Universitatea “Ștefan cel Mare” SuceavaFacultatea de Științe Economice și Adiministrație Publică Economie Generală și Comunicare Economică

Programarea neuro-lingvistică

-referat-

Profesor coordonator: As.drd. Bordeianu Otilia

Realizat de : Flutur Andrei – Cristian

Miron Alexandra – Mihaela

Suceava 2014

Universitatea “Ștefan cel Mare” SuceavaFacultatea de Științe Economice și Adiministrație Publică Economie Generală și Comunicare Economică

Programarea neuro-lingvistică, abreviat NLP, reprezintă explorarea modului în care

comunicăm, gândim și producem schimbări. Acest tip de explorare are ca rezultat creșterea

abilităților de învățare, comunicare, a încrederii, a motivației și a nivelului personal de succes.

Domeniile educaționale în care NLP are aplicații sunt multiple, câteva dintre ele sunt:

-formularea și atingerea obiectivelor;

-comunicarea eficientă;

-tehnici de învățare rapidă;

-leadership;

-training și coaching pentru performanță.

Programarea neuro-lingvistică, a fost creată in jurul anului 1976 de Richard Bandler

(matematician și student în terapia gestalt) și John Grinder (lingvist) care și-au propus să

descopere structura excelenței umane. La început ei au studiat amănunțit terapeuții vremii,

Fritz Perls (terapia gestalt), Virginia Satir (terapia familiei) și Milton Erickson (hipnoterapie).

Cei doi au sintetizat o serie de concepte apărute anterior în cibernetică și teoria sistemelor (a

căror reprezentanți au fost Gregory Bateson, Virginia Satir și Milton Erickson). Startegia lui

Bandler si Grinder a fost îndreptată spre gasirea răspunsurilor la întrebarea cum anume

funcționează oamenii. De aceea orientarea acestei metode este pe soluție și proces și mai puțin

pe cauză. Potrivit acestui model, răspunsurile noastre interioare sunt cele care generează

comportamentele exterioare.

În esența ei, NLP desemneaza o atitudine de curiozitate în studiul comportamentului

uman și al modalităților de îmbunătățire al lui. Conform NLP informaţia trece prin filtrele

noastre interioare - valorile, credinţele, atitudinile, amintirile, deciziile - ce ne determină

acţiunile. Ceea ce este reţinut sau şters va avea un efect major în formarea reprezentării

interioare asupra realităţii. Experienţa noastră este, de aceea, ceva ce literalmente noi

construim în interiorul fiinţei noastre - şi acesta este cazul oricui implicat într-un proces de

comunicare.

Fundamentele principale ale programării neurolingvistice provin dintr-o colecţie de

teorii şi practici după cum urmează:

- teoria învăţării socio-cognitive a lui Albert Bandura (1985), ce accentuează importanţa

observării şi modelării comportamentelor, atitudinilor şi răspunsurilor emoţionale ale

Universitatea “Ștefan cel Mare” SuceavaFacultatea de Științe Economice și Adiministrație Publică Economie Generală și Comunicare Economică

celorlalţi. Teoria social-cognitiva a invatarii a lui Albert Bandura si conceptul de modelare au

fost îmbunătățite în practică de Richard Bandler si John Grinder.

- teoria gândirii aparţinând lui Gregory Bateson (1972), în partea despre nivelele logice ale

învăţării și teoria câmpului unificat, dezvoltată ulterior de Robert Dilts (2000) în aşa-numitele

"niveluri logice".

- teorile lui Miller, Galanter & Pribram (1960) despre orientarea spre finalităţi a acţiunilor

umane gramatica transformaţională a lui Noam Chomsky (1965), conceptul de ”time binding”

a lui Alfred Korzybski (1933) şi constructivismul radical al lui Glasersfeld (1996) care au pus

bazele și au influențat modelele lingvistice elaborate de Bandler şi Grinder (1975).

- teoria lui William James (1950) privind sistemele reprezentărilor senzoriale ca fundamentale

pentru procesarea informaţiilor şi pentru experienţele subiective de cunoaştere. William James

(1842 –1910) a fost un important psiholog şi filozof american. Acesta este adesea descris ca

fiind tatăl psihologiei americane. James a privit mintea ca un proces, o funcţie a organismului.

William James a argumentat că, întrucât este utilă, conştiinţa trebuie să fi evoluat. Cu alte

cuvinte, aceasta are o funcţie. James a sugerat că dacă dorim să înţelegem originea şi scopul

unui fenomen psihologic, ar trebui să ne întrebăm pentru ce este acesta folosit.

- presupozitia unei orientari fundamentale a actiunilor umane către scopuri (Pribram,

Galanter, Miller, TOTE, 1960).

NLP este o sinteză unică dintre psihologie,lingvistică și cibernetică. În esență oferă

tehnici și metode specifice pentru creșterea eficienței personale.Programarea neuro-lingvistică

se ocupă cu structura experiențelor subiective ale oamenilor (cum ne folosim de limbaj și cum

acționam, intenționat sau neintenționat pentru a ne atinge scopul; cum organizăm ceea ce

vedem,auzim,simțim și cum percepem ,selectăm și modificăm lumea înconjurătoare prin

intermediul simțurilor).

În România,această știință a pătruns destul de târziu,dupa jumătatea anilor ’90 și chiar

și în prezent sunt puțini teoreticieni care se ocupă cu modelarea neuro-lingvistică.

Metodele NLP folosesc informații din mai multe domenii, cum ar fi psihologia,

cibernetica, știința comunicării, lingvistică, antropologie, fiziologie, științe pe care cei doi

cercetători le-au îmbinat pentru a forma un set de instrumente puternice pentru schimbare și

dezvoltare personală.

NLP s-a dezvoltat ca o metodologie a succesului în comunicare și în dezvoltarea

personală. Eficiența NLP depășește în multe privințe sistemele de dezvoltare individuală

clasice tocmai pentru că paradigma este schimbată. Prin abordarea pragmatică, NLP este

Universitatea “Ștefan cel Mare” SuceavaFacultatea de Științe Economice și Adiministrație Publică Economie Generală și Comunicare Economică

conceput ca un instrument pentru schimbare și nu ca o teorie a cauzelor care fac necesară

schimbarea. În primul rând, ceea ce comportă interes este utilitatea metodelor (dacă ele aduc

un avantaj sau nu) și în al doilea rând explicarea cauzelor pentru care aceste metode sunt

eficiente. Astfel s-a remarcat faptul că, performeri cu personalități foarte diferite, obțineau

rezultate de excepție folosind mecanisme și strategii comportamentale de același fel. Acest

fapt a marcat dezvoltarea NLP. Bandler și Grinder au sintetizat și apoi au prelucrat aceste

strategii, eliminând elementele particulare și au obținut modele de performanță specifice

oamenilor de succes. A fost descoperită astfel, metoda de atingere a succesului uman în

diferite domenii de activitate.

Așadar,programarea neuro-lingvistică vine de la:

Neuro – se referă la sistemul nervos uman și îndeosebi la modul unic în care fiecare

om îsi formează experiența asupra lumii (“harta” asupra “teritoriului”) prin cele 5

simțuri : vizual (V), auditiv (A), kinestezic (K), olfactiv (O), gustativ (G).

Lingvistic – se referă la sistemele de comunicare verbală (limbaj) și comunicare non-

verbală (limbajul trupului) prin care “cartografiem” realitatea din jurul nostru.

Astfel,folosim limbajul pentru a comunica atât cu ceilalți cât și cu noi înșine. De

asemenea, termenul acesta se referă atât la comunicarea conștientă cât și inconștientă,

la dialogul exterior (cu oamenii din jurul nostru) cât și la dialogul interior (cu noi

înșine).

Programare – se referă la modul unic prin care noi ne conducem sistemele

neurologice.Termenul este împrumutat din IT și a fost ales îndeosebi pentru a sublinia

faptul că propriul nostru creier este “programabil”, adică putem modifica

“programele” (strategiile,tehnicile,căile și metodele prin care îndeplinim diverse

sarcini, mai mult sau mai puțin complexe) pe care deja le avem cu altele, mai

“performante”, care ne vor mișca în direcția aleasă.

Cei șase piloni ai programarii neuro-lingvistice, care se intercondiționează și care

trebuie dezvoltați pentru a putea ajunge la obținerea rezultatele optime sunt: “Tu”,

“Presupozițiile”, “Rapoartele”, “Obiectivele”, “Feedback”, “Flexibilitate”.

Programarea neuro-lingvistică este fundamentată pe un număr de axiome de bază:

Universitatea “Ștefan cel Mare” SuceavaFacultatea de Științe Economice și Adiministrație Publică Economie Generală și Comunicare Economică

1. Fiecare individ are o hartă despre lume și despre el în această lume,dar aceasta nu e

lumea însăși.

2. Confirmarea propriei “hărți” despre lume are loc prin percepția selectivă și prin

profeții care se autoîmplinesc.

3. Limba este numai o metaforă pentru adevărata trăire.

4. Intervențiile neurolingvistice sunt intervenții în proces și nu în conținut.

5. Intervenția NLP este orientată către soluție și nu către problemă.

6. Țelul este lărgirea posibilităților de trăire și de comportament.

7. Indivizii dispun de toate resusele necesare pentru rezolvarea problemelor lor.

8. Fiecare comportament este o calitate care îți permite să faci ceva bine.

9. Fiecare comportament are,pentru o persoană respectivă,o intenție inițială „bună” și

asigură persoanei ceva.

10. Pentru fiecare comportament există contextul potrivit.

11. Comportamentul se poate schimba dacă intenția sa pozitivă ascunsă poate fi asigurată

pe alte căi.

12. Schimbarea frecventă a perspectivei conduce la percepția complexității și la împăcarea

cu părți respinse ale personalității.

13. Subconștientul alege pentru comportament drumul cel mai eficient pe care îl cunoaște

în acel moment.

14. Subconștientul este mai puternic și mai de bază decât conștientul.

15. Procesel de schimbare nu trebuie să aibă loc la nivelul conștientului.

16. Schimbările trebuie să fie ecologice.

17. „Rezistența” în munca de schimbare reprezintă lipsa de ecologie a schimbării dorite

sau /și lipsa de flexibilitate a terapeutului.

18. Infividul poate verifica ecologia numai într-o concentrare interioară.

19. Diferite stări psihice oglindesc diferite stări fizice și reciproc. Cele din urmă sunt

perceptibile din exterior.

20. Schimbările acceptate conduc la fiziologii congurente,concordante.

21. Baza pentru comunicare și schimbare eficientă este raportul.

22. Ancorele conduc la amintiri (principiul condiționării clasice).

23. Schimbările trebuie să aibă loc repede și să fie plăcute.

24. Nu există probleme ci numai posibilități de dezvoltare.

Universitatea “Ștefan cel Mare” SuceavaFacultatea de Științe Economice și Adiministrație Publică Economie Generală și Comunicare Economică

Principala trăsătură care diferențiază NLP-ul de psihologie o reprezintă modelarea, care

este procesul de adoptare a comportamentelor, a limbajului, a strategiilor și a limbajului unei

alte persoane sau a unui exemplu, pentru a construi un model. Știm că acest proces de

modelare funcționează, deoarece atunci când ne modelăm după o anumită persoană, încet

încet, începem să obținem aceleași rezultate ca și persoana respectivă.

Iată câteva din beneficiile NLP-ului:

NLP-ul te ajută să înlocuiești comportamentele și obiceiurile negative cu altele pozitive

NLP-ul te ajută să îți stăpânești subconștientul pentru a putea învăța mai rapid decât

tehnicile tradiționale de învățare

NLP-ul te ajută să descoperi și să înveți lucruri noi despre tine

NLP-ul te ajută să îți dezvolți și să îți îmbunătățești relațiile personale

Folosind tehnicile NLP îți poți dezvolta încrederea în tine

NLP-ul te învață cum să te automotivezi și cum să-i motivezi pe cei din jurul tău