Proiect amenajarea Ciprinicola

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA VETERINARA “ION IONESCU DE LA

BRAD” IASI

Proiect de an la specializareaCiprinicultură

Indrumator :

Student:

1

2010

Tema proiectului

Să se proiecteze o amenajare ciprinicolă cu ciclul de

exploatare de 3 ani în bazinul hidrografic Jijia

Date necesare pentru proiect: suprafaţa de creştere vara a-III-a: -101 ha producţia unitara vara a-III-a : -2300 kg/ha proporţia dintre specii :

- crap 65 % - sânger 25% - novac 10%

greutatea/exemplar la 2+: - crap 1100 g/exemplar

- sânger 1200 g/exemplar

2

- novac 1300 g/exemplar

Cuprins:

1. Tema proiectului 2. Date necesare pentru proiect

3. Studiu de fundamentare 4. Elemente de inginerie tehnologică 5. Calculul materialului biologic 6. Calculul suprafeţelor 7. Concepţia de amenajare 8. Reţete furajere 9. Eficienţa economică 10. Bibliografie 11. Concluzii

3

Introducere

Reuşita creşterii animalelor şi a obţinerii de producţii ridicate de la acestea depinde în mare măsură, în afara factorilor ereditari de condiţiile de mediu.

Dintre condiţiile de mediu hrana deţine rolul principal. Alimentaţia ca factor de mediu foarte puternic, constituie când este dirijata in mod corespunzător, pârghia de bază cu ajutorul căreia omul poate acţiona pentru valorificarea integrală al potenţialului productive al raselor de animale.

Acvacultura intensiva in viviere flotabile si submerse complica oarecum lucrurile sub aceste aspect, deoarece in sistemul cresterii pestilor in iazuri si helestee acestia se integreaza intr-o buna masura in lantul trofic natural al respectivului bun piscicol pe cand in cazul vivierelor populatia captiva este scoasa in intregime de sub incidenta lantului trofic natural al ecosistemului.

Asadar, in primul rand, hrana artificiala suplineste doar rezerva trofica naturala, pe cand in cazul cresterii in viviere acoperirea tuturor cerintelor alimentare ale pestilor revine exclusiv hranei naturale.

Prin incorporarea unor procente corespunzatoare de sortimente furajere de origine animala cat si a unor concentrate proteice speciale, retetele perfectionate produse de firme cu traditie, asigura fara alte completari, necesarul alimentar optim pentru cresterea industriala a ciprinidelor si salmonidelor.

4

Hrana si procedurile de administrareHrana crapului crescut în sistem superintensiv trebuie

să asigure toate componentele nutritive necesare activităţii metabolice optime: proteine, lipide, glucide, vitamine, săruri minerale şi oligoelemente, în cantităţi şi raporturi similare celor existente în hrana naturală specifică. Literatura de specialitate referitoare la tehnologiile de creştere a peştilor, nici nu mai face referire la recepturi şi componente ale furajelor utilizate, deoarece furajele sunt realizate de producători specializaţi conform cerinţelor biologice ale speciei şi categoriei de vârstă cultivate, corelată cu condiţiile de creştere existente.

Hrana destinată crapului în vara a II-a şi a III-a crescut în viviere flotabile sau bazine termostatate, se produce în formă granulată sau expandată şi se administrează exclusiv cu hrănitori automate, de obicei ad libitum.

Raţia zilnică trebuie să acopere integral cerinţele fiziologice în elemente nutritive ale peştelui şi se stabileşte în funcţie de greutatea medie individuală , temperatura apei şi viteza de creştere programată. Raţia furajeră ,,trebuie să fie completă, echilibrată, gustoasă, sănătoasă şi economică” (Vasilescu, 1975, pag. 72).

Este obligatoriu controlul permanent al consumului de furaje, în special pentru hrănitoare cu temporizator, care administrează raţii fixe, prestabilite de tehnolog. În cazul în care furajele nu sunt consumate în totalitate (şi viteza de creştere nu este conformă graficului) se reduce cantitatea de furaje administrată şi se măreşte viteza de recirculare a apei în bazinele termostatate (eventual, vivierele flotabile sunt transferate pe un alt amplasament). Dacă apetitul

5

peştilor se menţine redus, trebuie determinată cauza care a produs acest efect. De obicei, se administrează prea multe furaje din dorinţa de a accelera viteza de creştere a peştelui sau este o formă incipientă de boală. În această situaţie, trebuie să reconsiderăm calculul raţiei zilnice sau, respectiv, să diagnosticăm precis boala şi să aplicăm măsurile profilactice prestabilite: dezinfecţia instalaţiilor tehnologice, îmbăierea peştilor şi / sau administrarea de medicamente în furaje.

Reluarea furajării se face de la cantităţi mici, de reacomodare a peştilor şi mărirea graduală a raţiei zilnice în funcţie de apetitul acestora.

Consumul specific de furaje este variabil, în limitele 1,2-1,8 kg/kg, funcţie de vârsta crapului, tipul furajului şi producţia realizată pe unitatea de volum.

3. Studiu de fundamentare

Prin aplicarea acestui proiect se urmăreşte asigurarea producţiei de peşte necesară cerinţei consumatorilor.

Studiul pieţei şi a produselor din peşte indigen indică absorbţia la fondul pieţei interne a 92696,90 tone peşte/an, care reprezintă un consum mediu anual de 4.5 kg/locuitor, peşte oceanic 2026 tone/an, care reprezintă 0,1 kg/locuitor, la care se adaugă consumul de conserve de cca. 1 kg/locuitor, ajungând la un consum general de cca. 10 kg peşte.

Pe glob consumul este de 15 kg/loc/an în Germania, 20 kg/loc/an în Olanda, ceea ce impune revitalizarea sectorului amenajat în apele interioare.

Activitatea de proiectare în domeniul amenajarilor piscicole a fost orientată pentru creşterea în policultură a diverselor specii cu valori economice din ordinul Cypriniformes.

Potenţialul piscicol de care dispune Romania în apele interioare se ridică la cca. 200.000 tone in condiţiile în care

6

atât amenajările piscicole cât si bazinele naturale ar fi folosite corespunzător.

Condiţiile actuale în care raportul cerere - ofertă trebuie să impună o reconsiderare a proporţiei între ciprinidele asiatice si crap, nu sunt de neglijat.

Condiţionat de adaptarea tehnologică se impune o modernizare a suprafeţei piscicole constând din următoarelor categorii de lucrări:

1. Optimizarea raportului dintre suprafaţa ocupată de diferite categorii de heleşteie corespunzătoare indicatorilor biotehnologici în scopul asigurării independenţei tehnologice a fermei.

2. Optimizarea caracteristicilor tehnico-constructive a sistemelor de heleşteie în funcţie de caracteristicile biologice ale speciei de cultură.

3. Diminuarea suprafeţei neproductive din cadrul amenajării prin utilizarea unor sisteme de transport a apei sub presiune în locul celor cu curgere liberă.

4. Reducerea suprafeţei maximale pe categorii de heleşteie la valoarea corespunzătoare aplicării unor tehnologii de creştere în condiţii optime economice.

5. Optimizarea regimului heleşteielor prin corelarea densităţii de populare cu debitul de intreţinere pe specii si vârstă.

6. Reamplasarea heleşteielor în cadrul unor scheme hidrotehnice integrate tehnologic, condiţionate de optimizarea transportului materialului biologic.

7. Reprofilarea secţiunii lucrărilor de terasamente în vederea asigurării volumelor de apă optime fiecărui heleşteu.

8. Tipizarea lucrărilor de amenajare a instalaţiilor specifice pentru preluarea macanizată a peştelui şi încărcarea în mijloacele de transport.

În stabilirea concepţiei de amenajare se va avea în vedere principalele tendinţe ale pieţei interne şi anume

7

gradul de agreere a peştelui indigen viu sau condiţionat cu gheaţă.

Scopul proiectului este producerea crapului de consum şi a ciprinidelor asiatice în vârstă de 3 veri (2+).

Introducerea exploatării pe 2 ani e dotorată faptului că se obţine peşte de calitate superioară şi determină folosirea unui material de reproducere în cantităţi mai mici. Prin acest sistem se obţine peşte superior cu un raport îmbunătăţit a părţilor comestibile. Deasemeni carnea are un conţinut mai mic în apă. Având în vedere criteriile şi obiectivele prezentate se va elabora o concepţie de amenajare ce satisface într-o măsură suficientă indicatorii biotehnologici adaptaţi la particularităţile biotehnice ale amplasamentului.

CRAPUL (Cyprinus Carpio Carpio) face parte din familia Cyprinidae ce cuprinde 200 de genuri şi 2000 de specii răspândite în apele dulci din Europa, Asia, America de Nord şi Centrală, şi Africa.

În regiunile unde nu a existat a fost introdus de om : America de Sud, Noua Zeelandă, Madagascar.

Crapul are formă şi dimensiuni diferite, cu solzi cicloizi, rareori fiind nud. Ultima pereche de arcuri branhiale posedă dinţi faringieni variaţi ca formă, dispuşi pe 1-3 rânduri.

Genul Cyprinus cuprinde 5 specii: Carpio, Meristius, Sabaudi, Pelegrini şi Mirus. În cadrul speciei Carpio sunt 3 subspecii: Hematopherus, Vivridiviolaceus, Carpio.

Crapul poate atinge lungimii 40-70 cm şi 1-40 kg, mai rar o lungime de 1,3 m şi o greutate de 45 kg. În afara crapului sălbatic din bazinele naturale, în bazinele piscicole se cresc forme ale crapului de cultură din mai multe rase: Lausitz, Galitia si Eischgrund. Pe lângă crapul obişnuit întâlnim şi crapul oglindă care prezintă doar 3 rânduri de solzi pe fiecare latură a corpului. Crapul se dezvoltă normal până la o altitudine de 350 m.

8

NOVACUL (Aristichtys Nobillis) ca formă şi dimensiuni seamănă cu sângerul, dar are capul mai mare, abdomenul fiind fără solzi. Se întâlneşte în ape curgătoare şi stătătoare. Icrele au o perioadă scurtă de dezvoltare, la temperatura de 25-26˚ C.

Hrana este reprezentată de zooplancton şi secundar de fitoplancton mare. La 3 ani ajunge la greutatea de 5-6 kg, iar la 10-12 ani la o greutate de 40-45 kg . Materialul de populare este obţinut prin reproducere artificială.

9

SANGERUL (Hypophtalmichthys Mollitrix) poate ajunge la lungimea de 1,2m şi greutatea de 40 kg. Pentru reproducere urcă pe cursul fluviilor către zonele cu curent mai puternic, se reproduce în acelaşi timp cu carasul dar la temperaturi de 20-24˚ C. Dezvoltarea embrionară durează aproximativ 30 ore. Maturitatea sexuală este atinsă la 6 ani. Prolificitatea femelelor este între 300.000 – 1.000.000. Hrănirea începe primăvaa la 9C şi se termină toamna, hrana fiind alcătuită din exclusiv din fitoplancton.

10

4. Elemente de inginerie tehnologică

4.1. Caracterele morfologice ale crapului

În dezvoltarea crapului sunt 5 perioade: - embrionară;- larvară; - puiet;- perioada de adult ; - perioada de bătrâneţe.

Perioada embrionară durează între 3-5 zile la

temperaturi de 18-20˚ C. Variaţiile de la aceste limite duc la larve neviabile. La 30 minute după fecundare se observă prima divizare a zigoţilor. La 24 de ore se conturează embrionul. La 48 ore embrionul crescut înconjoară sacul vitelin şi apare o pigmentaţie la nivelul următorilor ochi. La 58 ore se accelereză pigmentaţia globilor oculari şi se observă o slabă pulsaţie a inimii. La 70 ore contracţia inimii este evidentă se observă circulaţia sângelui pe toată suprafaţa. La 86 ore pe cap şi corp se observă pete pigmentate, embrionul făcând periodic 10-15 mişcări vâscolire determinând ruperea membranei icrei, moment în care se produce eclozarea.

Perioada larvara. În această perioadă se întâlnesc mai multe etape:

1. Etapa A - durează 2 zile şi corespunde cu a-5-a zi de la depunerea icrei. Lungimea larvei 5.5 mm. Hrănirea este endogenă.

2. Etapa B - durează 4 zile, lungimea larvei are 7 mm, larvele înoată izolat în zone de mică adâncime, aproape de mal şi consumă plancton.

3. Etapa C1 durează 4 zile, larvele depăşesc 7 mm, începe dezvoltarea lobului caudal. Larvele se menţin la o adâncime a apei de 40-50 cm.

4. Etapa C2 durează 3 zile, larvele ajung la 9 mm, se hrănesc cu zoo şi fitoplancton.

11

5. Etapa D1 durează 3 zile, lungimea larvei 11,5 mm.6. Etapa D2 are 5 zile, lungimea larvei 12,2 mm, larvele

retrăgându-se la apă mai adâncă datorită creşterii temperaturii

7. Etapa E durează 3 zile, lungimea larvei 15 mm.

Perioada de puiet are 3 etape: 1. Etapa F durează 6 zile, larvele au lungimea de 22,5 mm,

puietul stă mai mult în apele de fund aglomerându-se în bancuri.

2. Etapa G durează 3 zile, lungimea larvelor ajunge la 31 mm, are loc acoperirea totală cu solzi şi apariţia mustăţilor.

3. Etapa H durează 4 ani si sunt incluse vara a-I-a, a-II-a şi aIII-a, ajungându-se la 30 cm lungime şi o greutate de peste 1 kg.

4.2 Tehnologia obţinerii puietului de crap prin reproducere natural dirijată (RND)

4.2.1 Alegerea reproducătorilor

La alegerea lor se va ţine cont de realizarea în cel mai scurt timp a maximului de spor pe unitatea de suprafaţă. Acest lucru este realizat prin folosirea crapului de rasă care are însuşirea de a utiliza la maxim hrana naturală paralel cu cea suplimentară. Atunci când crapul de rasă nu este hrănit suplimentar creşterea lui este încetinită. Totuşi în condiţii bune de mediu se dezvoltă mai bine decât cel sălbatic, mai ales în densităţi mici. Caracterele morfologice, indicatorii de creştere şi profil sunt în raport direct cu alimentaţia.

Selecţia reproducătorilor se face astfel : toamna la recoltare se aleg cei mai mari crapi de aceeaşi vârstă

12

verificând dacă condiţiile de sanătate sunt bune, din exemplarele reţinute se selectează numai crapii normali dezvoltaţi cu înotătoarele intacte

4.2.2 Schema clasică de reproducere natural dirijată

Larvele de 7 zile se trec în heleştee de predezvoltare unde rămân 3-4 săptămâni. Aceste heleştee trebuie să asigure condiţii foarte bune de mediu şi hrană şi se folosesc numai pentru această perioadă. Heleşteele rămân dezafectate pentru refacerea structurii fizico-chimice, pentru dezinfecţie şi pentru aplicarea îngrăşămintelor respectiv a amendamentelor. Heleşteele au maxim 1 ha suprafaţă şi adâncime de 0.5-0.8 m pentru a se încălzi usor sub influenţa razelor solare. Alimentarea helesteielor de predezvoltare se face direct pintr-un canal, apa trecand printr-o plasă cu ochiurile de 1 mm.

4.2.3 Intretinerea si popularea helesteielor de reproducere

În timpul verii, după mutarea puietului şi iarna, heleşteele trebuiesc vidate pentru a distruge diferiţi paraziţi şi duşmani vegetali şi animali ai peştilor. De asemenea trebuie refacută şi aciditatea terenului respectiv şi împiedicarea depunerii ouălor de către broaşte. După recoltarea puietului se lasă 30-40 zile şi după ce s-a zvântat fundul bazinului, se lucrează cu grapa cu discuri. Pe la sfârşitul lui iulie pe suprafaţa lui se împrăştie un strat de 5-6 cm gunoi de grajd bine fermentat. Primăvara de timpuriu cu 30 de zile înainte de inundare, gunoiul este adunat şi evacuat din incinta heleşteului .

Pentru a asigura hrana naturală, la 24 de ore după reproducere, dacă temperatura apei nu scade sub 10˚ C , se introduceun anumit îngrăşământ, pe o distanţă de 25 metri de mal se împrăştie gunoi de grajd în cantitatea de 1,5 kg / m².

13

După 2 zile dacă temperatura apei nu scade, iar ph-ul şi oxigenul sunt normale se adaugă must de gunoi de grajd obţinut dintr-un amestec de 6 l apă şi 2 kg gunoi la 10 m² de heleşteu.

Dacă chimismul apei e normal, pentru intesificarea dezvoltării hranei naturale, în a treia sau a patra zi după reproducere se adminstrează îngrăşăminte minerale, în putându-se utiliza cenuşa lemnului ars.

Prin aceste metode în heleşteele de reproducere se asigură o creştere normală a alevinilor şi dispare mortalitatea datorată lipsei hranei.

Crapul nu îşi depună icrele în lipsa vegetaţiei sau când aceasta este înpotmolită sau pe cale de putrezire. Într-un heleşteu de reproducere de tip Dubish sau Hoffer se introduce o pereche de reproducători iar pentru heleşteele mixte se poate introduce o familie 1:1 la 0,5 ha.

4.3 Tehnologia de creştere vara I

4.3.1 Metoda de creştere a puietului intr-o singură fazăPuietul este mutat din heleşteele de repoducere în

cele de creştere unde rămâne până toamna, după care este recoltat şi mutat în bazinele de iernat.

Suprafaţa acestor bazine poate fi între 0,8-1,2 ha cu adâncimea de 0,8 m. Pentru a creşte producţia, puietul este furajat suplimentar, situaţie în care se măreşte numărul de alevini de la 5 - 6 ori, se pot introduce 50.000 exemplare/ hectar.

În lipsa heleşteelor de creştere vara I, puietul de 4-5 săptămâni va fi mutat în cele de creştere împreună cu puietul de 2 veri.

4.3.2 Metoda cresterii puietului in 2 faze

Este nevoie de un heleşteu de creştere, unde alevinii rămân 4-8 săptămâni, iar la începutul verii sunt mutaţi în heleştee de creştere pentru a doua fază.

14

Heleşteele de primă fază au adâncimea de 0,6-0,8 m şi vor fi alimentate cu apă cât mai curată. Dacă puietul va fi crescut în aceste heleşteu timp de 4 săptămâni, ele vor avea suprafaţa între 0,25 - 1 ha.

Numărul de alevini introduşi pe hectar depinde de productivitatea heleşteului şi a duratei de rămânere în heleşteu. Norma este de 50-200.000 exemplare/ha.

Heleşteele de predezvoltare se inundă cu câteva zile înainte pentru a evita dezvoltarea dăunătorilor puietului.

Pe la mijlocul lunii iulie şi începutul lui august puietul ajunge la 2-4 cm, uneori 9 cm, cu o greutate de peste 7 g. În această perioadă pierderile pot atinge 50 %.

În faza a-II-a de creştere puietul este introdus la începutul lunii august, până la această dată este recomandat ca heleşteele să aibă fundul cultivat cu plante leguminoase pe o jumătate din suprafaţă.

Suprafaţa acesto heleştee poate fi între 2 - 5 hectare, iar adâncimea medie nu va depăsi 1,2 m.

Inundarea heleşteelor se va face treptat pentru a oferi noi zone de hrănire a puietului.

Data Greutatea

15 iunie 2-3 g

1 iulie 5-7 g

15 iulie 10-12g

1 august 12-22 g

15 august 22-25 g

1 septembrie 28-30 g

15 septembrie 32-33 g

1 octombrie 38-40 g

15 octombrie 42-50 g

4.3.3 Pescuirea larvelor şi puietului de crap

15

Folosind incubaţia artificială în aparate speciale se elimină operaţia dificilă de recoltare a larvelor sau alevinilor şi plasarea lor în heleşteele de creştere.

La 8-20 zile puietul prezintă ritmul cel mai mare de creştere şi trebuie avut în vedere ca heleşteele de predezvoltare să aibă cantitatea cea mai mare de biomasă.

Pescuirea larvelor şi alevinilor se face în zilele cele mai călduroase, când când acestia stau mai mult la suprafaţa apei. Alevinii se pescuiesc uşor cu săculeţi de pânză, iar cei care rămân se pescuiesc după scurgerea totală, din gropile de pescuit.

4.3.4 Sortarea puietului

Odată cu puietul se întâlnesc şi specii care se îndepărtează manual. Când unitatea dispune de mai multe bazine de iernat se recomandă ca puietul de o vară sa fie sortat pe 3 grupe de mărime.

4.3.5Numărarea puietului Se face prin 3 metode:

1. Metoda volumetrică: - se utilizează vase cu orificii pentru eliminarea apei. Din materialul colectat se iau trei vase pline, la acelaşi nivel. Numărul de exemplare pe vas se calculează cu următoarea formulă:

Nr. Ex / vas =

NTC0 = nr. vase X nr. ex. / vas

2. Metoda gravimetrică: - se cântăresc 3 probe de 500-1000 ex., stabilindu-se greutatea medie pentru lotul respectiv. Se cântăreşte tot puietul şi se obţine numărul total de exemplare pe bazin.

N = unde, PT= producţia totală

16

3. Metoda exemplar cu exemplar, atunci când puietului este într-un numărul mai mic.

5 Calculul materialului biologic

5.1 Stabilirea producţiei totale PT = x S

unde: Pn = producţia naturală=2300

S = suprafaţa=101 ha

PT = 2300 x 101 = 232300 kg = 232,3t

5.2 Calculul producţiei totale pe specii

= t

t

t

5.3 Calculul numărului de exemplare pe specii la recoltare

ex

ex

ex

Numărul de exemplare pe suprafaţa de creştere se calculează cu următoarea formulă:

5.4 Calculul necesarului de material biologic pentru popularea bazinelor de creştere vara a-III-a

Procentul de pierderi 10 %Procentul de supravieţuire 90 %

17

ex

ex

ex

Se calculeză numărul de exemplare pe toată suprafaţa de creştere:

ex

5.5 Calculul materialului de 2 veri introdus la iernat


ex

ex

ex


ex

5.6 Calculul materialului biologic de 1 an necesar populării bazinelor de creştere vara a-II-a


ex

ex

ex

18


ex

5.7 Calculul necesarului de material biologic de o vară pentru popularea bazinelor de iernat


ex

ex

ex


exŢinând cont că la transportul puietului de I vară la

ciprinidele asiatice se înregistrează pierderi de 5% se calculează numărul de exemplare de I vară ce trebuiec cumpăraţi :

ex

ex

5.8 Calculul numărului de puit de crap C0 predezvoltat introduşi în heleşteele de creştere vara I


ex

Procentul de pierderi la trasportul către heleşteele de creştere vara I este de de 5 %

ex

19

5.9 Calculul numărului de reproducători activi de crap

Numărul alevinilor predezvoltaţi pe reproducător femelă de 90.000 de exemplare.

Ţinând cont de pierderile de recoltare, sortare şi manipulare, procentul de pierdere este de 10-15%. Procentul de supravieţuire este de 87%.

ex

5.10 Calculul numărului de larve eclozate trecute la hrană exogenă

Procentul de pierderi 50% Procentul de supravietuire 50%

ex

De la depunerea icrelor şi până la eclozarea larvelor pierderile sunt de până 30%. La fecundare respectiv incubaţie pierderile sunt de 70%. La creşterea în heleşteele de reproducere 85% iar la pescuit din heleşteele de reproducere 15%. În total 200%

5.11 Calculul numărului de icre depuse:

Nr icre depuse = ex

O femelă depune 60.000 icre/ kg greutate corporală

5.12 Stabilirea masei corporale (kg femelă) necesare pentru depunerea celor 2713728 icre

O femelă depune 60000/kg greutate corporalăGT♀=2713728 : 60000 = 45 kg

Greutatea unei femele este de 4 kg

5.13 Stabilirea numărului de femele:

N♀=45: 4 = 11 femele

20

Raportul femele/masculi este de 1 : 2.

5.14 Calculul numărului de masculi :

N♂=11 x 2 = 22 masculi

5.15 Calculul numărului total de reproducători activi:

N NTR♂+NTR♀ = 22+11=33 ex

5.16 Calculul numărului total de reproducători:

ex

5.17 Stabilirea numărului necesar de remonţi

Pornind de la materialul de o vară ( ) prin selecţie, trebuie ca noul lot de reproducători în vârstă de 4 ani să fie reprezentat de cei 66 de eproducători. Se porneşte de la

ex

Calculul numărului total de exemplare de 4 ani:

Procentul de supraveţuire 90% Procentul de pierderi 10%

ex

Calculul numărului de exemplare introduse la iernat

Procentul de supravieţuire 97% Procentul de pierdere 3%

ex

Numărul total de reproducători de 3 veri din care se vor selecta cei pentru iernat

Indecele de selecţie este de 85%

ex

21

Calculul numărului de exemplare cu care se populează heleşteele de creştere vara a IV

Procentul de pierderi 5%.Procentul de supravietuire 95%.

ex

Calculul numărului de remonţi care iese de la iernat, din care se selecţionează

Indicele de selecţie este 80%.

ex

Calculul numărului de remonţi de 3 veri introdus la iernat

Procentul de pierderi 5%.Procentul de supravieţuire 95%

ex

Calculul numărului total de remonţi de 3 veri din care se selecţionează pentru iernat

Indicele de supravieţuire este de 75%

ex

Calculul numărului de remonţi cu care se populează heleşteele de creştere vara a 3-a

Procentul de supravieţuire 90%Procentul de pierderi 10%

ex

Calculul numărului de remonţi total din care se selecţionează

Indicele de selecţie este de 90%

ex

Calculul numărului de remonţi de 2 veri ce va fi introdus la iernat

Procentul de supravietuire 90%

ex

22

Calculul numărului total de remonţi din care se selecţionează


ex

Calculul numărului de remonţi selecţionaţi cu care se pot popula heleşteele de creştere remonţi de două veri

Procentul de supravieţuire 85%

ex

Calculul numărului total de remonţi din care se vor selecta


ex

Calculul numărului de remonţi selectat de o vară ce va fi introdus la iernat

Procentul de supravieţuire 85%

ex

Exemplarele obţinute se selecţioneaza fenotipic din numărul total de craăi de o vară obţinuţi în pepinieră. Pentru lotul de reproducători care au fost procuraţi şi care vor fi folosiţi în patru campanii de reproducere, numărul de exemplare ce va rămâne de la o etapă la alta, ţinând cont de pierderile la creştere şi iernat precum şi de cele din perioada de reproducere, va fi următorul:

NTRA = 33 ex = ( 11femele si 22 masculi ) ce se introduc în bazinele de reproducere natural dirijată

NTRR = 33 ex. Ce se intoduc în heleşteele de crestere de la

Calculul numărului de reproducători rămaşi după reproducere

Procentul de supravietuire 90%

ex

Din cele 33 de exemplare folosite la reproducere mai rămân 30 de exemplare

23

Calculul numărului total de reproducători C4 introduşi în bazinele de creştere de la

Calculul numărului total rămas după creştere


ex.

Calculul numărului ce se introduce la iernat


ex

Calculul numărului de ieşit de la iernatProcentul de supravieţuire 95% Procentul de pierderi 5%

ex

Calculul numărului selectionat ce se introduce la creştere


ex

Din numărul de reproducători vor merge: -la bazinele de reproducere naturală şi predezvoltare 33 ex. -la creştere

Calculul numărului de reproducători activi rămaşi după reproducere

Procentul de supravieţuire 95% Procentul de pierderi 5%

ex

Calculul numărului total de reproducători de introduşi la creştere

24

ex Calculul numărului de reproducători rămaşi

după creştereProcentul de supravieţuire 95%Procentul de pierderi 5%

ex

Calculul numărului total de introdus la iernat

Indicele de selecţie este 100% ex

Calculul numărului total de ieşit de la iernat Procentul de supravieţuire 97%Procentul de pierderi 3%

ex

Calculul numărului selecţionat de Indicele de selecţie este de 100%

exDin numarul se introduc în bazinele de reproducere

naturală 33 ex. (11 femele si 22 masculi); iar în heleşteele de creştere se introduc 13 ex.

Calculul numărului de reproducători activi de la rămaşi după reproducere


ex

Calculul numărului total de introduşi la creştere

ex Calculul numărului total de rămas după

creştere


25

ex

Calculul numărului selecţionat de introduşi la iernat

Indicele de selecţie este de 100%ex

Calculul numărului total ieşit de la iernat Procentul de supravieţuire 97%Procentul de pirderi 3%

ex

Calculul numărului selecţionat de introdus la iernat


ex

6. Calculul suprafetelor

Având în vedere profilul unităţii ciprinicole care-şi procură prin cumpărare puiet de sânger şi novac şi care obţine puiet de crap prin reproducere natural dirijată, trebuie calculate următoarele suprafeţe:

6.1 Calculul suprafeţelor heleşteelor de iernat (0+→1)

Norma de populare 10 t/haLa cumpărare puietul are greutăţile:

1. g/ex 2. g/ex 3. g/ex

26

Calculul greutătii totale pe specii:

t

ha

6.2 Calculul suprafeţei de creştere vara a-II-aNorma de populare = 6000 ex/ha

ha

6.3. Calculul suprafeţei de iernat pentru vara a II a .

Norma de populare = 10 t/ha

Pentru vara a-II-a materialul biologic trebuie să ajungă la următoarele greutăţile:

g/ex g/ex; g/ex.

Pierderile ponderale sunt de 10%x g/ex = 179440x 400 g = 71776000 g =

71,77 t x g/ex = 63268 x 700 g = 44286900g =

44,28 t x g/ex =23357 x 600g = 14014200 g =

14,01 t t

6.4 Calculul suprafeţei heleşteelor de iernat reproducători

GTR = NTR x Gmed/R; GmedR = 4 kgGTR = 66 x 4 = 264kg

27

;

Np = 500 kg/ha

ha

6.5 Calculul suprafeţelor bazinelor de creştere reproducători

Se folosesc aceleaşi bazine de creştere de la , , ,

; Np = 350 ex/ha

ha

6.6 Calculul suprafeţei heleşteelor creştere remonţi

Suprafaţa se calculează pentru , ce vor fi introduşi la creştere vara a-II-a de la . Se foloseşte acelaşi bazin şi pentru si .

Pentru remonţi densitatea la populare se face după vârstă: ex/ha (3500 ex/ha);

ex/ha (2000 ex/ha); ex/ha (1000 ex/ha).

Dacă pentru crapul greutatea în primăvară este de 360 g pentru o densitate de 3500 ex/ha va fi o masă biologică de 1, 26 t

ha

6.7 Calculul suprafeţei bazinelor pentru iernat reproducători

Norma de populare este de 1163 ex/ha

ha

6.8 Calculul suprafeţei bazinelor pentru iernat remonţi

Norma de populare este de 1852 ex/ha

28

ha

6.9 Calculul suprafeţei bazinelor pentru parcare reproducători

Norma de populare este de 300 ex/haLotul se procură toamna la varsta de , urmând a fi

iernat în heleşteele pentru iernat de la la , după care se introduc în bazinele de reproducere naturală. Lotul selecţionat de va fi alcătuit din 108 exemplare, din care se vor folosi la reproducere 54 iar restul în helesteele de parcare.

ha

6.10 Calculul suprafeţei bazinului de carantinăha

6.11 Calculul suprafeţei de creştere vara I Norma de populare este de 80000 ex/ha

6.12 Calculul suprafeţei bazinelor de reproducere şi predezvoltare

Numărul de familii pe hectar (NF) este de 7.

ha

6.13 Calculul suprafeţei totale de luciu de apă ha

ha ha

haSBRNP = 1,57 ha

ha ha ha ha

29

ha ha

SBPRfem = 0,25 haSBPRmas = 0,25 ha

TOTAL SUPRAFAŢĂ (STLA) = 193.2 ha

6.14 Calculul suprafeţei totale de teren amenajat

ST = STLA + S (diguri şi canale)

S (diguri şi canale) = 10-15% din STLA = ha

ST = 193,2 + 23,18 = 213,38 ha

7. Concepţia de amenajare

7.1. Factorii de bază în stabilirea concepţiei de amenajare

A) Sursa de alimentare cu apăInfluienţată prin, niveluri, debite şi calităţi fizice

Regimul nivelurilor prezintă interes practic în abordarea şi rezolvarea următoarelor probleme:

30

1. Dimensionarea digului de apărare şi verificarea stabilităţii acestuia.

2. Determinarea raportului dintre volumele de apă vehiculate gravitaţional respectiv prin pompare în vederea inundării sau desecării incintei.

3. Stabilirea soluţiei constructive şi a particularităţilor funcţionale a prizei de apă.

B) TerenulSe face o caracterizare pedologică şi geotehnică. Terenul

ce urmează amenajat trebuie să prezinte o configuraţieplană sau un grad redus de neuniformitate. Panta amenajării trebuie să fie pe direcţia şi în sensul de scurgere a emisarului. Principalii indicatori hidrofizici care se analizează sunt: conţinutul de argilă, greutatea volumetrică, porozitate totală.

Principalii indicatori pedochimici sunt: - conţinutul în humus; - în azot total;- fosforul, potasiu şi sodiu; - gradul de salinitate.

Principalele caracteristici geotehnice se referă la:- indicele de plasticitate- indicele de consistenţă- rezistenţă la taiere

7.2. Elaborarea concepţiei de amenajare În scopul asigurării bazei materiale necesare tehnologiei

de exploatare este necesar să se realizeze prin compartimentare diversitatea de heleştee specificată în capitolul anterior.

Heleşteele şi bazinele preconizate, vor fi dotate cu instalaţii de alimentare-evacuare, diferenţiate condiţionat de exigenţele tehnologice ale fiecărui heleşteu.

Aceste instalaţii asigură inundarea, primenirea, reglarea nivelului şi evacuarea apei în funcţie de cerinţa tehnologică, de aici rezultând caracteristica sistematica a amenajarii.

La baza elaborarii concepţiei de amenajare stau 2 principii :

31

1) Principiul biologic ce impune realizarea de heleşteie a căror caracteristici constructive să corespundă speciei şi categoriei

2) Principiul hidrotehnic care impune interdependenţa fiecărui heleşteu sau bazin în ceea ce priveşte alimentarea, primenirea şi evacuarea apei.

Conform celor 2 principii biologic şi hidrotehnic, la amplasarea diferitelor tipuri de heleşteie şi bazine în perimetrul schemei hidrotehnice se vor lua în considerare următoarele criterii:

- asigurarea corelaţiei între configuraţia terenului şi adâncimea optimă a heleşteului.

- bazinele de iernat se vor amplasa având în vedere satisfacerea simultană a următoarelor condiţii : apropierea de staţia de pompare pentru a limitarea lungimii canalelor;

- heleşteielor să li se asigure o formă pe cât posibil rectangulară, raportul dintre laturi fiind recomandat ca optim din punct de vedere tehnologic;

- cota terenului să fie cât mai mică pentru realizarea adâncimelor tehnologice;

- heleşteiele de creştere se vor amplasate în stricta concordanţă cu celelalte heleşteie;

- bazinele de reproducere se amplasează pe cele mai bune soluri;

- în cadrul schemei hidrotehnice a concepţiei de amenajare se vor avea în vedere şi o serie de particularităţi de amplasament privind căile de acces şi reţelelor de alimentare cu energie electrică sau gaze naturale etc.

-7.3. Repartizarea suprafeţei amenajate pe

categorii de heleşteie şi bazine

Realizarea schemei hidrotehnice presupune copartimentarea terenului în scopul obţinerii diversităţii de heleşteie. Condiţionată de elementele de inginerie tehnologică, schema proiectului tehnologic şi indicatorii biotehnologici corelează între marimea suprafeţei aferente

32

diverselor categorii de heleşteie s-a efectuat în baza unui calcul şi a rezultat o interdependenţă între suprafaţa de luciu de apă corespunzatoare fiecărui tip de heleşteu şi suprafaţa totală.

Ponderea categoriei de heleşteu în suprafaţa totală de apă

Nr.Crt.

Categoria de helesteu Codul Suprafata

Ha %

1. Helesteie crestere vara III

HCV III 101 52,28

2. Helesteie crestere vara II

HCV II 55,43 28,69

3. Helesteie crestere vara I

HCV I 16,96 8,78

4. Heresteie iernat material de o vara

1,99 1,03

5. Helesteie iernat de 2 veri

21 Hi 13,6 7,04

6. Bazine iernat remonti 0,06 0,03

7. Bazine reproducere natural dorijată

BRNP 1,57 0,81

8. Helesteie creştere remonti

0,12 0,06

9. Helesteie creştere reproducatori

0,18 0,09

10.

Bazine parcare femele+masculi

Bp 0,50 0,26

11.

Bazin carantină BK 1 0,52

12.

Bazin iernat reproducători

0,76 0,39

33

13.

TOTAL 193,2 99.98

Stabilirea numărului de heleşteie

1) Heleşteie creştere vara a-III-aHCV III 1 – 50.5 haHCV III 2 – 50.5 ha

2) Heleşteie creştere vara a-II-aHCV II 1 – 27,7 haHCV II 2 – 27,7 ha

3) Heleşteie iernat vara a-II-a 1 – 6,8 ha 2 – 6,8 ha

4) Heleşteie iernat vara I 1 – 1,99 ha

5) Heleşteie creştere vara I HCV I 1 – 16,96 ha

6) Bazine reproducere natural dirijată BRNP 1 – 0,78 ha BRNP 2 – 0,78 ha

7) Bazine pentru iernat reproducatori 1 – 0,76 ha

8) Bazine pentru iernat remonţi 1 – 0,06 ha

9) Heleşteie creştere reproducători HCR 1 – 0,18 ha

10) Heleşteie creştere remonţiHCr 1 – 0,12 ha

11) Heleşteie parcare femele şi masculi Hp f + m – 0,50 ha

12) Heleşteie carantină Hk – 1 ha

34

7.4. Caracteristicile tehnico-constructive şi funcţionale ale heleşteielor

Intr-o unitate piscicolă există o serie de heleşteie şi bazine care trebuie să îndeplinească urmatoarele cerinţe tehnologice :

1) Să asigure regimul termic, hidric, gazos adecvat fiecărei specii de cultură şi fiecărui stadiu de dezvoltare.

2) Să asigure resurse suficiente de hrană naturală, ştiind că producţia totală depinde atât de producţia naturală cât şi de cea artificială.

Bazinele de maturare

Sunt amplasate în imediata apropiere a staţiei de incubaţie. Suprafaţa optimă este de 20-30 cu o adancime medie de un metru. Timpul de inundare şi golire este de aproximativ 30 minute. Alimentarea cu apă a bazinelor se face cu ajutorul unor conducte metalice sub presiune, eliminându-se complet traumatizarea materialului biologic în această fază extrem de sensibilă (fig. 1).

Bazine de iernat

Sunt construite astfel încât densitatea pentru puietul de o vară să fie de 7-8 t/ha; iar pentru cel de 2 veri 10-15 t/ha. Se amplasează în apropierea staţiei de pompare aşa încât lungimea canalelor de alimentare şi evacuare să fie cât mai scurtă. Se amplasează în zona de cotă minimă ( depresionară ) pentru realizarea adâncimii tehnologice cu un volum minim de terasamente. Mărimea suprafeţei bazinelor de iernat este cât mai mică pentru a se putea interveni operativ asupra a două elemente:

1) Adâncimea apei ce poate fi uşor mărită la scăderea temperaturilor şi care ar trebuie să fie între 1,7-2,5 m.

35

2) Este de preferat ca fundul bazinului să prezinte zone microdepresionate unde înălţimea să fie aproape de 3 m.

Bazinele de iernat se construiesc în trei variante : - varianta în debleu (fig. 2);- varianta în rambleu (fig.3);- varianta mixtă (fig.4);La amplasarea bazinelor de iernat se vor evita zonele

acoperite cu depuneri organice care prin mineralizare viciază chimismul apei.

Bazinele de reproducere natural dirijatăSe amplasează pe cele mai evoluate sectoare din punct

de vedere pedologic în perimetrul amenajării.Bazinele se amplasează în imediata apropiere a

heleşteielor de parcare, pentru limitarea distanţelor de transport. Apa de alimentare trebuie să conţină minimul de aluviuni în suspensie deoarece mâlul se depune pe icre şi le asfixiază. Alimentarease face dintr-un bazin decantor, care prin forma sa şi prin amenajările auxiliare asigură o eficienţă decantoare a apei. Decantoarele se pot realiza prin 2 procedee:

1) In serie (fig.5);2) In paralel (fig.6).

Suprafata bazinelor de reproducere trebuie să fie cât mai mică, optim pentru o familie de reproducători este o suprafaţă de 500-1000 . Raporturile dintre lungimea şi latimea bazinului trebuie să fie de ½.

Principala caracteristică a unui bazin de reproducere este variabilitatea adâncimii apei după cum urmeaza:

- la nivelul platformei de reproducere 0,3-0,8 m- în zonele de refugiu pentru reproducători şi larve de

1,2- 1,5 m.

Bazine de reproducere de tip Dubisch

36

Este alcătuit dintr-o platformă înierbată care este înconjurată de un canal drenor ce constitue zona de refugiu pentru larve şi reproducători (fig.7).

Bazine de reproducere tip Hoffer Există situaţii când bazinele de reproducere sunt legate de heleşteele de predezvoltare prin intermediul unor instalaţii specifice ce traversează digul. Pe suprafaţa bazinului de tip Hoffer pe o suprafaţă de 80%, adâncimea este de 50 cm iar pe restul suprafeţei adâncimea este de 1 m (fig.8). O alta soluţie este varianta Acvares (fig.9) care constă în realizarea unui canal drenor ce traversează bazinul pe lungimea acestuia. De-o parte şi de alta a canalului se formează doua benzi înierbate cu vegetaţie perenă

Heleştee de predezvoltare

Se realizează în fermele cu suprafeţă mică pentru că apare o discrepanţa intre densităţile de populare cu larve şi nivelul scăzut al resurselor de hrana naturala. Acesta se amplasează pe solurile bogate în substanţe nutritive, acestea se plasează pe o latură adiacentă bazinelor de reproducere pentru reducerea lucrărilor legate de pescuire şi populare. Există şi situaţii când aceste heleştee se realizează distinct faţă de heleşteele de creştere vara I sau într-o altă situaţie sub forma unor incinte submersibile amplasate în heleşteele de crestere vara I.

7.5 Elaborarea concepţiei de amenajare şi a schemei hidrotehnice

Sunt condiţionate de factori de natură biologică, tehnică, economică, ce impun luarea în considerare în faza de elaborare a documentaţiei tehnice a două principii: 1.Principiul biologic: ce impune realizarea unor bazine care prin particularităţile constructive şi de funcţionare să asigure condiţiile optime de dezvoltare a peştilor. Se vor realizarea de bazine care să se diferenţieze după formă, suprafaţă şi adâncimea apei.

37

2.Principiul hidrotehnic: impune ca prin amenajarea construcţiilor sau a instalaţiilor aferente să se realizeze caracterul sistematic al acestuia. Bazinele şi heleşteele se grupează sub forma unor baterii care include heleştee din aceeaşi categorie, alimentarea şi evacuarea fiind independente. Instalaţiile de alimentare şi evacuare se dispun în diagonală. Fiecare heleşteu este echipat cu o instalaţie de alimentare şi evacuare care asigură umplerea şi golirea în perioadele tehnologice impuse.

Pe fundul fiecări heleşteu se realizează o reţea de canale drenoare în funcţie de nivelul terenului.

Bazinul de iernat se amplasează având în vedere urmatoarele condiţii:-apropierea de staţia de pompare -amplasarea în zonele cele mai joase-realizarea unei suprafeţe cât mai mică pentru a putea interveni asupra adâncimii apei.

Helestee de creştere vara I Se amplasează având în vedere interdependenţa tehnologică faţă de celelalte categorii de heleştee astfel încât transportul materialului biologic a populării şi pescuitului să se facă pe distanţe cât mai mici.

7.6 Stabilirea nivelurilor optime alei apei în heleştee Pornind de la caracteristicile constructive ale heleşteelor şi de la configuraţia terenului se determină două caracteristici importante pentru proiectare şi exploatarea amenajărilor.

- ponderea suprafeţei luciului de apă pe categorii de heleştee

- nivelul normal de exploatare a apei.

7.7 Calculul elementelor de bilanţ hidrologic pentru schema de amenajare Dupa stabilirea caracteristicilor tehnico-constructive ale heleşteelor punctul următor în proiectarea îl reprezintă

38

determinarea elementelor de bilanţ hidrologic cu urmatoarele categorii: 1)Regimul nivelurilor sursei de alimentare-evacuare 2)Regimul debitelor incintei amenajate:

-debite de umplere-debite de evacuare -debite de intreţinere-recirculare-debite speciale pentru inălţarea

nivelului apei Pentru calculul bilanţului hidrologic se corelează următorii factorii:

- capacitatea nivelitică a fiecărui heleşteu - hidrograful nivelurilor in fiecare emisar- timpul de umplere, de desecare asociati ca optimii din

punct de vedere tehnologic pentru fiecare heleşteu.

Debite necesare greficului de funcţionare:- debite de umplere

unde: QU- debit umplere l/s; S- suprafaţă bazin (ha); h- înălţimea medie; T- timpul de umplere;Se calculeză debitul pentru fiecare categorie de heleşteu:

1)

T 20 zile 50,5 ha h 1,5 m

+ 438+438 876 l/s

2)

T 20 zile 27,7 ha h 1,4 m

+ 224+224 448 l/s

39

3)

T 12 zile 16,96 ha h 1,2 m

4)

T 2 zile 6,8 ha h 1,8 m

+ 708+708 1416 l/s

5)

T 2 zile 1,99 ha h 1,8 m

6)

T 10 zile 0,78 ha h 1,3 m

+ 12+12 24 l/s

7)

T 0,25 zile 0,06 ha h 2 m

8)

T 0,25 zile 0,76 ha h 2 m

9)

T 0,5 zile 0,18 ha h 2 m

10)

T 0,5 zile 0,12 ha

40

h 2 m

11)

T 1 zile 0,5 ha h 2 m

12)

T 1 zile 1 ha h 2 m

Σ Qu 876+448+196+1416+207+24+694+83+56+116+231 4347

Debite de intreţinere: unde: S suprafaţa bazinului;

qi debitul de întreţinere specific heleşteelor (1-3 l/s)

+ 0,78x1x2 1,56 l/s

S 0,78 ha qi 1l/s/ha

+ 50,5x2,5x2 252,5 l/s

S 50,5 ha qi 2,5l/s/ha

+ 27,7x2,5x2 138,5 l/s

S 27,7 ha qi 2,5 l/s/ha

16,96x2,5 33,9 l/s

S 16,96 ha qi 2,5 l/s/ha

+ 0,12x2+0,18x2 0,6 l/s

SHCr 0,12 ha

41

SHCR 0,18 ha qi 2 l/s/ha

Σ Qi 1,56+252,5+138,5+33,9+0,6 427 l/s/ha

Garfic de funcţionare a bazinelor Nr.crt.

Categorieheleşteu

Lunile anuluiI II III IV V VI VI

IVIII

IX X XI XII

1 HCVIII1

2 HCVIII2

3 HCVII1

4 HCVII2

3 HCVI

4 BRNP1

5 BRNP2

6 HC(R+r)

7 Hi(R+r)

8 HIVIII1

9 HIVIII2

10 HIVII1

11 HIVII2

12 HIVI1

Perioada de umplere Perioada de funcţionare Perioada de evacuare

42

Obs. La bazinele de carantină perioadele de umplere/funcţionare/evacuare diferă în funcţie de necesităţi.

Lucrări de artă utilizate în exploatarea bazinelor piscicole

Pentru alimentarea, evacuarea şi recircularea apei se folosesc instalaţii de alimentare-evacuare-recirculare de tip călugăr.

Instalaţiile de alimentare cu acţiune orizontală de tip consolă deversantă (BRNP);Instalaţiile de alimentare cu acţiune orizontală de tip umbrelă (HCvI);Instalaţiile de alimentare cu acţiune orizontală de tip fereastră (HCvII);Instalaţiile de alimentare cu acţiune verticală de suprafaţă (Hi);Călugării de alimentare la heleşteele de creştere

reproducători, remonţi vara a II-a şi a III-a.Toate variantele constructive vor fi prevăzute cu grătare

sau panouri cu site, pentru a impiedica intrarea speciilor străine .

Instalaţii de evacuare.Se utilizează 2 tipuri de călugăr:

- călugăr cu fundaţiile la nivelul bazinului de pescuit pentru evacuare;

- călugăr de primenire a apei la heleşteele cu suprafeţe mari.

Funcţiile caracteristice ale călugărilor.- deversează automat surplusul de apă

43

- reglează nivelul apei- asigură evacuarea completă a apei

Călugăr în funcţiune Este compus din:

- corpul vertical, realizat din beton sau metal , are de obicei forma paralelipipedică

- corpul orizontal, realizat din beton turnat, tuburi prefabricate sau conducte de oţel.

Corpul vertical este prevăzut cu două (foarte rar, cu trei) perechi de ghidaje în care se montează două rânduri de navete confecţionate din lemn sau metal şi grătare sau site pentru a împiedica evadarea peştilor.

Călugărul se dimensionează în funcţie de debitul maxim de apă evacuat.

La iazuri se realizează călugăre deversor care au rolul de a evacua, fără intervenţia omului, volumul de apă acumulat după depăşirea cotei normale de retenţie.

Pentru bazinele de mică capacitate, călugăraşele se pot confecţiona anticipat din beton armat sau din scândură, având toate elementele constructive ca la călugăre.

44

8. Reţete furajere8.1 Normele de hrana crap

Puiet-Crap% SO CRAP

PB 25-45GB 8CB 3,8SEN 30

Cen B 10ED kcal/kg 3200

Procentul de ratiere % 7-23%Consum specific -

Larve-alevini-Crap%SO larve alevini

PB 50,5 45-50GB 9,5 10-12CB 1 1.5-3SEN - 23

Cen B 9,5 10-13

45

ED kcal/kg 3200 3369Procentul de ratiere % 1,3 1.3

Consumul specific 3 3

Adulti Crap:%SU CrapPB 35 %GB 6-20 %C B 4 %Sen 40 %

Cen B 10 %ED 3500-4000

Procentu de ratiere 1-5 %Consum specific -

Reproducatori Crap:%SU CrapPB 45 %GB 8 %CB 2 %Sen 10 %

Cen B 15 %ED 4000

Procentul de ratiere 1-5 %

8.2 Valoarea nutritiva a nutreturilor utilizate in hrana pestilor

Reteta crap consum

Nutretul ED PB GB CB Liz. Met.+Cis.

Ca P

46

Faina peste 72%GB

4410

71,6

9,5 0 5,48 2,8 2,7 1,53

Grau 3030

11,3

1,9 2,3 0,32 0,37 0,06 0,18

Mazare 3180

22 1,6 6,3 1,6 1,6 0,08 0,15

Srot soia 3110

42,5

1,8 7,4 2,7 2,7 0,3 0,1

Ulei soia 7952

0 98,7

0 0 0 0 0

47

8.3 Retetele de hrana pe categorii de varsta

Structura hranei administrate la crap de consum

Necesar 3500 35 35 20 4 2.1 1.2 1.2 0.3

ED PB GBCB Liz

M+C Ca P

Nutret ED PB GB CB Liz M+C Ca P %

Pret

Cost

4410

71,6

9,5 0 5,48

2,8 2,7 1,53

Faina peste 72%G

B

1014,3

16,468

2,185 0 1,2604

0,644 0,621 0,3519

23 4,5 1,03

3030

11,3

1,9 2,3

0,32

0,37

0,06

0,18

Grau 636,3 0 0,399 0 0 0 0 0 21 0,6 0,12

3180

22 1,6 6,3

1,6 0,59

0,08

0,15

Mazare

588,3 4,07 0,296 1,1655

0,296 0,10915

0,0148

0,0278

18,5

2,5 0,46

3110

42,5

1,8 7,4

2,7 1,27

0,3 0,1 Srot soia

1057,4

14,45 0,612 2,516 0,918 0,4318

0,102 0,034 34 1,2 0,4

7952

0 98,7

0 0 0 0 0 Ulei soia

198,8 0 2,4675

0 0 0 0 0 2,5 2 0,05

0 0 0 0 0 0 0 0 Pvm 0 0 0 0 0 0 0 0 1 4,5 0,04

TOTAL

3495,1

34,988

5,9595

3,6815

2,4744

1,18495

0,7378

0,4137

100

2,1

48

9. Eficienţa economică

LUNA Temperatura apei

Numarul exemplar

elor

Greutatea

exemplarelor

Procentul de ratiere

Cantitate 1

exemplar/zi

Cantitate 1

exemplar/luna

Cantitate totala hrana(k

g)

Martie 11 26425 50 1 0,5 13,5 356,73Aprilie 13 24870 106 1.2 1,27 33,02 821,20

Mai 17 23315 163 2 3,26 88,02 2052,18Iunie 21 21760 218 4 8,72 226,72 4933,42Iulie 23 20205 274 4 10,96 295,92 5979,06

August 25 18655 328 4 13,12 341,12 6363,59Septembr

ie18 17100 385 4.5 17,32 467,64 8150,54

Octombrie

15 15550 442 4.5 19,85 516,1 8025,35

Noiembrie

15 14000 500 1.3 6,5 175,5 2457

TOTAL 39139

9.1Costul materiei prime pentru hrana utilizata.

Costul hranei utilizate pentru hrana crapului

Materia prima

Necesar pentru 1 kg hrana supliment

ara

Necesar pentru toata

perioada

Pret/kg RON

Valoarea totala(lei)/zi RON

Faina peste 72%GB

0.23 9000 4,5 40500

Grau 0.21 8220 0,6 4932Mazare 0.185 7241 2,5 18103Srot soia 0.34 13307 1,2 15968

Ulei soia 0.025 978 2 1956Pvm 0.01 391 4,5 1760

Total 83219

9.2.Eficienta economica a utilizarii hranei suplimentare la crap:

Tipul de

hrana

Cantitate

hrana perioad

a

Costul hranei pe

toata peria

da

Cantitate pest

e obtinutakg

Consum de hrana pe kg peste

Costul

hranei pe kg

peste

Prêt vanzare in RON

Venituri in RON

Cheltuieli

totaleRON

Profit

RON

Uscata 39139 83219 7000 5,59 11,88 14 98000 95701 2299

51

10. Bibliografie

Mantz Nicolae si colaboratorii-Baraje de pamant si bazine de retentie in agricultura.Editura Agro-silvica Bucuresti 1965

Alexandrescu Ion-Micul helesteu Editura Ceres Bucuresti 1983

Pojoga I. , Negriu R. – Piscicultura practica, Ed. Ceres, Bucuresti 1988

Arsignon Jacques-Amenagement piscicole des eaux deuces.Paris 1991

Man Teodor-Amenajari piscicole.Universitatea Tehnica Timisoara.1995

Burea Mihai-Cresterea crapului in iazuri si helestee,Timisoara Editura Mirton 1995

Stan Traian, Benone Pasarin-Curs Acvacultura U.S.A.M.V. Iasi 1996

Barca Gh.-Constructii si amenajari piscicole(lucrari proiecte tip)nr 6/1998.Institutul de cercetare piscicola,Imprimeria nationala. Corneliu Leonte, Doina Leonte – Construcţii şi amenajări piscicole, Iaşi editura Alfa 2005

Benone Păsărin – Salmonicultură practică, Iaşi Editura Alfa

BREZEANU GH. – 1997 – Influenţa hranei asupra dezvoltării intestinului speciilor Cyprinus carpio (L), Leucaspius delineatus

52

(Haeckel) şi Styzostedion lucioperca (L) in perioada larvara – Hidrobiologia, tomul 15 – Editura Academiei RSR, pag. 309-

Pasarin Benone, 2004 Elemente de salmonicultura, Editura Karro, Iasi

Pojoga Ioan, 1997 Piscicultura, Editura Ceres, Bucuresti

Voican V.,Radulescu I.,Lustun L. 1981-“Calauza piscicultorului”.Ed.Ceres,Bucuresti

Misaila Elena, 1990 Piscicultura Moldovei – lucrari stiintifice, Iasi,

http://64.233.183.104/search?q=cache:j4KqLrGKanAJ:www.maap.ro/pages/page.php% (2008)

11. Concluzii

Cresterea unei cantitati mici de crap pentru consum necesita cresterea acestuia in policultura cu specii care nu prezinta concurenta pentru hrana crapului cum ar fi speciile fitofage care reusesc valorificarea optimă a potenţialului trofic natural al unui bazin piscicol.

Creşterea în policultură a crapului cu specii de ciprinide asiatice adaptate la condiţiile climatice şi de mediu din România, este practicată în sistemele extensive din lacuri şi iazuri, sisteme semiintensive din iazuri şi heleştee şi sisteme intensive, în heleştee.

Hrana crapului crescut în sistem superintensiv trebuie să asigure toate componentele nutritive necesare activităţii metabolice optime: proteine, lipide, glucide, vitamine, săruri minerale şi oligoelemente, în cantităţi şi raporturi similare celor existente în hrana naturală specifică.

Literatura de specialitate referitoare la tehnologiile de creştere a peştilor, nici nu mai face referire la recepturi şi

53

http://64.233.183.104/search?q=cache:j4KqLrGKanAJ:www.maap.ro/pages/page.php%25

http://64.233.183.104/search?q=cache:j4KqLrGKanAJ:www.maap.ro/pages/page.php%25

componente ale furajelor utilizate, deoarece furajele sunt realizate de producători specializaţi conform cerinţelor biologice ale speciei şi categoriei de vârstă cultivate, corelată cu condiţiile de creştere existente.

Hrana destinată crapului în vara a II-a şi a III-a crescut în viviere flotabile sau bazine termostatate, se produce în formă granulată sau expandată şi se administrează exclusiv cu hrănitori automate, de obicei ad libitum.

Raţia zilnică trebuie să acopere integral cerinţele fiziologice în elemente nutritive ale peştelui şi se stabileşte în funcţie de greutatea medie individuală , temperatura apei şi viteza de creştere programată.

Raţia furajeră ,,trebuie să fie completă, echilibrată, gustoasă, sănătoasă şi economică” (Vasilescu, 1975, pag. 72).

Este obligatoriu controlul permanent al consumului de furaje, în special pentru hrănitoare cu temporizator, care administrează raţii fixe, prestabilite de tehnolog.

În cazul în care furajele nu sunt consumate în totalitate (şi viteza de creştere nu este conformă graficului) se reduce cantitatea de furaje administrată şi se măreşte viteza de recirculare a apei în bazinele termostatate (eventual, vivierele flotabile sunt transferate pe un alt amplasament).

Dacă apetitul peştilor se menţine redus, trebuie determinată cauza care a produs acest efect. De obicei, se administrează prea multe furaje din dorinţa de a accelera viteza de creştere a peştelui sau este o formă incipientă de boală. În această situaţie, trebuie să reconsiderăm calculul raţiei zilnice sau, respectiv, să diagnosticăm precis boala şi să aplicăm măsurile profilactice prestabilite: dezinfecţia instalaţiilor tehnologice, îmbăierea peştilor şi / sau administrarea de medicamente în furaje.

Reluarea furajării se face de la cantităţi mici, de reacomodare a peştilor şi mărirea graduală a raţiei zilnice în funcţie de apetitul acestora.

Consumul specific de furaje este variabil, în limitele 1,2-1,8 kg/kg, funcţie de vârsta crapului, tipul furajului şi producţia realizată pe unitatea de volum.

54

Aş recomanda ca bazinele de creştere să ocupe o suprafaţa mai mică de 40 ha pentru a putea fi exploatate mai eficient.

Recomand deasemenea înlocuirea crapului cu linul deoarece:

În mod obişnuit, linul are aceleaşi cerinţe faţă de mediu ca şi crapul, însă este mai puţin pretenţios faţă de hrană şi oxigen, mai rezistent la frig (nu necesită copci ), transport şi, respectiv, la boli.

Linul este de preferat a fi crescut în policultură, deoarece valorifică o parte din furajele pe care crapul nu le-a consumat şi îndeosebi cele suplimentare căzute în straturile mai profunde ale malului de la nivelul vetrei.

El se hrăneşte cu zooplancton, benctofaună, moluşte, crustacei, seminţe de plante, viermişori, detritus, precum şi hrană suplimentară, inclusive cea granulată.

Ţinând cont de faptul că carnea are un gust mai particular, ce este mult apreciată de către consumatori, acesta fiind si unul dintre scopurile piscicultorilor: satisfacearea cerinţelor consumatorilor.

Un dezavantaj al creşterii linului ar fi ritmul de creştere care în general este mai redus comparativ cu al crapului, fiind o specie tardivă, atinge maturitatea sexuală la vârsta de 2-3 ani la masculi şi 3-4 ani la femele.

55

Proiect amenajarea Ciprinicola

Documents

Transcript of Proiect amenajarea Ciprinicola