Proiect ADER

5/22/2018 Proiect ADER

1/42

AUTORITATEA CONTRACTANTA: A.S.A.S. BucuretiPLAN SECTORIAL ADER 2020CONTRACT 351 / 2011

PROIECT NR 11 / ADER 1.1.11Conservarea si valorificarea patrimoniului legumicol cuexpresie fenotopica utila si plasticitate ecologica ridicata

RAPORT DE CERCETARECENTRALIZATOR

pentru etapa nr. I

CONDUCATOR DE PROIECT - S.C.D.L. BUZAU


2/42

Proiect ADER 1.1.11CONSERVAREA I VALORIFICAREA PATRIMONIULUI LEGUMICOL CUEXPRESIE FENOTIPICUTILI PLASTICITATE ECOLOGICRIDICAT

: AA AA A BA

A / 11/A 1.1.11

: ( 351/2011 A A: (

A A (): 36

:

A 1.1.11

:

, .

1 A : A

1.1.: , , ,

(, , ,

)

:

15 (,

( ), , (, , , ), , ,

, , , , , , ( ),

, )

,

.

- (, ,, ) 15 :

, ( ), , (, , , ),

, , , , , , , ,

( ), , ;

- 200 ;.

.

1 BA . . B AA

2 1 A . . B A

3 2 BAA . . ABA A 4 3 . . A

5 4 . A AA

6 5 AB . . A

FAZA I.Documentare, intocmire protocol experimental. Identificarea i colectarea surselor de

germoplasmutile lucrrilor de ameliorare

ACTIVITATEA 1.1.Identificarea, colectarea i inventarierea soiurilor si populatiilor locale, a culturilor

traditionale valoroase din ferme autohtone, gradini familiale la speciile : tomate, fasole

(urctoare i pitic), castravei, ardei (gras, lung, gogoar, iute), varz, ceap, ptlgele vinete,pepene verde, morcov, dovlecel, salata, mrar, ptrunjel (de frunze i de rdcin), pstrnac,elin

RAPORT DE ETAP

Modificrile climatice din ultima perioad, caracterizate prin creterea temperaturilorglobale i extinderea perioadelor cu fenomene climatice extreme influeneazn mod direct niveluli calitatea recoltelor de legume. Actualele soiuri i hibrizi, caracterizate printr-o rat ridicat dehomozigoie, devin vulnerabile n faa noilor fenomene climatice aprute. Instabilitatea nivelului


3/42

recoltelor de la un an la altul sau diminuarea nsuirilor de calitate se constat cu precdere lacultivarurile de legume provenite din alte zone geografice, cu climat diferit fade zona noastr.

Alegerea sortimentului de soiuri cultivate trebuie fcut cu mare atenie, avnd la bazobservaiile i determinrile din cmpul de cercetare.

Contracararea sau diminuarea efectelor schimbrilor climatice, poate fi fcut printr-ostrategie adecvatce implicelementul biologic (genotipul) i elementele tehnologice aplicate.

In cadrul proiectului vor fi colectate populaii locale i soiuri existente n Romnia si vor fiprocurate si probe de semine din comerul internaional sau de la firme specializate. Materialul

procurat va avea n vedere obiectivele de ameliorare stabilite pentru fiecare specie, in primul rndvaloarea alimentari o plasticitate ecologicridicat.Protocol experimentalCercetrile vor fi realizate n cadrul consortiului constituit, de catre cei 6 parteneri in proiect,

n cadrul cmpurilor experimentale ale institutiilor participante.Protocolul experimental va cuprinde mai multe etape: colectarea i procurarea materialului

iniial de ameliorare, studiul de colecie, sporirea variabilitii, selecia n materialul iniial,hibridarea, selecia n cmpul de hibrizi, explorarea, studiul n cmpul de culturi comparative,studiul n culturi de concurs, testarea.

Scopul principal al proiectului il constituie colectarea soiurilor vechi, aproape pierdute, apopulatiilor locale, a culturilor traditionale valoroase din ferme autohtone si/sau gradini familiale laspeciile : tomate, fasole (urctoare i pitic), castravei, ardei (gras, lung, gogoar, iute), varz,

ceap, ptlgele vinete, pepene verde, morcov, dovlecel, salata, mrar, ptrunjel (de frunze i derdcin), pstrnac, elin. Dupa studiu amnunit cele valoroase vor fi incluse in procesul deameliorare.

Colectarea i procurarea materialului iniialVor fi colectate populaii locale i soiuri existente n Romnia, dar se vor procura probe de

semine si din comerul internaional sau de la firme specializate. Materialul procurat va avea nvedere obiectivele de ameliorare stabilite pentru fiecare specie. n general aceste obiective suntvaloarea alimentari plasticitatea ecologicridicat.

Studiul de colecieStudiul de colecie va pune n evidenprincipalele caracteristici morfologice i fiziologice

ale fiecrei variante din cadrul fiecrei specii. n colecie, cel puin n primul an, se vor folosi ctmai multe plante la fiecare variant pentru a se evalua variabilitatea i eventuala utilitate a unorcaractere.

Sporirea variabilitiiSporirea variabilitii se va realiza de ctre o parte dintre parteneri prin hibridare i,

eventual, mutagenez. Hibridarea va fi preferatla speciile autogame.Pentru eficientizarea acestor activiti se vor folosi cele mai eficiente metode de selec ie. La

speciile locale se va folosi pe ct posibil metoda seleciei recurente reciproce.Mutageneza va fi folosit doar la fasole, pentru a spori variabilitatea i a mbogi

constelaia de gene cu noi alele.Selecia n materialul iniialSelecia n materialul iniial de ameliorare va fi practicatnumai dacsunt indicii caceasta

va fi de succes. Se va practica mai ales pentru unele caractere calitative. Se vor folosi metode

eficiente, cum ar fi selecia individualrepetatspecific adoptatpentru plante autogame sau pentruplante alogame. Atenie deosebitse va acorda izolrii i refacerii vigorii.Selecia n cmpul de hibriziSelecia n cmpul de hibrizi se va realiza ncepnd cu prima generaie F1 de hibrizi dac

partenerii sau mcar unul din parteneri este heterozigot sau va ncepe din generaia F2, dacpriniisunt homozigoi. Metoda de selecie va fi cea individualrepetat(pedigre). Se va adopta metoda

jumtii de smnpentru speciile la care selecia se face dupnflorit.Studiul n culturi comparativeStudiul n culturi comparative va fi organizat timp de 2-3 ani n acelai loc i va cuprinde

cele mai valoroase creaii obinute n procesul de ameliorare. Experienele vor fi organizate nblocuri randomizate sau n parcele subdivizate si vor putea fi elaborate si tehnologii de cultivare.


4/42

Studiul n culturi de concursStudiul n culturi de concurs va fi organizat n mai multe locaii, avnd n studiu creaiile

proprii i cele ale altor parteneri, n comparaie cu un martor performant aflat n cultur n zonarespectiv.

Testarea la ISTISTestarea la ISTIS este o activitate pe care o va realiza acest organism autorizat cu cele mai

performante realizri, promovate din culturile de concurs. Testarea va urmri respectarea condiiilorDOS (distinctibilitate-omogenitate-stabilitate) i de valoare agroproductiv.

Elaborarea schemei de selecie conservativVor fi elaborate scheme de selecie conservativ a cultivarelor cu polenizare liber i demeninere i selecie conservativ a parentalilor eventualilor hibrizi, aceast activitate revenindfiecrui realizator de cultivare noi, dupatestarea acestora de ctre ISTIS.

Activitatile realizate de catre cei 6 parteneri in cadrul primei etape au fost urmatoarele:

Nr.crt.

PARTENERUL ACTIVITATEA 1.1PLANIFICAT

REZULTATE OBTINUTE

1 Conductor proiect CP - SCDLBUZAU

Identificarea, colectarea i inventarierea soiurilorsi populatiilor locale, a culturilor traditionalevaloroase din ferme autohtone, gradini familialela speciile: tomate, ardei, patlagele vinete,fasole, morcov, ptrunjel, castraveti

Studiu de colecie; inventariereamaterialului biologic : - tomate 50genotipuri; ardei: 10 linii, vinete - 10linii;fasole: 20 linii, castraveti: 10 linii, la

toate speciile liniile fiind in diferitestadii de ameliorare pana la avansatameliorate

2 Partener 1 - P1 ICDLF VIDRA

Identificarea, colectarea i inventarierea soiurilorsi populatiilor locale, a culturilor traditionalevaloroase din ferme autohtone, gradini familialela speciile: morcov, dovlecel, ardei gras,patlagele vinete

Studiu de colecie; inventariereamaterialului biologic : - ardei: 11soiuri, 7 linii avansat homozigote, 21linii n diferite stadii de homozigotare- vinete - 4 cultivaruri i 12 liniiavansat homozigote;-morcov: 7 cultivaruri i 10 linii ngeneraia C3- dovlecel :4 cultivaruri i 10 linii ngeneraiile C2-C3

3 Partener 2 - P2 SCDL BACAU

Identificarea, colectarea i inventarierea soiurilorsi populatiilor locale, a culturilor traditionalevaloroase din ferme autohtone, gradini familialela speciile: fasole, ardei, tomate

Studiu de colecieColectare material biologic - 4

accesii noi (tomate = 2, ardei = 2,fasole = 1)

4 Partener 3 - P3 SCDL IERNUT

Identificarea, colectarea i inventarierea soiurilorsi populatiilor locale, a culturilor traditionalevaloroase din ferme autohtone, gradini familialela speciile: pastarnac, fasole, varza, ceapa

Studiu de colecie; iventariereamaterialului biologic : fasoleurcatoare 7 linii, fasole pitica 3linii, pastarnac un soi si 2 linii,ceapa 1 soi si doua linii de ceapa rosie

5 Partener 4 - P4ICDIMPH

HORTING

Identificarea, colectarea i inventarierea soiurilorsi populatiilor locale, a culturilor traditionale

valoroase din ferme autohtone, gradini familialela speciile: tomate, salata

Identificarea si colectare sursa degermoplasma la salata (2 linii, 1 soi

omologat) si tomate (2 linii, 1 hibridomologat Siriana)6 Partener 5 - P5

CCDCPNDABULENI

Identificarea, colectarea i inventarierea soiurilorsi populatiilor locale, a culturilor traditionalevaloroase din ferme autohtone, gradini familialela speciile: pepeni verzi

Colectarea unor cultivare de pepeneverde n vederea testrii lor n cmpulexperimental


5/42

SCDL BUZAU: Baza de germoplasma colectatata la speciile:

SCDL BUZAU - Baza de germoplasmcolectatla speciile:

Conductorul de Proiect CP SCDL Buzau a efectuat un studiu de colecie si a inventariatmaterialul biologic care a fost inclus in proiect la speciile tomate, ardei, ptlgele vinete, fasole,castravei, morcov si patrunjel de frunze.

Situatia se prezinta astfel pe specii:

TOMATE : Peste 50 de genotipuri dintre care 35 SP+, cu cretere nedeterminata si 15 Sp, cucretere determinata, aflate intr-o stare avansata de ameliorare.

ARDEI : 6 linii de ardei gras, dintre care 3 in stare avansata de ameliorare. Ardei iute: 5 linii,printre care 2 stabilizate din punct de vedere genetic. Ardei lung (Kapia), 2 linii, dintre care 2 instadiu avansat de ameliorare. La ardei gogoar deinem 2 linii, dintre care 2 in stare avansata deameliorare.

PATLAGELE VINETE:Peste 10 linii, intre care 2 in stadiu avansat de ameliorare si un hibrid intestare.

FASOLE: Peste 20 de linii, dintre care 6 sunt pitice si stabilizate si 2 urctoare stabilizate.

CASTRAVETI: Se deine un numr de peste 10 de linii dintre care 2 stabilizate genetic.

MORCOV: 3 linii in curs de ameliorare

PATRUNJEL DE FRUNZE: 3 linii in curs de ameliorare.

Cercetri tiinifice aprofundate au demonstrat cn cadrul unei alimentaii raionale, locullegumelor i fructelor dein un rol major n hrana populaiei se amplific, deoarece spre deosebire

de celelalte produse care intr n alimentaia omului (carne, ou, grsimi, dulciuri) legumele ifructele nu au, n general contraindicaii din punct de vedere medical.Studiile noastre se vor axa n cadrul prezentului proiect pe speciile: tomate, ardei, ptlgele vinete,fasole, morcov, mrar, ptrunjel, pstrnac, castravei, salata

PATLAGELE VINETE Solanum melongenaL. var.esculentumFam. Solanaceae

Origine si Aria de rspndirePtlgelele vinete sunt plante erbacee, anuale.Sunt originare din India de Est, de unde s-au rspndit treptat in Orientul Mijlociu, Asia de sud,

Japonia si China. Aparin speciei Solanum melongena care nu se gsete in stare slbatic.Rspndite in regiunile apropiate si supuse nencetat procesului de selec ie s-au difereniat treisubspecii, corespunztoare diferitelor zone geografice, care cuprind soiuri si ecotipuri ce sedeosebesc morfologic.Subspecia Orientale cuprinde soiuri si ecotipuri rspndite in China, Japonia, Coreea si Orientulndeprtat sovietic.Subspecia Occidentalecuprinde soiuri si ecotipuri din Siria, Palestina, Caucaz, Asia Mica si unelesoiuri indiene.SubspeciaMeridionalecuprinde soiuri si ecotipuri din Asia de sud (India si sudul Iranului ).


6/42

In Europa, ptlgelele vinete s-au rspndit ncepnd din secolul XVII, ptrunznd in tari ca Italiasi Grecia, iar in tara noastrau fost introduse in cultura in sec. XVIII, in regiunile mai calde dinsud. Doar 3% din suprafaa cultivata cu legume in tara noastreste ocupata cu ptlgele vinete.Vinetele se cultiva pe suprafee mari in tari ca: India, Japonia, China.Au fost cultivate in tarile din Asia de sud si de est nc din preistorie, dar se pare ca au fostcunoscute de catre lumea occidentala acum nu mai mult de aprox.1500 ani.Numeroasele denumiri arabe si nord-americane pentru ptlgelele vinete si lipsa de nume greceti siromane antice, arata ca au fost transportate prin Marea Mediterana de ctre arabi la nceputul Evului

Mediu. Numele tiinific de melongenaderiva de la o denumire araba din sec. XVI pentru un fel devnt.EtimologieAubergine este numele britanic atribuit acestui fruct. Denumirea provine din francezul aubergine,derivat din catalanul alberginia.Multe alte nume sunt folosite pentru aceasta planta, majoritatea derivate din sanscritul vatinganah,ceea ce a dus la apariia unor denumiri ale acesteia in diferite limbi: brinjal, badingan, melongena,melanzana, berenjena, alberginia, auberginesi, brown-jolly.

Scopul si importanta culturiiFructele de ptlgele vinete se consuma nainte de maturitatea deplina, sub diferite forme in artaculinara sau in industria conservelor. Sunt bogate in sruri minerale (calciu, fosfor si fier), in

hidrai de carbon, apa (92%), proteine -1.3%, fibre 1.3%, precum si unele vitamine, toate acesteaconferindu-le o valoare energetica destul de ridicata, de 24-28 calorii/100 g. Sunt apreciate pentrucalitile lor gustative, anual consumndu-se in tara noastro cantitate de aproximativ .4,5 kg/capde locuitor.Fructele de ptlgele vinete nu se consuma in stare cruda, acestea utilizndu-se la o mulime depreparate culinare si pentru industrializare.Proprietile terapeutice ale vinetelor :

- vinetele albe sunt legume indicate a fi consumate de ctre persoanele cu diabet;- vinetele au proprieti calmante;- vinetele sunt stimulente hepatice si ale pancreasului, laxative si diuretice;

Bazine legumicole in care se cultiva ptlgelele vineteVinetele in tara noastrse cultiva pe suprafee ntinse direct in cmp si in spatii protejate (solarii sisere). Cultura in spatii protejate satisface necesarul de vinete pe ntreg parcursul anului.Cultura vinetelor in camp si solar este puternic dezvoltata in zone ca: Matca Tecuci, AdunatiiCopaceni, Vidra, Izbiceni, Baleni - Sarbi, Seleusi, Macea - Curtici, Braila.Cultura vinetelor in sera se mai regsete in zone ca: Arad, Isalnita, Bucuresti (Popesti Leordeni).Cultura vinetelor in camp se dezvolta in zonele: Braila, Sirlau, Tecuci, Baleni-Sarbi, Lunguletu,Movilita, Maia, Vidra, Varasti, Dobreni, Poiana.Sortimentul de vinete este reprezentat in special de hibrizi (F1) dar si de soiuri. Sortimentul dehibrizi difersi este adaptat la cerinele pieei si este specific tipului de cultura practicat (cmp, sera,solar). Pe pia se gsesc semine de vinete produse de mari companii din: Israel, Elvetia, Serbia,Olanda, Italia, Germania, Bulgaria, Ungaria si Romnia.

Cele mai cultivate varieti de vinete in Romnia sunt: Aragon F1, Pana Corbului 36, Bonica F1,Rima F1 si Drgaica (SCDL Buzau), cu fructe de culoare violet nchis, neagra.Varietate de vinete cu fructe de culoare alba: Bibo F1.ICDLF Vidra a creat si detine un sortiment de soiuri si hibrizi foarte valorosi si apreciati pe piata,de o mare diversitate de forme si culori dintre care amintim: Luiza, Rodica, Andra F1, Contesa.

Producia europeana de vinete este concentrate in Europa de sud. Fructele, produse tot timpul anuluiin sere si solarii sau in cmp deschis sunt consumate pe plan local si de asemenea exportate innordul Europei. Pe piaa seminelor, ptlgelele vinete sunt asociate cu vnzrile de semine detomate si de ardei in zonele cu producie intensiva. Rolul ptlgelelor vinete va creste pe piaaseminelor in companiile europene de semine de legume, avnd in vedere orientarea acestor


7/42

companii ctre ntreg bazinul mediteranean si care acum se ndreapt ctre o noua ,,int, piaaasiatica, care se afla intr-o continua expansiune, China fiind cel mai mare producator de patlagelevinete din lume.Pe piaa europeana exista tendina de diversificare a sortimentului existent, nu numai ca marime,forma, culoare si gust al fructelor, ci si ca varieti noi. Printre speciile de Solanumexista anumitespecii care sunt noi pe piaa europeana, fie ca legume (Solanum aethiopicum, Solanummacrocarpon)sau ca fructe pentru desert (Solanum muricatum, Solanum sessiliflorum si Solanumquitoense). Aceste specii au trezit un interes deosebit pentru diversificarea productiei agricole in

zonele secetoase ale tarilor din Europa mediteraneana, care au climatul adecvat acestor specii.Anumite specii de Solanum prezint interes datorita coninutului de alcaloizi steroidali saponine,care au un rol important in cercetarea farmaceutica.

Caractere botanice si particulariti biologiceIn condiiile tarii noastre ptlgelele vinete sunt plante anuale, primele recolte obinndu-se dup100-120 zile de la semnat. Plantele cresc sub forma de tufa.Au un sistem radicular bine dezvoltat si ramificat, dar situate in stratul superficial al solului, pana la40-50 cm. Radacinile se refac greu dupa ranire, de aceea se recomanda infiintarea culturilor curasad obtinut la palet alveolar, irigate corespunzator si prasite superficial.Tulpina este erecta, ramificata si foarte rezistenta, datorita lemnificarii puternice, care incepe de labaza tulpinii, dupa aproximativ 30 zile de la rasarire. Tulpina atinge 60-120 cm inaltime in functie

de soi/hibridul cultivat, dar si de fertilitatea solului pe care se infiinteaza cultura. Nu formeazaradacini secundare si din acest motiv rasadul nu se planteaza adanc si plantele nu se musuroiesc.Plantele cresc viguros si au pretentii deosebite fata de lumina, mai ales in perioada infloritului sifructificarii, astfel incat trebuie sa se asigure spatii de nutritie fara umbrirea reciproca a plantelor.Frunzele sunt mari, de pana la 40 cm lungime si 25 cm latime. Sunt intregi avand uneori marginilesinuoase, de culoare variata, de la verde inchis stralucitor sau albicios, uneori violacee cu pilozitate,de la redusa la puternica si in general cu spini pe nervuri.Florile sunt asezate 1-3 pe ramificatiile tulpinii si la subsuoara frunzelor. Caliciul este carnos,spinos, rigid, asemanator cu cel de la florile de cartof, dar mai mare, de culoare mai putin definita,uneori violet stralucitor.Polenizarea este autogama. La soiurile care au pistilul mai lung sau mai scurt decat staminele poatefi intalnit fenomenul de polenizare incrucisata. De aceea se recomanda a se respecta distantele deizolare la culturile semincere la 300 m pentru samanta Baza si 100 m pentru samanta Certificata.Infloritul are loc la 60-70 zile de la semanat.Fructele ajung la maturitatea fiziologica in 70-90 zile de la inflorit. Pedunculul fructului estelignificat si destul de lung. In interiorul fructului se gasesc numeroase seminte, peste 1000, care lamaturitate au culoarea galbena-cenusie, sunt reniforme, comprimate lateral, eliptice in sectiunetransversala, cu suprafata neteda sau cu incrustari foarte slabe.Dimensiunile semintelor sunt: lungime 2.2-2.8 mm; latime 2.1-3 mm; grosime 0.6-0.9 mm;greutatea a 1000 seminte 3.5-5 g, iar intr-un gram se gasesc 200-300 seminte.Facultatea germinativa a semintelor se pastreaza in medie 5 ani si depaseste in mod curent 85%.

Cerinte fata de factorii de vegetatie

TemperaturaPatlagelele vinete sunt plante pretentioase la caldura. Semintele lor germineaza la 15-18 oC. Incamp plantele isi inceteaza vegetatia la 10-12 oC, dar suporta bine temperature de peste 40 oC.Temperatura optima de vegetatie este de 27-32 oC ziua si 22-27 oC noaptea. Cand temperatura scadesub 14 oC se opreste irigarea culturii.LuminaPatlagelele vinete sunt plante deosebit de pretentioase fata de lumina, preferand terenurile insorite.La desimi de peste 25000-28000 plante/ha florile sunt avortate si productia este compromisa.Umiditatea


8/42

Plantele au cerinte ridicate fata de umiditatea solului, necesitand 70-75 %din I.U.A. Sistemulradicular superficial impune aplicarea unor norme reduse de 250-300 mc apa/ha, la interval de 7-8zile, mai ales in zonele in care pecipitatiile nu depasesc in timpul perioadei de vegetatie 350-400mm. Temperatura solului trebuie sa depaseasca in momentul irigarii 12-14 oC, astfel evitandu-seriscul de imbolnavire a plantelor.SolulPatlagelele vinete prefera soluri plane, usor inclinate, cu expozitie sudica, bine structurate, binenivelate, permeabile cu posibilitate de irigare, bogate in humus si cu pH cuprins intre 6.5-7 %. Sunt

improprii culturii solurile reci, grele, impermeabile, ca si cele pe care stagneaza apa, imburuienatesau infestate de boli si daunatori.Plante bune premergatoare culturii de patlagele vinete sunt: ceapa, castravetii, varza timpurie,mazarea, fasolea si radacinoasele.Se evita cultivarea dupa cartofi, vinete si ceapa daca aceasta a fost erbicidata cu Gesagard sauAfalon, vinetele fiind plante foarte sensibile la aceste erbicide.

MORCOVULDaucus carota L.sp. sativusFam. UMBELIFERAE

Origine si aria de raspandireMorcovul cultivat este rezultatul ameliorarii progresive a morcovului salbatic originar din regiunile

invecinate Marii Mediterane si a Marii Negre. Morcovul este cunoscut din cele mai vechi timpuri,de peste 3000-4000 ani, fiind folosit la inceput ca planta medicinala.Cultura morcovului cu radacini ingrosate si de culoare purpurie isi are inceputurile in sec. al XIV-lea in Afganistan. In Europa cultura morcovului este cunoscuta din sec.al XVI-lea, la inceput intarile din apusul Europei - Franta, Spania, Italia, si apoi in cele din centru, sud si sud-est. In prezentmorcovul s-a raspandit mult in cultura in Europa, America si Asia, fiind cultivat pana la 70-72olatitudine nordica.In tara noastra,dintre legumele radacinoase este cel mai raspandit in cultura, ocupand peste 50%din suprafetele cultivate cu radacinoase. Cultura lui este raspandita in toate regiunile tarii si inspecial in cele cu temperatura moderata, precipitatii suficiente si soluri usoare, aluvionare..Scopul si importanta culturii.Morcovul reprezinta una din legumele mult folosite in alimentatia omului atat in stare cruda cat sipreparat sub diferite forme; de asemenea, reprezinta o materie prima importanta pentru industria deconserve, servind in special la prepararea sucurilor vitaminizate.Radacina de morcov prezinta o valoare alimentara mare, astfel, in 100g de morcov crud se gasesc:

89g apa; 0,98 g proteine; 8,71g glucide; 0,24 g lipide 12 mg vit.A; 0,04 mg vit.B1; 0,053 mg vit.B2;0,09 mg vit.B6; 7,0 mg vit C; 1,2 mg vit. PP; 0,60mg Fe; 33 mg Ca; 18 mg Mg.; 35 mg P; 240 mgK.; 2,4 mg S. Aceeasi cantitate de morcov are o valoare energetica de aproximariv 40 kcal sicontine 3% fibre dietetice.

Morcovul crudConinut n:

Valoare nutriionalpe 100 g

Ap 89 gValoare energetic 40 kcal

Proteine 0,98 g

Glucide 8,71 g

Lipide 0,24 g

Vitamina A 12 mg

Vitamina B1 0,039 mg

Vitamina B2 0,053 mg

Vitamina B6 0,09 mg


9/42

Vitamina C 7,1 mg

Vitamina PP 1,2 mg

Fier 0,66 mg

Calciu 33 mg

Magneziu 18 mg

Fosfor 35 mg

Potasiu 240 mg

Sodiu 2,4 mg

Fibre 3%

Sucul de morcov, consumat zilnic in cantitati de 1,2-2 litri pe zi, are un efect benefic asupraorganismului uman. Normalizeaza functiile intregului organism si in special pe cele hepatice.Stimuleaza pofta de mancare si ajuta digestia, este un solvent natural al formatiunilor ulceroase sicanceroase, are efect antiinfectios, previne infectiile la ochi, gat, nas, sinusuri si organelerespiratorii. Este indicat ca tratament deosebit de eficace pentru tulburari de crestere la copii sianemie; este un ajutor pretios in alimentatia mamelor gravide sau care alapteaza, reducandposibilitatea aparitiei diverselor infestari la sugari. Se poate spune ca sucul de morcovi, consumatzilnic, favorizeaza lupta organismului uman impotriva diferitilor agenti infectiosi.

. Radacinile de morcov fiind rezistente la pastrare in stare proaspata, sunt folosite in cantitati foartemari, alaturi de cartofi si varza, pentru aprovizionarile de iarna.

Caractere botanice si particularitati biologiceMorcovul este o planta bienala. In primul an de cultura formeaza radacina pivotanta ingrosata si orozeta de frunze. In al doilea an de cultura formeaza tulpinile florale si fructele.Radacina principala ingrosata (partea comestibila), ca forma poate fi: aproape sferica, tronconica,cilindrica, conica si conic foarte alungit. Forma radacinii variaza in functie de soi/hibrid, dar poatefi influentata si de textura solului si de fertilitatea acestuia. Pe solurile grele sau recent ingrasate cugunoi de grajd, radacinile prezinta deformari (formeaza ramificatii sau se deformeaza).Calitatea superioara a morcovilor este data de forma, lungime, culoare (intens portocalie),turgescenta, cilindrul central cat mai redus, compozitia chimica si capacitatea de pastrare.Frunzele sunt dispuse in rozeta (8-14), lung petiolate, de 2-3 ori penat sectate, penat partite,acoperite cu perisori fini si emana un miros caracteristic speciei. Frunzele care se formeaza in anuldoi de cultura pe tulpinile florifere sunt diferite ca forma, dupa pozitia lor, fiind lipsite de petiol.Tulpina floriferacreste pana la 1-1,2 m inaltime in al doilea an de cultura. Pot aparea una sau maimulte tulpini florale care sunt ramificate, striate, fistuloase, pubescente. In varful tulpinilor aparinflorescente mari, umbele compuse.Florile hermafrodite de tipul 5 sunt mici, albe, cu un disc nectarifer pe ovar. Florile se deschidfrecvent dimineata, iar polenizarea este exclusiv alogama si entomofila.Inflorirea semincerilor are loc la 45-50 de zile de la plantare si dureaza 35-40 zile, in perioada mai-iunie.Fructul numit impropriu samanta este o dicariopsa elipsoidala care are 5 coaste principale si 4

coaste secundare, cu tepi, sub coastele secundare se gasesc canale secretoare cu uleiuri eterice.Semintele au 3-4 mm lungime si 1,5-2 mm latime, intr-un gram sunt 500-520 seminte cu tepi sau850-900 seminte polizate; facultatea germinativa se pastreaza 2-3 ani.Temperatura minima de incoltire a semintelor este de 4-5 oC iar cea optima 20-30 oC. Rasarireamorcovului are loc la 12 zile de la semanat in rasadnite si 20-24 zile semanat in camp, cu conditiasa fie asigurata temperatura minima necesara incoltirii si umiditatea de 60-70% din capacitateamaxima pentru apa a solului.


10/42

Cerinte fata de factorii de vegetatieTemperaturaMorcovul este o planta putin pretentioasa la temperatura, care se poate semana din toamna panaprimavara devreme. Plantele tinere pot suporta temperaturi de -3,-4 oC, iar radacina in faza derepaus -10 oC. Temperatura optima de crestere 18-25 oC; la temperatura peste 30 oC productia scadesi radacinile se depreciaza. Variatiile temperaturilor sol/aer produc variatii de cresterefrunze/radacini. La temperatura in sol de peste 24 oC se dezvolta radacini scurte si groase bogate in

caroten, iar la temperaturi sub 13o

C radacinile cresc lungi, subtiri,decolorate cu continut scazut insubstante nutritive. Temperaturile scazute si seceta determina la multe soiuri/hibrizi pornireatulpinilor florifere chiar din primul an de cultura.Temperatura optima de crestere pentru seminceri este de 15-20 oC, iar pentru inflorit si legareasemintelor optimul este de 25 oC.UmiditateMorcovul are pretentii moderate fata de umiditate, datorita sistemului radicular profund. Cerintemari are in perioada germinarii semintelor. Pentru a obtine o rasarire uniforma este nevoie de oumiditate a solului de 80% din capacitatea de camp; de asemenea semincerii necesita mai multaapa.Seceta determina in primul an cresteri reduse si lignificarea radacinilor; excesul de umiditate aredrept consecinta craparea longitudinala a radacinilor si favorizeaza atacul de boli. In cultura

semincera in conditii de seceta se formeaza seminte mici, neuniforme, cu germinatie scazuta.LuminaMorcovul are cerinte moderate fata de intensitatea luminii si mari fata de durata de iluminare. Inconditii de zi lunga cantitatea de caretenoizi din radacina creste.SolulIn privinta solului se obtin productii mari si de calitate pe solurile usoare, luto-nisipoase, sau nisipo-lutoase, cu umiditate suficienta, fertile, bogate in humus, adanc lucrate si lipsite de buruieni, cu pHin jur de 5,5-7.Morcovul valorifica bine efectul remanent al gunoiului de grajd aplicat culturilor premergatoare.Fertilizarea organica in anul culturii determina ramificarea radacinii. Gunoiul de grajd se poateaplica culturilor semincere.Azotul este util culturii de morcov in doze moderate, imediat dupa rasarire si in anul doi de culturacand plantele emit tulpini florifere consumul de azot este mai mare. Excesul de azot determinaaparitia de noi frunze in detrimentul ingrosarii radacinilor. La pastrarea peste iarna a morcovuluirecoltat de pe terenuri cu exces de azot apar pierderi mari in depozite.Fata de fosfor are cerinte moderate dar repartizat uniform pe tot timpul perioadei de vegetatie.Insuficienta potasiului incetineste formarea radacinilor si creste sensibilitatea la boli.Pentru fertilizarea echilibrata cu ingrasaminte chimice, se recomanda ca jumatate din cantitatea defosfor si potasiu sa se aplice in toamna, iar cealalta jumatate in 2-3 reprize, primavara si fazial, incursul vegetatiei.

Varietati de morcov

In lume exista incredibil de multe varietati de morcov (de ordinul sutelor), nesteptat de diferite intreele. La noi in tara sunt folosite aproape exclusive varietatile de morcov de culoare portocalie, formacilindrica cum este si primul hibrid de morcov romanesc creat de ICDLF Vidra, Triumf F1 sau soiul

Nabuco (SCDL Buzau). Mai rar, intalnim la noi si morcovul galben, care este foarte bogat inxantofila si luteina doi pigmenti care previn degenerescenta maculara, ateroscleroza si cancerulpulmonar. In India si China se foloseste o varietate de morcov rosu, care contine pigmentul numitlicopina, care previne si combate gastrita si ulcerul gastric.Morcovul purpuriu este cultivat in unele regiuni din Turcia si din Irak, fiind bogat in pigmentiantocianici, principii active care imbunatatesc vederea nocturna, combat inflamatiile articulare siprevin trombozele de orice fel.


11/42

Morcovul alb este intalnit in estul Afganistanului, in Pakistan si in Iran, si are aceasta culoaredeoarece este lipsit de pigmenti, dar in schimb este foarte bogat in fibre alimentare, care detoxificaorganismul, imbunatatesc tranzitul intestinal, regleaza greutatea corporala si previn cancerul decolon.Morcovul negru contine la fel ca si morcovul purpuriu, pigmenti antocianici, care scad nivelulcolesterolului negativ, incetinesc procesele degenerative si protejeaza impotriva diferitelor forme decancer.

Morcovii tip NANTES. Se caracterizeaza prin radacina cilindrica cu varful bont, rotunjit, atat lavarf cat si la colet. Soiurile/hibrizii de tip Nantes sunt mai dulci decat celelelte varietati. Prima dataa fost descris in catalogul de seminte al familiei Vilmorin in sec. XIX, purtand numele orasuluiunde a fost descoperita aceasta varietate de morcov.Soiuri/hibrizi folositi in cultura:NapoliF1, este foarte timpuriu, maturitate tehnologica la 91 zile dela semanat. NandrinF1, este productiv, maturitatea tehnica este de 102 zile de la semanat. YuconF1, perioada de vegetatie este de 105-110 zile; DordogneF1, perioada de vegetatie 115-120 zile;

NataljaF1, semitardiv, perioada de vegetatie 130 zile; Monanta soi cu perioada de vegetatie 95-120 zile; Riga F1, perioada de vegetatie 70-85 zile; Bayon F1, perioada de vegetatie 65-70 zile;

MoreliaF1 (90-100 zile);JoshiF1 (95-100 zile);ZianF1 (90-100 zile). Alte soiuri/hibrizi cultivatede tip Nantes sunt:Royal Forto, Tim Tom , Napoli F1, Nantes 2, Nantes 6 Fancy.

Morcovii tip IMPERATOR. Se caracterizeaza prin radacinile lor foarte lungi si conice la varf. Suntmorcovii cel mai frecvent ceruti si vanduti in supermarketuri.

Morcovii de tip DANVERS. Au forma conica, cu umeri bine definiti si rotunjiti si are radacina maiscurta decat la soiul Imperator.

Morcovii de tip CHANTENAY. Au radacinile mai scurte decat celelalte varietati, dar sunt maigroase ajungand si la 8 cm in diametru. Au umerii lati si forma conica cu varf rotunjit, bont. Suntfolositi in special pentru industrializare.Hibrizi/soiuri cultivate sunt: CanadaF1 (90 zile ); Chanteney(110-120 zile) ,Boltex,AbakoF1 (85zile ),AblixoF1 (85-90 zile); si Kuroda chanteney(100zile).

Morcovi tip FLAKKEE: radacina este conic-ascutita, cu umeri rotunjiti, si cu perioada mai lunga devegetatie; recomandat pentru industrializare.Karotan soi cu perioada de vegetatie 150-160 zile; TrafordF1(90-120 zile); Macon F1 (120-150zile ); Flakker, Flam, Kordila(145 zile).

Morcovi tip BERLIKUM: au radacini mari, lungi,cilindrice cu varf rotunjit .MangoF1 (110-130 zile),Berlicum, JitkaF1 (140 zile),Rosal.

In lume se cultiva 750.000 ha cu o productie medie de 24 t/ha. Productii remarcabile se obtin inAustria si Olanda (52 t/ha si Italia 49 t/ha). Tari mari cultivatoare de morcov sunt: China, urmata deRusia si America de Nord.

PATRUNJEL DE FRUNZE Petroselinum sativumvar. crispumFam. UMBELIFERAE

Originea si aria de raspandireaEste originar din regiunile invecinate Marii Mediterane unde se mai gaseste si azi in stare salbatica.In prezent, patrunjelul de frunza s-a raspandit mult in cultura in Europa, America si Asia. In taranoastra se cultiva in toate regiunile, mai ales in cele cu temperatura moderata si cu precipitatiisuficiente.A fost folosit de romani si greci ca planta medicinala si mai tarziu a inceput sa fie folosit si inbucatarie. Egiptenii il foloseau ca deodorant.


12/42

La noi in tara este una dintre cele mai folosite plante aromatice. Patrunjelul poate fi considerat,,verdeata sanatatii sau ,,aliment medicament pentru ca de la el se foloseste totul: radacina,frunze si seminte.

Etimologie. Numele botanic latin al genului, Petroselinum, a fost imprumutat din grecescul,,petroselinon(patrunjel) care la randul sau e compus din ,,petros piatra si ,,selinon telina, ceea cear insemna ca patrunjelul este ,,telina de piatra. Grecescul petroselinon si adaptarea sa in latina,,petroselinum sunt sursa pentru aproape toate denumirile europene moderne ale patrunjelului:

parsley in engleza, parsilja in suedeza, pearsal in irlandeza, perejil in spaniola, petersili in letona,petersell in estona, persin in croata, perexil in basca, patrunjel in romana si petrushka in rusa.

Scopul si importanta culturiiPatrunjelul se cultiva pentru radacina si frunze, care au diferite intrebuintari. Frunzele, avand uncontinut ridicat de uleiuri eterice, sunt folosite drept condiment, ca si pentru garnisireanumeroaselor preparate culinare. Radacinile, pentru gustul si mirosul lor specific, se utilizeaza laaromatizarea diferitelor preparate culinare si in industria conservelor.Compozitia chimica a patrunjelului proaspat (100 g): apa - 8.3 g; proteine - 3.7 g ; lipide - 0.6 g;fibre alimentare - 5.6 g; carbohidrati 6.3 g; zaharuri 0.9 g; fier - 4.2 mg; calciu 220 mg; sodium 20 mg; potasiu 670 mg; fosfor 75 mg; zinc - 1.1 mg; vit. C 160 mg; acid folic 129 mg;vit.B1, B2, B3, B5, B6, E, D, K; energie - 20 kcal.

Proprietati - aperitive, nutritive, stimulente: general si nervos, vermifuge, vasodilatoare,antiscorbutice, anticancerigene, diuretice, antianemice, antirahitice, antixeroftalmice. Este antitoxic,regenerator capilar si ajuta in atonia vezicii biliare si diabet.Frunzele sunt vasodilatoare, fiind recomandate in reglarea aparatului circulator mentinand starea desanatate a vaselor sangvine si capilare. Fiind diuretic, continand apiol si antrenand eliminareaacidului uric, are efect depurativ asupra sangelui, fiind astfel util in tratarea gutei, anemiei sireumatismului. Este un puternic antiseptic, nu numai al sangelui ci si al intestinelor. Exercita oactiune de combatere a oxiurilor. Mentine functionarea normala a adrenalinei si a tiroidei.Radacina are o actiune diuretica puternica, fiind folosita in tratarea litiazelor. De asemenea, samantadistruge calculi renali si indeparteaza durerea data de acestia.

Caractere botanice si particularitati biologicePatrunjelul este o planta bienala.Radacina este de dimensiuni mai reduse decat la morcov, mai alungita si cu tendinta de ramificare,in special pe terenuri grele. Are forma conica alungita sau tronconica, ajungand dupa primul an decultura la dimensiuni: 15-30 cm lungime si 4-5 cm diametru la colet si 100-120 g. Culoareaexterioara a radacinii este cenusie, sau alba cu reflexe galbui, cu pete sau dungi mai inchise laculoare.Pulpa radacinii este alba, putin suculenta, uneori spongioasa, cu cilindrul central dezvoltat, gustcaracteristic dulce aromat. La patrunjelul de frunze, radacina este ramificata, fibroasa, cu tendintereduse de ingrosare.Frunzele care apar in primul an de cultura sunt grupate cate 8-10 in rozeta, cu un ritm de crestere

care imediat dupa rasarit este redus, devenind rapid si bogat in a doua parte a perioadei de vegetatie.Frunzele sunt mari, de 2-3 ori penat-sectate cu foliole cunate, trifidate, cu lobi dintati. Nu auperisori si sunt de culoare verde inchis, cu aspect lucios pe partea superioara, mat pe cea inferioara,cu miros caracteristic, puternic. La patrunjelul pentru frunze, foliolele sunt de dimensiuni mari sigofrate pe margini.Varietatea de patrunjel pentru frunze cu frunze crete (var. crispum) poate atinge inaltimea de 25-30cm, iar varietatea italiana (neapolitanum) atinge inaltimea de 45 cm, dar exista si o varietate pitica.Genul neapolitanumseamana mai mult cu speciile salbatice naturale, este preferat in culturi ca fiindmai usor de cultivat si cu productii mai mari, fiind mai tolerant la factori de vegetatie (soareputernic si ploi abundente) si datorita parfumului mai puternic al frunzelor. Varietatea cu frunzecrete este preferata datorita aspectului decorativ al genului.


13/42

Tulpinile floraleapar in al doilea an de cultura, ajungand la inaltimea de 0,80-1,20 m, in sectiunemuchiata si cu ramificatii, chiar de la baza. Pe tulpini si ramificatiile acestora sunt frunzesesile sisimple, lanceolate, cu limbul intreg in partea de sus a tulpinilor si usor distantate in partea de jos.Atat tulpinile cat si frunzele de pe acestea sunt glabre si cu acelasi miros caracteristic, patrunzator.Florilesunt mici de tipul 5, cu corola alb-verzuie cu 2 pistile si 5 stamine, hermafrodite dispuse inumbele compuse. Infloritul in masa are loc in lunile iunie-iulie. Polenizarea este alogama. Inculturile producatoare de seminte trebuie asigurate distante de izolare intre soiuri si intre speciile depatrunjel de frunze si cel de radacina, deoarece se pot incrucisa.

Fructul este la inceput o diachena, dar apoi la maturitate, cele doua achene se separa una de alta sise scutura cu usurinta.Semintele sunt lat ovale, usor turtite, cu 5 coaste longitudinale, fine. Intr-un gram intra cca. 750-850 seminte, greutatea a 1000 seminte este de 1.3g. Semintele au miros specific, culoare verde-cenusie, facultate germinativa 60-65 % si se pastreaza 2-3 ani.

Cerinte fata de factori de vegetatieTemperatura. Plantele de patrunjel rezista la temperaturi mai scazute decat cele de morcov. Lainceputul perioadei de vegetatie, plantele tinere rezista pana la -9 oC, iar cand sunt mature, rezistapana la -30 oC, ceea ce le permite iernarea in camp si obtinerea de recolte mai mari decat in cazulsemanarii din toamna.Temperatura optima de incoltire a semintelor este de 20-30 oC, la care rasarirea are loc in 15 zile de

la semanat (in rasadnite) si la 21-24 zile pentu culturile din camp. La temperaturi scazute (4-5 oC)cat si intr-un sol fara umiditate, incoltirea se prelungeste pana la 40 zile.Umiditatea. Fata de regimul de umiditate patrunjelul manifesta cerinte moderate, fiind mairezistent la seceta decat morcovul. Umiditatea din sol trebuie sa fie potrivita, excesul provocandputrezirea radacinilor si diminuarea productiei.Lumina. Pretentiile plantelor de patrunjel fata de lumina sunt ridicate. Ca urmare, reclama terenuriinsorite, cu expozitie sudica. Cand lumina este insuficienta, pe langa faptul ca productia scade sicalitatea acesteia este depreciata. Atat frunzele, cat si radacinile sunt mai sarace in uleiuri eterice,ceea ce face ca gustul si aroma lor sa nu mai fie caracteristica.Solul. Pe soluri fertile, bogate in substante organice, adanc lucrate, afanate, suficient de reavane,permeabile si cu reactie neutra, cultura de patrunjel da recolte bogate si de calitate superioara. Suntpreferate solurile luto-nisipoase sau nisipo-lutoase. Pe solurile grele si fara structura, productiilesunt scazute si de calitate inferioara.

SoiuriIn prezent in tara noastra se cultiva urmatoarele soiuri de patrunjel pentru frunza:- Patrunjel pentru frunze cu frunza comuna: soiulZaharat, soiul Ory (SCDL Buzau) si Festival 68si Gigante D`Italiasi Comun 3 Rialto.- Patrunjel pentru frunza cu frunza creata:Moss Curled 2, Astra, Moskrause.

Proiectul va continua cu activitati de colectare de populaii locale i soiuri existente dinRomnia si de peste hotare. Materialul procurat va avea n vedere obiectivele de ameliorare stabilitepentru fiecare specie, in primul rnd valoarea alimentari o plasticitate ecologicridicatsi va fi

inclus in procesul de ameliorare, va fi sudiat in campurile de colectie, de lucru si in culturicomparative la partenerii in proiect.


14/42

PARTENERUL 1 IN PROIECT ICDLF VIDRA

Modificrile climatice din ultima perioad, caracterizate prin creterea temperaturilor

globale i extinderea perioadelor cu fenomene climatice extreme influeneazn mod direct nivelul

i calitatea recoltelor de legume. Actualele soiuri i hibrizi, caracterizate printr-o rat ridicat de

homozigoie, devin vulnerabile n faa noilor fenomene climatice aprute. Instabilitatea nivelului

recoltelor de la un an la altul sau diminuarea nsuirilor de calitate se constat cu precdere la

cultivarurile de legume provenite din alte zone geografice, cu climat difewrit fade zona noastr.

Alegerea sortimentului de soiuri cultivate trebuie fcut cu mare atenie, avnd la baz

observaiile i determinrile din cmpul de cercetare.

Contracararea sau diminuarea efectelor schimbrilor climatice, poate fi fcut printr-o

strategie adecvatce implicelementul biologic (genotipul) i elementele tehnologice aplicate.

Din punct de vedere al tipului de sol, pe teritoriul I.C.D.L.F. Vidra argiluvilosoluri (66% din

suprafa), respectiv solul brun rocat, molic, levigat moderat, dar i puternic lutos / lutoargilos,care s-a format pe elementele de micro relief depresionare, hidroacumulative.

Sub aspectul strii fizice, solul se caracterizeaz printr-o textur mijlocie, pe stratul 0-50

cm., fin, pe stratul de 50-100cm., cu porozitate mijlocie-mic, coeficient de ofilire mijlociu-mare i

printr-o capacitate de apde cmp util, mic-mijlocie, incluzndu-se n categoria solurilor grele

(Voicu i colab. 1955).

Caracteristicile chimice ale solului brun rocat, sub tehnologii i culturi diferite, determinate

pe stratul 0-20 cm., au urmtoarele valori: pH 6,89-6,90, coninutul n humus 1,50-1,56%, azot total

0,09-0,12%, fosfor mobil 90-106ppm, potasiu mobil 22-261 ppm (Dumitru, E. i colab.,1995).Climatul zonei n care este amplasat institutul este temperat continental, cu nuane excesive,

caracterizat prin ierni aspre, veri clduroase, cu ari; media multianuala lunii cele mai calde este

de 21,8oC.

Precipitaiile sunt repartizate pe tot parcursul anului, cantitatea cea mai mare

nregistrndu-se n lunile mai i iunie. Repartizarea precipitaiilor pe tot parcursul lunii iunie este

neuniform, n sensul cntreaga cantitate se poate nregistra n 3-5 zile.

Din punct de vedere al tipului de sol, pe teritoriul I.C.D.L.F. Vidra argiluvilosoluri (66% din

suprafa), respectiv solul brun rocat, molic, levigat moderat, dar i puternic lutos / lutoargilos,care s-a format pe elementele de micro relief depresionare, hidroacumulative.

Sub aspectul strii fizice, solul se caracterizeaz printr-o textur mijlocie, pe stratul 0-50

cm., fin, pe stratul de 50-100cm., cu porozitate mijlocie-mic, coeficient de ofilire mijlociu-mare i

printr-o capacitate de apde cmp util, mic-mijlocie, incluzndu-se n categoria solurilor grele

(Voicu i colab. 1955).


15/42

Caracteristicile chimice ale solului brun rocat, sub tehnologii i culturi diferite, determinate

pe stratul 0-20 cm., au urmtoarele valori: pH 6,89-6,90, coninutul n humus 1,50-1,56%, azot total

0,09-0,12%, fosfor mobil 90-106ppm, potasiu mobil 22-261 ppm (Dumitru, E. i colab.,1995).

Condiii de clim

Climatul zonei n care este amplasat institutul este temperat continental, cu nuane excesive,

caracterizat prin ierni aspre, veri clduroase, cu ari; media multianuala lunii cele mai calde este

de 21,8oC.

Precipitaiile sunt repartizate pe tot parcursul anului, cantitatea cea mai mare

nregistrndu-se n lunile mai i iunie. Repartizarea precipitaiilor pe tot parcursul lunii iunie este

neuniform, n sensul cntreaga cantitate se poate nregistra n 3-5 zile .

Variaia umiditii relative a aerului (%) la I.C.D.L.F. Vidra , media multianual

Luna IV V VI VII VIII IXMedia multianual 76,1 61,6 61,1 65,9 65,8 68,7

Variaia duratei de strlucire a soarelui (ore) la I.C.D.L.F. Vidra , media multianual

Luna IV V VI VII VIII IX

Media multianual 146,3 218,6 247,4 255,9 288,1 211,4

Variaia temperaturi aerului (oC) la I.C.D.L.F. Vidra , media multianual



Variaia precipitaiilor (mm) la I.C.D.L.F. Vidra ,media multianual



n vederea diminurii efectelor negative climatice, n urma inventarierii coleciilor de

germoplasm la speciile ardei (lung, gras, gogoar), ptlgele vinete, morcov i dovlecel, s-au

reinut un numr de proveniene, reprezentat de:

- 11 soiuri, 7 linii avansat homozigote i 21 linii n diferite stadii de homozigotare (material

iniial ) la ardei;

- 4 cultivaruri i 12 linii avansat homozigote;

- 7 cultivaruri i 10 linii n generaia C3 la morcov;


16/42

- 4 cultivaruri i 10 linii n generaiile C2-C3 la dovlecel.

Materialul iniial de ameliorare (linii n diferite generaii de homozigotare), a rezultat n

urma lucrrilor de ameliorare i are la bazsoiurile i populaiile locale romneti i

Pe parcursul derulrii experienelor, va fi urmritevoluia factorilor climatici i modul de

reacie ale fiecrei proveniene la diferitele faze critice survenite pe perioada de vegetaie.

Indicatorul sintetic care oglindete ct mai relevant comportarea materialului biologic analizat l

reprezint capacitatea de producie. innd cont de acest fapt, vor fi urmrite elementele de

producie pentru fiecare provenienn parte.

Pe baza observaiilor i determinrilor din cmp i laborator va fi fcutdescrierea fiecrei

proveniene i o ierarhizare a lor n ceea ce privete comportarea fa de factorii climatici.

Materialul biologic ce corespunde obiectivelor proiectului vor fi analizate n anul urmtor n cmpul

de culturi comparative.


17/42

PARTENERUL 2 IN PROIECT SCDL BACAU

Protocol experimentalCercetrile se vor realiza prin colaborare cu ceilali parteneri. n ceea ce priveste SCDL

BACAU cercetrile vor fi realizate n cadrul cmpului experimental al unitii.Protocolul experimental cuprinde urmtoarele etape: colectarea i procurarea materialului

iniial de ameliorare, studiul de colecie, sporirea variabilitii, selecia n materialul iniial,hibridarea, selecia n cmpul de hibrizi, explorarea, studiul n cmpul de culturi comparative,

studiul n culturi de concurs, testarea.Scopul nostru principal va consta n colectarea soiurilor vechi pierdute, dar mai ales apopulatiilor locale. Dupa studiu amnunit cele valoroase vor fi ameliorate

Colectarea i procurarea materialului iniialSe vor colecta populaii locale i soiuri existente n Romnia, dar se vor procura probe de

semine din comerul internaional sau de la firme specializate. Materialul procurat va avea nvedere obiectivele de ameliorare stabilite pentru fiecare specie. n general aceste obiective suntvaloarea alimentari plasticitate ecologicridicat.

Studiul de colecieStudiul de colecie va pune n evidenprincipalele caracteristici morfologice i fiziologice

ale fiecrei variante din cadrul fiecrei specii. n colecie, cel puin n primul an, se vor folosi ctmai multe plante la fiecare variant pentru a se evalua variabilitatea i eventuala utilitate a unorcaractere.

Sporirea variabilitiiSporirea variabilitii se va realiza prin hibridare i, eventual, mutagenez. Hibridarea va fi

preferatla speciile autogame.Pentru eficientizarea acestor activiti se vor folosi cele mai eficiente metode de selec ie. La

speciile locale se va folosi pe ct posibil metoda seleciei recurente reciproce.Mutageneza va fi folosit doar la fasole, pentru a spori variabilitatea i a mbogi

constelaia de gene cu noi alele.Selecia n materialul iniialSelecia n materialul iniial de ameliorare va fi practicatnumai dacsunt indicii caceasta

va fi de succes. Se va practica mai ales pentru unele caractere calitative. Se vor folosi metodeeficiente, cum ar fi selecia individualrepetatspecific adoptatpentru plante autogame sau pentruplante alogame. Atenie deosebitse va acorda izolrii i refacerii vigorii.

Selecia n cmpul de hibriziSelecia n cmpul de hibrizi se va realiza ncepnd cu prima generaie F1 de hibrizi dac

partenerii sau mcar unul din parteneri este heterozigot sau va ncepe din generaia F2, dacpriniisunt homozigoi. Metoda de selecie va fi cea individualrepetat(pedigre). Se va adopta metoda

jumtii de smnpentru speciile la care selecia se face dupnflorit.Studiul n culturi comparativeStudiul n culturi comparative se va organiza cel puin 2-3 ani n acelai loc i va cuprinde

cele mai valoroase creaii obinute n procesul de ameliorare. Experienele se vor organiza n blocuri

randomizate sau n parcele subdivizate, cnd se va stabili ca obiectiv i elaborarea tehnologiei decultivare.Studiul n culturi de concursStudiul n culturi de concurs va fi organizat n mai multe locaii, avnd n studiu creaiile

proprii i cele ale altor parteneri, n comparaie cu un martor performant aflat n cultur n zonarespectiv.

Testarea la ISTISTestarea la ISTIS este o activitate pe care o va realiza acest organism autorizat cu cele mai

performante realizri, promovate din culturile de concurs. Testarea va urmri respectarea condiiilorDOS (distinctibilitate-omogenitate-stabilitate) i de valoare agroproductiv.

Elaborarea schemei de selecie conservativ


18/42

Elaborarea schemei de selecie conservativ a cultivarelor cu polenizare liber i demeninere i selecie conservativa parentalilor eventualilor hibrizi.

Aceastactivitate revine fiecrui realizator de cultivar nou, dupatestarea de la ISTIS.

Se va lucra pe speciile: fasole, tomate si ardei.

Fasolea urctoare este reprezentatn Romnia de douspecii diferite: fasolea comunP. vulgarisi fasolea mare P. coccineus, care sunt n general incompatibile.

Fasolea comunurctoare cuprinde douforme de baz pentru psti i pentru boabe,precum i o formintermediar(mixt), pentru psti i pentru boabe.Fasolea comuneste o specie ierboas , anual. Este consideratca o specie termofil, dar

sensibil la uscciunea aerului n perioada nfloritului. Germineaz ncepnd cu 10-12C i sedezvoltbine la 26-30C i o umiditate atmosfericde 50-60%.

Floare este zigomorf, hermafrodit tipic familiei Papilionaceae. Corola este (5 petale)complet nchis, asigurnd un mare grad de autogamie. Prezintun androceu diadelf i un gineceumonocarpelar. Polenizarea este autogam.

Fructul este o pstaie cu 5-10 semine de diferite forme, mrimi i culori.Nu se cunosc posibiliti de nmulire vegetativ.Fasolea mare urctoare, dei este binecunoscutn cultur, se cunosc mai puine informaii

privind bilogia i genetica sa. Datele din literatura de specialitate , ca i experiena proprie permit

elaborarea unui plan de lucru n vederea ameliorrii. Este o specie anual, ierboas cu nmuliresexuat, prin semine.

Florile sunt asemntoare fasolei comune, dar planta prezint o puternic alogamie. Maimult, sunt informaii c alogamia se datoreaz unui sistem de incompatibilitate (probabilsporofitic) care asiguro mare variabilitate.

Fructul este o pstaie, asemntoare fasolei comune, dar mai mare, mai ales n grosime ilime.

Seminele sunt mari sau foarte mari (MMB=1000 grame),de formovat reniform. Culoareaeste alb, violet, neagr, bej sau bicolor, violetsau bej, cu desene (arabescuri) de culoare mai

nchis.Cele douspecii diferprin cteva elemente de biologie i genetic:

- Rsrirea: epigeicla fasolea comuni hipogeicla fasolea mare;- Polenizarea: autogamia la fasolea comuni alogamla fasolea mare;- Incompatibilitatea la fecundare: se cunosc hibrizii de tipul P. coccineus x P. vulgaris,

dar i cei reciproci; existomologia numrului de cromozomi (2n=22), dar nu existo complethomologie a locilor.

Este important de studiat posibilitatea obinerii hibrizilor dintre cele douspecii, deoarece s-ar realiza transferul unor gene deosebit de utile de la o specie la alta.

TomateSortimentul de soiuri (cultivare) folosit la noi n ar este bogat i deosebit de variat.

Acesta cuprinde peste 70 de soiuri, cu polenizare liber, hibrizi i populaii locale. La nivelmondial, sortimentul este mult mai amplu i satisface cerinele pieei actuale de pe tot globul,

funcie de preferinele consumatorilor, interesele productorilor, n concordan cucircumstanele ecologice i geografice i, n mod special, cu sistemele i tipurile de cultur.

Sortimentul actual mondial, ca i cel din ara noastr, este deosebit de mobil, n sensul cmereu apar noi cultivare din ce n ce mai performante, fiind eliminate cele care nu mai fac faexigenelor actuale. Amelioratorii tomatelor sunt ntr-o competiie nemaintlnit la alte speciilegumicole. Dacn 1932 aprea primul hibrid comercial, astzi hibrizii predominsortimentulpentru majoritatea grupelor de cultivare, n funcie de destinaia recoltei. Alturi de hibrizi semai menin cultivarele monoliniare, caracterizate printr-o mare uniformitate genetic(pnla100%). Pe linia progresului prezentat, n ultimul timp au aprut cultivarele transgenice detomate, care au incluse n genomul lor gene de la alte specii, care le confer caracteristiciabsolut noi.


19/42

n acelai timp, la nivelul micilor grdini de legume se mai menin anumite populaiilocale, care satisfac n mod deosebit anumite cerine fade calitatea fructelor (mrime, gust,culoare, consistena pulpei, arom etc). De asemenea, pe aceeai linie se nscriu irecomandrile tehnice din cadrul sistemelor de agricultursustenabil(biologic, organicetc.)pentru unele populaii locale care, dei mai puin productive, au o plasticitate ecologic mairidicati o anumittoleranfade atacul bolilor i duntorilor (Diver i colab., 2000).

Satisfacerea cerinelor pieei de cultivare de tomate impune o munc de ameliorarecoerent, cu obiective precise. n prezent, la nivel mondial, se recunosc ca fiind de mare

importanurmtoarele patru obiective principale (Chaux i Foury, 1994):

1. Rezistena geneticla boli:se au n vedere urmtorii ageni patogeni: TMV(virusulmozaicului tomatelor), Pseudomonas, Verticillium, Fusarium, Phytophtora, Cladosporium.a.;

2. Creterea randamentului de bioconversie: se are n vedere creterea recoltei isporirea aptitudinii plantelor la condiii extreme de mediu (mai ales temperatura); de asemenea,se are n vedere aprofundarea cercetrilor pentru folosirea partenocarpiei;

3. Pretabilitatea la mecanizare: se urmrete obinerea de cultivare cu creteredeterminat, care se preteazla mecanizare, inclusiv recoltare (tomate de industrie);

4. Ameliorarea calitii: se are n vedere faptul c goana dup recolte mari, s-arealizat adesea (nevoit, bineneles) simultan cu deprecierea calitii; eforturile n sensulrevenirii la calitate sunt de stringent actualitate i sunt orientate, n mod specific, pentru

tomatele destinate prelucrrii (tomate de industrie), ca i pentru cele destinate consumului nstare proaspt(tomate pentru salat).Sortimentul cultivat n prezent n lume, ca i la noi n ar, poate fi, din necesiti

tiinifice, dar i practice, clasificat dupmai multe criterii, unanim acceptate i folosite.

a. Criteriul ecologo-geografic: a fost elaborat de Brejnev; conform acestui criteriu,sortimentul se mparte n ase grupe, din care, pentru ara noastr, sunt mai importanteurmtoarele trei: soiuri create n Europa de Sud: Italia, Frana; soiuri create n Europa de Vest iCentral Olanda, Anglia, Danemarca, Romnia, Ungaria; soiuri create n SUA, pentruindustrie i recoltare mecanizat.

b. Criteriul genetic: are n vedere tipul de cultivar: cultivare monoliniare, cultivarehibride, cultivare populaii locale .a.

c. Criteriul botanic (morfologic): are n vedere unele caractere botanice, cum ar fi:- tipul de cretere: cultivare cu cretere nedeterminat, cultivare cu creteredeterminati cultivare cu cretere intermediar;

- culoarea fructelor: cultivare cu fructe roii i cultivare cu fructe galbene;- mrimea fructelor: cultivare cu fructe mici (sub 50 g), cultivare cu fructe mijlocii

(50-100 g); cultivare cu fructe mari (peste 100 g);- forma fructelor: cultivare cu fructe sferice, cultivare cu fructe sferic-turtite,

cultivare cu fructe sferic alungite .a.m.d.;- forma frunzelor etc.d. Criteriul tehnologic: este cel mai vast i n cadrul su sunt avute n vedere diferite

elemente tehnologice:- sistemul i/sau tipul de cultur: cultivare pentru culturi n cmp i cultivare pentru

culturi protejate (n sere, solarii, rsadnie) sau cultivare pentru culturi convenionale i culturineconvenionale (organice, biologice, ecologice);- destinaia recoltei (produciei): cultivare pentru fructe destinate consumului n

stare proaspt, cultivare pentru fructe destinate industrializrii (prelucrrii) i cultivare cudestinaie mixt;

- durata perioadei de vegetaie: cultivare timpurii (100-120 zile), cultivaresemitimpurii (120 130 zile) i cultivare trzii (peste 130 zile).

n cadrul diferitelor grupe de cultivare, desemnate conform criteriului tehnologic, ca maisus, pot fi distinse i alte subdiviziuni. De exemplu, cultivarele pentru prelucrare pot fi mprite

n cultivare pentru past, pentru suc sau pentru fructe depelate. De asemenea, aceeai grupdecultivare cuprinde, n mod distinct, cultivarele pretabile pentru mecanizarea lucrrilor de


20/42

ntreinere i/sau, n mod special, pentru mecanizarea recoltrii sau grupa de cultivare pentrunfiinarea culturii prin semnat direct .a.m.d.

Caracteristicile pe care trebuie sle ntruneascdiferitele grupe de soiuri (cultivare) suntincluse n obiectivele programelor de ameliorare. Cteva dintre acestea pot fi men ionate i aici,datorit importanei lor n alegerea cultivarelor pentru nfiinarea tipurilor de culturi dorite deproductor.

Cultivarele pentru culturi protejate, de exemplu n ser, trebuie s fie cu cretere

nedeterminat, adaptate condiiilor de ser (lumin mai redus, variaii mari de temperatur),pretabile la un nalt nivel de intensivizare, de mare producie, cu fructe de o calitate ridicat,destinate exclusiv consumului pentru salat i cu o bun capacitate de maturare deplin duprecoltarea la maturitatea n verde; n mod special trebuie sfie rezistente i/sau tolerante la uniiageni patogeni sau duntori specifici culturilor din seretc.

n acelai sens, un alt exemplu util de cunoscut, este cel al cultivarelor destinateindustrializrii. Acestea trebuie sfie cu cretere determinat(deoarece necesitcheltuieli maireduse), s fie rezistente la unii ageni patogeni, cum sunt Fusarium i Verticillium, apoi

Alternaria, Rhizoctonia, Pythium .a., care se pot dezvolta foarte rapid n condiiile culturilornepalisate i s aib fructele grupate pe plant i cu maturare ct mai simultan (n vederearecoltrii mecanizate); de asemenea, fructele sfie pretabile diferitelor tipuri de conserve (suc,past etc.), pedunculul, dac se poate, s fie lipsit de articulaie (gena jointless j), mai alespentru recoltare mecanizat; n plus de acestea, fructele trebuie s aib un coninut ridicat nsubstan uscat, s conin puine fibre, pielie i semine, s se matureze uniform, att lasuprafa, ct i n profunzime, s aib o culoare roie intens etc. Forma fructelor este, deasemenea, important. De exemplu, fructele destinate conservrii ca depelate trebuie s fiepiriforme, pentru a fi mai bine aezate n borcanele de conservare.

De importan asemntoare este cunoaterea ctorva caracteristici pe care trebuie s leaibcultivarele timpurii. Acestea trebuie, n primul rnd, sprezinte o precocitate ct mai mare(s intre repede pe rod i s produc mult ntr-o perioad scurt de timp), s fie foarte bineadaptate condiiilor cu temperaturi mai sczute din primvar (s-i menin florile, s lege is-i menin fructele), s produc fructe uniforme (mai ales n aceeai inflorescen), cu

nsuiri senzoriale tipice fructelor de salat; de regul, aceste cultivare sunt cu cretere

nedeterminat, care permite, prin unele lucrri tehnice specifice, sporirea timpurietii i o buncalitate a fructelor.

O caracteristic, generala cultivarelor pentru consum n stare proaspt,indiferent dince altgrupde clasificare fac parte, este aceea de a produce fructe cu caliti senzoriale (form,mrime, culoare, gust, arom.a.) care le fac apreciate de consumatori.

ARDEI

Determinismul genetic al ardeiuluiCaracterele ereditare la ardei sunt:- forma, culoarea i suprafaa frunzei, modul de ramificare i talia plantei, culoarea

nervurilor i a tulpinii, caracterele pedunculului, forma, mrimea, suprafaa i coloraia fructuluinecopt i copt, structura intern, gust i alte particulariti ale fructelor, numrul de fructe, rezistenala agenii patogeni, perioada de vegetaie.

Genele care determinpoziia fructului pe plant: poziia verticala fructului pe plantestedeterminat de gena "up" recesiv, n timp ce alela sa "up+" determin poziiapendul;determinismul este monofactorial, ns heterozigoii dovedesc adeseori o anumitvariabilitate, chiar n cadrul aceleeai plante, cu manifestri de intermediaritate cum ar fi poziiaaproximativ orizontala fructului. Clasificarea segreganilor este ngreuiati datoritschimbrilorfenotipice ce pot fi observate n timpul maturrii fructelor, ca urmare a condiiilor climaticedifereniate (Hagiwara i Oomura, 1947; Odland, 1948, Baldini, 1952)


21/42

Culoarea purpurie a tulpinilor, frunzelor i a altor pri ale plantelor- se datorete genei"A" incomplet dominant (Deshpande 1939, Odland, 1960) i MOA care intensific culoareapurpurie la genotipurile AA .Pigmentaia vineie a nodurilor, la plantele normale este reglatde al+,

n timp ce "al" (anthocyanin -less) mpiediccoloraia vineie n anumite poriuni ale plantei.Culoarea petalelor, n mod normal la annuumL. este alb, culoarea anterelor i a nodurilor

este bleu, iar a filamentelor i a stilurilor este incolor(Lippert i Smith, 1965).Expresia fenotipic este controlat de gena "al+", pe cnd gena recesiv "al" mpiedic

antocianul n unele poriuni ale plantei. Cu o dominant incomplet gena A produce culoarea

vineie a foliajului, a petalelor, filamentelor i stilelor n genotipul al+

(Deshpande, 1939., Odland,1960). As+produce filamente i stile purpurii n tipurile al+ n absena lui ,,A", dar nu intensificculoarea vineie a lui "A" (Odland, 1960). MOA, intensificcoloraia vineie a tipurilor AA aceeaigenfiind ineficace singur(Deshpande, 1939).

Controlul genetic al culorii florii se datorete factorilor C, R1 i R2, cu genelecomplementare C i R i genele R cu efect polimeric n prezena lui C. Stilul purpuriu AS, a fostmotenit independent n privina dominantei fa de AS, dar o astfel de expresie fenotipic esteprezenti la CR1i CR2, frreferire la ASsau la AS

+.Khan i Munir, 1959au indicat distincii genetice ntre antenele vineii i bleu i au stabilit

urmtorul genotip pentru culoarea antenei :A A B B sau AAbb = vineiua a B B = bleu

aabb = galben

Culoarea fructului imatur- cuprinde diferite tonaliti, de la vineiu nchis la aproape negru,trecnd prin nuane de verde i galben ivoriu sau alb-sulfuriu. Gena A controleazculoarea vineie afructului ca dominant asupra culorii verzi (A+). Diferitele nuane de vineiu sunt evidente(Deshpande, 1933), dar distincia ntre vineiu i ne vineiu este clari ne integrant(Peterson,1959).

ncrucirile ntre vineiu x ivoriu indicprezena a dougene incomplet dominante, A+A+care separvineiu de verde i G > G+, care distinge verdele de ivoriu. Gena pentru culoarea vineiea fructului imatur notatprin F (Hagiwara i Oomura, 1959), acioneazn general la fel ca genaA, dar se exprimnumai n prezena genelor R1sau R2pentru culoarea purpurie a florii.

Culoarea fructului imatur verde i galbensegreg n raport de 3 : 1 n F2 (Webber, 1911;Schnidt, 1935).n interiorul tipurilor verzi apar totui o serie ntreagde factori dominani ca fiindresposabili de intensitatea clorofilei n fructul imatur, ca mecanisme cumulative i duplicative aaciunii genei propuse. Mecanismul cumulativ sugereazprezena unui factor denumit SW1

+, SW2+,

SW3+, SW4

+ ..... Swn+ care produce culoarea verde salat sau galben verde, doi factori perechi

produc verdele-cedru i verdele foarte nchis, culoare aprutdatorita patru perechi de gene.Factorul ivoriu (filde) sau alb-sulfuriu, rezultprin absena factorilor de clorofil(Odland

i Porter, 1938).Cele trei tipuri de corelaie a culorii bacelor imature de ardei, ar fi deci reprezentate astfel:- verde-cedru = G1G1, G2G2, G3G3, G4G4;- verde-galben = g1g1, g2g2, G3G3, G4G4;

- alb-sulfuriu = g1g1, g2g2, g3g3, g4g4.Culoarea galben g, a fructelor mature de Capsicum a fost gsit ca recesiv asupraculorii rou (g+)(Shaw i Kahn, 1928)doveditde Kormos (1954) care a determinat prin analizecromatografice coninutul a 8 pigmeni n fructele roii ale descendentei F1. Constatnd c din

ncrucirile rou x galben au rezultat descendente la care coninutul n pigmeni este la fel ca cel alprinilor. Gustul picant (pungena) fructului este determinat de un alcaloid numit capsicin,produs de celulele secretorii ale epidermei, situate n lungul membranelor interloculare ale bacei,

ncepnd sacioneze imediat duplegarea fructului (Ohtal, 1962).Condiiile de sol i clim, n special temperatura sunt considerate responsabile pentru nivelul

variabil al iuelii la ardei.


22/42

Nu este corect ca aprecierea acestui caracter s se facnumai pe criteriul de pungensaunepungen, neglijnd gradul de pungen, segregarea indic ca rezultat pungent sau nepungent,prezena unei singure gene dominante ,,C" (Deshpande, 1935).

Cercetrile recente ale luiAngliotti i Ottaviana, 1968,demonstreaz c acest caracter -coninutul n capsicinla soiurile picante, prezinto variabilitate continu.

- Forma bazei fructului, poate fi bombat sau nebombat (Odland, 1948). Gena "ce"controleaz caracterul caliciului, care nu nconjoar baza fructului (Deshpande, 1933).A fostprecizat linkage-ul ntre dougene ,,fb" i ,,ce" cu frecvena crossingoverelor de 3 %. (Deshpande

i Kahn, 1954).Forma bazei fructului este motenitca un caracter monofactorial cu un raport de segregarede 3 :1, gena pentru forma plan(locus fb), dominalela care determinforma de an(Miller iFineman, 1937).

- Forma apexului fructuluieste reglatde o singurgenpentru care induce forma ascuiti aratdominana incompletfade allela sa pentru forma rotunjit.

- Forma fructului. ncrucirile ntre plantele cu fructe de form oblat i alungit dau odistribuie trimodal n F2; dup aprecierea limii i lungimii (indicele de form), i indicsegregarea unei gene majore (Peterson, 1959).

Gena "O" pentru forma turtit a fructului a fost motenit ca dominan complet nncrucirile cu fructe alungite, fructul avnd un indice de form de aproximativ 2,0. (Peterson,

1959).Totui unde tipurile alungite n ncrucirile apropiate au un indice de form de patru,

segregarea a fost mai puin distinct(Khambananda,1950).Clasele intermediare n descendenele ulterioare, presupune pe o dominant incomplet

pentru gena oblat, fie influena genelor adiionale care opereazn controlul lungimii fructului.Miyazawa, 1953, a estimat numrul de gene care controleaz lungimea fructului ca fiind

0,79 n ncrucirile a dou soiuri de annuum. Dale, 1928, conclude c dup ncrucirile careinclud prini cu fructe de 15,7 i 23 cm lungime, motenirea acestei caracteristici se bazeaz pegene multiple mai degrabdect pe efecte aditive.

Forma frunzei- n privina acestui caracter au fost depistate doutipuri mutante cu frunzesimilare nsneidentice. Una original, denumit"mutant - 1" (Cook, 1961), dar reindicatfiliform"fi" (Lippert, Smith, 1965), cu frunze nguste, foarte alungite cu peiolul msurnd aproximativ

jumtate din lungimea frunzei. Aceste plante au fost femel-sterile datoritcaracteristicilor anormaleale gineceului, dar cu polen fertil, permind determinarea motenirii unei singure gene recesive.Mutanta a II-a (Jeshi, 1962), are frunze nguste, foarte alungite, lanceolate, care par sesile datoritextinderii laminei frunzei pe tulpin, rezultnd astfel absena peiolului. Structura floral a fostnormalcu excepia stilelor i filamentelor mai scurte, totui, florile au avut polen i ovulele sterile.

Observaiile asupra a 30 tipuri de frunze lanceolate dintr-o populaie de 180 plante indicuncontrol simplu monogenic sau digenic.

Aspectul tufei. O plant mutant, de tip compact sau tufi, caracterizat prin internodiiscurte, ramificaii laterale i terminale reduse, produce patru-opt flori n inflorescen, fiinddepistat n varietile iui (Murthz, 1962). Aceast caracteristic a fost determinat iniial deKeno, 1913 la fasciculatum, ca fiind controlat de o singur gen recesiv, denumit acum "fa"

pentru fasciculat (Lippert, 1965).Varietile acestui habitus fasciculat, pitic, cu port determinat, au fost identificate n Ungariai au ramificaiile principale i auxiliare terminate cu inflorescene tip ciorchine, precum i ctevaplante lipsite de lstari laterali. Transmiterea acestei caracteristici nu a fost nc determinat.(Karmos, 1956).

Rezistena la verticilioz (Verticilium dahliae), pare c nu este reparabil la un nivelcorespunztor la cea mai mare parte dintre varietile de annuum (Smith i Lippert, 1960).

Elenkov, 1957prin inocularea cu Verticillium albo-atrum, a relevat o rezistencompletlasoiul California Wonder 1005 i la cteva forme bulgreti Marizza 786, Sivria i Gorogled.

Ereditatea caracteristicii de rezisten la V.T.M. = (Tobacco Mosaic Virus), a fostinterpretat de Holmes, 1937 pe baza unei serii de trei alele (L, Li, Lt, la care L reprezint


23/42

dominanta complet asupra celorlalte dou i Li, prezint dominant incomplet asupra lui Lp acrui diferite combinaii pot da natere la patru reacii simptomatologice, tipice:

1. LL,LLi,LL+ - necroz localizat, caracterizat printr-o infecie circumscris, cu micileziuni clorotice care se formeaz n parte n punctul unde s-a efectuat inocularea, n genere nfrunz, urmatde manifestri necrotice care duc la cderea frunzei.

2. LiLi- necrozntrziat, caracterizatprin infecie sistemic cu clorozgenerali micileziuni necrotice pe tulpini.

3. LiL+- necrozsistemic, caracterizatprin infecie rspnditi producerea pe tulpini a

unor vaste arii necrotice.4. L+L+ - necroz sistemic, caracterizat prin infecie rspndit pe frunze i fructe, cuformare de leziuni clorotice urmate de formare de dungi.

Pe baza acestor premize mai muli cercettori au urmrit inducerea rezistenei soiului laVMT.

Pochard i Brenils, 1965 confirm existena ereditii monofactoriale, dominant pentrurezistena care se presupune cse datorete unei serii allele, mai numeroase dect cea indicatdeOltolmes, 1937.

Caracteristica pulpa moale a fructuluide ardei la maturitatea fiziologiceste determinatdegena "S" i permite separarea uoara fructului de caliciu. Aceastcaracteristica fost denumitiniial "fruct-caduc", iar mai trziu "pulpa moale" (Smith, 1951).

- Epoca de maturare a bacei:din lucrrile lui Odland, 1948 i Bohac, 1961,rezultcacest

caracter ar fi stns corelat cu deschiderea primei flori, astfel ccea de-a doua caracteristic, poate fiutilizatn mod satisfctor ca indicator al precocitii pentru producie. Acest caracter este reglatde perechi de gene dominante sau parial dominante.

Alte manifestri corelate cert cu nceputul fructificrii precoce sunt dup Bohac, 1961greutatea sczut a seminelor, ritmul lent de reumflare a seminelor nsi, procentul ridicat deplante cu frunzulie slab colorate.

- nlimea planteiWebber (1911)a ncruciat dousoiuri de talie medie, Golden Dawn,care are lstari puini i groi, orizontali i Red Chili, cu numeroi lstari fini ereci. n F2au obinutsegregante nalte i pitice comparativ cu prinii. Analiznd generaia F2ne indic trei perechi degene polimeri implicate n nlimea plantei.

-Lungimea pedicelului florii.Pedicelul scurt pare a fi dominant asupra pedicelului lung motenir ca o caraczteristic

cantitativ. Lungimea medie a pedicelului n F1i n descendenele din F2apropiat de printele cupedicelul scurt.

Pedicelul scurt a fost asociat cu coloraia vineie a plantelor, cu valoarea recombinaieicalculate de 33% pentru F2 (Deshpande, 1933).Lungimea petalelor a fost studiatde Deshpande,1933prin intermediul unor ncruciri ntre dou soiuri indiene care se deosebesc cert n privinaacestei caracteristici, tipic cantitativ.

Lungimea medie n F1i F2era aproximativ intermediarfade cei doi prini.Mrimea igreutatea fructului apar ca fiind motenite cantitativ i reglate de 20-33 gene (Khambanonada,1948) i 52-54 gene, dupMiyazawa, 1953.

Aciunea genelor de greutate a fost teoretizat ca fiind multiplicativ i preponderentdominantsau epistaticpentru mrimea fructului (Khambanonada, 1950).

Mrimea fructului a fost corelatpozitiv cu mrimea frunzei. n acest fel plantele cu fructemari pot fi selecionate dup aspectul frunzei n faza de rsad tnr.Corelaia ntre raportullungime/limea fructului i a frunzei fiind slab (r = 0,20 Miyazawa).

- Grosimea pericarpului fructului este controlat de opt perechi de gene, cu efectemultiplicative, cumulative (Dempsez, 1960).

-Numrul de lobi/fruct. Fructele multilobate au fost obinute n F1din ncruciarea varietiimultilobate. ,,Mc Minnis" cu soiul bilobat "Carolina numrul 7". Totui, numrul lobilor poate fivariabil la fructele aceleiai plante. (Deshpande, 1933).

Coninutul fructelor n acid ascorbic. Motenirea acestei caracteristici apare ca fiindmultigenic, cu valoare medie n F1, rezultat din ncruciarea valorilor sczute cu valori ridicate aleprinilor, care corespunde cu media geometrica parentalelor.


24/42

PARTENERUL 3 IN PROIECT SCDL IERNUT

Condiii pedoclimaticePentru orice zon de cultur deosebit de important este cunoaterea condiiilor pedo-

climatice, frde care nu se poate cultiva niciun soi.Solul din bazinul legumicol se caracterizezprintr-un coninut ridicat n argilfiind un sol

de tip argilo-iluvial (preluvosol), cu coninutul n humus stabil de pnla 3%, raportul C/N 10%, iar

M.O. 2-2,5%.Aprovizionarea cu elemente nutritive este medie, coninutul n N fiind cuprins ntre 1 i 3mg/100 g sol, cel de fosfor ntre 1 i 1,5 mg/100 g sol, potasiul ntre 2 i 15 mg/100 g sol, calciulvariazntre 16 i 40 mg, la 100 g sol i magneziul ntre 4,8 i 7,2 mg/100 g sol. Concentraia nsruri este variabilntre 0,03 i 0,07.

Reacia solului este uor acidspre neutr, pH = 6,3-7.Solul pe care se cultiv legumele, pe lng o fertilitate ridicat, coninut mare de humus,

trebuie sfie uor, afnat, reavn, cu reacie uor acid(pH ntre 6 i 7).Clima este de tip continental, cu veri potrivit de calde, cu ierni moderate reci, cu treceri

destul de brute de la un anotimp la altul.Temperatura medie multianualeste 7,8C, cu luna cea mai friguroasianuarie, cu minima

medie de -7C, iar cea mai clduroasluniulie cu media de + 25C. Temperatura maximabsolut

nregistrat a fost de + 38,4C, n luna iulie, iar temperatura absolut a fost de -36C n lunaianuarie.

Suma temperaturilor de la 1 martie la 31 octombrie este egal cu 3320C, sumaprecipitaiilor este de 490 mm, iar temperatura medie pe interval de + 13C.

Brumele timpurii de toamnapar ncepnd cu a 2-a decada lunii septembrie, iar cele trziide primvardureazadesea pnn luna mai.

Perioada de nghensumeaz124 de zile anuale.Regimul pluviometric este mijlociu de bogat n ap, media multianual fiind de 550 mm.

Cantitatea maximde precipitaii se realizeaz n lunile iunie-iulie (97,6 mm), iar cea minim senregistreaz n luna noiembrie (21,5 mm). Se poate ntmpla ca n lunile martie, aprilie iseptembrie sfie deficit de umiditate.

Rcirile, ngheurile, brumele trzii de primvari cele timpurii de toamni ceaa sunt maifrecvente dect n restul rii.

n urma protocolului experimental s-au identificat i colectat o serie de linii din cteva speciilegumicole din culturile tradiionale, din fermele autohtone i din grdinile familiale.

Aceste specii sunt: - fasolea urctoare i pitic- ceapa- varza- pstrnac

Din populaiile locale s-au colectat un numr de apte linii de fasoleFASOLEA UN NLOCUITOR SATISFCTOR AL CRNII, dintre care patru linii de fasoleurctoare: linia Mdreni care a devenit soi, linia Alina ce se afl n anul al doilea de testare

linia Viola 2i linia Grasde Iernut(Ghiboleasc) i ele n testare.Soiul Mdrenicu principalele caracteristici:

- soi semi-timpuriu, cu o perioadde vegetaie de 65-75 de zile;- tipul de cretere este urctor, tulpina viguroas, frunza elipticde culoare verde nchis;- pstaia de culoare galben-lat, lung de 15-17 cm, lat de 1-1,5 cm, fr ae, uor

curbat;- bobul de culoare dominantalb cu striaie neagr, mijlociu, de formeliptic;- masa a 1000 de boabe este 332 g;- potenialul de producie este de 18-20 to/ha.


25/42

Linia Alinacu principalele caracteristici:- soi tardiv, cu o perioadde vegetaie de 85-95 de zile;- tipul de cretere este urctor, tulpina viguroas, frunza elipticde culoare verde nchis;- pstaia de culoare galben-lat, lung de 18-20 cm, lat de 2-2,5 cm, fr ae, uor

curbat;- bobul de culoare dominantneagr, mijlociu-mic, de formrotund;- masa a 1000 de boabe este 292 g;

- nr. de psti pe plant: 80-100;- greutatea pstilor/plant: 1 kg- potenialul de producie este de 20-24 to/ha.

L - VIOLA 2cu principalelecaractaristici:- culoarea florii: mov intens- pstaia la maturitatea de consum: formcircular, mov cu striaii negre,

lung20 - 25 cm, nu prezintae- producia psti 18 to/ha


26/42

Linia - Grasde Iernut(GHIBOLEASC):- culoarea florii: alb- pstaia verde nu se consum,- bobul de culoare alb, reniform, mare, avnd M.M.B. 1.000 grame

Dintre liniile de fasole pitics-au identificat i colectat trei linii: Lechinan al doilea an detestare, iar Salvicai Viola 1i ele n curs de testare.Linia Lechinacu principalele caracteristici:

- soi extratimpuriu, cu o perioad de vegetaie de 55-70 de la rasarit la maturitateatehnologica;

- planta are portul determinant, avand o naltime medie de 44,6 cm cu un numar mediu de8,3 lastari avand tufa compacta de culoare verde deschis;

- radacina este de lungime medie de 15 cm, variind n functie de adancimea de semanat,tipul de sol si regimul hidric;

- florile sunt albe dispuse in racem;

-

pastaile sunt de culoare galben deschis cu o lungime de 15-18 cm de forma cilindrica cuo grosime de aproximativ 1 cm, iar numarul de boabe in pastaie de 6-8; pe o plantanumarul mediu de pastai este de 40-50 cu o greutate de 7 grame/pastaie;

- boabele sunt de culoare alba, mici spre mijlocii de forma alungita (8-11 mm) cu M.M.B. 180 g;

- pastaile sunt de o calitate superioara se mentin multa vreme fragede, nu formeaza ateclasandu-se in grupa soiurilor extrafine;

- productivitatea este stabilde la un an la altul, are rezistenbuna la agentii patogeni, iduntorii fasolei i se recomanda pentru cultivarea in sistem ecologic;

- potenialul de producie este de 9-12 to/ha.


27/42

LiniaSALVICA cu principalele caracteristici:- bob negru alungit- culoarea florilor: mov- culoarea frunzelor verde intens- numr de flori n inflorescen: 4-6- numr de psti/plant: 18-20- forma pstii: rotund, cilindric- lungimea pstii: 12-15 cm- limea pstii: 0,5-1 cm- greutatea pstilor/plant: 0,300 kg- culoarea la maturitatea tehnologica pstii: galben-intens- culoarea boabelor la maturitatea fiziologic: neagr

- numr de boabe n pstaie: 6-8- limea bobului: 8-10 mm- MMB: 180 g- precocitate: timpurie


28/42

LiniaVIOLA1se caracterizeazprin:

- port pitic- pstaie mov intens, rotund, cu diametrul de 1-1,3 cm., crnoas, foarte untoas- lungimea pstii de 15-22 cm., rmne foarte mult timp fraged, nu face ae i nu

mbtrnete repede.- bobul este de culoare maro de formalungit.De la aceastpopulaie se folosete att bobul ct i pstaia care n timpul fierberii din mov

intens devine verde, fiind foarte apreciatn arta culinar.

Soiurile ce se vor obine din aceste populaii locale, nu segregi vor avea o mare stabilitate

i puritate genetic.

O altspecie de la care s-au colectat linii din populaii locale este i PSTRNACUL OLEGUM NELIPSIT DIN BUCTRIA ROMNEASC I N SPECIAL DIN CEAARDELENEASC

Aceste linii colectate din populaiile locale sunt n testare de aproximativ trei ani selectndu-se cele cu caracteristici i nsuiri superioare.Linia de pstrnac De Lscudcu principalele caracteristici:

- soi semitardiv, avnd perioada de vegetaie de 150-170 de zile;


29/42

- plantele au vigurozitate mare, limbul frunzei este imparipenat cu foliolescurte, petiolate si dinate pe margini, de culoare verde nchis, rozeta arepoziie erect, este mare de 45-60 cm;

- rdcina are formconic-alungit, fusiformlungde 25-40 cm cudiametrul de 6,5-8,2 cm, greutatea rdcinii variazntre 250-300 g;

- epiderma este neted, de culoare glbuie, pulpa este consistent,de culoare albcu nuane cenuii gust foarte dulce cu aromputernic,specific;

- potenialul de producie: 30-36 t/ha rdcini.Liniile selectate din populaiile locale s-au nfiinat n loturi comparative avnd drept martorsoiul de pstrnac Alb lung existent n cultur.

Soiul de pstrnac ALB LUNG

Linia de pstrnac DE LSCUD

Specii legumicole autohtone tolerante la stresul hidro-termic provenite din arealele deorigine pe care le-am testat n culturi comparative mai sunt i ceapa i varza.

CEAPA O PRIMNECESITATE PENTRU GUST I SNTATE

n cadrul studiului comparativ al loturilor experimentale s-au testat doulinii de ceaproiecolectate din populaiile locale: linia Roie de Chibed i linia Arieana.

Linia ROIE DE CHIBEDcu principalele caracteristici:

- soi timpuriu, cu o perioadde vegetaie de 75-80 de zile de la semnat;- planta are portul erect, cu cretere viguroas, nalt de 60-70 cm, cu 6-8 frunze de

culoare verde-mediu i un strat gros de pruin. Bulbul este de form elipsoidal. Sentlnesc forme cu 2 axe (muguri) asimetrice i forme cu un ax simetric i discul tulpiniieste adncit n interiorul bulbului. Foile uscate exterioare sunt de culoare roie-violaceefoarte intens, iar cele interioare sunt albe, cu nuane de violet spre margini, mai intensespre colet. Gradul de nvelire al bulbului este mare, fermitatea bulbului este mare


30/42

(compact), indicele de formeste de 1,16-1,35, iar greutatea medie a bulbului este de110-140g;

- bulbii au gust dulceag, sunt suculeni, cu un coninut n substan uscat de 9-12% isunt destinai consumului n stare proaspt;

- masa a 1000 de boabe este 3,5-4,2;- productivitatea este stabilde la un an la altul, are rezistenbuna la man, rezistena la

futire este foarte buni bulbii se pstreazfoarte bine peste iarn;- densitatea recomandat53000-67000 plante/hectar


Linia de ceaproie ARIEANA n urma seleciei conservative a devenit soi.

Soiul de ceaproie ARIEANAcu principalele caracteristici:

- soi semitardiv, avnd perioada de vegetaie de 135-155 de zile;

- planta are portul erect, cu cretere viguroas, nalt de 55-65 cm, cu 6-8 frunze deculoare verde-mijlociu i un strat gros de pruin.

- bulbul este rotund. Grosimea gtului bulbului este ngustspre mijlocie. Forma generala bulbului n seciune longitudinal este rotund. Forma vrfului bulbului este uor

nlati a bazei este rotunjit.- aderena epidermei uscate dup recoltarea bulbului este puternic. Grosimea ei este

mijlocie, culoarea de bazeste de nuanpurpurie.- coloraia epidermei membranelor suculente este violet deschis. Numrul de axe la bulb

este mic.- coninutul n substanuscateste mijlociu spre ridicat.- androsterilitatea este absenta spre foarte slab.- perioada de nceput a boltirii este mijlocie i a maturitii de recoltare este mijlocie spre

trzie.- greutatea medie a bulbului este de 130-150g;- bulbii au gust dulceag, sunt suculeni, i sunt destinai consumului n stare proaspt;- masa a 1000 de boabe este 3,0-4,0;- productivitatea este stabilde la un an la altul, are rezistenbuna la man, rezistena la

futire este foarte buni bulbii se pstreazbine peste iarn. Perioada de nmugurire pedurata pstrrii este mijlocie spre trzie.



31/42

n programul de creare a unor soiuri autohtone de ceaproie i prin proiectulExtinderean producia legumicol a unei tehnologii modernizate de cultivare a cepei s-au nfiinat loturi

comparative de ceap roie: soiul ROIE DE ARIE ca martor i liniile DE CHIBED iARIEANA.


32/42

Dintre legumele ce se preteaz cel mai bine condiiilor pedo-climatice din zona staiuniinoastre se numri varza care prin tradiie a devenit o legumnelipsitdin grdinile populaiei idin toate zonele limitrofe staiunii.

Varza n general fiind o legumnepretenioasla condiiile de mediu, necesittemperaturimai sczute fiind pretenioasla umiditate, a constituit preocuparea cercetrii staiunii noastre ncde la nfiinare. n decursul anilor s-au creat soiuri cu caracteristici deosebite precum: Mocira,Laredia i Poiana. Din populaiile locale s-au identificat i colectat un numr de patru linii de varzprecum: Mure, Covasna, Niraj, Poienia, linii care s-au studiat i urmrit n comparaie cu soiul

martor Mocira, n vederea obinerii de soiuri cu caracteristici superioare n ceea ce privete fineeafrunzelor, rezistena la crpare, cpni cu un grad bun de ndesare, uniforme, cu productivitateridicat, pentru consum n stare proaspt.

PARTENERUL 4 IN PROIECT ICDIMPH HORTING

Protocol experimental

ICDIMPH-Horting (P4) va realiza cercetrile n cadrul Laboratorului de Culturi Protejate al

institutului.

Protocolul experimental cuprinde mai multe activitati: colectarea i procurarea materialului

biologic folosit in cercetare, studiul de colecie, sporirea sortimentului, selecia variantelor

valoroase, studiul n loturi demonstrative.

Scopulva consta n cercetarea, si caracterizarea soiurilor, surse de germoplasma valoroase .

Colectarea i procurarea materialului iniial

Se vor procura soiuri de la firme specializate in comercializarea materialului semincer de

calitate, certificat. Materialul procurat va fi asfel selectat incat sa raspunda obiectivelor de

ameliorare stabilite pentru fiecare specie. n general aceste obiective sunt valoarea alimentar i

plasticitate ecologicridicat.Studiul de colecie

Horting va realiza loturi demonstrativ

Proiect ADER

Documents

Transcript of Proiect ADER