Proiect AP 4

8/19/2019 Proiect AP 4

1/14

1.1.Asezarea terenului

Terenul luat in studiu pentru amenajarea unei gradini individuale este situat

la periferia orasului Vaslui,judetul Vaslui.

Judetul Vaslui este situate in partea central rasariteana a Moldovei si se invecineata

cu Judetul Iasi (N,Neamt si !acau (V,Vrancea si "alati (# iar la est este

delimitat prin raul $rut de %epu&lica Moldova.

'rasul Vaslui situat pe coordonatele )o**+ latitudine estica si *o-//

latitudine nordica,in partea central a $odisului !arladului,ocupa o zona de contact

respectiv depresiunea Vasluiului ce se afla catre $odisul 0entral Moldovenesc si

0olinele Tutovei.

In interiorul acestei depresiuni conflueaza cu raul !arlad si cu un numar

mare de ape de la N la V,printre care cele mai mari si mai importante sunt

Vasluietul si %acova.Acestea au descis mari posi&ilitati de circulatie cu $odisul

0entral Moldovenesc si 0ampia Moldovei,la N cu Valea #iretului spre V iar

intermediul Vaii !arladului cu Moldova spre #ud.

$rin toate aceste elemente geografice,Vasluiul are o pozitie favora&ila

gasindu2se la intersectia unor importante cai de circulatie.Vatra orasului ocupa din

timpuri straveci partea sudica a interfluviului dintre raul Vasluiet si

!arlad,respective 3ealul Morii terasele de pe dreapta Vasluiului si de pe stanga

!arladului iar in ultima jumatate de secol s2a e4tins in al&a majora de la

confluenta acestor rauri.

Altitudinea orasului variaza intre 5 m (6ona Industriala,1--m (6ona

"arii si 1)5 m (zona gradinii pu&lice .In parte a de Nord,incepand de la gradina

pu&lica culmea 3elea atinge inaltimea de 55m.

7ragmentarea reliefului redusa fapt ce a permis in decursul anilor o

dezvoltare armonioasa si continua a ariei construite.%elieful este format din

interfluvii insotite de vai largi insotite de tersase dezvoltate si de versanti cu intinse

procese geomorfologice,in special alunecari de teren.Interfluviile cu altidudini de


2/14

-852*55 m au un aspect de platou (3ealul Morii,0itoc,!rodoc avand spinarile

tesite

Terasele formate de2a lungul principalelor ape cuprind trei forme9

superioara ()52:5 m,medie (*5 m si inferioara (1525 m

Al&iile sau sesurile !arladului,Vasluiului si $raovei,puternic calmatate

sunt alcatuite dintr2un aluvionar nisipos si inconjoara orasul despartindu2l de

principalele localitati su&ur&ane9!rodoc,%ediu.

1. 0onditii geologice

3in punct de vedere geologic,pe &aza forajelor e4ecutate in $odisulMoldovei,a fost semnalata in adancime prezenta $latformei Moldovenesti.3upa

retragerea apelor marine care acopereau teritoriul in decursul erelor geologice

relieful din aceasta zona a avut la inceput infatisarea unei campii litorale,supusa

continu activitatii de modelare su&aeriana care cu timpul,a dus la formarea

reliefului actual in stransa legatura cu structura geologica si particularitatile

litologice ale depozitelor.

%esursele solului judetului sunt diferite material de constructii ca gresii

calcaroase,gresii nisipoase calcare utilizate in constructiile locale,se gasescdeasemenea si cariere de argile

1.-. 0onditii "eomorfologice

$rincipalele forme de relief incorporate in teritoriul judetului sunt$odisul central Moldovenesc ,0olinele Tutovei,3ealurile 7alciului,3epresiunea

;usului,toate fiind su&unitati fizico2geografice ale $odisului !arladului.

0ele mai raspandite tipuri de relief sunt cele,structural,sclupturale si de

acumulare ultimul caracterizand zona orasului Vaslui.

%elieful de acumulare este reprezentat print erase,sesuri,conuri de

dejectii .$e cursul inferior al raului Vasluiet,unde este situate orasul,terasele au o


3/14

raspandire mai redusa decat in restul judetului (pe raul $rut sau !arladavand o

altitudine ce variaza intre 1825 m.#esurile sunt &une reprezentate pe toate vaile

din aceasta zona."rosimea aluviunilor este de -2: m pe cursul inferior al paraelor

%acova si Vaslui.

$e langa formele natural de relief in zona orasului,forme de relief

antropic,cariere de piatra,de nisip descise pentru e4ploatarea materialelor de

constructii,terasamente de sosele,drumuri si cai ferate,&araje de acumulare pentru

asigurarea apei pota&ile si industrial si pentru irigatii.

1.*. 0onditii pedologice

#olul este rezultatul actiunii indelungate si multiple a uni intregcomple4 de factori naturali (pedogenetici ca roca de solidificare,relieful ,apa

freeatica,clima ,vegetatia ,inclusiv microorganismele in care se adauga timpul si

activitatea antropica.

#olul predominant luat in studiu este de culoare incisa intens umificat

cu caracter de tranzitie intre cernoziom si sol de padure,&ogat in car&onati ca pana

in orizontul (! de argilizare activa &ine diferentiat cromatic si structural avand

loess practice acceasi grosime ca orizontul (! cu profuil de tip (A2!2023

'rizontul A952* cm ciocolatiu negricios pana la &run incis cu

structura glomerulara.

'rizontul !9)2158 con castaniu ,cu manifestare sla&a a idroo4idului de

7e li&er,lutos,compact mare &ulgaros mai putin indesat

Caractere fizico-chimice

Argila mai putin de 5,215,:? p=,)2),1.

Caractere ecologice

0ernoziomul puternic levigat este apropiat ecologic de solurile cenusiu de padure

mai &ogat in umus,azotati si alte elemente,mai &ine structurate si aerate si mai


4/14

putin coezive9solul este &ine aprovizionat cu apa ,rezervele acestuia facand posi&ila

prezenta vegetatiei forestiere.7ertilitatea naturala este mijlocie si ciar su&mijlocie.

1.8. 0onditii idrologice

%eteaua idrologica reprezentata prin ape su&terane si de suprafata nusatisfac cerintele orasului .

Apele su&terane sunt repartizate neuniform si se caracterizeaza prin

de&ite mici.$anza de apa freatica este la adancime de 15218 cm.In timpul verii si

iernii apele raurilor scad.Toateacestea fac ca deficitul de apa pentru oras sa fie

acoperit prin alimentarea lacurilor de acumulare,$uscasi,#olesti si respective raul

$rut.

Apele de suprafata ce stra&at orasul Vaslui sunt !arladul si

Vasluietul.3e&itele medii lunare ale celor doua rauri se produce n luna Martie

--< pe Vasluiet si de **< pe !arlad .Valorile scurgerii ma4ime a raurilor din

judetul Vaslui se inregistreaza in urma topirii zapezilor sau in urma ploilor

torentiale.

1.. 0onditii climatice

0lima orasului se incadreaza in trasaturile climei temperat2continentalcuregiuni de antistepa.

%egimul termic masurat pe o perioada de o suta de ani (1:21:

pune in evident urmatoarele9

2temperatura medie anuala este de ,*o,apropiindu2se de media pe tara care

este de ,8o.

2trecerea de la anotimpul rece la anotimpul cald se face &rusc.

2e4i4ta mari diferente de temperatura intre luna martie si luna mai (1,8o2

1-,o0


5/14

2numarul mare de zile de inget (15 ca si cel cu temperaturi superioare

lui -5o ()5.

2in ultimii ani temperaturile minime si ma4ime depasesc ciar -8o 0.

%egimul eolian pune in evidenta dominarea curentilor din N2NV se #2

#@.Aceasta are o influenta directa asupra regimului precipitatiilor care rare in

perioada lunilor Noiem&rie2Martie cand vanturile de @ si N@ au o frecventa mai

mica si mai &igata in celelalte luni ale anului cand frecventa vanturilor dinspre N si

ciar #V creste.

0antitati de precipitatii mari cad in perioada calda a anului cu ma4ime

inregistrate in lunile Mai si Iunie.

#tratul de zapada are o grosime ce variaza intre 1,2- cm.

Temperatura aerului-media maximelor zilnice lunare

Statia

Vaslui

Luna

Temp

medie

anuala

max.

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

0,3 3.1 8,8 17,

O

23,2 26,8 29,

0

23,

7

24,

4

17,7 9,6 2,

9

Temperatura aerului-media minimelor zilnice lunare

Statia

Vaslui

Luna

Temp

medie d

minim 4


-

8,1

-

6,6

-1,9 4,2 9,4 12,6 14,

3

14,

0

10,

0

5,1 1,0 -

4,5


6/14

Temperatura medie lunara si anuala

Statia

Vaslui

Luna

Temp

medie

anuala

9,4o


-

3,8

-

1,8

3,5 10,0 15,7 19,2 21,

6

20,

9

16,

7

10,5 4,1 1,1

Regimul de precipitatii atmosferice-

media lunara si anuala

Statia

Vaslui

Luna

Anuala

503, m


28,

4

29,

2

27,

9

47,0 59,3 69,5 50,

7

45,

2

45,

2

31,9 41,

2

37,

1

!miditatea relati"e a aerului

Statia

Vaslui

Luna

Anuala

#$


80 81 73 62 61 62 57 57 60 69 77 81


7/14


8/14

1.7.Vegetatia

Pe teritoriul juetului Va!lui !e intre"atrunele#entele "aurilor e $oioa!e %u ele#entele &onei e!te"a !i !il'o!te"a !in e!tul (uro"ei

)ona !il'o!tra !e intine in "artea e V !i *V,a

juetului ,ar !e a+a "e !u"ra$ete #ai reu!e !i" e %ul#ile

#ai inalte ale ealurilor ra!nei !i Prutului.i'er!itatea +orei

in &ona "aurilor eter#ina eli#itarea ur#atoarelor oua

!u&one %are !e inter$erea&a %u un !"atiu e!tul e larg.

a.Su+&ona de gorun-fag-%ontinuata in "artea e*V,une !e re!i#t #ai "uterni% in+uentele

%l#ati%e,%entral euro"ene,ai%i !e intalne!% $re%'ent

ur#atoarele e!ente/gorunul,$agul,%ar"enul,a a%e!tea

!unt in!otite !i e "altin,artar,$ra!in,ul#,tei,iar intre

aru!ti ga!i# alunul !i %onul.

+.Su+&ona de gorun-stear-%ore!"une teritoriului

%u relie$ e altituine #ijlo%ie e 250-300 # !i e!tere"re&entata "rin oua areale #ai i#"ortante/unul in

"artea #ai %entrala a %olinelor uto'ei %a o %ontinuare

!"re ( a !u&onei anterioare !i altul "e ealurile

ra!nei,u!ului !u $or#a unei $a!ii ingu!te.e

intalne!te gorunul !i !tejarul iar !"re &onele #ai joa!e

juga!trul,artarul,glai!ul !i teiul.)ona e !te"a !i

!il'o!te"a e!te ra!" in ( !i ( juetului,"e teritoriul %u

altituine #ai #i%a e 250 # %u oua !u&one

c.ona sil"ostepei-"eti%e ra!lete e "aure %unu#eroa!e "oieni,in %are !e intalne!% $re%'ent !tejarul

"u$o!,!tejarul ru#ariu,teiul,ul#ul la %are !e aauga un

nu#ar #are e aru!ti !i e ieruri.Paji!tele "ri#are au

$o!t a"roa"e %o#"let inlo%uite "rin %ulture iar a%olo


9/14

une !e #ai "a!trea&a au $o!t egraate !i rueri&ea&a

"rin "a!uni inten!,ai%i !unt nu#eroa!e gra#inee !i

legu#inoa!e 'aloroa!e in "un%t e 'eere $urajer,ar

aunenta !"e%iilor in alte genuri !i $a#ilii reu% in

%alitatea "aji!telor.d.Su+&ona stepei-in "artea e!ti%a a

juetului,'egetatia le#noa!a in lun%i e!te re"re&entata

"rin "lo",!al%ie,arin negru,!tejar,ul#,glai!,gru"ate e

oi%ei in "auri !i %ranguri.e !ulliniat e!te $a"tul %a

"e!te tot in %u"rin!ul juetului %re!% "lante #ei%inal

%ir%a 30 in $eerie,"lante #eli$ere !i alte "lante

utile,"e langa a%e!tea intalni# %ir%a 250 !"e%ii e "lante

toi%e "entru ani#ale.


10/14

Amplasarea intra"ilana

#enajarea grainii intra'ilane !e $a%e in %arul

uni%i"iului Va!lui in &ona e !e! a ora!ului une terenul e!te #ai

"lan,graul e "oluare atorat %ir%ulatiei e!te #ai reu! !i une

e!te a!igurata o oare%are "rote%ti'e i#"orti'a $eno#enelor

%li#ati% 'ant "uterni%,!"ulerari e &a"aa,te#"erature !%a&uteiarna

u"ra$ata e!tul e #are a grainii 'egetatia e!tul

e 'ariata "entru %are !a o"tat reu!e!% !a reali&e&e o tre%ere

lenta !i ar#onioa!a e la aglo#eratia urana !"re 'egetatia

naturala in%onjuratoare ora!ului.

I#"rej#uirea a#enajarii are atat rol e reali&are a unui

%aru inti# $erit e "ri'irile tre%atorilor ar !i e ltru "entru"uri%area o&oni%area aerului in ora!.

usti/carea amenaarii

Intregul %o#"le ar%:ite%tural "ei!ager are rolul e aa'ea un #eiu relaant,lini!titor oare%u# i&olat e aglo#eratia

urana "rin !ituarea la "eri$eria ora!ului.

Pe langa rolul e%orarii a#enajarii I !-a atriuit !i un rol

$reati% "rin introu%erea !"e%iilor legu#i%ole,"o#i%ole e la %are

!e "oate otine o "rou%tie #i%a atorita !u"ra$etei reu!ear

e %alitate "entru auto%on!u#


11/14

osi+ilitati materiale de executie

aterialele ne%e!are e$e%tuarii "roie%tului e

a#enajare !e"ot otine in &ona ora!ului,"rin tran!"ort in &ona

e #unte "iatra e rau !i "iatra "entru aleea "rin%i"al!i e la

r#ele !"e%iale in "rou%erea #aterialului !aitor !erele in

#uni%i"iul Va!lui


12/14

1emoriu usti/cati"

Justifcarea principiilor de proiectare si a solutiilor

propuse

Proie%tul e $ata are re"t !%o" a#enajarea terenului

"entru inintarea unei graini ini'iuale "e o !u"ra$ata e 2000

#2 in %onitiile %li#ati% ale juetului Va!lui.

;raina ini'iuala a $o!t %on!truita in !til #it,in

a#enajata in %arul a%eleea!i %o#"o&itii riguro! organi&ate ar in

a%ela!i ti#" !i o &ona lini!tita %u "elu&e intin!e e iara.)onele

riguro! ogani&ate in%lina !"re !tilul geo#etri% e a#enajare

ronuriale e +ori in $ata %a!ei,%arul :orti%ol %u "o#i

$ru%ti$eri,'ita e 'ie,legu#e !i "lante #ei%inaleiar %ele #ai

i#"ortante tin e !tilul %la!i% "etele e %uloare e "e "elu&a,&ona%oni$erelor.

Intrarea %u rol ulu ,"ietoni !i auto#oile, a $o!t

a#enajata in !til %la!i% in%e"an %u o ar%aa e ro&e,%ontinua %u

un tra!eu oli% ,in #arginita e "ete e +ori i!tantate %u

orurura in "iatra e rau.La ju#atatea i!tantei !"re %a!a

aleea !e i$ur%a in%aran unul intre ranurile e +ori a#enajat

in !til geo#etri%

Partea in !tanga intrarii %u orientare nori%a a $o!t

a#enajata %u !"e%ii e %oni$ere %are 'alori%a %el #ai ine

#i%ro%li#atul %u in+uente nori%e.

Pe "artea rea"ta a aleei e a%%e!! au a#"la!at ronuri

e +ori %u "ergola,%u rol re%reati',%ate'a "ete e %uloare ,!tu"i


13/14

e aline !i !"e%ii e arori #eli$eri %u !%o" $un%tional !i

e%orati'.

In &ona !ui%a a a#enajarii !-a reali&at in !e%tor :orti%ol %u

rol "ra%ti%,ar !tilul ao"tat geo#etri% re"re&entat e $or#a !a#oul e a#"la!are !i !"e%iile "o#i%ole ,"lantele legu#i%ole !i

#ei%inale au i#"re!ia unui a#"la!a#ent arti!ti% al a#enajarii.

3.2


14/14

Proiect AP 4

Documents

Transcript of Proiect AP 4