Proiect de an OUIA Uscator Cu 4 Benzi

8/18/2019 Proiect de an OUIA Uscator Cu 4 Benzi

1/23

1. BAZELE TEORETICE ALE PROCESULUI DE USCARE

1.1 GeneralităţiÎnlăturarea umezelii din materiale solide şi de tip pasta, permit ieftenirea transportarii

lor, oferirea unor proprietăţi deosebite, dar şi de asemenea scade procesul de coreziune aaparatelor şi conductelor la păstrarea şi prelucrarea ulterioara a acestor materiale.

Umezeala poate fi înlăturată din materiale prin metode mecanice (scurgere, filtrare,centrufugare). Însa o dehidratare mai deplină se opţine prin evaporarea umezelii şi înlăturareavaporilor formaţi adică cu autorul uscării calde.

!cest proces e larg folosit în tehnologiile chimice dar şi de asemenea în industriaalimentară. "eseori este ultima operaţie în producere, înaitea emiterii produsului finit. Însacu toate acestea, în prealabil umezeala se înlătură prin metode mai puţin costisitoare, cum arfi prin metode mecanice (cum ar fi spre e#emplu, prin filtrare), şi în final prin uscare. $rinastfel de metode combinate de înlăturare a umezelii permit creşterii economicitaţii procesuluidin punct de vedere financiar.

%n industria alimentara dar si in cea chimica ca regula, se intrebuinteaza uscareaartificiala a materialelor in instalatii speciale de uscare, deoarece uscarea traditionala

&normala' la aer deschis este un proces prea indelungat.onform proprietatilor sale fizice uscarea este un proces foarte complicat de difuzie,

viteza careia se determina prin viteza de difuzie a umezelii din interiorul materialului destinatuscarii, in mediul ambiant. um va fi aratat mai os, inlaturarea umezelii la uscare se reducela miscarea caldurii si umezelii in interiorul materialului si la transferul sau de la suprafata inmediul inconurator. !stfel, procesul de uscare este o combinatie legata una de alta a

proceselul de transfer de masa si caldura.$rin metodele de transmitere a calduri catre matererialul destinat uscarii, deosebim

urmatoarele tipuri de uscari.

*. Uscarea prin convectie prin atingerea nemilocita a materialului destinat uscariicu agentul uscarii, in calitate de care, cel mai des este folosit aerul incalzit sau gaze de ardere(ca regula, in amestec cu aerul)+

. Uscarea prin contact prin trasmiterea caldurii de la agentul termic la material prinintermediul peretelui despartitor+

-. Uscarea prin radiatie prin trasferul de caldura prin intermediul razelor infrarosii+

. Uscarea dielectrica prin incalzirea in unda curentilor de inalta fregventa+

/. 0iofilizarea uscarea in vacum a produselor congelate. $rin metoda de transmiterea caldurii aceasta metoda e echivalenta metodei uscarii prin contact, insa unicitatea procesului evidentiaza liofizarea intr1o grupa aparte.

Ultemele trei tipuri de uscare sunt intrebuintate relativ rar si de obicei sunt numitetipuri speciale de uscare.

2aterialul supus uscarii indiferent metodei de uscare, se afla in contact cu gazul umed(in cele mai dese cazuri aerul). %n uscarea prin convectie, gazului umed (care si este agentulde uscare) ii apartine rolul central al procesului. "e aceea studierea proprietatilor gazuluiumed, e necesar la analiza proceselor de uscare dar si in calcule.

Mod

Изм.

Coal a

Лист

Nr.Document № докум.

Semnat.

Подпись

Data Дата Coala

Лист 1

Proiect de an la OUIAEfectuat Guja A Controlat Chiaburu V

Aprobat.

Uscatorul cu

4 benzi

itera Coli Листов23

!"M #"M$A %r. "&'()(


2/23

1.2 Paraetrii !rinci!alii ai "a#$l$i $ed.%n uscarea prin convectie, agentul de uscare transmite materialului caldura si

transporta de la el umezeala, care se evapora din material datorita caldurii. !stfel agentul deuscare oaca rolul de transportator de caldura si umiditate, pe cind in alte cazuri decit cel princonvectie, gazul umed (deobicei aerul) care se afla in contact cu materialul, este folosit doar

pentru inlaturarea umezelii evaporate, astfel avind rolul de trasportator de umeditate.

3azul umed este un amestec de gaz uscat si vapori de apa. %n continuare subdenumirea de gaz umed se va subintelege doar aer umed, luind in consideratie, ca proprietatile fizice ale gaselor de esapament si a aerului umed se deosebesc doar princantitate. !erul umed ca transportator de caldura si umiditate, e caracterizat prin urmatorii

paramentrii principalii4 umiditatea absoluta si relativa, cantitatea de umiditate si intalpie(cantitatea de caldura).

*..* 1 Umiditatea absoluta e determinata de cantitatea de vapori de apa &in 5g', carese contine in *m- de aer umed. u o precizie necesara pentru calculele tehnice, se poate deconsiderat ca aerul umed se supune legilor gazului ideal. !tunci vaporul de apa cacomponent al amestecului de gaze (aerul umed), aflinduse sub presiunea partiala p p, trebuiesa ocupe intregul volum al amestecului(*m-). "e aceea umeditatea absoluta e egala cu masa a

*m- de vapori, sau cu densitatea vaporului de apa 6 p la temperatura aerului si presiunii partiale p p.

*.. 1 Umiditatea relativa, sau gradul de saturare a aerului 7 se numeste relatiilemaselor vaporil de apa in *m- de aer umed 6 p in conditile date, temperatura si presiune

barometrica normala la masa ma#ima posibila a vaporilor de apa in *m- de aer 6sat (densitateaaburului saturat) in aceleasi conditii.

sat

P

ρ

ρ ϕ = (*)

%n conformitate cu ecuatia de stare a gazului ideal (ecuatia 2endeleev lape8ron).

RT M p P P

P = ρ si RT M p sat sat

sat = ρ ()

unde4 9 temperatura absoluta, :;+ 2 p masa a * 5mol de vapori de apa, egala cu *<5g=5mol+ > constanta universala a gazului, egala cu


3/23

B

p P =ϕ ()

Umiditatea relativa 7 e unul din principalii criterii ai aerului ca agent de uscare, caredetermina cantitatea de umiditate, adica capacitatii aerului de a se satura cu vaporii deumezeala.

0a incalzirea aerului apro#imativ pina la *EE : marimea psat, care intra in ecuatia (-),creste si corespunzator scade 7+ cresterea continuu a temperaturii are loc la 7Aconst. 0aracirea aerului in procesul uscarii, care este urmata de consumul de umiditate din material,

psat scade, dar 7 creste, in unele cazuri pina la saturarea aerului (7A*).%n procesul de uscare aerul se umecteaza si se raceste si corespunzator i se schimba

volumul. "e aceea utilizarea in calitate de parametrii a aerului valoarea umiditatii absoluteingreuneaza calculele. G mult mai comod de a referi valoare de umeditate a aerului la ounitate de masa a aerului absolut uscat (*5g aer uscat) marimi, care nu se schimba in

procesul de uscare.*..- 1 antitatea de vapori de apa (in 5g), care se contine in aerul umed care

corespunde * 5g de aer absolut uscat, se numeste cantitatea de umiditate a aerului.

.... uscaer

ab

uscaer

ab

m

m x

ρ

ρ == (/)

unde4 mab si maer.usc. masa aburului si masa aerului absolut uscat in acelasi volum de aerumed, 5g+6aer.usc. densitatea aerului absolut uscat, 5g=m-.

$entru a stabili legatura dintre cantitatea de umiditate # si umiditate relativa 7,inlocuim in ecuatia (/) sensul pab si paer.usc. , determinate in ecuatia (). !tunci4

....

....

uscaer

ab

uscaer

abuscaer uscaer abab

p

p

M

M

RT

M p

RT

M p x ⋅=÷=

unde4 paer.usc. presiunea partiala a aerului absolut uscat+ 2aer.usc. masa molara a aeruluiabsolut uscat, egala cu B 5g=mol.

onform legii lui "alton paer.usc. e egala cu diferenta presiunii normale a aerului umed$ si presiunii partiale a vaporului de apa din el4

abuscaer p P p −=..

dar din ecuatia (-), sat ab p p ⋅= ϕ

%nlocuind in e#presia de mai sus pentru # e#presiile pentru pab si paer.usc., dar si marimile pentru 2ab si 2aer.usc., obtinem4

sat

sat

sat

sat

p P

p

p P

p x⋅−

⋅=⋅−

⋅⋅=ϕ

ϕ

ϕ

ϕ H,E

B

*< (H)

*... 1 %ntalpia % a aerului umed se referal la * 5g de aer absolut uscat si se determinala temperatura data a aerului t (in :) ca suma intalpia aerului absolut uscat caer.usc.t si avaporilor de apa #iab (?=5g aer uscat)

abuscaer xit c I += .. (I)

unde4 caer.usc. capacitatea termica specifica medie a aerului absolut uscat, care poate fi primita apro#imativ egala cu *EEE ?=(5g @ ;) JE. 5cal=(5g @ ;)K+ iab intalpia aburului, ?=5g.

Laproii de apa in procesul de uscare se afla in stare incalzita in amestec cu aerul. Cotam intalpia vaporilor de apa la E : prin r E (r E A B- @ *E- ?=5g) si luam capacitateatermica specifica medie a aburului incalzit cab M *.BI @ *E- ?=(5g @ ;). !tunci intalpia aburuluiincalzit va fi egala cu4

Mod .

Coala

NrDocument

Semnat

Data Дата

Coal a-Proiect de an la OUIA

Mod .

Coala

NrDocument

Semnat

Data Дата

Coal aProiect de an la OUIA


4/23

t t cr i abab--

E *EBI,**EB- ⋅+⋅=+= (


5/23

1.%. I&' dia"raa aer$l$i $ed$roprietatile de baza a aerului umed se poate determina cu o precizie suficienta pentru

calculele tehnice cu autorul diagramei %1#. "iagrama %1# (fig.*) e construita pentru presiuneanormala$AI/ mm.col.Ng (apro#imativ BB5C=m).

Oig. *. "iagrama %1# pentru aerul umed.

Mod .

Coala

NrDocument

Semnat

Data Дата

Coal a/Proiect de an la OUIA


6/23

"iagrama are unghiul de *-/: intri a#ele coordonatelor, si pe a#a ordonatelor suntdepuse la o scara anumita intalpiile %, dar pe a#a inclinata a abscisilor cantitatea deumiditate #, care, pentru comoditatea utilizarii diagramei e proiectata pe a#a au#iliara,

perpendicular a#ei ordonatelor. $e diagrama sunt depuse4

*) liniile continutului de umiditate constante (# A const) drepte vertcale, paralele a#ei

ordonatelor+

) liniile intalpiei constante (% A const) drepte, paralele abscisei, adica sub unghi de *-/:+

-) liniile temperaturii constante sau izoterma (t A const)+

) liniile umiditatii relative constante (7 A const)+

/) linia presiunii partiale a vaporului de apa p p in aerul umed, sensul careia e depus in scara primei a#e a ordonatelor diagramei.

0iniile 7 A const formeaza un manunchi de curbe divergente, care iesa din acelasi punct (nu e aratat pe diagrama) cu coordonatele t A 1I-: si # A E. pentru ca liniile 7 A constsa nu se apropie prea aproape una fata de alta, ceea ce ar ingreuna utilizarea diagramei %1#,ultema e construita, cum e mentionat mai sus, in sistem oblig de coordonate. 0a temperaturade BB, : presiunea aburului saturat psat A F, adica devine egala presiunea barometricanormala F A I/ mm. col. Ng, pentru care si a fost construita diagrama.

%n cazul dat, conform e#presiei (), marimea 7 A p p=F si ecuatiei (H) primeste forma

p

p

p B

p x

−=

−= H,E

*H,E

ϕ

ϕ

$rin urmare, la temperaturi t P BB, : marimea 7 nu depinde de temperatura si

practic devine o marime constanta, de asemenea si continutul de umiditate a aerului # (pentrucazul cind p p si F A const). "e aceea la t A BB, : liniile 7 A const au o intoarcere brusca simerg aproape vertical in sus. %nclinarine neesentiale de directie a linii 7 A const se e#plica

prin aceea ca in acesta arie a temperaturilor inalte e#presia p p, deci si 7 un pic depind si detemperatura.

0inia 7 A *EEQ corespunde saturatiei aerului cu vapori de apa la temperatura data.!ceasta linie limiteaza de os aria diagramei functionabile de asupra ei, care raspunde deaerul umed nesaturat, care e folosit in calitate de agent de uscare. !ria diagramei, care esituata sub linia de 7 A *EEQ, se refera la aerul care e saturat cu vapori de apa, si pentrucalculele uscatoarelor nu prezinta interes.

Mod .

Coala

NrDocument

Semnat

Data Дата

Coal aHProiect de an la OUIA


7/23

1.(. C$r)a $*carii *i a +ite#ei de $*care$rocesul de uscare se împarte în două perioade. $rima decurge cu viteză de uscare

constantă, a doua cu viteză care scade. $înă la începutul primei perioade are loc încălzireamaterialului (fig.*a).

În perioada cînd viteza de uscare este constantă, apa se evaporează de pe suprafaţamaterialului (difuziune e#terioară) şi procesul se caracterizează printr1o intensitate cea mai

înaltă. $entru perioada aceasta viteza uscării este proporţională cu forţa motrice şi suprafaţade contact a materialului cu agentul termic4

)( x x KF d

dU s −=

τ (*)

unde K R coeficientul de proporţionalitate, numit constanta vitezei de uscare în prima perioadă de uscare, Q=(s@m@5g=5g aer us.)+ F R suprafaţa de contact, m+U R umiditatea materialului, Q+

x s R conţinutul de umiditate a aerului saturat la temperatura uscării, 5g apă=5g aer us. (pesuprafaţa materialului)+

x R conţinutul de umiditate a aerului la intrare în instalaţia de uscare, 5g apă=5g aer us.

Oig.. aracteristicile uscării4

Mod .

Coala

NrDocument

Semnat

Data Дата

Coal aIProiect de an la OUIA


8/23

a) curbă de uscare (dependenţa umidităţii materialului de durata uscării)+ b) curbă a vitezei deuscare (dependenţa vitezei de uscare de umiditatea materialului)

"urata primei perioade a uscării se determină conform ecuaţiei4

τ τ

d dU

U U cr

=*

*

−= ()

unde U cr ,U * R respectiv umiditatea iniţială şi critică a materialului, Q+dU = d S R viteza uscării (tgT)+ mărimea apei evaporate din material într1o unitate de timp,Q=s.

um numai pe suprafaţa materialului se iveşte primul punct uscat (umiditateamaterialului aunge pînă la starea critică) începe perioada a doua a uscării, care secaracterizează prin viteză descrescătoare.

$înă cînd pe suprafaţa materialului se menţine apa, viteza scade.În intervalul acesta se observă simultan atît difuzia interioară, cît şi e#terioară a apei.

înd apa de pe suprafaţa materialului se va evapora complet, viteza uscării se va determinanumai prin difuzia interioară, şi în perioada aceasta viteza procesului scade neuniform.

"ependenţa vitezei uscării de umiditatea absolută a materialului (fig.H.*b) esteconstruită cu folosirea curbei de uscare prin metoda derivării grafice.

În perioada a doua de uscare durata procesului se calculează conform ecuaţiei4

ech

echred cr

us U U

U U

K −

−=

. lg-,

*τ (-)

unde K us R constanta vitezei de uscare în perioada a doua egală cu4

echred cr

usU U

d dU K

−=

.

= τ ()

U cr .red . R umiditatea critică redusă a materialului, Q+U ech R umiditatea de echilibru+ Q+U 2 R umiditatea finală a materialului, Q.

În cazul acesta este mai comod de a folosi umiditatea raportată la materialul absolutuscat, Q4

Q*EE⋅=usc

apa

G

GU (/)

unde Gapa R masa apei în material, 5g+G usc R masa materialului absolut uscat, care se determină prinformula4

echusc U

GG

+

=

* (H)unde G R masa iniţială a materialului (cu umiditate de echilibru)+U ech R umiditatea de echilibru (părţi din unitate).

Umiditatea critică redusă U cr.red. se determină din dependenţa vitezei uscării deumiditatea absolută a materialului. $entru aceasta se presupune că în perioada a doua vitezauscării se schimbă liniar, şi linia este dusă în aşa fel, ca să taie pe curba originală suprafeţeegale (linia !F în fig.*b).

Mod .

Coala

NrDocument

Semnat

Data Дата

Coal a

<<

Proiect de an la OUIA


9/23

1.,. Statica U*carii

tatica uscării stabileşte legătura dintre parametrii iniţiali şi finali care participă la uscare

(materialul şi agentul de uscare) şi se determină prin ecuaţiile bilanţului de materiale şi a

bilanţului termic. înd se efectuează uscarea prin antrenare, mediul de încălzire venind în

contact cu suprafaţa materialului umed absoarbe o cantitate oarecare de umiditate şi apoi se

elimină din uscator. "eterminrea cantităţii de umiditate îndepărtată a cantităţii de material

uscat rezultat în urma uscării, a consumului de aer şi de căldură se face întocmind bilanţul de

materiale şi bilanţul termic.

Bilanţul de materiale. În timpul procesului de uscare, greutatea materialului absolut

uscat, precum şi greutatea aerului uscat care constituie purtătorul de căldură şi umezeală

rămîn constante, dacă nu sînt pierderi. antitatea de umezeală intrată în uscător, în cazul unui

regim staţionar de uscare, trebuie să fie egală cu cantitatea de umezeală rămasă în materialdupă uscare şi cantitate a de umezeală antrenată de aer în uscător4

*EE

**U G şi*EE

U G

sînt cantităţile de umiditate din material înainte şi după uscare+

în care4 G 1 şi G 2 1 reprezintă materialul la intrarea şi ieşirea din uscător, în k!h+

U 1 şi U 2 1 umiditatea iniţială şi finală a materialului, în "+

"acă se notaeză cu4

L 1 cantitatea de aer complet uscat care trece prin uscător, în k!h+ x 1 şi x 2 1 conţinutul de umiditate al aerului la intrare şi ieşire din uscător, în k!k aer

umed#

În absenţa pierderilor, cantitatea totală de umiditate rămîne constantă şi deci trebuie să aibă

loc egalitatea4

**

**EE*EE

$xG

U $xG

U +=+ (*.*)

antitatea de umiditate ce se elimină din uscător se poate determina după ecuaţia4

*EE*EE

**

U G

U GU −= (*.)

omparînd ecuaţiile (*.*) şi (*.) rezultă4 U % $ & x2 ' x( )*de unde consumul total de aer necesar uscării va fie egal cu4

* x x

U $

−= , +k!h,.

onsumul specific de aer, adcă consumul de aer raportat la ( k umiditate îndepărtată

din material în uscător este4 .*

* x xU

$l

−==

"eoarece, conţinutul de umiditate a aerului la trecerea prin bateria de radiatoare nu se

schimbă, atunci x 1 = x 0 * de unde4E

*

x x

l −

= &k aer!k umiditate).

1.-. Cinetica o!eratiei de $*care

Mod .

Coala

NrDocument

Semnat

Data Дата

Coal aB<

Proiect de an la OUIAMod

.Coala

NrDocument

Semnat

Data Дата

Coal a

*E<



10/23

inetica uscării stabileşte legătura dintre variaţia umidităţii materialului în timpul

uscării şi numeroşii parametri ai procesului (proprietăţile şi structura materialului,

dimensiunile lui, condiţiile hidrodinamice ale agentului de uscare etc.).

Liteza de uscare este una din mărimile importante în cinetica uscării. e defineşte ca

fiind cantitateatea de umiditate îndepărtată pe unitatea de suprafaţă în unitatea de timp. ub

formă diferenţială, viteza de uscare poate fi e#primată prin relaţia4

dt -

d. U

⋅= (*.-)

Încercările pentru stabilirea unor ecuaţii teoretice pe baza cărora să se calculeze viteza

de uscare în funcţie de proprietăţile iniţiale şi finale ale produsului supus uscării, de condiţiile

de realizare a operaţiei au condus la ecuaţii complicate şi greu de aplicat. "e aceea pentru

determinarea vitezei de uscare se recurge la datele e#perimentale obţinute în condiţii delaborator şi transpuse la condiţiile industriale.

1.. /actorii care in0l$entea#a $*carea

Mod .

Coala

NrDocument

Semnat

Data Дата

Coal a**<



11/23

Oactorii de care depinde uscarea şi, deci viteza de uscare se pot grupa în trei categorii4

1factori referitori la materialul supus uscării+

1factori referitori la agentul de uscare+

1factori referitori la operaţia de uscare.

"intre factorii referitori la agentul de uscare mai importanţi sînt41parametrii agentului de uscare4 temperatură, viteză şi umiditate relativă+

1natura agentului de uscare+

1caracterul şi condiţiile de contact între material şi agentul de uscare.

u cît temperatura şi viteza agentului de uscare sînt mai mari şi cu cît umiditatea

relativă este mai mică, cu atît viteza de uscare este mai mare. În cazul în care condiţiile de

contactare a particulelor de materiale cu agentul de uscare sînt foarte bune, viteza de uscare

creşte în comparaţie cu viteza de uscare în strat fi#."intre factorii referitori la operaţia de uscare mai importanţi sînt4

1uniformitatea uscării+

1tipul de uscător+

Uniformitatea uscării are o importanţa mare, atît datorită calităţii materialului uscat cît

şi duratei procesului de uscare.

2ultitudinea factorilor care influenţeaza viteza de uscare determină recurgerea la date

e#perimentale pentru calculul şi construcţia uscătoarelor.

2. PRICIPIUL DE /UC IOARE AL ISTALAIEIȚ

Mod .

Coala

NrDocument

Semnat

Data Дата

Coal a

*Proiect de an la OUIA


12/23

Uscătorul cu benzi rulante este destinat pentru uscarea fructelor şi legumelor, aici

materialul este purtat continuu, în strat subţire.%nstala iț a este formată din benzi

transportatoare+ pîlnie de încălzire, cu dozator+ tambure pentru antrenarea benzilor+ role

pentru susţinerea benzilor+ table pentru diriarea curentului de aer+ încălzitor şi transportator

elicoidal. $e astfel de tip de uscător materialul înaintează în contracurent cu aerul preîncălzit.irculaţia în contracurent se adoptă pentru materialele sensibile la căldură în stare uscată,

cînd se cere uscarea înaintată a materialului şi cînd conţinutul iniţial de umezeală al agentului

de uscare este relativ mare.

În uscătoarele cu mai multe benzi transportatoare, materialul este uscat mai uniform

din cauza amestecărilor prin căderile de la capetele benzilor. Liteza benzilor este de E,-1E./

m=min, iar viteza aerului de 1- m=s.

Uscătorul prezintă o cameră de uscare închisă, termoizolată, în interiorul căreia suntamplasate, una sub cealalata benzi rulante. "in toate părţile carcasei e#istă uşi termoizolate,

care asigură accesul la benzi în timpul verificării, curăţirii şi reparării. Oiecare bandă rulantă

este unită cu următoarea pentru a permite trecerea produsului de pe o bandă pe alta.

$entru încărcarea produsului, în camera de uscare este prevăzut un transportator, pe

care este instalat un repartizor. !mbele sunt puse în funcţiune de la staţia de transmisie

automată.

$entru amestecarea produsului, în scopul uscării uniforme şi prevenirea lipirii, la

începutul benzii superioare este instalat un mestecator1nivelator. $entru curăţirea benzilor de

produsul lipit, în partea inferioară a primelor benzi sînt instalate perii.

uprafaţa tamburilor se curăţă de produsul lipit cu autorul rozătoarelor, instalate pe

tamburii de întindere a primelor - benzi. $entru mişcarea benzilor se folosesc staţii4 una

pune în mişcare * şi a -1a bandă, iar cealaltă a 1a şi a 1a. $lus la aceasta, staţiile pun în

mişcare mestecatorul, nivelatorul şi periile.

Între tamburii benzilor sînt instalate calorifere. $entru comoditate, în setarea la

regimul tehnologic potrivit, la fiecare eta al caloriferului este instalat manometru. Laporii

aflaţi sub presiune sunt transmişi prin supapa de reducţie în collector şi mai departe în fiecare

eta al caloriferului. Fenzile de os sunt apărate de nimerirea produsului. 0a fiecare bandă

sunt instalate termometre de rezistenţă, care servesc ca traductoare de temperatură. $entru

deservirea comodă a uscătorului este prevăzută o scară care pote fi uşor mişcată de1a lungul

camerei de uscare.

$rodusul supus uscării este încărcat în buncărul de încărcare, se repartizează de1a

lungul

buncărului de alimentare


13/23

buncărului de alimentare, unde este instalată o clapetă care reglează înălţimea

stratului de produs pe banda înclinată. 2ai departe produsul nimereşte pe banda de sus a

uscătorului, mai departe pe a 1a ş.a.m.d., trecînd de1a lungul tuturor benzilor pînă la ieşirea

produsului uscat din uscător. ub fiecare bandă este instalat calorifer. !erul proaspăt se

acumulează în cameră prin deschizătura dintre corpul uscătorului, podea şi stîlpiifundamentului şi trece prin produs de os în sus.

Oig.- %nstalatia de uscare ;!1


14/23

%. CALCULUL USC3TORULUI CU ( BEZI

Date iniţiale:

productivitatea după materialul umed 4 3in A -,< t=zi

umiditatea iniţială a materialului4 U * AI/Q+

umiditatea finală a materialului4 U A*Q+

temperatura agentului termic pe % bandă4 I//0#

temperatura agentului termic pe a %%1a bandă4


15/23

alculăm cantitatea de apă evaporată de pe fiecare bandă4

• "e pe %1a bandă4 V* A* @ E,-/A*, 5g=hAE,E 5g=s+

• "e pe a %%1a bandă4 V A* @ E,-/A*, 5g=hAE,E 5g=s+

• "e pe a %%%1a bandă4 V- A* @ E,HA*EI,* 5g=hAE,E- 5g=s+

• "e pe a %L1a bandă4 V A* @ E,EA*H,< 5g=hAE,EE/ 5g=s.

%.2 Calc$l$l )ilanţ$l$i teric

$entru a putea efectua calculul bilanţului termic este necesar de a prezenta pe

diagrama %1# procesul de uscare.

Uscătorul se proiectează în or. ;iev (cel mai apropiat oras de or. hisinau), aici,

conform tab. XL, în perioada caldă a anului tE A */E şi 7 A IEQ. "in diagrama %1# rezultă

că conţinutul de umezeală a aerului la intrare în uscător este4 #EA E,EE


16/23

o Gntalpia aerului la ieşire din uscător de pe a %%1a bandă4

k k2 I II =**


17/23

onsiderăm că încălzirea produsului are loc pe prima bandă şi atunci consumul de

căldură transmis de calorifer pe % bandă, luînd în consideraţie pirderile în mediul înconurător

, va fi4

W*%A (W*Z Wînc) @ *,*A (**EZ**,H) @ *,*A*--,IH 5V+

orespunzător căldura transmisă de * calorifer şi la restul benzi va fi4W%A W @ *,*A ** @ *,*A *- 5V+

W-%A W- @ *,*A I/ @ *,*A


18/23

alculăm debitul de are uscat în uscător4

0Al @ VA/,H- @ *A*H


19/23

(. OR4E DE PROTECIE A 4UCII

ondiţiile de muncă sînt determinate de caracterul procesului de muncă şi

factorii mediului e#tern, ce1l înconoară pe lucrător în sfera de producţie.

În timpul activităţii de muncă a omului are loc interacţiunea mediului de producţie şi a organismului. [mul transformă, acomodează mediul de producţie la

necesităţile sale, iar mediul de producţie acţionează într1un mod sau altul asupra

lucrătorilor.

"e studierea factorilor de producţie ai mediului e#tern (condiţiilor

meteorologice, zgomotului, vibraţiei, poluării cu gaze, iluminării etc.), ce acţionează

asupra sănătăţii omului, se ocupă igiena de producţie+ care, în corespundere cu U9!U

*.E.EE-1I al U.U.U.2. \Oactori de producţie periculoşi şi nocivi\.!cţiunea mediului de producţie asupra organismului omului este condiţionată

defactori fizici, chimici şi biologici.

Oactorii fizici includ umiditate a relativă şi temperatura aerului ambiant,

circulaţia şi presiunea barometrică a aerului, radiaţia radioactivă şi termică, zgomotul

şi vibraţia etc.

$rintre factorii chimici se numără impurificarea aerului cu gaze otrăvitoare şi

praf to#ic, mirosurile neplăcute, acizii şi alcaliile agresive.

Oactorii biologici4 microorganismele patogene, unele specii de fungi, virusurile,

to#inele etc.

!cţiunea factorilor enumeraţi asupra omului este condiţionată de caracterul activităţii

de muncă, alimentaţie, condiţiile de mena.

ondiţiile meteorologice ale încăperilor de producţie includ temperatura, umiditatea

relativă, viteza de circulaţie şi presiunea aerului. !ceşti factori determină microclima

încăperilor de producţie. !supra microclimei încăperii acţionează nu numai factorii

atmosferici e#terni, dar şi surplusurile de căldură şi umiditate, eliminate de utilaul ce

funcţionează, de materialele încălzite, de lucrătorii ce muncesc.

"e condiţiile meteorologice depind într1o mare măsură starea sănătăţii şi capacitatea

de muncă ale omului. În condiţiile optime omul elimină acea cantitate de căldură, care e

produsă de organismul lui. "evierile mari ale parametrilor microclimei duc la schimbarea

bruscă a balanţei termice a organismului şi dereglarea funcţiilor lui fiziologice4 reglarea

termică, metabolismul, activitatea sistemelor cardiovascular şi nervos. 9ulburarea reglării

termice este însoţită de supraîncălzirea sau suprarăcirea orgamsmului. $entru asigurarea

condiţiilor favorabile de muncă, sînt stabilite valorile normate de tmperatură, umiditate

Mod .

Coala

NrDocument

Semnat

Data Дата

Coal a

*BProiect de an la OUIA


20/23

relativă şi viteză de circulaţie a aerului în zona de muncă a încăperilor de producţie.

9emperatura aerului în încăpere trebuie să oscileze între (6728 90* umiditatea relativă să fie

în limitele de :/78/"* iar viteza de circulaţie a aerului /*27/*;m!s.

%ndiferent de tipul şi de funcţionarea instalaţiilor pe care lucrătorul le deserveşte, el

trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe de securitate.0ucrătorul trebuie să cunoască bine construcţia instalaţiei, tehnica ei de funcţionare şi

să efectuieze îngriirea şi reparaţia tehnică necesară. Înainte de pornirea instalaţiei montate

sau reparate este necesar de controlat dacă nu au rămas pe instalaţie sau în mecanismele ei

obiecte străine4 instrumente, buloane, piuliţe, ş. a.

%nstalaţia poate fi pornită doar în cazul convingerii funcţionării normale. e interzice

pornirea şi oprirea instalaţiei de către persoanele care nu au permisiunea să facă acest lucru.

Înaintea pornirii instalaţiei, lucrătorul dă un semnal sonor, după care toţi cei ce o deservesctrebuie să fie atenţi.

0a început instalaţia lucrează un timp oarecare în gol, după care în ea se introduce

materia primă. În timpul funcţionării instalaţiei se interzice curăţarea, repararea sau reglarea

nodurilor.

%nstalaţia şi locul de muncă trebuie să fie bine iluminate. În apropierea locului de

muncă nu trebuie să se afle persoane străine.

e interzice îmbrăcarea şi dezbăcarea hainelor în apropierea instalaţiei care

funcţionează, precum şi purtarea îmbrăcămintei descheiete, deoarece îmbrăcămintea poate fi

prinsă de mecanismele în mişcare, se recomandă purtarea combinizoanelor. Oemeile trebuie

să1şi acopere capul cu un colţişor sau o basma.

0a fiecare instalaţie împreună cu instrucţia de deservire trebuie să fie ane#ate şi

regulile tehnicii de securitate.

!dresarea cu instalaţiile electrice necesită de la personalul ce le deserveşte o atenţie

specială, de aceea cunoaşterea tehnicii de securitate este obligatorie pentru oricare care are

lagătură cu electricitatea.

9recînd prin corpul omului, curentul electric produce arsuri şi contracţia muşchilor. În

timpul contracţiei îndelungate a muşchilor se întrerupe respiraţia şi poate avea loc stop

cardiac. u cît intensitatea curentului electric care trece prin copul omului este mai mare, cu

atît mai mult cre te riscul pentru viaţa lui. $ractica arată că intensitatea curentului mai mareș

de E,/! este dea periculoasă pentru sănătatea omului, iar curenul electric cu intensitatea de

*! şi mai mult este mortală.

Cu trebuie de crezut că pentru om este periculoasă numai tensiunea înaltă. "atele

statistice vorbesc despre faptul că peste


21/23

volta mic. Cormele şi regulele electrotehnice prevăd măsuri speciale de ocrotire în timpul

lucrului cu tensiune de EL.

2ăsurile de protecţie se împart în4 generale (izolare, legătura cu pămîntul, placate de

avertizare, îngrădire) şi speciale (individuale).]

9oate obiectele care conduc curentul electric (partea interioară a cablurilor, mînerele delemn la întrerupătoare şi altele), de care se poate folosi omul, trebuie să fie acoperite cu u

strat izolator fiabil. ablurile neizolate (descoperite) se folosesc doar în locurile inaccesibile,

unde ele nu vin în contct întîmplător cu omul (linia aeriană).

9oate capetele metalice, izolate de părţile conducătoare de curent electric în condiţii

obişnuite, trebuie să fie unite cu pămîntul, pentru cazul defectării izolaţiei. $entru aceasta

ţevele metalice sau unghiurile cu lungimea de 1-m se bat în pămînt şi cu autorul unei bare

care face legătură cu pămîntul se unesc între ele. apătul barei iese la suprafaţă şi la el cu uncablu dezgolit apro#imativ *H1/mm2 se unesc carcasele instalaţiilor şi maşinilor electrice,

transformatoarelor, cutiile reostatelor ş. a. În cazul defectării izolaţiei partea dispozitvului

care are legătură cu pămîntul poate fi unită cu cea conducătoare de curent electric. u toate

acestea între partea care are legătură cu pămîntul şi pămînt nu va fi tensiune periculoasă

pentru om.

$ersoanele, care în conformitate cu locul de muncă intră în contact cu elemente

individuale conducătoare de curent electric, pentru protearea de leziunile care pot fi

provocate de curentul electric sînt obligate să aibă obiecte (instrumente) individuale de

protecţie4 mănuşi de cauciuc, caloşi sau cizmuliţe de cauciuc, covoraşe de caucuic, ochelari

de protecţie. 2înerele metelice ale mînerilor instrumentelor de lucru (cleştilor, şurubelniţelor

ş. a.) trebuie să fie acoperite cu cauciuc.

Gste necesar de îndeplinit următoarele tehnici de securitate de bază4

*. Cu se admite contactul sau atingerea elementelor dispozitivelor electrice aflate sub

presiune.

. Cu se permite să se controleze cu degetele tensiunea între cleme.

-. 9oate reparaţiie la dispozitivele electrice trebuie să se efectuieze numai după

deconectarea lor.

. "econectînd dispozitivul pentru efectuarea ucrărilor de reparaţie, trebuie de atîrnat un

placat4 'Cu conectaţi'.

/. Cu se permite trecerea de îngrădire.

H. Cu se admite să se producă nici o lucrare de către persoanele aflate în stare de

ebrietate.

Mod .

Coala

NrDocument

Semnat

Data Дата

Coal a

*Proiect de an la OUIA


22/23

"acă o persoana a afost electrocutată este necesar ca persoana dată cît mai curîd să fie

eleiberată de contactul cu elementul concucător de curent electric+ pentru aceasta este nscesar

de deconectat dispozitivul, sau, dacă aceasta din oarecare motive nu este posibil, de întrerupt

circuitul, folosind pentru aceasta orice obiect uscat neconductor de curent electric.

u toate acestea trebuie de luat în consideraţie posibilitatea căderii victimii de la înălţime şisă se ia măsurile necesare. În cel mai rău caz se poate de tăiat cablu cu un topor cu coadă de

lemn uscată. [ricum acest lucru trebuie să se facă cu mare atenţie.

Gliberînd victima de acţiunea curentului electric, trebuie urgent de chemat medicul, în

acelaşi timp acordînd victimii primul autor (victimii i se descheie îmbrăcămintea strînsă pe

corp, i se dă să miroase amoniac, se face frecţie şi în caz de necesitate se face respiraţie

artificială şi masa cardiac).

Mod .

Coala

NrDocument

Semnat

Data Дата

Coal a

<



23/23

BIBLIOGRA/IE

*. Făcăoanu !., [peraţii şi utilae în industria chimică şi alimentară. Gditura 9ehnică4

%aşi, *BBI.

. %liescu 0., 3heorghescu C., ^veţ L., $rocese şi utilae în industria alimentară. Gditura "idactică şi $edagogică4 Fucureşti *BHăşenescu 0., [peraţii şi utilae în industria alimentară, Lol. %%. Gditura 9ehnică4

Fucureşti *BI.

/. Lavilin !., $rotecţia muncii la întreprinderile de alimentaţie publică. Gditura

0umina4 hişinău, *BBE.H. _` .., jk . _., q. j., k ̀ wx

y{ k`. 4 _|kk`, *B

Proiect de an OUIA Uscator Cu 4 Benzi

Documents

Transcript of Proiect de an OUIA Uscator Cu 4 Benzi