolile din Borsa Emisiuni la postul TV HALLEY

permanent -directiunea -cadrele didactice

Orientarea scolara a prescolarilor in functie de capaciatea intelectuala si aptitudini

-mese rotunde cu participarea parintilor si educatoarelor de la gradinitele din Borsa - trimiterea la gradinite a unor materiale lamuritoare privind performantele elevilor scolii

Stabilirea planului de scolarizare in functie de cerintele elevilor si parintilor

-participarea la lectoratele cu parintii la gradinitele din zona, parteneriate cu scolile, primaria si unitatile private din zona, -analize economice si sociologice pentru identificarea perspectivelor de dezvoltarea si optiunilor elevilor

permanent -directiunea

Asigurarea unor standarde ridicate pentru instruire si formare profesionala

-formarea unei echipe de profesori competitivi -folosirea unor tehnici si strategii didactice dinamice -oferirea de oportunitati de dezvoltare in cariera -pregatirea lotului de elevi pentru concursurile scolare -asigurarea unor conditii materiale optime -parteneriate, schimburi de experienta cu scolile din judet si din tara

-realizarea unui centru de informare si documentare -programe educative dinamice

permanent -directiunea -profesorii -parintii

2G

IMBUNATATIREA CALITATII PROCESULUI DE INVATAMANT

Obiectiv : Cresterea calitatii procesului de invatamant

Prioritatea: Imbunatatirea calitatii procesului de invatamant Obiectiv: Cresterea calitatii procesului de invatamant Tinta-rezultate masurabile pentru acest obiectiv:

- Numar de cadre didactice care au participat la cursuri de formare si care aplica in activitatea la clasa metodele de invatare centrate pe elev, numar de cadre didactice care au promovat examenele pentru obtinerea gradelor didactice;

- Numar activitati pe catedre in care se utilizeaza instrumentele de lucru incluse in formarea centrata pe elev; - Tabele nominale cu elevii si stilurile de invatare la nivelul fiecarei clase; - Tabele nominale cu elevii cu nevoi speciale si tipul de nevoi; - Numer de cabinete, laboratoare si ateliere scolare dotate corespunzator.

Tinta: - Numar de cadre didactice care au participat la cursuri de formare si care aplica in activitatea la clasa metodele de invatare centrate pe elev, numar de

cadre didactice care au promovat examenele pentru obtinerea gradelor didactice; - Numar de cabinete, laboratoare si ateliere dotate corespunzator

Context: Sistemul de invatamant este la ora actuala in continua schimbare, cadrele didactice trebuie sa se adapteze permanent, sa contribuie la elaborarea curriculum-ului , sa gaseasca solutii pentruschimbarea mentalitatii parintilor elevilor si chiar a lor, sa fie deschise la nou. Mijloacele si spatiile de invatamant sunt la standardele cerute in prea putine cazuri. Actiuni pentru atingerea obiectivului Ce anume trebuie sa se intample)

Rezultate asteptate(masurabile)

Data pana la care vor fi finalizate

Persoana/persoanele responsabile

Parteneri: Cost: Sursa de finantare

Studierea legislatiei noi aparute si prelucrarea interna a informatiilor

Regulamentul nou de ordine interna

La fiecare început de an şcolar

Director Director adjunct

ISJ Profesorii interesati

Resurse materiale -rechizite -calculatoare cu acces la internet Resurse de timp

Fonduri bugetare

Analizarea informatiilor

Proiectul privind tranzitia de la scoala la

Permanent Managerii Comisia pentru

Agenti economici autoritatile locale

Resurse materiale -rechizite

Phare TVET Fonduri bugetare

2 1

primite la seminariile organizate prin Phare TVET si elaborarea unei noi stategii privind parteneriatul scoala - comunitate

locul de munca Numar de parteneriate funcţionale la nivelul scolii

asigurarea calitatii si regionale, OND-uri, membrii consiliului de administratie al sclii

Suporturile de curs de la seminariile Phare Calculatoare cu acces la internet Resurse de timp

si extrabugetare

Organizarea de debateri cu partenerii pentru ca acestia sa identifice ei insisi modalitatile prin care pot sprijini scoala

Numar de contacte intre scoala si alte structuri parteneriale

Permanent Managerii

Agenti economici Autoritatile locale si regionale, ONG-uri

Resurse materiale -rechizite -cheltuieli legate de organizare Resurse de timp

Extrabugetare Agenti economici

Cresterea rolului reprezentantilor angajatorilor in evaluarea competentelor elevilor la absolvire

Evolutia numarului de angajatori implicate in evaluarea competentelor elevilor la absolvire

Permanent Managerii Inspector de

specialitate

Resurse materiale -rechizite -calculatoare Resurse de timp

Agenti economici

PLANUL OPERATIONAL: DEZVOLTAREA CAPACITATII DE ORIENTARE SCOLARA SI PROFESIONALA

Prioritatea: DEZVOLTAREA CAPACITATII DE ORIENTARE SCOLARA SI PROFESIONALA Obiectiv: dezvoltarea competentelor profesorilor consilieri in utilizarea unor instrumente specifice, vehicularea informatiilor certe despre lumea ocupatiilor si valorificarea resurselor fiecarei discipline scolare in aceasta directie Tinta:

Functionarea retelei de orientare si consiliere profesionala organizata de scoala Abilitati imbunatatite si suport informational mai relevant pentru profesorul consilier si diriginti in acordarea de consultanta si asistenta pentru orientare

Context:

2 2

Procesul de consiliere este asigurat respectand urmatorul traseu:profesori consilieri - diriginti- elevi. Pe acest traseu apar probleme in ambele puncte de transfer - atat profesorii consilieri, cat si dirigintii nu dispun de suficiente informatii.

Actiuni pentru aringerea obiectivului (ce anume trebuie sa se intample?)

Rezultate asteptate (masurabile)

Data pana la care vor fi finalizate

Persoana/persoanele responsabile

Parteneri: Cost Sursa de finantare

Evaluarea nevoilor de formare a dirigintilor privind orientarea carierei

Numar de diriginti beneficiari ai cursului de formare

Permanent Inspectorul de specialitate

Centrul judetean de Asistenta psihopedagogica Casa Corpului Didactic

Resurse materiale -chestionare -fise de autoevaluare

Autofinantare programe de formareTVET

Participarea la cursuri de formare a profesorilor consilieri

Formarea profesorului consilier

Permanent Inspectorul de specialitate

ISJ maramures CCD

Formarea cadrelor didactice

Autofinantare

Evaluarea gradului de dobandire a competentelor

Evaluarea participantilor la cursurile de formare vizand insusirea abilitatilor predate

Permanent Inspectorul de specialitate

Director Director adjunct

Resurse materiale -chestionare

Autofinantare

2 3

A R G U M E N T

Descentralizarea invatamantului are menirea crearii unui sstem de invatamant organizat, promovand accesul liber, egal si deplin al tuturo copiilor si tinerilor la actul educational, adecvarea ofertei educationale la interesele si nevoile comunitatii locale.

Desfasurarea intregului proces educativ din scoala se va face respecatnd urmatoarele cerinte: 1. Conducerea scolii se exercita in beneficiul elevilor si al comunitatii pe care o deserveste; 2. Scoala trebuie sa realizeze un parteneriat activ cu comunitatea locala; 3. Consiliul local participa la elaborarea politicilor educationale de interes local; 4. Scoala informeaza si raporteaza comunitatii locale efectele si rezultatele managementului scolar si

financiar precum si al calitatii actului educational. Programul managerial al scolii va reprezenta instrumental principal de lucru al directorului care vizeaza

organizarea si functionarea sociala a unitatii scolare si traducerea in practica pedagogica a prevederilor Legii invatamantului, a Regulamentului de organizare si functionare a unitatilor scolare precum si a obiectivelor reformei invatamantului din Romania.

Gandind in sensul viziunii Planului de dezvoltare a Scolii Gimnaziale Nr.9 Borsa, educatia perfomanta, acest proiect vizeaza un model in care educatia este conceputa ca un continuu existential a carui durata se confunda cu insasi perioada vietii si care nu trebuie limitat nici la varsta scolara, nici inchis in spatiul clasei.

Toate obiectivele scolare si extrascolare ale instruirii si formarii organizate sau spontane trebuie astfel organizate, orientate si dimensionate incat sa vizeze dobandirea autonomiei formativ-creative.

Redarea acestui obiectiv complex este posibil in cadrul Centrului de informare si documentare, mai ales ca intr-un asemenea centru se poate aplica un model sistematic informativ-formativ-creativ. Ne gandim la necesitatea redarii unui echilibru in ce, cat si cum ne informam folosind demersul logico-creativ, imbogatind sistemul formelor de organizare a activitatilor instructiv-educative. C.D.I. ne-ar permite realizarea urmatoarelor obiective:

- proiectarea pedagogica eficienta si aplicativ-creativa; - asigurarea unui management educational care sa induca un comportament din perspectivele drepturilor si

responsabilitatilor; - utilizarea unei metodologii didactice prospective, operationale si creative care sa valorifice fiecarui elev si

cadru didactic resursele, cu relevanta scolara si sociala; - imbogatirea sistemului formelor de organizare a activitatilor scolare si extrascolare; - eficientizarea evaluarii si autoevaluarii randamentului scolar si extrascolar; - reglarea permanenta a demersurilor didactice si extradidactice; - modernizarea relatiei professor-elev si in afara clasei astfel incat profesorul sa continue a fi consilier,

moderator, partener, evaluator,si model pentru ca activitatea de invatare sa fie eficienta si pregatitoare pentru invatarea permanenta;

- realizarea de cercetari stiintifice, folosirea resurselor care se deruleaza prin proiectele zonale, regionale in scopul dezvoltarii capacitatilor si calitatilor de cetatean european;

- cererea de materiale suplimentare pentru demersul didactic (fisa de studiu, scheme, secvente tematice) si valorificarea resurselor informative ale unui complex documentar;

Implementarea modelului sistematic de educatie poate fi realizat optim in cadrul unui C.D.I., facand din obiectivele mentionate prioritati de actiune pentru fiecare elev si profesor. Ca rezultat asteptat: realizarea unui parteneriat real profesor-elevi-comunitate, care sa ofere fundamental informari-formari si autoformari continurea integrarii eficiente si creative a fiecarui partener.

2 4