UNIVERSITATEA PETROL- GAZE PLOIEŞTI

MASTER: CONSILIEREA SCOLARA SI IN CARIERA

CURS: CONSILIEREA LA DISTANTA

CONSILIEREA

PERSOANELOR AFLATE

IN SITUATII LIMITA (STRESUL, ANXIETATEA, ATACUL DE PANICA,

DEPRESIA)

MASTERAND :

Budică Ana-Maria

                                                        Ploieşti

                                                          2012

1

                                            INTRODUCERE

Cap. 1. Persoanele aflate in situatii limita

Persoanele aflate in situatii limita sunt persoane care au nevoie de ajutor imediat. Cand

vorbim despre situatii limita ne referim la orice situatie care-i provoaca subiectului sentimente de

frica, furie, deznadejde, neincredere, etc. sentimente care-i modifica comportamentul, ii pune in

pericol sanatatea mentala sau fizica si pe care considera ca nu le poate infrunta singur.

In momentul de limita, persoanele implicate au navoie de ajutorul specializat al unui consilier.

Acest consilier trebuie sa fie pregatit sa faca fata oricarei situatii, de la o simpla intrebare la

consilierea unei persoane in pericolul de a se sinucide.

Fie ca este vorba despre stres, anxietate sau chiar depresie, persoanele care apeleaza la un

consilier in Romania sunt foarte putine deoarece inca se mai considera ca, fara tratament

medicamentos nu poti trece cu bine peste acestea, fapt ce este total eronat daca clientul va avea

parte de terapia potrivita nevoilor sale.

Cap. 2. Stresul

Pentru a intelege mai bine ce este stresul psihic, vom da cateva definitii ale stresului.

Vom incepe cu o definitie din Dictionarul de psihologie „Larousse”: stresul este orice factor

susceptibil de a distruge echilibrul, fie el factor de origine fizica (traumatism, frig), chimica

(otrava), infectioasa sau psihilogica (emotie)este numit „agent stresant”. Termenul -stres-

desemneaza atat agentul stresor cat si reactia corpului la acesta.

O definiţie actuală privind stresul general este aceea a lui A. von Eiff, o reacţie psiho-fizică a

organismului, generată de agenţi stresori ce acţionează pe calea organelor de simţ asupra

creerului, punându-se în mişcare –datorită legaturilor cortico-limbice cu hipotalamusul – un şir

întreg de reacţii neuro-vegetative şi endocrine, cu răsunet asupra întregului organism. (Iamandescu

I.,1999, p.41).

O altă definiţie mai descriptivă este cea dată de M. Golu: stare de tensiune, încordare,

disconfort, determinată de agenţi afectogeni cu semificaţie negativă de frustrare sau reprimare a

unor motivaţii (trebuinţe, dorinţe, aspiraţii –inclusiv suprasolicitarea), de dificultatea sau

imposibilitatea rezolvării unor probleme. (apud. Iamandescu I., 1993, p.p.3, 11). O completare a

acestei definiţii o aduce autorul carţii citate mai sus susţinând că stresul poate fi provocat si de

agenţi stresori pozitivi (eustress), de suprasolicitarea cognitivă, afectivă şi volitivă (chiar si în cazul

2

în care subiectul realizează activităţi plăcute, hobby-uri) dar şi agenţi fizici (zgomotul, substanţe

chimice –noxele abientale) şi biologici cum ar fi bolile. (Iamandescu I., 1999, p.p. 11, 41.)

Conform unei definiţii aparţinând aceluiaşi autor, stresul psihic, în varianta sa negativă

(distress), reprezintă un sindrom constituit de exacerbarea, dincolo de nivelul unor simple ajustări

homeostatice, a unor reacţii psihice şi a corelatelor lor somatice (afectând cvasitotalitatea

compartimentelor organismului) în legătură cu agresiunea externă sau internă exercitată de o

configuraţie de factori declanşanţi (agenţi stresori) ce acţionează intens, surprinzător, brusc şi/sau

persistent şi având adeseori un caracter simbolic –de ameninţare – (percepuţi sau anticipaţi ca

atare de subiect). (apud. Iamandescu I., 1993, p. 4).

De multe ori efectele apariţiei stresului sunt confundate cu probleme medicale, de aceea mulţi

dintre cei stresaţi recurg la controale medicale, analize ale sângelui pentru a afla cauzele proastei lor

dispoziţii, pentru a li se prescrie un tratament care să-i elibereze de această povară.

Principalii indicatori ai prenzenţei stresului sunt: imposibilitatea de a te concetra, de a lua

decizii, perturbări ale somnului, agitaţie (nu poţi sta într-un loc), creşterea ritmului bătăilor inimii,

dificultăţi în respiraţie, dureri în piept, de spate şi umeri, nervozitate (iritabilitate crescută), diaree,

greaţă, anxietate şi uneori chiar depresie. Persoana care este stresată nu are stare, îşi "frânge"

mâinile, ori îşi plimbă mâinile prin păr, nu se poate descurca cu sarcinile sale, se uită în gol sau se

duce prea devreme le culcare dar din cauza lipsei somnului se uită pe tavan. Toate aceste simptome

diferă, bineînţeles, de la persoană la persoană, în funcţie de gravitatea situaţiei stresante, de modul

cum este percepută de către persoană şi de cât de puternică/slabă este aceasta.

Cap. 2.1. Cauzele aparitiei stresului

Cauzele producătoare de stres cel mai des întâlnite sunt:

evenimentele psihotrauatizante.

examene, interviuri

greutăţile şi evenimentele vieţii cotidiene.

conflictele.

frustrările, situaţiile castratoare, carenţele emoţionale, etc.

Alte cauze ale apariţiei stresului psihic mai pot fi: pierderea resurselor, obstacolele, prejudiciile, lipsa de prevedere, pierderea sensurilor, lipsa de control, un rol important avându-l schimbările ce pot surveni în viaţa cuiva cum ar fi aceste evenimente stresante care au valori între 11 şi 100.

3

Tabelul nr. 2. Scala evenimentelor de viaţă. Scala Holmes şi Rahe de evaluare a reajustării sociale măsoară stresul în termeni de schimbări din viaţă. (apud. Atkinson R., Atkinson C., Smith E., Bem J., 2002, p. 667).

EVENIMENTE DE VIAŢĂ

VALOAREA

Decesul soţului

Divorţul

Separarea conjugală

Pedeapsa cu închisoarea

Decesul unui membru apropiat de

familie

Accident sau îmbolnăvire

Căsătoria

Concedierea

Reconcilierea conjugală

Pensionarea

Modificarea sănătăţii unui mebru

de familie

Sarcina

Probleme sexuale

Marirea familiei cu un nou

membru (copil)

Reajustarea activităţii comerciale

Schimbări în starea financiară

Decesul unui prieten apropiat

Schimbarea activităţii de muncă

Scadenţa unei ipoteci

Schimbarea responsabilităţilor

profesionale

Fuga copilului de acasă

100

73

65

63

63

53

50

47

45

45

44

40

39

39

39

38

37

36

30

29

29

4

Probleme cu rudele soţiei sau ale

soţului

Realizare personală excepţională

Soţia începe sau renunţă la

serviciu

Începerea sau terminarea şcolii

Modificarea condiţiilor de viaţă

Revizuirea obiceiurilor personale

Probleme cu superiorul

Schimbarea domiciliului

Schimbarea şcolii

Schimbarea modului de petrecere

a timpului liber

Schimbarea în activităţile

bisericeşti

Schimbarea în activităţile sociale

Schimbarea programului de somn

Schimbarea programelor de masă

Vacanţa

Crăciunul

Violare minoră a legii

29

28

26

26

25

24

23

20

20

19

19

18

16

15

13

12

11

Cap. 2.2. Reactiile corpului la stres

Reactiile organismului la stres sunt de doua feluri:

-psihologice

-fiziologice

Reactia psihologica la stres este rezultatul psihologic al interactiunii dintre stresor si individ.

In functie de interpretarea data evenimentului, subiectul poate avea reactii de anxietate, furie ,

agresivitate , apatie , depresie ori deteriorare cognitiva .

5

Reacţiile fiziologice au rolul de a ajuta organismul să treacă cu bine peste obstacole. Organismul uman este construit astfel în cât să poată face faţă stresorilor la care este supus. Indiferent de situaţia în care suntem puşi (un salt cu paraşuta, o ameninţare din partea unui atacator), organismul reacţionează aproximativ le fel. Pentru realizarea unui astfel de răspuns este nevoie de foarte multă energie deaceea ficatul eliberează în sânge mai multă glucoză (zahăr) pentru a aproviziona muşchii şi sunt eliberaţi hormoni care transformă grăsimile şi proteinele în zahăr. Metabolismul se accelerează, presiunea arterială, frecvenţa cardiacă şi ritmul respirator cresc, iar muşchii se încordează. Toate aceste procese pregătesc organismul pentru "atac" şi măresc şansele de supravieţuire în situaţii extreme.

Însă, dacă presiunea stresorului se intensifică sau continuă o perioadă mai lungă de timp, toate aceste procese menite să-l ajute, îi pot cauza slăbiciune şi predispoziţie la îmbolnăviri. Având în vedere că în zilele noastre omul se întâlneşte rareori cu situaţii ca cele ale strămoşilor noştri, răspunsul de tipul "fight or flight" (luptă sau fugi) este nu numai nefolositor, ci chiar dăunător în unele cazuri deoarece acea energie produsă în cantitate mare nu mai este eliberată (printr-un atac sau fugă) ci rămâne blocată în organism realizând procesele de mai sus.

Cap. 3. Anxietatea

Anxietatea este cel mai frecvent răspuns al organismului sub influenţa stresorului şi se

caracterizează prin teamă, nelinişte, tensiune cu diferite intensităţi în funcţie de individ

(personalitate, emotivitate, experienţa anterioară, rezistenţa la stres) şi factorul stresor (intensitate,

durată, repetabilitate). Anxietatea este un simptom central in psihopatologie iar aprecierea sa ridica

probleme serioase. Anxietatea poate duce la inadaptarea individului fata de exigentele mediului. S-a

constatat faptul ca persoanele cu un nivel moderat de anxietate sunt mai constiincioase decat cele

lipsite de anxietate sau decat cele cu un grad inalt de anxietate.

Definită drept teamă fără obiect, anxietatea se distinge prin trei caracteristici: sentimentul

iminenţei unui pericol, alertă psihică generalizată faţă de un pericol imaginar, sentimentul de

neputinţă în faţa pericolului real sau imaginar. Anxietatea, ca trăire subiectivă, este însoţită de o

serie de semne somatice: dificultăţi respiratorii şi cardiace, contracţii, paloare, tensiunea in

momentul unor certuri, cresterea ritmului cardiac atunci cand subiectul simte ca este in pericol

Tulburarea de anxietate, emotia care in mod normal ajuta organismul sa treaca peste

obstacolele cotidiene (trecerea strazii printr-un loc nepermis, studierea pentru un examen,) poate

determina exact opusul: te poate impiedica sa gestionezi situatia si poate interfera cu activitatile

zilnice. Tulburarile de anxietate nu sunt doar o situatie de “nervi”; ele sunt boli care sunt deseori

legate de aspecte biologice, de experientele individului si de multe ori au loc in familie. Exista mai

multe tipuri de tulburari anxioase, fiecare cu trasaturile ei distincte.

6

O tulburare de anxietate te poate face sa te simti anxios, temator, cea mai mare parte a

timpului fara un motiv aparent. Sau sentimentele de anxietate pot fi atat de inconfortabile incat

pentru a le evita persona ajunge sa intrerupa orice activitate zilnica, sau poate avea momente de

anxietate extrema care sunt terifiante si imobilizeaza persoana.

Tulburarile de anxietate sunt cele mai comune dintre tulburarile mentale, conform staticilor.

Multi oameni inteleg gresit aceste tulburari, ei cred ca oamenii ar trebui sa depaseasca aceste

simptome prin simpla vointa. Dorind ca simptomele sa plece nu functioneaza, dar tratamentul prin

psihoterapie poate ajuta.

Tipuri de tulburari de anxietate sunt: anxietatea generalizata, atacul de panica, fobiile

specifice, fobia sociala, tulburarea obsesiv-compulsiva, stresul post-traumatic.

Tulburarea de anxietate generalizata este mult mai mult decat anxietatea normala pe care

oamenii o traiesc in fiecare zi. Este o ingrijorare si o tensiune exagerata , chiar daca nimic nu pare

sa o provoace. A avea aceasta tulburare inseamna sa anticipezi mereu dezastrul, ingrijorari

frecvente despre sanatate, bani, familie sau locul de munca. Cate o data sursa ingrijorarii este greu

de delimitat. Pur si simplu gandul de a parcuge ziua provoaca anxietate.

Oamenii cu anxietate generalizata nu par sa poata sa se scuture de preocuparile lor, chiar daca

realizeaza ca anxietatea lor este mai intensa decat o cere situatia. Persoanele cu tulburare de

anxietate generalizata, par de asemenea incapabili sa se relaxeze. Grijile lor sunt de cele mai multe

ori insotite de simptome fizice, in special tremurat, tensiune musculara, dureri de cap, iritabilitate,

transpiratie sau bufee. Se pot simti ametiti sau ca isi pierd suflul. Pot simti greata sau nevoia de a

merge des la baie. Sau pot simti ca au un nod in stomac.

Multe persoane cu tulburare de anxietate generalizata devin agitate mai repede decat alte

persoane. Tind sa se simta obosite, au probleme sa se concentreze, sau cateodata sufera de depresie.

De regula, disfunctia asociata cu anxietatea generalizata este minora, iar oamenii suferind de

aceasta tulburare nu se simt prea restrictionati in context social sau la locul de munca. Spre

deosebire de alte tulburari anxioase , oamenii cu anxietate generalizata nu evita anumite situatii ca

urmare a bolii de care sufera. Totusi, daca este severa, tulburarea de anxietate poate determina

disfunctii mari, ajungand pana la situatia in care sa le fie dificil sa desfasoare chiar activitatile

zilnice.

Anxietatea generalizata apare gradual, cel mai adesea in copilarie sau adolescenta, dar poate

incepe si la varsta adulta. Este mai comuna la femei decat la barbati. Se diagnosticheaza cand

7

cineva inregistreazao perioada mai mare de 6 luni de ingrijorare excesiva despre un numar de

probleme zilnice.  

Tipurile de anxietate sunt:

Tulburarea de anxietate generalizata. Definita prin grija exagerata si anxietate proeminenta

pentru o perioada de 6 luni sau mai mult si care poate implica griji privind mai multe activitati si

evenimente. Persoana are dificultati in a-si controla anxietatea, care este insotita de alte simptome:

neliniste, incordare fara motiv, neputinta de a se relaxa chiar cand totul este in regula; stari de

oboseala, dificultati de concentrare, iritabilitate, tensiuni musculare, nod in gat, somn agitat. Toate

la un loc duc la distress puternic si probleme de functionare.

Tulburarea de panica. Este diferita de atacurile de panica. Atacurile de panica sunt episoade

bruste, inexplicabile, de frica intense si disconfort insotite de schimbari cognitive si fizice. Cel mai

adesea apar insotite de dorinta de a scapa, ca de un pericol faorte mare. Aceste simptome se

intensifica enorm si pot duce la palpitatii, transpiratie, tremurat etc. psihologic, apare frica de a nu

pierde controlul, frica de a nu muri, frica de a nu innebuni, etc.

Pe de alta parte, tulburarea de panica consista in atacuri de panica recurente si neasteptate cu

perioade de pauza in care persista teama urmatoarelor atacuri. Persoana ajunge sa isi modifice

comportamentul din cauza atacurilor de panica. Uneori, ele pot fi asociate cu agorafobie.

Tulburarea obsesiv-compulsiva. Este definita prin obsesii: ganduri intrusive, nedorite,

imagini, idei sau nevoi urgente, si prin compulsii: comportamente intense, de necontrolat, repetitive

sau acte mentale menite sa resolve distresul creat de compulsii.

Tulburarea acuta de stres.O persoana este expusa la un eveniment traumatic ca martor sau

persoana implicata direct. Confruntarea cu acest eveniment duce la o frica intense, rani fizice sau

psihologice semnificative, lipsa de ajutor sau teroare. Evenimentul este retrait continuu astfel:

amintiri recurente si deranjante, imagini ce reapar, ganduri sau perceptii; cosmaruri legate de acel

eveniment, momente in care momentul este retrait din nou, anxietate ridicata ca si cum persoana ar

retrai evenimentul traumatic. Persoana ajunge sa evite situatii ce pot fi associate cu acel evenimnet,

discutii despre asta, activitati, locuri sau persoane ce pot sa ii aminteasca de asta. Persoana poate sa

uite amanunte importante legate de acel eveniment, sa aiba stari de iritabilitate puternica, dificultati

de concentrare, crize de furie, tulburari de somn. Simptomele persista pentru mai putin de o luna si

cauzeaza mult distress si dificultati de functionare.

8

Tulburare de adaptare cu anxietate. Cand apar probleme emotionale si de comportament

semnficative timp de cel putin 3 luni ca raspuns la un factor stressor.

Aceste simptome apar din cauza unui distress exagerat in raport cu o performanta

ocupationala, sociala sau academica. Odata ce factorul stressor a incetat, stressul nu dureaza mai

mult de 6 luni dupa. (apud. Atkinson R., Atkinson C., Smith E., Bem J., 2002, p. 681).

Cap. 4. Atacul de panica

Atacul de panica se manifesta ca o teama coplesitoare,”episoade de aprehensiune acuta sau

excesiva ori teroare.” In timpul atacului de panica subiectul traieste o stare de frica inexplicabila si

este sigur ca se va intampla ceva rau. Acest sentiment este insotit deseori de: palpitatii, sufocare,

tremuraturi, lesin si greata adica aceleasi reactii pe care le traieste un in divid extrem de speriat.

Atacul de panica survine deobicei in urma unei indelungi anxietati. Persoanele care traiesc o

anxietate generalixzata si tulburari de panica nu au o idee clara in legatura cu ceea ce ii sperie.

Aceasta anxietate este uneori numita si „liber flotanta” din cauza ca nu este declansata de un

eveniment particular.

Urmatoarele cuvinte apartin unei persoane care sufera de atacuri de panica:

- deseori am palpitatii puternice;

- ma sperii fara un motiv intemeiat;

- sunt continuu nelinistit si asta ma doboara;

- frecvent am perioade scurte de epuizare si oboseala;

- totdeauna imi este greu sa ma hotarasc;

- totdeauna par sa ma tem de ceva;

- sunt nervos si incordat tot timpul;

- deseori simt ca nu pot sa depasesc dificultatile;

- ma simt constant sub tensiune.(apud. Atkinson R., Atkinson C., Smith E., Bem J.,

2002, p.727 ).

Cap. 5. Depresia

„Depresia este un raspuns normal la numeroase stresuri de viata.”( ibidem, p. 739). Aproape

oricine are cate o perioada in viata in care sufera de depresie – tristete indelungata, letargie, lipsa de

9

interes fata de orice activitate chiar si fata de cele care produceau placere candva. Printre situatiile

care determina depresia enumeram: esecul scolar sau profesional, pierderea unei fiinte iubite si

intelegerea ca boala sau varsta epuizeaza resursele sociale ale omului.

Cel mai des intalnite simptome sunt: tristetea, melancolia – (individul se simte nefericit si fara

speranta, se gandeste la suicid), pierderea poftei de viata.

Teoriile psihanalitice considera „pierderea” ca fiind cauza fundamentala a depresiei (pierderea

fiintei iubite, a recunoasterii sociale, prietenilor) iar cea mai dezastruoasa consecintafiind suicidul.

Aproximativ 50.000 de persoane isi iau viata in fiecare an in Statele Unite.

Daca majoritatea sinuciderilor se faceau inainte in randul persoanelor in varsta, acum vin din

urma adolescentii si tinerii pana in 27 de ani. Motivele care stau la baza deciziilor lor sunt:

imposibilitatea de a face fata cerintelor academice, necesitatea de a face fata singuri problemelor,

izolarea sociala si departarea de casa.

Cap. 6. Metodologia cercetarii

6. 1. Obiectivele cercetarii

Pentru realizarea cercetarii ne-am axat pe doua obiective care ne vor ajuta sa stabilim daca

ipoteza va fi confirmata sau infirmata. Acestea sunt:

O. 1. Cunoasterea modului in care actioneaza tinerii pentru a-si rezolva problemele.

O.2. Identificarea importantei pe care o acorda tinerii sanatatii mintale.

Prin obiectivul numarul 1 ne propunem sa identificam modalitatile prin care tinerii isi rezolva

problemele, daca isi impartasesc grijile altora (parinti, prieteni sau consilier).

Prin cel de-al doilea obiectiv ne propunem sa aflam daca tinerii acorda importanta sanatatii lor

mintale, daca au incredere sa se destainuiasca unui consilier si cat de grava trebuie sa fie problema

pentru ca ei sa apeleze la unul.

Cap. 6. 2. Designul cercetarii

Am ales acest proiect de cercetare din dorinta de a arata cat de important este sa ne cunoastem

pe noi insine si atunci cand avem probleme sa avem incredere sa apelam la un consilier.

10

Pentru cercetare am ales un esantion de 100 de tineri cu varsta cuprinsa intre 23 si 33 de ani

din orasul Ramnicu-Sarat, judetul Buzau. Tinerii au fost selectati in functie profesie avand in vedere

ca persoanele care sunt predispuse la stres, anxietate, atacuri de panica si depresie sunt persoane cu

studii liceace si academice care au profesii stresante ori care nu au inca un loc de munca.

Cap. 6. 3. Metode si instrumente

Pentru proiectul de fata am folosit metoda chestionarului. Chestionarul ales cuprinde 20 de

itemi. Raspunsurile se plaseaza pe o scala de la 1- 4 in care cifra 1- reprezinta „deseori fac/ mi se

intampla acest lucru” iar cifra 4- „niciodata nu fac/nu mi s-a intamplat acest lucru”.

Itemii: 1, 6, 11, 16 masoara increderea chestionatilor in persoanele apropiate, multumirea si

stima de sine.

Itemii: 2, 7, 12, 17 masoara multumirea/nemultumirea persoanelor chestionate cu privire la

profesia pe care si-au ales-o dar si posibili factori de stres care se datoreaza acesteia.

Itemii: 3, 8, 13, 18 masoara prezenta/absenta si intensitatea atacurilor de panica.

Itemii: 4, 9, 14, 19 masoara prezenta/absenta stresului,anxietatii sau depresiei.

Itemii: 5, 10, 15, 20 masoara increderea persoanelor chestionate in consilier/psiholog/psihiatru

si disponibilitatea de a participa la sedinte de consiliere in vederea rezolvarii problemelor lor.

Cap. 6. 4. Rezultatele cercetarii

6. 4. 1. Interpretarea cantitativa

Din rezultatele obtinute reiese ca tinerii chestionati trec prin momente de stres, anxietate sau

chiar depresie. Astfel la intrebarile 4, 9, 14, 19 care se refera la prezenta/absenta stresului, anxietatii

sau depresiei, aproximativ 60 % au ales variantele de raspuns „deseori fac/mi se intampla acest

lucru” si „uneori fac/mi se intampla acest lucru” existand bineinteles si exceptii, acei subiecti care

nu considera ca au trecut prin astfel de momente. Vezi figura.

11

Femei Barbati0

10

20

30

40

50

60

70

deseori fac acest lucruuneori fac acest lucrurareori fac acest lucruniciodata nu fac acest lucru

Figura 1. Valorile care arata in procente cate femei si cati barbati tineri trec prin momente de

stres, anxietate, depresie. Se observa un procent mai ridicat in randul femeilor decat in randul

barbatilor deoarece, cum am mai spus si in partea de teorie, femeile care au un nivel academic

ridicat si profesii in acest domeniu sunt predispuse stresului, anxietatii, atacurilor de panica si

depresiei.

La intrebarile 1, 6, 11, 16 care se refera la increderea chestionatilor in persoanele apropiate, la

multumirea si la stima de sine, aproximativ 65% dintre femei au ales ultimile doua variante de

raspuns, „deseori fac/mi se intampla acest lucru” si „uneori fac/mi se intampla acest lucru” iar

aproximativ 43% din barbatii chestionati au ales aceleasi variante. Vezi figura.

Femei Barbati0

5

10

15

20

25

30

35

40

45

deseori mi se intampla acest lucruuneori mi se intampla acest lucrurareori mi se intampla acest lucruniciodata nu mi s-a intamplat acest lucru

12

Figura 2. Valorile care arata in procente cate femei si cati barbati tineri se bucura de viata pe

care o au, sunt multumiti de modul cum au decurs lucrurile in viata lor. Dupa cum se vede in figura,

barbatii sunt mult mai multumiti de viata lor decat femeile.

La intrebarile 2, 7, 12, 17 care se refera la multumirea/nemultumirea chestionatilor cu privire

la profesia pe care si-au ales-o dar si stresul care se datoreaza acesteia, aproximativ 70% din

persoanele chestionate nu sunt multumite de profesiile alese. Vezi figura.

Femei Barbati0

10

20

30

40

50

60

70

deseori fac acest lucruuneori fac acest lucrurareori fac acest lucruniciodata nu fac acest lucru

Figura 3. Valorile care arata in procente cate femei si cati barbati tineri sunt multumiti de

profesiile pe care si le-au ales. Dupa cum se vede culoarea albastra reprezinta persoane multumite

de profesiile lor iar culoarea indigo reprezinta persoanele nemultumite de locul lo de munca, de

mediul in care lucreaza, de stresul pe care il implica profesia lor.

La intrebarile 3, 8, 13, 18 care se refera la prezenta/absenta si intensitatea atacurilor de panica

am obtinut raspunsuri foarte diferite in functie de sex. Aproximativ 40% dintre femei au trecut

printr-un atac de panica iar 80% dintre barbati nu au avut astfel de simptome. Vezi figura.

13

Femei Barbati0

10

20

30

40

50

60

70

80

deseori mi se intampla acest lucruuneori mi se intampla acest lucrurareori mi se intampla acest lucruniciodata nu mi s-a intamplat acest lucru

Figura 4. Valorile care arata in procente cate femei si cati barbati tineri au avut sipmtomele

unui atac de panica. Dupa cum se observa, femeile sunt mult mai afectate decat barbatii avand in

vedere ca majoritatea barbatilor chestionati aproximativ 80% nu au trecut prin astfel de momente.

La ultimul set de intrebari 5, 10, 15, 20 care se refera la increderea pe care o au in general in

consilier/psiholog/psihiatru, daca prefera sa se destainuiasca unui prieten, familiei, sa caute prin

carti sau internet despre emotiile care ii deranjeaza decat sa mearga la o consultatie.

Itemul 5 arata persoanele care se destainuiesc sau nu la prieteni.

Itemul 10 arata persoanele care apeleaza la ajutorul unui consilier/psiholog/psihiatru.

Itemul 15 arata persoanele se informeaza din carti sau de pe internet despre starile nervoase

prin care trec.

Itemul 20 arata persoanele care nu fac nimic pentru a-si ameliora stresul/anxietatea/depresia

asteptand ca efectele lor sa treaca de la sine. Vezi figura.

14

Femei Barbati0

10

20

30

40

50

60

70

se destainuiesc prietenilormerg la consiliercauta informatii despre starea lornu fac nimic pentru a-si ameliora suferinta

Figura 5. Valorile care arata in procente cate femei si cati barbati tineri apeleaza la un

consilier, se destainuie prietenilor, cauta informatii despre starea lor si care nu fac nimic in vederea

ameliorarii starii lor.

6. 4. 2. Confirmarea ipotezei

Din aceste rezultate reiese clar ca majoritatea tinerilor chestionati care se confrunta cu

momente de stres, anxietate, atacuri de panica sau depresie nu apeleaza la ajutorul specializat al

unui consilier/psiholog/psihiatru. Acest lucru ne arata ca ipoteza a fost confirmata prin realizarea

celor doua obiective.

6. 4. 3. Interpretarea calitativa

Rezultatele oferite de chestionar ne arata ca foarte multe persoane trec prin momente de

panica, stres si depresie insa femeile prezinta un risc mai mare de anxietate, atacuri de panica si

depresie si tot ele sunt cele care se prezinta intr-un numar mai mare la consilier/psiholog/psihiatru.

Avand in vedere criza economica cu care ne confruntam ca tara tot mai multi oameni isi aleg

profesii care nu reprezinta nici un interes pentru ei, care nu ii satisfac si care nu se potriveste cu

dorintele si aspiratiile lor. Acest lucru duce la frustrare, stres, anxietate, nemultumire si depresie.

Tot mai multi tineri isi pun astazi capat zilelor din cauza nemultumirii fata de cum au evoluat

lucrurile in viata lor.

Desi nemultumiti de profesiile pe care si le-au ales, barbatii manifesta mult mai multa

siguranta de sine, acceptarea situatiei si trec mult mai usor peste probleme. Femeile sunt mult mai

15

nemultumite de ceea ce li se intampla si nu accepta usor schimbarile nefericite ce se produc in

vietile lor, lucru care le afecteaza atat viata personala cat si cea profesionala.

Avand in vedere ca in afara de profesia pe care o au, pe umerii lor cade si cresterea copiilor si

intretinerea casei femeile nu pot sa faca fata cererilor venite din toate partile si dezvolta un

sentiment de neajutorare, de frustrare, stres, anxietate sau chiar depresie. Acest lucru le face mai

slabe in fata problemelor si mai predispuse spre atacuri de panica si chiar suicid.

6. 4. 4. Solutii

Pentru ameliorarea acestei probleme – procentul ridicat de persoane care se afla in situatii

limita – propun realizarea unei linii telefonice nationale care sa preia apeluri din partea tuturor

persoanelor care necesita ajutor de specialitate, la orice ora din zi. Pentru realizarea acestui proiect

sunt persoane pregatite in acest domeniu si spatii amenajate pentru acestea.

Concluziile cercetarii

Acest proiect a avut ca scop sa observe in ce mod reactioneaza tinerii atunci cand trec prin

momente de cumpana si daca acorda interes pentru sanatatea lor mintale apeland la

consilier/psiholog/psihiatru atunci cand au nevoie de ajutor.

Chestionarul folosit a ajutat prin itemii pe care ii contine la atingerea obiectivelor propuse si

la confirmarea ipotezei noastre conform careia tinerii nu apeleaza la ajutorul unui consilier/

psiholog/ psihiatru. Daca trec prin situatii de stres, anxietate, panica, depresie.

Date fiind rezultatele obtinute consideram ca este necesar sa se realizeze acea linie telefonica

amintita mai sus sau cabinete de consiliere gratuita in toate firmele.

16

Bibliografie

1. Ioan Bradu Iamandescu, Stresul psihic şi bolile interne, Editura All, Bucureşti. 1993.

2. Mitrofan, Iolanda, „Psihoterapie – repere teoretica, metodologice,si aplicative”,

Editura SPER, Bucuresti, 2008.

3. Prelipceanu, Dan, „Psihiatrie – note de curs”, Editura Infomedica, Bucuresti, 2003.

4. . Rita L. Atkinson, Richard C. Atkinson, Edward E Smith, Daryl J. Bem, Introducere în psihologie, Editura Tehnica, Bucureşti, 2002.

5. Sillamy,Norbert, „Larousse – Dictionar de psihologie”, Editura Univers Enciclopedic,

Bucuresti, 1998.

17

ANEXE

Mai jos aveti enumerate o serie de fraze care exprima modul in care oamenii simt sau actioneaza atunci cand se simt stresati sau se confrunta cu o problema grava. Ganditi-va cum reactionati dumneavoastra in astfel de situatii si alegeti varianta care se potriveste cel mai bine in cazul dumneavoastra.

Notati pe foaia de raspuns cifra:1. Fac/ mi se intampla deseori acest lucru;2. Uneori fac/mi se intampla acest lucru;3. Rareori fac/mi se intampla acest lucru;4. Niciodata nu fac/nu mi s-a intamplat acest lucru;

Nr. Crt.

Itemii chestionarului Scorul ales

1. Ma bucur in fiecare zi de lucrurile simple si oamenii care ma inconjoara.

2. Merg la job cu placere pentru ca tot ce fac acolo fac cu pasiune.

3. Cateodata sunt suparat si melancolic.

4. Uneori simt o frica pe care nu mi-o pot explica.

5. Cand am o problema ma destainui prietenilor.

6. Sunt implinit si multumit de modul cum decurg lucrurile in viata mea.

7. Ma gandesc cu multumire la profesia pe care mi-am ales-o.

8. Cand trebuie sa rezolv o sarcina am palpitatii si obosesc repede.

9. Am momente cand ma sufoc, tremur si mi-e frica sa nu mi se intample ceva rau.

10. Cand sunt stresat apelez la ajutorul unui consilier/ psiholog/ psihiatru.

11. Deseori ies cu prietenii la plimbare sau terasa.

12. Ma implic serios in ceea ce fac.

13. Daca am o sarcina de facut ma apuc de treaba din timp pentru ca nu pot lucra in tensiune.

14. Faptul ca nu reusesc ce imi propun imi da o stare de frustrare ce ma nelinisteste.

15. Ma informez din carti/ internet despre starile nervoase prin care trec.

18

16. Am incredere in prietenii si cunostintele mele 100 %

17. Cand nu imi ies lucrurile cum ar trebui nu ma consum foarte tare.

18. Deseori ma simt trist si nu am pofta de viata.

19. Cand trec printr-o situatie stresanta fac atac de panica chiar daca este o situatie care nu imi pune in pericol viata.

20. Cand sunt stresat, panicat sau trec printr-o perioada de depresie astept sa treaca de la sine.

19