Proiect Af Internationale

7/24/2019 Proiect Af Internationale

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-af-internationale 1/10

Universitatea: “ tefan cel Mare” SuceavaȘSpecializare: Management i audit în afaceri iș ș

administra ieț

Anul: I

PROIE! "A #ISIP"I$A A%AERII$!ER$A IO$A"EȚ

Ma&im Eduard'S(rin

1



!eme pr(iect:

1.Realizaţi un comentariu de maxim o pagină cu privire la ireversibilitatea procesuluiglobalizării, utilizând bibliografie specifică.2.Realizaţi un eseu despre economia globală pornind de la următoarea bibliografie:

1. Stiglitz, osep!, Mecanismele globalizării, "ditura #olirom, 2$$%2. &oinea, 'iviu, Corporaţiile transnaţionale şi capitalismul global ,

"ditura #olirom, 2$$().*tilizând datele cele mai noi de pe site+ul - /!ttp:00.to.org, realizaţiurmătoarele clasificări:

#rimele 23 de ări cu cele mai rapide cre teri ale comer uluiț ș ț

#rimii 1$ exportatori si importatori 4n comerţul cu bunuri /produsemanufacturate 5 ţări6#rimii 1$ exportatori si importatori 4n comerţul cu servicii 5 ţări6

2

http://www.wto.org/

http://www.wto.org/



!ema nr) *

7u exista o definitie a globalizarii intr+o forma universal acceptata, si probabil nici

definitiva. 8lobalizarea subinclude o multitudine de procese complexe cu o dinamicavariabila atingand domenii diferite ale unei societati. "a poate fi un fenomen, o ideologie, ostrategie, sau toate la un loc.8lobalizarea este termenul 4ntrebuinţat pentru a descrie un

proces multicauzal care are drept rezultat faptul că evenimente care au loc 4ntr+o parte aglobului au repercusiuni din ce 4n ce mai ample asupra societăţilor 9i problemelor din alte

părţi ale globului.8lobalizarea este termenul modern folosit la descrierea sc!imbărilor 4n societăţi 9i 4n

economia mondială, care rezultă din comerţul internaţional extrem de crescut 9i dinsc!imburi culturale. escrie cre9terea comerţului 9i a investiţiilor datorită căderii barierelor 9iinterdependenţei dintre state. ;n context economic, este des 4ntâlnită referirea, aproapeexclusivă, la efectele comerţului 9i, 4n particular, la liberalizarea comerţului sau la liberulsc!imb

.;n decursul istoriei, omul a adoptat diferite sisteme filozofico+economice. #entru a4nţelege actuala organizare socială, ne putem limita la menţionarea a doar 2 sisteme, celsocialist 9i cel capitalist. "xistenţa a doua sisteme care păreau amândouă viabile atateconomic cât 9i din punct de vedere al nivelului de trai, producea o concurenta la nivelfilozofic, care până acum mai mult de un deceniu ne era imposibil să o realizam datoritainterdictiei la gandire.

+l(,alizarea este un proces care lărge9te cadrele determinate ale sc!imbării socialela nivel mondial ca un intreg, trebuie mers dincolo de enumerarea câtorva indicatori de

performanta ai societatilor transnationale de comunicaţiile prin sateliţi, o limbă general

acceptata, problemele ecologice.<endinţa de globalizare a vieţii economice nu este un fenomen nou, 4nsă 4nlumeacontemporană aceasta capătă trăsături distinctive 9i se extinde cu o viteză uimitoare.#rocesul investitional si decizia de a investi, de a mobilize fonduri financiare pentru oanumita perioada de timp in speranta obtinerii de profit poate reprezenta in acelasi timp unrisc dar si o oportunitate de a face fata mediului puternic economic global.

=sadar globalizarea este un proces amplu si complex ale carui consecinte pot fi cugreu conturate cu exactitate de analistii economici.atorita numarului mare de factori de careglobalizarea depinde si prin urmare a multitudinii de evenimente aferenteacesteia,ireversibilitatea ei este pactic imposibila intrucat istoria ne+a demonstrat intotdeaunaca lumea nu mai este aceeasi dupa un astfel de eveniment cu implicatii la scara mondiala6ar fi

posibila poate doar o ireversibiliate partiala. >n defintiv orice proces,orice sc!imbare are atat parti pozitive cat si parti negative6ramane devazut daca avanta?ele sunt mai multe decat dezavanta?ele sau invers.

8lobalizarea este o realitate probabil ireversibila si orice tara care+si pregatestetemeinic viitorul se vede nevoita sa interfereze cu ea. <arile 4n curs de dezvoltare sunt de

parere ca @cea mai izbitoare asimetrie 4n procesul globalizarii consta 4n distributia inegala a puterii economice 4n economia mondialaA. 'a aceasta se adauga dezec!ilibrele existente c!iar 4ntre fortele economice internationale, cum ar fi liberalizarea financiara rapida, care a separatfinantarea de comertul inter+national si de investitii si a dus la volatilitatea crescânda afluxurilor de capital.

'iberalizarea comertului international nu a avut drept rezultat eliminarea protec+

tionismului 4n multe domenii care intereseaza tarile 4n curs de dezvoltare. u toatedificultatile 4ntâmpinate, tarile 4n curs de dezvoltare recunosc ca globalizarea este un proces

)

http://ro.wikipedia.org/wiki/Glob

http://ro.wikipedia.org/wiki/Glob



ireversibil, acest proces ramânând o forta puternica si dinamica a cresterii economice si adezvoltarii.

"fectele negative ale globalizarii, manifestate prin marginalizarea crescânda a unuimare numar de tari 4n curs de dezvoltare, sunt resimtite de catre acestea 4ndeosebi 4n treidomenii esentiale: financiar, al comertului international si al te!nologiei.

!ema nr) -

B



#rocesul de globalizare a economiei mondiale, a inceput la mi?locul anilor C%$, acapatat noi valente si adepti in deceniul CD$ si continua in prezent sa se manifeste cu puteredesi are de infruntat conceptii regionaliste si nationaliste

artea scrisa de .(sep/ Stiglitz, Mecanismele globalizării. Scurtă istorie a secoluluiEE>A ;ncălzirea globală este una dintre problemele asociate cu globalizarea. =tunci când 4natmosferă sunt eliberate cantită i din ce 4n ce mai mari de dioxid de carbon, gazele seț

comportă ca pere ii unei sere, men inând energia solară 4n atmosferă i 4ncălzind #ământul6ț ț ș

g!e arii i calotele polare glaciare se topesc, curen ii oceanici se modifică, nivelurileț ș ț

oceanelor cresc.#roblema porne te de la tragedia proprietă ii comune.ș ț

;n cazul unei resurse comune, fiecare utilizator ignoră modul 4n care ac iunile sale arț

putea dăuna altora: se pierde din vedere binele comun.#rincipiile economice subiacente sunt simple. =tunci când cineva face un lucru care

dăunează altcuiva pentru care nu dă socoteală apare o externalitate negativă /externalitate F

atitudine de minimalizare a efectelor economice negative generate de poluare asupraresurselor mediului ambiant. "xistă 2 abordări:

1. #rivatizarea proprietă ii comuneț

G 7u poate fi aplicată 4n mod realist 4n cazul problemei 4ncălzirii globale 5oricărui proprietar privat i+ar fi aproape imposibil să+ i impună drepturile sale de proprietate.ș

2. -anagementul resurselor comune de către guvern prin restric ionare.ț

G omunită ile impun forme de control sociale i legale care previn tipurile deț ș

externalită i negative.ț

G "ste unica abordare aplicabilă 4n cazul resurselor naturale globale.in perspectiva istoriei nici solu ia privată, nici cea publică nu s+au doveditț

promotoare ale eficien ei sau ec!ită ii.ț ț

Ini iativa p0duril(r tr(picale: ( eficien 0 sp(rit0ț ț#ână acum, cea mai mare aten ie a fost acordată reducerii emisiilor, 4nsă există i oț ș

altă modalitate: eliminarea dioxidului de carbon din atmosferă i stocarea sa: acesta este rolulș

copacilor. #rin fotosinteză, plantele extrag dioxidul de carbon din atmosferă, emit oxigen iș

stoc!ează carbonul. #rin urmare, plantarea de păduri reduce concentra ia de gaze cu efect deț

seră, iar despădurirea agravează lucrurile.e i la HIoto a fost recunoscut rolul pe care l+ar putea avea plantarea de păduri +ș

ărilor li se acordă JcreditA dacă plantează copaci 5 nu s+a luat nici o măsură privitoare laț

despăduriri. ările ar trebui stimulate să+ i conserve pădurile.Ț ș

ompaniile energetice din "uropa au voie să cumpere Jcompensa ii pentru emisiile deț

carbonA /care le permit să emită mai mult carbon decât ar avea dreptul prin sus inereațfinanciară a plantării unei păduri /Jsec!estrarea carbonuluiA 4ntr+o ară 4n curs de dezvoltare.ț

artea scrisă de 'iviu &oinea, Corporaţiile transnaţionale şi capitalismul global spune că: pe masură ce devine tot mai mult o realitate contemporana, globalizarea a?unge safie si cel mai controversat concept din literatura economica si politica internationala. >n acesteconditii, autorul abordeaza un fenomen economic aflat in plina dinamica, aducind oimportanta contributie la intelegerea dezbaterii actuale pe marginea rolului ?ucat decorporatiile transnationale in dezvoltarea unei economii mondiale din ce in ce maiglobalizate. 'ucrarea constituie o excelenta introducere intr+un domeniu insuficient exploatatin literatura noastra de specialitate, desi corporatiile transnationale fac de citiva ani buni

?ocurile in economia romanească.

@&remea corporaţiilor care 4ngăduie o largă libertate de acţiune filialelor dinstrăinătate pare să fi trecut6 corporaţia transnaţională este cu siguranţă o organizaţie 4n care

3



prevalează caracterul ierar!ic al luării 9i implementării deciziilor, o organizaţie mult mai puţin democratică decât multe state naţionale care au adoptat principiul descentralizării 9i alautonomiei locale.A

K



!ema nr) 1

#rimele 23 de ări cu cele mai rapide cre teri ale comer ului:ț ș ț

(



2ara Anul -3*1 Anul -3*4 re5terea

*) /ile $,$( 1$,(1 1B))$L-) $(ua 6eeland03 $ $,$K B)K1,(2L1) Peru $,$1 $,12 121K,B3L4) Ira7 2,B1 2),2) %KB,1DL8) $igeria $,() B,%1 33(,$2L9) u;eit) $,3( 2,%3 B$B,(%L<)Emiratele Ara,e K 2%,2( )($,%%L=) Azer,aid>an $,DB B,1D )BB,KKL?) %ilipine $,$2 $,$( ))K,K%L*3) @atar $,23 $,() 1D1,3%L**) "i,ia 1,$D 2,%$ 13(,$DL*-) "u&em,urg $,3( 1,B2 1B%,D%L*1) Irlanda 2,KD K,3K 1B),)BL*4) Ucraina 21,22 B(,(K 123,$)L*8) Suedia 1),(( 2D,K( 113,33L*9) +recia )1,%1 K(,() 112,D1L*<) !urcia 12$,(B 232,32 1$D,13L*=) Singap(re 1,11 2,2$ D%,)DL*?) %ederaiaRus0

B$,2( (B,DK %K,1KL

-3) anada 2,2$ B,$1 %2,(1L-*) #anemarca (,%2 1B,1( %1,23L--) Me&ic $,DD 1,KD (1,K3L-1) Elveia 1B,B2 2B,1) K(,)%L-4) Ser,ia )2,D1 3B,(K KK,)DL-8) +e(rgia 1$,2D 13,K2 31,%)L

#rimii 1$ exportatori si importatori 4n comerţul cu bunuri /produse manufacturate +ţări

+primi 1$ exportatori: *crainaomunitatea Statelor >ndependenteMederatia Rusarientul -i?lociu=rabia Saudita

=frica"miratele =rabe *nite 7igeriaNrazilia=merica de S si 7

+primi 1$ importatori: Nrazilia 7igeria*crainaomunitatra Statelor >ndependente!ile

Mederatia Rusa=merica de S si =merica

%



=rabia Saudita=fricarientul -i?lociu"miratele =rabe

#rimii 1$ exportatori si importatori 4n comerţul cu servicii 5 ţări+primi 1$ exportatori: Mederatia Rusaomunitatea Statelor >ndependenteNrazilia"gipt!inarientul -i?lociu=rgentina"lvetiaaponia=merica de S si =merica

+primi 1$ importatori: *crainaMederatia RusaNraziliaomunitatea Statelor >ndependente"gipt!inarientul -i?lociu=merica de S si =merica =rgentina

Bi,li(grafie

*) MartinC Dans' PeterC Sc/umann Darald ' apcana globalizarii, "d."conomica,

Nucuresti, 2$$$

D



-)(ineaC "iviuC orporaţiile transnaţionale 9i capitalismul global, "ditura#olirom, 2$$(

1) StiglitzC .(sep/, Mecanismele globalizării, "ditura #olirom, 2$$%;;;);t()(rg;;;)arisinvest)r(

/ttp:FF;;;)scritu,e)c(m/ttp:FF;;;)evz)r(;;;)zf)r(

1$

http://www.wto.org/

http://www.arisinvest.ro/

http://www.scritube.com/

http://www.evz.ro/

http://www.zf.ro/

http://www.wto.org/

http://www.arisinvest.ro/

http://www.scritube.com/

http://www.evz.ro/

http://www.zf.ro/

Proiect Af Internationale

Documents

Transcript of Proiect Af Internationale