SCOALA POSTLICEALA SANITARA REGINA MARIA DE ROMANIA PLOIESTI

PROIECT DE SPECIALITATECOORDONATOR : Prof. RACHIERU LUDMILA

NT :

ABSOLVE

DRAGNEA (MINEA) DANIELA

2011

ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIREA PACIENTULUI CU BOALA ULCEROASA

Motto Ce vrednic de dispret ar fi omul daca nu s-ar putea ridica deasupra a tot ceea ce este omenesc. Oare savarsim noi ceva maret atat timp cat luptam cu propriile noastre sentimente? Chiar daca izbutim sa ne situam deasupra lor, noi nu am invins decat niste slabiciuni. Trebuie sa ne ridicam in slavi pentru ca nu suntem la fel cu cei mai rai dintre oameni? Nu vad de ce s-ar mandri cineva in spital pentru ca este ceva mai zdravan decat ceilalti bolnavi

Immanuel Kant Viata nu valoreaza nimic, dar nimic nu valoreaza cat viata !!! Ambrose Bierce

~~ Motivatie ~~Orice om isi doreste sa aiba o profesie ,care sa-i placa ,care sa-l caracterizeze si sa-i asigure un trai decent .Gandul de a pratica aceasta profesie mi-a dat mereu tarcoale ,motiv pt care am si urmat cursurile Scolii Postliceale Sanitare .Tot timpul scolii am simtit ca este ceea ce vreau sa fac in viata ,ca mi se potriveste pt ca eu iubesc oamenii si in acest fel ii pot ajuta .Ca sa poti practica aceasta profesie trebuie sa stii sa te daruiesti ,sa te sacrificii,sa iubesti ,sa fii milos ,sa fii corect cu tine si cu ceilalti , pt ca asa cum se spune prin mana asistentilor medicali si ,binenteles a doctorilor ,lucreaza Dumnezeu.

Ca asistent medical trebuie sa arati caldura .E necesar sa fii tolerant si sa dai dovada de empatie . Uneori, asistenii medicali se subestimeaz n ce privete ajutorul dat bolnavilor. Carmen Gilmartin, o asistent cu 12 ani vechime, ale crei cuvinte au fost citate mai nainte, a declarat revistei Trezii-v!: Odat i-am mrturisit unei prietene c simeam c nu fac tot ce pot cnd i ngrijesc pe cei foarte bolnavi. M consideram un simplu pansament. Dar prietena mea mi-a zis: Un pansament binecuvntat, deoarece, cnd cineva e bolnav, tu eti exact ceea ce are el nevoie mai mult dect orice: o asistent nelegtoare Motivatia mea este plecata din suflet si din dorinta de a practica aceasta meserie, dar cred ca are o mare legatura si cu faptul ca eu in copilarie am fost bolnaviciosa , si-n ochii mei de copil cadrele medicale erau persoane nobile .

CUPRINS

Cap.1-Notiuni de anatomie ale tubului digestiv Tubul digestiv Gura Faringele Esofagul Stomacul Intestin subtire

Intestine gros Cap.2 Notiuni generale despre ulcerul duodenal Etiologie Simptome-manifestari de dependenta Evaluare clinica si paraclinica Tratament Evolutie-prognostic Complicatiile ulcerului gastro-duodenal Cap.3 Plan de ingrijire Studiul de caz,culegerea datelor Analiza nevoilor fundamentale Stabilirea obiectivelor si planificarea interventiilor Concluzii Bibliografia

Cap.1-Notiuni de anatomie ale tubului digestiv 1.1. Tubul digestiv este alcatuit din urmatoarele segmente: -gura -faringe,(cu dubla apartenenta) -esofag, -stomac, -intestin subtire -intestin gros.

1.1.1.Gura este portiunea initiala a aparatului digestiv, alcatuita din organe si diverse tesuturi.Superior este limitata de bolta palatina,inferior de planseul bucal,lateral de obraji,anterior de buze si posterior se continua cu faringele.Cavitatea bucala este captusita cu mucoasa bucala,in cavitatea bucala se afla cele doua arcade dentare,superioara si inferioara situate pe maxilar si respectiv pe mandibula. 1.1.2. Faringele este un organ care apartine atat aparatului digestiv cat si aparatului respirator.El este situat in partea posterioara a cavitatii bucale si se continua cu esofagul.Captusit cu o mucoasa el este bogat in tesut limfoid,in faringe se gasesc amigdalele palatine, amigdala faringiana pe peretele posterior si amigdala linguala la radacina limbii legate intre ele prin numeroase vase limfatice si formand inelul limfatic Waldeyer. Functiile faringelui sunt :functia de conducere a bolului alimentar catre esofag si functia de aparare impotriva infectiilor care pot patrunde pe cale digestiva sau pe cale respiratorie. 1.1.3.Esofagul este un organ musculo-membranos ,tubular care face legatura intre faringe si stomac.El incepe la nivelul vertebrei a 7-a cervicala in dreptul cartilajului cricoid si se termina in dreptul vertebrei a 11-a toracale la cardia,este lung de 25-32 cm si are un calibru care variaza intre 10-22 mm..Are 3 stramtori fiziologice :stramtoarea cricoidiana,stramtoarea de la nivelul incrucisarii cu artera aorta si cea de la nivelul cardiei.Esofagul este situat in mediastinul posterior, venind in contact cu formatiunile situate aici. Ca structura esofagul este alcatuit din 3 straturi :

- la interior se afla mucoasa ca un epiteliu pavimentos stratificat - tunica mijlocie care este muscular si are 2 straturi (unul intern cu fibre circulare si unul extern cu fibre longitudinale) -tunica externa formata din tesutul conjuctiv lax care se continua cu tesutul de sustinere mediastinal. Fiziologic esofagul reprezinta un organ menit sa faca legatura intre faringe si stomac.Prin reflexul de deglutitie, bolul alimentar trece din faringe in esofag prin coordonare nervoasa , musculatura formeaza unde contractile care imping bolul spre cardia, sfincterul cardiei se desface impiedicand si refularea continutului gastric in esofag. 1.1.4.Stomacul este un organ cavitar musculo-glandular, este segmentul tubului digestiv situat intre esofag si intestinul subtire.Forma lui este asemanatoare cu a unei pere cu varful usor indoit si indreptat in sus.La examenul radiologic apare ca litera j sau ca un carlig.Forma lui este variabila in functie de : continut, tonicitatea musculaturii proprii, tonicitatea peretelui abdominal, pozitia individului si volumul organelor vecine. Stomacul incepe de la cardia, care face legatura intre esofag si stomac . Portiunea situata deasupra cardiei si care este adaptata cupolei diafragmatice se numeste marea tuberozitate( fonix sau fundus).

Segme ntul vertical este corpul stomacului care se continua cu mica tuberozitate si apoi cu antrul piloric si se termina cu orificiul piloric. Intre cardia si pilor se afla 2 margini: marginea externa sau marea curbura si marginea interna sau mica curbura. Structural stomacul este alcatuit din 4 paturi : mucoasa - reprezentata de peritoneul visceral submucoasa- formata din fibre musculare netede dispuse in 3 straturi: longitudinal, extern, circular, mijlociu, care la nivelul pilorului formeaza sfincterul piloric si oblic, intern. Muschii stomacului imprima peretilor acestuia doua tipuri de miscari: - peristolice, prin care alimentele se raspandesc pe peretii stomacului si se dispun in straturi - peristaltice, de inantare a continutului gastric spre pilor. musculoasa - care contine reteaua vasculonervoasa a stomacului si plexul nervos vegetativ Meissner

seroasa peritoneala- care captuseste fata interna a stomacului, avand o grosime de aproximativ 2 mm. Din punct de vedere fiziologic stomacul primeste alimente si prin functia sa motorie le framanta, le amesteca cu sucul gastric si le evacueaza in duoden. Mucusul gastric are rol protector de prim ordin aparand mucoasa de actiunea sucului gastric.

1.1.5.Intestinul subtire incepe de la pilor si se termina la nivelul valvulei ileocecale. El are 3 segmente :duoden ,jejun si ileon. Duodenul are forma unei potcoave ,i se descriu 4 portiuni: -bulbul duodenal ,urmeaza imediat dupa pilor si este usor mobil -portiunea descendenta este situata in dreapta coloanei vertebrale si in ea se varsa secretia biliara si cea pancreatica -portiunea orizontala - portiunea ascendenta si se continua cu jejunul formand unghiul duodeno-jejunal

Structural duodenul are 4 straturi : mucoasa,submucoasa,musculoasa si seroasa peritoneana.El are 2 functii principale: - motorie - secretorie. La nivelul duodenului incepe sa se amestece chimul alimentar sosit din stomac cu sucul duodenal,bila si sucul pancreatic. Jejuno-ileonul are un calibru mai mic si umple cea mai mare parte a cavitatii peritoneane.Functia motorie este reprezentata de miscarile pendulare cu rol de framantare si amestecare a continutului intestinal si de miscarile peristaltice cu rol de propulsare a chimului intestinal. 1.1.6.Intestinul gros este segmental terminal al tubului digestiv, el incepe de la valva ileo-cecala si se termina cu anusul.Se distinge de intestinal subtire prin volumul lui mai mare si pe cele 3 benzi musculare longitudinale.Lungimea lui variaza intre 1,5- 3 m.Este impartit in urmatoarele segmente: cecul,colon ascendant, colon transversal, colol descendent, colon sigmoid si rectul.Colonul descendent este situat in flancul stang se intinde de la unghiul splinic pana la nivelul crestei iliace.Colonul sigmoid in continuarea precedentului este situat in fosa iliaca stanga si in pelvis.Rectul comunica cu exteriorul prin canalul anal care continua ampula rectala.Intestinul gros are functia de motricitate,secretie si absorbtie.Bolul fecal se aduna in sigmoid, trecerea materiilor fecale in rect duce la expulzarea lor prin actul fiziologic al defecatiei. Cap.2 Notiuni generale despre ulcerul duodenal Ulcerul gastro-duodenal este o boala cronica caracterizata prin ulceratii cu sediul pe stomac,adica pierderi limitate de substanta la nivelul mucoasei gastrice sau duodenale cu posibilitati de penetratie in profunzime cauzate de agresiunea clorhidropeptica (acid clorhidric si pepsina).Aceasta cauza comuna a influentat denumirea de boala ulceroasa care insa este depasita avand in vedere ca geneza ulcerului este diferita la nivelul stomacului fata de duoden. Ulcerul duodenal este mai frecvent la tineri si adolescenti mai ales din categoria fumatorilor si bautorilor de tarii,iar ulcerul gastric este mai frecvent la varstnici. n general , debutul suferinei ulceroase este insidios . Cel mai adesea se remarc prezena unei senzaii de presiune , balonare sau jen n jumtatea

superioar i mijlocie a abdomenului . Tot la acest nivel se pot constata senzaii de arsur care survin dup mese sau n cursul nopii . Bolnavii prezint rareori greuri la debutul manifestrilor clinice . Tulburrile menionate se instaleaz mai ales dup stri de ncordare psihic prelungit , excese de alimente , abuz de buturi alcoolice , tabagism exagerat . Manifestarea principal a maladiei ulceroase este reprezentat de durere . Ea este resimit sub forma unor crampe nsoite sau nu de senzaia de arsur a abdomenului superior ( epigastru ) sau de senzaia de foame dureroas . Uneori ea are caracterul unei distensii dureroase , a unei tensiuni sau a unei simple apsri epigastrice . Intensitate ei este variabil de la un bolnav la altul, fiind determinate de mai muli factori : dimensiunile i sediul ulcerului, gradul de sensibilitate a bolnavului . Uneori ulcerele pot evolua far durere , dac nu sunt profunde . La bolnavii cu sensibilitate dureroas asemntoare, leziunile de aceeai dimensiune i profunzime dezvolt o durere mai intens dac sunt localizate spre extremitile stomacului , fa de cele situate la nivelul corpului acestuia . n general ulcerul gastric necomplicat este mai puin dureros dect cel duodenal . Cu ct profunzimea ulcerului este mai mare , cu att intensitatea fenomenelor alergice este mai mai puternic . Cnd au fost afectate toate straturile peretelui gastric sau duodenal, durerea devine constant, continu , permanent . n majoritatea cazurilor durerea este localizat n etajul abdominal superior . Instalarea se face cu o anumit ritmicitate legat de umplerea i golirea stomacului . Puseul dureros survine mai ales primavara i toamna , iar perioada de acalmie vara i iarna . n general durata perioadei dureroase este de dou sptmni .Cnd fenomenele dureroase depesc 68 sptmni , dei s-a aplicat un tratament adecvat , se consider c leziunile au cptat un caracter perforat . 2.1.Etiologie In ulcerul duodenal cauza este predominanta prin: Factorul de agresiune clorhidropeptica ,dovada de necontestat fiind ca ulcerul nu apare decat in prezenta HCl in stomac: unde nu-i acid nu-i ulcer.In ulcerul duodenal exista o hipersecretie clorhidrica importanta.La fel de importanta in producerea ulcerului este si scaderea rezistentei mucoasei gastrice si duodenale cum ar fi vascularizatia locala insuficienta, modificarea calitatii mucusului alcalin. Factorii de risc genetici: exista numeroase dovezi care demonstreaza rolul factorului ereditar ,ulcerul duodenal intalnindu-se mai frecvent la rudele bolnavilor ulcerosi. Stresul psihic sau fizic prelungit ,emotiile de ordin negative(furia,frica) Medicamentele (antiinflamatoarele nesteroidiene si steroidiene-aspirina , fenilbutazona) Factorii hormonali,tipul de personalitate,refluxul duodeno-gastric sunt alti factori incriminanti in producerea ulcerului gastric si duodenal. Factorii infectiosi au un rol negativ,nivelul de anticorpi fata de virusul herpes simplex, fiind crescut la bolnavii cu ulcer. Sistemul nervos are un rol hotarator in ce priveste coordonarea functiilor organismului si in adoptarea acestuia la mediu.Astfel in peretii stomacului se gasesc formatiuni nervoase,iar nervii sub forma unor fire subtiri se impletesc in retele fine numite plexuri si controleaza secretia de suc gastric, precum si miscarile proprii ale stomacului.

Boala ulceroasa mai poate fi intretinuta si de o leziune a altor organe din abdomen(inflamatia apendicelui). Exista insa foarte multe cauze cu actiune locala asupra stomacului si duodenului, al caror efect este in aparitia ulcerului. Cazurile studiate pentru lucrarea de absolvire : Pacientul Nr 1 : N.M, varsta 43 ani sex M, ocupatia : sofer Istoricul bolii: Bolnavul in varsta de 43 ani ,cunoscut cu ulcer de doi ani,timp in care durerile au fost sporadice urmeaza tratament cu Ranitidina,Metoclopramid si Antacid .In timpul crizelor dureroase a continuat acelasi tratament .Nu respecta in totalitate regimul alimentar dar il cunoaste,uzeaza de Aspirina ,deoarece de 10 zile simptomele se accentueaza ,se prezinta pt internare. DIAGNOSTIC MEDICAL : Ulcer duodenal cronic in puseu dureros Pacientul nr 2 .: P.A. varsta 55 ani sex M, ocupatia Mecanic Istoricul bolii: Pacient cunoscut cu ulcer duodenal descoperit in urma cu un an , nu a respectat tratamentul si regimul alimentar indicat ,de 3 zile prezinta ,dureri epigastrice, varsaturi alimentare .Se prezinta la camera de garda gastro-enterologie. DIAGNOSTIC MEDICAL : Ulcer duodenal in puseu acut . Pacientul nr 3 :AM ,varsta 36 ani ,sex F ,ocupatia Contabila Istoricul bolii : Bolnava cunoscuta cu ulcer cronic depistat in 2006 radiologic. Nu s-a mai prezentat la medic pt tratament ,regim alimentar si nu a mai fost internata .Din cauza ignorarii bolii in urma cu 2 zile apar simptome care se agraveaza ,scaune melenice insotite de vertij , lipotimie, astenie fizica .Este internata in serviciul chirurgie. DIAGNOSTIC MEDICAL :Ulcer duodenal cronic hemoragic. Hemoragie digestiva superioara.

2.2.Simptome-manifestari de dependenta Simptomatologia ulcerului - dispepsia(senzatia de discomfort digestiv aparuta dupa mese ) poate fi confundata cu alte afectiuni abdominale ca refluxul gastro-esofagian(RGE). - durerea este simptomul cel mai important. In ulcerul duodenal durerea este dependenta de:intensitatea aciditatii,hipermotilitate si reactivitatea bolnavului.Caracterul durerii este de arsura ,crampa,ghiara in epigastru,in apropierea apendicelui xifoid.Ulcerul penetrant da o durere in bara sau frigara,apare la 2-4 ore dupa masa fiind mai intensa pe stomacul gol care este foamea dureroasa numita durere pe gol ,calmata temporar de alimente precum si de alcaline si antiacide.Durerea apare mai mult ca un discomfort digestiv:senzatia de plenitudine sau de distensie,greata si varsatura.Apetitul bolnavului cu ulcer gastric este redus si scade progresiv ajungand la anorexie, anorexia selectiva fata de proteinele animale

si fata de paine.Bolnavul cu ulcer duodenal este un mare mancacios,prin durerea de foame.Ca urmare el are tendinta sa creasca in greutate. - periodicitatea durerii are un dublu aspect:mica periodicitate si marea periodicitate in care perioada de acalmie este urmata de perioade dureroase(toamna si primavara). Iradierea durerii este dependenta de localizarea ulcerului. Iradierea anterioara este caracteristica ulcerului duodenal bulbar situate pe peretele anterior. -iradierea posterioara(dorsala) catre vertebrele T7-T11 este caracteristica ulcerului duodenal posterior. - iradierea in bara este carecteristica pentru ulcerul penetrant in pancreas. - eructatia(ragaiala) este o eliminare de gaze de stomac ,pe gura,care pot avea un gust acid si miros fetid. - arsura retrosternala (pirozisul) se datoreaza distoniei cardiei care permite refluxul de suc gastric in esofag.Are o periodicitate si un ritm asemanator cu durerea. - regurgitatia este o eliminare de continut gastric in mica cantitate,cauzata de insuficienta cardiei si de refluxul gastro-esofagian. - varsaturile au un caracter alimentar in cazul varsaturilor provocate de bolnavi pentru usurare in ulcer gastric sau acid(acru) in ulcer duodenal. - melena (scaun negru ca smoala sau care contine sange rosu-inchis in ulcer hemoragic.) - balonarile abdominale si greata postprandiala (dupa mese). La cazurile studiate motivele internarii sunt: Pacient nr 1 = Adinamie,dureri abdominale, balonarii, pirozis accentuat, greturii , varsaturi cu continut gastric sau alimentar upa mese sau in timpul noptii, scadere in greutate de 4kg /sapt. Pacient nr 2 = Greturi ,varsaturi , inapetenta , dureri epigastrice Pacient nr 3= Scaune melenice , vertij, lipotimie, dureri epigastrice

2.3. Evaluare clinica si paraclinica Diagnosticul pozitiv se bazeaza pe datele obtinute la examenul clinic precum: durerea abdominala (caracterul, evolutia), simptomele insotitoare si prezenta eventualilor factori agravanti (fumatul si antecedentele heredocolaterale de ulcer). Confirmarea suspiciunii de ulcer duodenal se realizeaza prin mijloace paraclinice, respectiv endoscopic si radiologic. Investigatii pentru diagnosticarea bolii ulceroase Se folosesc urmatoarele teste pentru o persoana care are ulcer peptic: Radiografia baritata a aparatului digestiv. O examinare radiologica a esofagului si stomacului se poate face pentru diagnosticarea unei boli ulceroase peptice, desi aceasta examinare este folosita mai rar, fiind perimata. Endoscopia. Endoscopia permite medicului sa analizeze interiorul stomacului si

duodenului si sa preleveze material bioptic, care poate fi testat pentru H. pylori sau alte afectiuni (cancerul gastric) ale stomacului. Endoscopia este indicata ca prima investigatie paraclinica de confirmare a ulcerului duodenal sau ca urmare a tranzitului baritat in urmatoarele situatii: -radiologic nu se detecteaza ulcer duodenal la pacienti cu simptome tipice; -pacienti cu aspect radiologic de bulb deformat; -se impune atunci cand ulcerul este prea mic sau prea superficial pentru a fi detectat radiologic; -in hemoragiile digestive superioare la care se incrimineaza ulcer duodenal drept cauza. Testul pentru hemoragiile oculte ale tubului intestinal poate detecta sangele din scaun, care poate proveni din stomac, datorita ulcerului gastric sau din cauza altor afectiuni grave ca neoplasmul de colon. De unul singur, acest test nu poate diagnostica un ulcer peptic, dar poate detecta daca este hemoragic. Hemoleucograma (HLG) se face pentru evidentierea anemiei care poate fi rezultatul unui ulcer hemoragic. Investigarea infectiei cu H. pylori Multi oameni sunt infectati cu aceasta bacterie, dar majoritatea nu vor prezenta simptome de boala ulceroasa peptica. Din aceste motive testarea pentru H. pylori este recomandata doar persoanelor care: - au ulcer peptic activ sau antecedente heredocolaterale de cancer gastric sau ulcer peptic - sunt cunoscuti cu antecedente heredocolaterale de cancer gastric sau alte afectiuni, numite limfoame ale tesutului limfoid asociat mucoaselor - dispepsie de alte cauze - testarea H. pylori poate sa nu ajute cu nimic in cazul unei dispepsii de cauza nonulceroasa - doresc sa inceapa tratamentul, daca bacteria este identificata. Medicii prefera sa testeze toate persoanele care prezinta simptome ulcer-like. Testele pentru H. pylori nu pot diagnostica o boala ulceroasa peptica sau alte boli cu simptomatologie ulcer-like. Aceste teste pot evidentia doar prezenta sau absenta bacteriei. Cele mai frecvente teste folosite pentru evidentierea infectiiei cu H. pylori sunt: - biopsia mucoasei gastrice. In timpul unei endoscopii a tractului digestiv superior, se poate face o biopsie a mucoasei gastrice pentru a testa prezenta H. pylori. O biopsie este modul cel mai bun pentru testarea H. pylori. Aceasta metoda permite, de asemenea, stabilirea diagnosticului diferential cu cancerul gastric. O biopsie este scumpa si necesita o examinare endoscopica mai invaziva decat alte teste folosite pentru detectarea H. pylori : - teste serologice pentru detectarea anticorpilor impotriva H. pylori. Un test serologic este rapid, usor si ieftin. Acest test poate evita efectuarea unei endoscopii superioare. Testul nu poate face diferenta intre o infectie prezenta si una vindecata, deci nu este relevanta pentru determinarea stadiului unei infectii - testul respirator cu uree. Testul respirator cu uree pentru H. pylori este un test specific. Spre deosebire de testele serice, acest test va detecta doar bacteriile prezente la momentul efectuarii testului. Este un test bun pentru verificarea eficientei tratamentului. - testarea scaunului pentru antigeni. Aceasta examinare verifica prezenta antigenilor H. pylori in scaun. Poate fi folosita pentru identificarea H. pylori ca si cauza pentru o boala ulceroasa peptica si la verificarea eficientei tratamentului.

Unele persoane care au urmat un tratament pentru infectia cu H. pylori, pot avea nevoie de testari de control pentru confirmarea vindecarii complete. La examenul radiologic se observa un plus de substanta de contrast care depaseste conturul virtual al duodenului (nisa vizualizata din profil) sau ca o opacitate rotunda inconjurata de o zona de edem in faza activa a ulcerului, cu pliuri convergente (nisa vizualizata in imagine directa). Pot aparea imagini false de ulcer din cauza pliurilor mucoasei duodenale sau a bariului insuficient fluidizat.

Duodenoscopia Pentru ca ulcerul gastric este benign, nu este indicata efectuarea biopsiei de mucoasa duodenala sau repetarea endoscopiei la sfarsitul tratamentului. De mentionat ca studii repetate au aratat ca nu are nici o justificare utilizarea de rutina a ambelor proceduri (endoscopica si radiologica) pentru diagnosticarea ulcerului duodenal.Chimismul gastric este inutil la pacientii cu ulcer duodenal. Determinarea gastrinemiei se recomanda la pacientii cu suspiciune de gastrinom sau la condidatii la tratamentul chirurgical al ulcerului duodenal. La cazurile studiate sau facut urmatoarele examene clinice si paraclinice : Cazul nr 1 -Ex de laborator : HLG Hematii,hemoglobina , Hematocrit, Trombocite , Leucocite Eozinofile , Bazofile , Limfocite , Monolite , VSH, Uree sanguina, Glicemia Fosfataza alcalina ,TGO ,TGP, Creatinina Ex.sumar de urina- NU SUNT MODIFICARII -EKG-Normal -Ecografie abominala nu sunt modificari -MRF-Nu sunt lezioni polmonare

-Radioscopie gastro-duodenala Esofag normal , stomac cu pliuri normale, hiperton, hiperkinetic, lichid de hipersecretie in cantitate mare. Cazul nr 2 : -Ex de laborator : HLG Hematii,hemoglobina, Hematocrit, Trombocite, Leucocite Eozinofile, Bazofile, Limfocite ,Monolite, VSH ,Uree sanguina, Glicemia Fosfataza alcalina ,TGO ,TGP, Creatinina,bilirubinemie , proteinograma , Ex.sumar de urina- NU SUNT MODIFICARII -EKG-Normal -Ecografie abominala ASPECT NORMAL -MRF-Nu sunt lezioni polmonare -Radioscopie gastro-duodenala Esofag normal ,stomac cu pliuri normale, hiperton, hiperkinetic, lichid de hipersecretie in cantitate mare. Cazul nr 3 -Ex. De laborator :hematocrit,,VSH,glicemie,grupa sanguina ,,Rh,uree,hemoglobina S-au obtinut valoriale patologice :Hb=6.72g%, Ht=23%,VSH=15mm/1h,T=600.000 L=80000,uree=0.50gr% -EKG-Normal -Ecografie abominala ASPECT NORMAL -MRF-Nu sunt leziuni pulmonare 2.4. Tratament Regim de viata si igieno-dietetic: renuntarea la fumat; reducerea consumului de alcool; interzicerea utilizarii de AINS sau asocierea acestora cu administrarea de prostaglandine (daca nu se poate renunta la ele poliartrita, spondilita); dieta va exclude alimentele care produc dureri: sosurile, tocaturile, carnatii, mezelurile, conservele, condimentele si acriturile. Tratamentul medical: durerea in ulcerul duodenal este datorata atat tulburarilor de motilitate, cat si stimularii acide a chemoreceptorilor. Pentru ameliorarea durerii si vindecarea ulcerului pot fi utilizate urmatoarele clase de medicamente: antiacide (Maalox, Gelusil, Almagel, Calmogastrin, Dicarbocalm acestea amelioreaza simptomatologia, imbunatatesc vindecarea si reduc recurentele), antagonisti H2 (Cimetidina Tagamet; Ranitidina, Famotidina sunt utili atat in calmarea durerii, cat si in vindecarea ulcerului si in scaderea recurentelor), anticolinergice (Pirenzepina, Telenzepina sunt mai rar utilizate in prezent, din cauza efectelor adverse multiple, unele interferand cu functia gastrointestinala), inhibitorii pompei de protoni (Omeprazol, Lansoprazol sunt cei mai puternici antiacizi, blocand ATP-aza H+-K+ a membranei celulei parietale gastrice, avand o durata lunga de actiune), protectoare ale mucoasei prostaglandine (Enprostil, Misoprostol, Riboprostil acestea cresc secretia de mucus gastric, cresc secretia de bicarbonat, cresc fluxul sangvin prin mucoasa gastrica, stimuleaza refacerea mucoasei) agenti activi topici (Sucralfat Carafate la pH acid devine polar si se leaga la suprafata craterului ulceros, creand o bariera protectoare, leaga si inactiveaza pepsina si acizii biliari; Ulcogant; Bismut coloidal formeaza un film protector pe

suprafata craterului ulceros si previne contactul cu factorii de agresiune intraluminali, stimuleaza sinteza de prostaglandine, stimuleaza sinteza glicoproteinelor din mucus, rol bactericid fata de Helicobacter pylori; Carbenoxolona stimuleaza sinteza de mucus si de prostaglandine, dar este mai putin folosita din cauza efectelor secundare: retentie hidrosalina, hipocalcemie, HTA), antibiotice (Amoxicilina, Tetraciclina, Metronidazol, Claritromicina se adauga in primele 7-14 zile ale tratamentului antisecretor). Tratamentul chirurgical se face numai din necesitate. Indicatiile absolute sunt :perforatia,stenoza pilorica organica, care nu se atenueaza in 7 zile,malignizarea(ulcerul malign),hemoragia masiva si rezistenta la tratament,hemoragiile repetate. Indicatiile relative sunt : ulcerele caloase,penetrante,ulcerele cu fibroza importanta,daca nu cedeaza in 3-6 saptamani de tratament intensiv,ulcerul cronic care nu intra in faza de acalmie dupa 4 serii de tratament intensiv si ulcerul postubulbar care sangereaza usor si predispune la fibrozari si stenozari.Exista o categorie de pacienti care sunt greu de tratat medical si de urmarit pentru evaluare vagotomie supraselectiva laparoscopica. La cazurile studiate tratamentul medical si ig. Dietetic: Cazul 1 : -Tratamentul medical : antispastic,analgezic,antiemetic,antiulceros,sedativ -Tratament ig. dietetic regim specific bolii ulceroase Cazul 2 : -Tratamentul medical : antispastic, analgezic, antiemetic, antiulceros, sedativ -Tratament ig. dietetic regim specific bolii ulceroase Cazul 3 : -Tratament chirurgical interventie -Tratament medicamentos : antiemetic , analgezic ,antispastic, sedativ, hidratare si remineralizare. 1. Ingrijiri autonome si delegate pe toata perioda internarii. 2. Ingrijiri autonome si delegate pe toata perioda internarii. 3. Ingrijiri preoperatorii si post operatorii.

Vagotomie Ingrijiri autonome si delegate Asistenta medicala are un rol deosebit in realizarea si asigurarea igienei bolnavului, un element primordial referindu-se la: -aerisirea salonului (in perioadele reci se va avea in vedere ca pacientul sa fie intors cu spatele catre fereastra deschisa, sau va fi bine acoperit cu patura pe spate si cap); se va evita asezarea in zone expuse curentilor de aer. -mentinerea curateniei riguroase a saloanelor si dezinfectia periodica, aplicand masuri de asepsie si antisepsie. -curatenia asternuturilor si a lenjeriei de corp schimbarea ei de cate ori este nevoie, sau protejarea patului cu musama si aleza. Se urmareste ca lenjeria sa nu fie stransa si mototolita favorizeaza escarele de decubit. Toaleta bolnavului Scopul efectuarii toaletei este indepartarea de pe suprafata pielii a stratului cornos, descuamat si impregnat cu secretiile glandelor sebacee sau sudoripare, a microbilor sau a altor substante straine care adera la piele, avand ca efect activarea circulatiei cutanate, crearea unei satri de confort pentru bolnav. Alimentatia In cazul pacientilor cu ulcer gastro-duodenal asigurarea regimului igieno-dietetic are un rol primordial. Bolnavilor cu afeciuni digestive li se prevede supravegherea alimentaiei : pofta de mncare sau inapeten , cantitile consumate , modul de masticaie , preferinele

bolnavului , acuzele subiective legate de alimentaie, greuri , vrsturi , dureri abdominale , meteorismul , flaturena, diareea - durata , orarul fa de alimentaia acestor simptome i , n sfrit , calitatea scaunelor emise . Un rol deosebit are prezena elementelor patologice n scaun , precum i a paraziilor intestinali . Recoltarea sucurilor digestive prin sondaje , recoltarea scaunului , bolnavilor pentru explorarea radiologica a organelor cavitare , precum i golirea acestora n vederea explorrilor endoscopice , trebuie ealonat n planul complex de ngrijire n aa fel ca ele s nu se suprapun reciproc, fr s se prelungeasc peste msura perioadei de explorare a bolnavului . Asistenta trebuie s urmreasc i s recunoasc complicaiile care pot apare n cursul bolilor digestive ca strile de deshidratare n cursul diareelor i vrsturilor nsoite de acidoz sau azotemie extrarenal , hemoragiile digestive nc nainte de exteriorizare , perforaiile n cavitatea peritoneal i alte manifestri ale abdomenului acut , lund primele msuri de urgen pn la sosirea medicului . Este important ca n caz de hematemez , asistenta s ndeprteze ct mai repede toate urmele hemoragiei , cci prezena sngelui are efecte duntoare asupra psihicului bolnavului . Fenomenele secundare ca : arsuri stomacale , eructaii , uscciunea mucoaselor , tulburri vizuale , trebuie semnalate medicului . Antibioticele n cursul afeciunilor digestive , se prefer administrarea lor oral i celor care se resorb mai greu , exercitnd efectul local , n tubul digestiv . Alimentarea se poate efectua activ sau pasiv in functie de starea bolnavului, asigurandu-se o pozitie cat mai comoda (se aseaza un prosop pe marginea patului), pacientul fiind asezat sprijinit (daca este posibil), fie prin ridicarea patului, fie pe 2-3 perne, pe piept i se aseaza vasul cu mancarea, iar asistenta medicala sta alaturi, il supravegheaza sau il ajuta. Daca alimentatia se face pasiv, asistenta medicala trebuie sa manifeste calm si rabdare, sa nu incarce lingura prea mult, sa nu il zoreasca pe pacient si de asemenea sa verifice temperatura alimentelor. Se va avea grija ca firimiturile sa nu se imprastie sub pacient. Se va supraveghea si efectua aranjarea patului si intinderea lenjeriei deoarece favorizeaza formarea escarelor. Indiferent de modul de administrare al alimentelor, asistenta medicala va avea in vedere orarul meselor, prezentarea alimentelor cat mai estetic si pe cat posibil va tine cont de preferintele pacientului, in limita restrictiilor impuse de medic. Asistenta medicala va respecta numarul de calorii necesare, pentru a nu fi supralimentat (problemele de tranzit fiind prezente in marea majoritate a cazurilor de cancer de colon, precum si evitarea obezitatii).

Fructe Se va administra un regim cat mai complet posibil care sa contina alimente cu toti factorii nutritivi, cu pregatire corecta si sub toate formele de pregatire, suficient ca aport caloric, in functie de varsta pacientului si solicitarile energetice si neuropsihice profesionale si extraprofesionale ale acestuia. Asistenta medicala asigura dieta de protectie gastrica individualizata in functie de fazele evolutive ale bolii, alimentatia fiind repartizata in 5 mese pe zi, precum si repausul fizic si psihic al pacientului, mai ales postprandial in perioada dureroasa. Inaintea fiecarei mese intreaba pacientul daca a prezentat dureri epigastrice si se asigura ca acestea au disparut dupa consumul de alimente. Va cantari bolnavul o data pe saptamana, pentru a observa din timp scaderile in greutate. Atunci cand pacientul prezinta inapetenta datorata simptomelor de greata si varsaturi si alimentatia si hidratarea este afectata prin deficit, asistenta medicala alimenteaza pacientul parenteral pentru ca acesta sa fie echilibrat hidroelectrolitic si nutritional, instituind perfuzii cu glucoza 5%,10%; hidrolizate de proteine si amestecuri de aminoacizi (Marisang, Aminomel), vitamine si electroliti dupa indicatia medicului. Aceasta calculeaza numarul de calorii in functie de diferite stari patologice, adaugand 13% pentru fiecare grad de temperatura peste 370C; 20-30% pentru agitatie, convulsii, distructii celulare. Dupa incetarea varsaturilor, rehidrateaza pacientul treptat, cu cantitati mici de lichide reci, cu lingurita. Asistenta medicala exploreaza gusturile si obieceiurile alimentare ale pacientului si constientizeaza pacientul asupra importantei regimului alimentar in mentinerea sanatatii. Face bilantul lichidelor ingerate si eliminate. Serveste pacientul cu alimente la o temperatura moderata, la ore regulate si prezentate atragator. Invata pacientul categoriile de alimente din ghidul alimentar si echivalentele calitative si cantitative ale principiilor alimentare, in vederea inlocuirii unui aliment care declanseaza anumite simptome cu altul.

Echilibrarea psihica o face asigurand un climat cald, confortabil, explicandu-i scopul interventiilor si incurajand pacientul. Pacientul trebuie educat de catre asistenta medicala in privinta unei alimentatii sanatoase, cu rol deosebit de important in cazul afectiunilor digestive. Comportarea personalului fata de bolnavii imobilizati trebuie sa fie cat se poate de atenta, deoarece acestia sunt anxiosi, irascibili, capriciosi. Asistenta medicala va tine cont de starea psihica a bolnavului, avand o comportare plina de blandete, calm, sa fie preocupata de programul zilnic, sa-l scoata la aer (cu caruciorul sau eventual cu patul) atentia cu care este inconjurat contribuind la intarirea increderii in personalul sanitar precum si la suportarea cu usurinta a perioadei de spitalizare de catre bolnav. 2.5.Evolutie-prognostic Ulcerul duodenal are adesea o evoluie mai puin favorabil dect cel gastric . n aproximativ 50% din ulcerele duodenale apar recderi dup prima serie terapeutic . Aceste recderi se observ mai ales la bolnavii care au facut un tratament insuficient sau l-au abandonat dup dispariia crizei dureroase . Ulcerul duodenal expune la complicaii grave ( hemoragie , perforaie ) mai mult dect cel gastric , dat fiind faptul ca peretele duodenal este mai subire i mai bogat vascularizat . Ulcerele n puseu acut se vindec n cteva luni , iar cele cronice caloase nu sunt influenate de tratamentul medical . Prognosticul bolii ulceroase este agravat de complicaii ( precoce i tardive ) care apar mai ales n formele cu evoluie cronic n care puseele acute ( recderile ) sunt multiple . - Rata de recurenta a ulcerului dupa eradicarea H. pylori este scazuta; in acest caz se suspecteaza utilizarea clandestina de AINS -Rata de reinfectie < 1% pe an -Riscul de resangerare dupa terapia pentru H. pylori este extrem de scazuta -Ulcerele asociate utilizarii de AINS apar mai rar dupa eradicarea H. pylori -Ulcerele refractare sunt astazi rare -Regresia sau vindecarea gastritei atrofice sau a limfomului TLAM prin eradicarea H. Pylori. La cazurile studiate : -cazul 1 a necesitat spitalizare pe o perioada de 3 zile.Starea la externare ameliorata. -cazul 2 a necesitat spitalizare pe o perioada de 3 zile. Starea la externare ameliorata. -cazul 3 a fost operat de urgenta in ziua de 19.03.2011, post operator avand o evolutie buna ,a necesitat spitalizare pe o perioada de 10 zile.Starea la externarevindecat chirurgical necesitand respectarea indicatiilor date: - regim alimentar - regim de viata (fara alcool, tutun) - tratament medical ig.dietetic. 2.6. Complicatiile ulcerului gastro-duodenal Hemoragia gastro-duodenala este complicatia cea mai frecventa a ulcerului gastro-duodenal.Hemoragia oculta este un semn obisnuit al bolii ulceroase si nu trebuie considerat

drept o complicatie.Hemoragia acuta constituie insa una dintre cele mai grave complicatii ale acestei boli,ea poate surveni in oricare dintre momentele evolutiei ulcerului gastro-duodenal.Nu sunt rare cazurile in care hemoragia este prima manifestare a bolii si se intampla uneori ca ea sa fie singura manifestare.Alteori hemoragia poate fi declansata de diferiti factori:mese copioase,abuz de bauturi alcoolice,boli intercurente,traumatisme abdominale,sondaj gastric,examene radiologice,folosirea unor medicamente ca aspirina,cortizonicele,fenilbutazona.Hemoragia se manifesta prin hematemeza si melena .In hematemeza sangele provenit din stomac are o culoare rosie-inchisa, uneori rosie-neagra.Sangele poate sa fie sau nu amestecat cu mucus si cu resturi alimentare.In cazurile de hemoragii mari,sangele poate sa aiba si o culoare rosie de sange proaspat.Cand sangerarea este mai mare (peste 60 g )apare melena care se prezinta ca un scaun characteristic de consistent lichida sau pastoasa cu un aspect asemanator de pacura sau crema de ghete de culoare neagra.Cand bolnavul a ajuns la medic mai tarziu si descrie un asemenea scaun este bines a se procedeze la un tact rectal.Dupa cum cantitatea de sange pierduta prin hemoragie este mica sau mare ,acestea sunt semne generale de diferite grade. In hemoragiile mai mici bolnavul prezinta o stare de slabiciune,ameteli,paloarte,transpiratii,tahicardie.In cazul hemoragiilor mari starea generala este alterata,bolnavul acuza lipotimii,transpiratii reci abundente,extremitati reci,paloare accentuata,puls foarte rapid si slab,scaderea tensiunii arteriale.Cand se pierde o cantitate de sange mai mare de 300 ml se instaleaza si anemia,care va fi cercetata cu ajutorul hemogramei prin urmarirea hematocritului si a cantitatii de hemoglobina.Dupa hematemeza si melena-daca bolnavul este in perioada dureroasa, durerile se atenueaza sau dispar in zilele urmatoare.

Fotocoagulare hemoragie digestiva Perforatia -o complicatie de temut a bolii ulceroase este perforatia in peritoneul liber.Aceasta complicatie se intalneste mai frecvent intre 30-50 ani si apare mult mai des la barbate decat la femei.Localizarea duodenala pare mai predispusa la perforatie decat cea

gastrica.Perforatia se manifesta clinic extrem de brutal.Bolnavul acuza in mod brusc o durere violenta in epigastru,durere asemanatoare cu o impunsatura de cutit sau lovitura de pumnal si care depaseste cu mult ca intensitate durerea cunoscuta de ulceros.Bolnavul se incovoaie,isi tine pumnii in epigastru,isi ridica coapsele pe abdomen.Durerile pot iradia in umeri iar mai tarziu se extind in tot abdomenul.La examenul obiectiv se constata un facies anxios,cu ochi incercanati,paloare,transpiratii reci,extremitati reci,scarerea tensiunii arteriale.Semnele cele mai importante le obtinem la examenul abdomenului:peretele abdominal are musculatura contractata in epigastru(aparare musculara),iar la atingerea tegumentelor epigastrice durerea este exacerbata(hiperestezie cutanata), in orele urmatoare contractura se va extinde la intreg peretele abdominal.Se mai constata semne de pneumoperitoneu superior:disparitia matitatii hepatice si aparitia unei benzi luminoase intre diafragm si ficat la examenul radiologic.La tactul rectal se evidentiaza o durere intensa a fundului de sac Douglas.Temperatura poate fi normala sau sa existe hipotermie,mai tarziu pe masura ce se constata peritonita,temperatura va creste.Leucocitoza atinge de la inceput valori mari, de 10000-20000 cu polinucleoza.Evolutia decurge catre stadiul final in 6-12 ore cand se constata tabloul clinic al peritonitei generalizate,cu sughit,eructatii,varsaturi,balonare,stare infectioasa,alterare din ce in ce mai intensa a starii generale,paralizie intestinala,colaps.Exista situatii cand perforatia este mica si acoperita rapid de peritoneu,situatii cunoscute sub numele de perforatie acoperita.Debutul este tot violent cu contractura abdominal insa cu evolutie spre un abces localizat,cel mai adesea abces subfrenic.Mai tarziu acest abces poate evolua spre resorbtie cu procese aderentiale sau se poate rupe si sa provoace o peritonita generalizata.Acesti bolnavi trebuie supravegheati permanent si atent urmarindu-se aspectul lor,pulsul,tensiunea arteriala,temperatura ,varsaturile,emisiile de gaze.Nu se va face niciodata greseala ca atunci cand se banuieste o perforatie a ulcerului sa se administreze Morfina sau purgative sau sa se faca un examen radiologic cu Ba(SO4). Stenoze Ulcerele recente mai ales cele care apar la tineri,se pot vindeca fara sa lase cicatrice importante.Ulcerele cornice mai ales cele caloase se vindeca tardiv prin procese cicatriceale inseminate care pot provoca stenozari la nivelul stomacului,pilorului sau al duodenului(bulbar si postbulbar).Acestea sunt stenozele cicatriceale sau organice . Cazurile studiate: - Cazurile 1 si 2 nu au prezentat complicatii - Cazul 3-Hemoragie digestiva manifestata prin scaune melenice din cauza procesului inflamator al mucoasei duodenale. Tabloul clinic Bolnavul are dureri epigastrice cu caracter continuu si acuza o senzatie de plenitudine,afirma ca nu se goleste stomacul,are greturi,eructatii,regurgitari alimentare cu gust acru.Varsaturile il usureaza ,iar uneori si le provoaca singur. Pe masura ce stenoza progreseaza varsaturile devin mai abundente si contin resturi de alimente consummate cu 6-12 ore sau chiar 2-3 zile inainte.Bolnavul nu se mai poate hranii decat cu lichide ,slabeste,se dezhidrateaza ,acuza sete,devine oliguric,apar semne de alcaloza(pierde HCl).La examenul obiectiv avem de-a face cu un bolnav emaciat,slabit,astenic.

La examenul abdomenului se observa uneori in epigastru miscarile peristaltice ale stomacului,se pune in evident clapotajul epigastric. Pentru precizarea diagnosticului metoda cea mai buna este examenul radiologic,care evidentiaza un stomac dilatat,cu mult lichid de secretie pe nemancate,cu aspect de fulgi care cad . Examenul radiologic se face repetat,la diferite intervale de timp ptr ca poate arata prezenta bariului in stomac pana la 24 ore.

Sutura perforatiei si vagotomie Malignizarea ulcerul benign al stomacului se poate maligniza,mai ales in localizarile portiunii orizontale a micii curburi ,pe antru si pe marea curbura.Ne vom gandi la posibilitatea cancerizarii ulcerului gastric cand se modifica simptomele:dispar caracterele de periodicitate si ritmicitate ale durerii,apare inapetenta,bolnavul slabeste,devine anemic,creste V.S.H.,cand examenul sucului gastric arata o trecere spre anaciditate.Pentru precizarea diagnosticului se va recurge la fibroendoscopie gastrica,citologie exfoliativa,biopsie dirijata,interventie chirurgicala. Penetrarea consta in perforarea de catre craterul ulceros a peretelui gastric sau duodenal, cu penetrarea sa intr-un organ parenchimatos: pancreas sau ficat. Clinic se manifesta prin durere intensa, persistenta, de obicei extraabdominala (durere posterioara in ulcerul penetrant in pancreas), care se modifica cu pozitia bolnavului. Tratament daca terapia medicala nu produce vindecarea, se intervine chirurgical.

Ulcer penetrant in pancreas

Obstructia reprezinta obstructia evacuarii gastrice, in 90% dintre cazuri, provocata de ulcerul duodenal. Factorii cauzali ai obstructiei sunt: inflamatia periulceroasa, spasmul muscular asociat si stenozarea prin fibroza. Clinic se manifesta prin varsaturi recurente, abundente, de obicei la sfarsitul zilei, continand alimente ingerate cu mai mult de 6 ore inainte. Mai apar balonare postprandiala si inapetenta. Prin prelungirea acestor simptome se produc scadere ponderala, alcaloza si deshidratare.

Analiza nevoilor fundamentale nesatisfacute Pacientul 3 A.M 36 ani Sex F 2.a elimina 1.a repira si a avea buna circulatie 1.alterarea respiratiei si circulatiei din cauza leziunii de la nivelul mucoasei gastroduodenale (hemoragice)manifestata prin tahicardie, puls filiform, hipotensiune arteriala, lipotimie. 2.eliminari inadecvate manifestate prin scaune melenice din cauza procesului inflamator si hemoragice de la nivelul mucoasei duodenale. 3.imposibilitatea de a manca si a se hidrata manifestata prin senzatia de greata,inapetenta,dureri epigastrice,din cauza procesului inflamator de la nivelul mucoasei duodenale. 4.discomfort abdominal manifestat prin dureri in regiunea epigastrica din cauza leziunilor de la nivelul mucoasei duodenale. 5.postura inadecvata cauzata de durere epigastrica,hipotensiune arteriala,manifestata prin slabiciune,oboseala,dificultatea de a avea si pastra o buna postura. 6.anxietate manifestata prin iritabilitate, neliniste,din cauza durerii,ingrijorarii fata de starea de sanatate si reusita interventiei. 7.insuficienta cunostintelor despre boala din cauza lipsei de informatii manifestata prin cerere de informatii. Gra d de depen denta: 3 3

3.a manca

3

4.a evita pericolele

2

5.a se misca

2

6.a dormi , a se odihni 7.a invata

2

2

Planificarea interventiilor preoperatorii Pacient 3 19-21.03. Preoperator Obiective Bolnavul sa prezinte: 1.o buna circulatie cu valori normale ale pulsului si tensiunii arteriale(2 zile). 2.sa se opreasca melena si sa prezinte eliminari fiziologice(3 zile). 3.sa se alimenteze si sa se hidrateze conform cerintelor impuse de boala si necesitatilor organismului pentru refacerea pierderilor hidroelectrolitice. 4.sa afirme diminuarea pana la disparitie a durerilor epigastrice. Interventii autonome Pregatirea salonului pentru internare: aerisit,temp.18-20 C, patul protejat cu musama si aleza. Bolnava transportata la salon cu caruciorul rulant, asezata in pat in pozitiaTrendelanburg pentru a mentine o circulatie cerebrala buna. I se interzice orice efort fizic pentru a nu se agrava hemoragia si tabloul clinic.

Se masoara pulsul,tensiunea arteriala si se noteaza in foaia de temperatura. 5.sa aibe capacitatea de a se Sa discute in permanenta cu mobiliza si de a-si pastra postura in pacienta pentru a o linisti si a limitele impuse de starea generala spori increderea in echipa de si boala. ingrijire,sa raspunda cu tact si intelegere la intrebarile ce i se pun.I se explica necesitatea respectarii repaosului fizic si psihic. 6.sa prezinte un somn linistit, Se supravegheaza starea conform nevoilor organismului si generala si este ajutata sa-si un tonus psihic echilibrat. schimbe pozitia in pat. 7.sa acumuleze un bagaj de Se capteaza si noteaza in F.T. cunostinte in legatura cu afectiunea eliminarile digestive si pe care o prezinta, urinare,se efectueaza toaleta evolutie,prognostic,tratament,regi locala si pe portiuni.Se m alimentar. urmareste ca vizitele pe care le primeste sa fie scurte si fara sa-si creeze tensiune psihica si oboseala.Se supravegheaza somnul pacientei. 8.pregatire preoperatorie.Bolnava 20.01. este anuntata data sa inteleaga necesitatea si operatiei. importanta interventiei 21.01. se continua ingrijirile. chirurgicale, sa fie pregatita fizic si psihic corespunzator pentru ca interventia chirurgicala si evolutia postoperatorie sa se desfasoare fara complicatii.

Aplicarea ingrijirilor Pacient 3 Interventii delegate Preoperator la indicatia medicului: 19.01. -am pregatit materialele necesare pentru recoltarea scaunului care a fost trimis la laborator. -pentru recoltarea sangelui prin punctie venoasa pentru determinarea:hematocritul ui,VSH, glicemie,grupa sanguina,Rh,uree. -i-am administrat parenteral I.V. medicatie hemostatica:vit.K 2 f.,la glucomie 2 f. sange 400 ml.,izogrup,izoRh(B3 ,Rh +). -perfuzie cu glucoza 5 %250 ml. si ser fiziologic 500 ml. -oxigeroterapie 20.01. - s-a recoltat sange pentru determinarea Hb si Ht.In seara zilei s-a administrat Romergan 1 f. i.m. pentru sedarea bolnavei si pregatirea pentru interventie chirurgicale in ziua de 21.01. -s-a suprimat alimentatia. -bolnava primeste numai lichide reci administrate cu lingurita.Este alimentata parenteral cu perfuzii izotonice de glucoza 5% 2150 ml. si ser fiziolofic 500 ml. (zilnic). Evaluare 19.01.ora 14.00 T.A.=100/60 mm Hg P=88 pulsatii/minut R=19r/ minut s-au obtinut valori patologice: Hb=6,72 g% Ht=23 % VSH=15 mm/1 h T=600.000 L=8.000 Uree=0,50 gr %

20.01. dupa noapte: TA=120/70 mm Hg P=80 p/minut R= 18 r/minut Somnul a fost agitat ,interupt frecvent,pacienta obosita si nelinistita. -prezinta din nou scaun melenic. -va fi alimentata prin perfuzie. -este prezenta senzatia de greata. -tegumente palide,astenie,nu se poate mobilize singura. -este ajutata sa se imbrace si dezbrace sis a-si faca toaleta. -I se anunta data de 21.01. pentru interventia chirurgicala. -suporta bina tratamentul prin perfuzie.

Pacient 3-Preoperator Pacient 3 Ingrijiri Pregatirea generala: -am participat la examenul clinic general. -s-a cerut consimtamantul bolnavei pentru operatie si s-a discutat cu ea privitor la operatie: in ce consta,care sunt avantajele ei,riscurile pe care le prezinta si care va trebui sa fie conduita sa. -s-au masurat si notat in F.T. valorile functiilor vitale si vegetative. -i s-a efectuat toaleta generala si seara s-a efectuat clisma evacuatorie la indicatia .medicului, s-a administrat 1 f. Romergan I.M. -cu 2 ore inainte de operatie s-a administrat medicatia preanastezica:Mialgin 1f.,Atropina 1f. Pregatirea locala: -curatirea tegumentelor la nivelul regiunii epigastrice. -spalarea cu apa si sapun,raderea pilozitatii, degresarea cu eter. -dezinfectie cu alcool iodat si aplicarea unui camp steril pe zona operatorie. -s-a schimbat lenjeria de corp ,i s-a strans parul si acoperit cu batic alb. -s-au indepartat bijuteriile ,lacul de pe unghii, si-a golit vezica urinara prin mictiune spontana. - s-a transportat bolnava la sala de operatie cu caruciorul rulant. 21.01. ora 9.20 -Interventia chirurgicala - Vagotomie tronchulara bilaterala ,drenaj subhepatic cu tub de cauciuc. -anestezie generala cu intubatie orotraheala(I.O.T.) -bolnava este transportata la salon cu caruciorul rulant cu perfuzie ,sonda vezicala,tub de drenare. evaluare 21.01. Bolnava accepta interventia chirurgicala ,este cooperanta, linistita si a inteles necesitatea interventiei. TA=100/50 mm Hg P= 80 p/minut R= 20 r/minut T= 36,4 C -este linistita,asteapta sa fie condusa la sala.A suportat bine preanestezia.

Plan de ingrijire post operator (pacient 3) Diagnostic nursing 1.Dificultatea de a se mobiliza si a mentine o buna postura din cauza durerii si restrictiei terapeutice manifestata prin ameteli, vertije, cefalee. 2.Nevoia de a-si proteja 2.Alterarea integritatii tegumentele si mucoasele. tesutului din cauza interventiei chirurgicale manifestata prin plaga operata la nivelul regiunii epigastrice. 3.Nevoia de a evita 3.Durere din cauza pericolele. interventiei chirurgicale manifestata prin neliniste, anxietate, cefalee, insomnie, ingrijorare fata de evolutia postoperatorie. 4.Nevoia de a mentine 4.Hipotermie data de temperatura corpului in procesul inflamator, limite normale. interventie manifestata prin cresterea temperaturii corporale 37,5 C,tegumente palide, transpiratie. 5.Nevoia de a bea, a se 5.Alimentatie neadecvata alimenta. din cauza restrictiei terapeutice manifestata prin alimentare parenterala urmata de regim alimentar. 6.Nevoia de a elimina. 6.Tulburarea tranzitului intestinal dupa interventia chirurgicala si anestezie manifestata prin absenta scaunului. 7.Nevoia de a invata. 7.Insuficienta cunostintelor legate de boala din cauza lipsei informatiilor, manifestata prin cerere de informatii. Nevoi nesatisfacute 1.Nevoia de a se misca , a avea o buna postura Grad de dependenta

Grad 3 de dependenta temporara.Pacienta cu dependenta majora cu probleme legate de mai multe surse de dificultate. Necesita ajutor pentru o perioada limitata.

Post operator 21.01. Obiective 1.Revenirea treptata in functie de evolutia postoperatorie a cunostintei, sensibilitatii, reflexelor. Interventii autonome

Pregatire salonului si a patului pentru primirea pacientei. Pacienta trebuie asezata la pat in decubit dorsal ,capul intors intr-o parte. 2.Plaga operatorie sa evolueze spre -observarea starii generale a vindecare:cicatrizare fara complicatii, bolnava pacientei: constienta, sa prezinte o evolutie postoperatorie buna. facies,coloratia tegumentelor si a mucoaselor, buzelor si fanerelor. -captarea urinei si a lichidului de 3.Diminuarea pana la disparitie a durerii ,sa drenaj,observarea calitatii si prezinte un somn linistit,odihnitor,eficient cantitatii si notarea in F.O. conform nevoilor organismului si un tonus -aspirarea mucozitatilor din caile psihic echilibrat. respiratorii. -masurarea temperaturii,T.A. 4. Sa revina treptat in functie de evolutia ,puls,respiratiei si notarea in F.T. postoperatorie la o alimentare si hidratare cat -schimbarea lenjeriei de pat si mai corespunzatoare nevoilor organismului. corp de cate ori este nevoie si acordarea ingrijirilor pentru 5.Sa prezinte eliminari fiziologice si reluarea toaleta. -supravegherea plagii operatorii tranzitului intestinal in 4 zile. si insotirea la sala de pansamente in vederea schimbarii 6.Sa-si mentina temperatura corpului in limite pansamentului la 2 zile cu unul fiziologice. uscat. -am linistit bolnava si i-am explicat necesitatea repaosului la 7.Sa posede un bagaj corespunzator de pat.Am discutat cu ea si am cunostinte in legatura cu :evolutia ei, incurajat orice progres in evulutia tratament, regim alimentar si de viata. ei. -a fost ajutata la servirea mesei si s-a supravegheat alimentarea si hidratarea pacientei.S-a observat daca consuma in intregime alimentele indicate,daca prezinta apetit,daca apar alte manifestari dupa alimentare. -s-au masurat ingestia si eliminarile pentru a calcula bilantul hidric -i s-a explicat si verificat daca a inteles atat regimul alimentar cat si de viata. Ingrijiri postoperatorii 21.01.

Ingrijiri delegate 21.01. - s-a recoltat sange pentru examinare de laborator prin punctie venoasa si capilara. 22.01. - s-au pregatit materiale pentru perfuzie:250 ml. glucoza,500 ml. ser fiziologic -I s-a administrat I.M. 2 f. Algocalmin pentru combaterea cefaleei si seara 1f. Diazepam pentru a i se asigura un somn linistit. - s-au pregatit materialele pentru testarea la Penicilina. - s-au administrat I.M. 1.000.000 u/6h Penicilina G si 1 f. Metoclopramid I.V. deoarece prezinta senzatie de greata. -se verifica pansamentul si se schimba.Se noteaza cantitatea si aspectul urinei si al lichidului de drenaj. - s-au administrat pe cale orala ceai,suc natural de fructe , 500 ml. in prize repetate. 23.01. - se continua administrarea de 1.000.000 u.i. Penicilina la 6 h, Algocalmin 1f. I.M. la nevoie. - se schimba pansamentul cu pansament uscat.S-a calculat ingestia si eliminarile pentru bilantul hidric. - se adauga pentru hidratare supa strecurata si zeama de compot.

Evaluare Ziua 0 21.01. ora 16.00 T.A.=130/70 mm Hg P= 70p/minut R= 18 r/minut T= 37,5 C -stare generala satisfacatoare,tegumente palide,revenirea reflexelor,bolnava somnolenta. Ora 20.00 -stare generala buna ,tegumente usor palide, facies crispat datorita durerii postoperatorii ,pansament curat, uscat. Ziua 1-22.01. -durerea a diminuat in intensitate. P= 60p/ minut T.A.= 110/60 mm Hg T=37,5 C D= 1550 ml - bolnava cooperanta,comunicativa,plaga operatorie congestionata,dureroasa, secretiile sunt hemoragice. - se aseptizeaza tegumentele din jurul plagii si se aplica pansament uscat .Se administreaza lichide pe cale orala in cantitati mici,mobilizare activa la pat. 23.01.-24.01. -tegumente calde normal colorate. T= 37,2 C - scaun absent ,flatulenta prezenta. T.A.= 110/70 mm Hg P= 75 p/minut R= 18 r/ minut D= 1-100 ml/24 h - se scoate sonda vezicala,secretiile drenate usor hemoragice,plaga mai putin congestionata,se schimba pansamentul cu unul curat. - se administreaza:I.M. 2f.Miostin pentru stimularea musculaturii netede. Examen laborator: - s-au obtinut valori crescute la :uree sanguina =0,54 - valori scazute la: Hb=10,26 g/ Ht= 35 % - mobilizare activa la marginea patului si cativa pasi in salon. 25.01.-27.01. - pacienta linistita,activa,cooperanta. - plaga operatorie supla,nedureroasa,curata,se

Deoarece scaunul este absent la indicatia

medicului am administrat 2f. Miostin pentru stimularea tranzitului intestinal. 26.01. - se imbogateste regimul alimentar cu : ou fiert moale, carne de pasare fiarta, piure, branza dulce de vaca. -este ajutata sa se mobilizeze in salon si sa-si efectueze toaleta.

aplica pansament uscat. - tegumente normal colorate,secretii drenate serocitrine pe data de 26.01. se scoate tubul de drenaj. - bolnava afebrila T=36,8 C, mictiuni fiziologice.

A. 26.01. - primul scaun ,aspect consistent normal. - se imbogateste regimul alimentar.

B. 27.01. -mobilizare activa in salon sub supraveghere. C. 28.01. - datorita starii generale bune bolnava este linistita,un tonus pozitiv bun. - bilantul hidric s-a imbunatatit,consuma cu placere alimente si se alimenteaza activ. -plaga cicatrizata, s-au scos firele,este receptiva la indicatiile prescrise. -cunoaste regimul alimentar si de viata ce va trebui respectat la externare .Se anunta externarea. F.V. in limite normale.

1.STUDIUL DE CAZ,CULEGEREA DATELOR PACIENTUL 1 PACIENTUL 2 PACIENTUL 3

NUME SI PRENUME VARSTA SEX OCUPATIA CONDITII DE VIATA SI DE MUNCA

N.M. 43 ani M Sofer Locuinta salubra in mediul rural impreuna cu familia.Activitat e nu presupune un program fix

P.A. 55 ani M Mecanic Pensionar locuieste in mediul rural

A.M. 36 ani F Contabila Locuinta salubra in mediul urban la bloc cu sotul si doi copii. Lucreaza la schimburi si este solicitata si acasa luindu-si de lucru suplimentar 1.70 cm 57kg BIII Rh+ Scaune melenice ,vertij, lipotimie, dureri epigastrice

INALTIMEA GREUTATEA GRUPA SANGUINA MOTIVELE INTERNARII

1.68 cm 98kg BIIIAdinamie,dureri abdominale, balonarii, pirozis accentuat, greturii , varsaturi cu continut gastric sau alimentar upa mese sau in timpul noptii, scadere in greutate de 4kg

1.75cm 80kg AII Greturi ,varsaturi inapetenta ,dureri epigastrice

ISTORICUL BOLII Bolnavul in varsta de 43 ani ,cunoscut cu ulcer de doi ani,timp in care Pacient cunoscut cu Ulcer duodenal descoperit in urma cu un an , Bolnava cunoscuta cu ulcer cronic depistat in 2006 radiologic. Nu s-a

durerile au fost sporadice urmeaza tratament cu Ranitidina,Meto clopramid si Antacid .In timpul crizelor dureroase a continuat acelasi tratament .Nu respecta in totalitate regimul alimentar dar il cunoaste,uzeaza de Aspirina ,deoarece de 10 zile simptomele se accentueaza ,se prezinta pt internare.

nu a respectat tratamentul si regimul alimentar indicat ,de 3 zile prezinta ,dureri epigastrice,varsat uri alimentare .Se prezinta la camera de garda Gastroenterologie

mai prezentat la medic pt tratament ,regim alimentar si nu a mai fost internata .Din cauza ignorarii bolii in urma cu 2 zile apar simptome care se agraveaza ,scaune melenice insotite de vertij ,lipotimie,,astenie fizica .Este internata in serviciul chirurgie

DIAGNOSTCUL LA INTERNARE

Ulcer duodenal cronic in puseu dureros

Ulcer duodenal in puseu acut

Ulcer duodenal cronic hemoragic. Hemoragie digestiva superioara

DATA INTERNARII

6.03.2011 ora 09:15

21.02.2011 ora 07:30

19.01.2011 ora 07.30

2.ANALIZA NEVOILOR FUNDAMENTALE NEVOIE FUNDAMENTALA DIAGNOSTIC NURSING

Pacientul 1 N.M.

NESATISFACUTA 1.A evita pericolele

P.E.S. 1.Durere acuta in regiune epigastrica ce iradiaza in hipocondrul drept din cauza alterarii mucoasei tubului gigestiv (mucoasa duodenala )manifestata prin senzatie de tensiune in zona epigastrica ;pirozis

2. A manca, a bea Alimentatie inadecvata din punct de vedere cantitativ si calitativ , din cauza nerespectarii regimului alimentar , adurerii manifestata prin consumul unor alimente nerecomandate ; greturi 3.A dormi a se odihni Insomnie cauzata de durerile nocturne a ingrijorarii privind boala si evolutia ei ,manifestata prin dificultatea de a dormi ,treziri fregvente ,somn insuficient si neodihnitor 4.A comunica Anxietate moderata din cauza durerii ,ingrijorarii ,manifestata prin iritabilitate, teama neliniste 5 .A Invata Neglijarea in practica a cunostintelor accumulate despre boala ,din cauza informatiilor incomplete , manifestate prin nerespectarea reg alimentar si tratament

2.ANALIZA NEVOILOR FUNDAMENTALE

NEVOIE FUNDAMENTALA NESATISFACUTA Pacientul 2 P.A. 1.A evita pericolele

DIAGNOSTIC NURSING P.E.S.

Durere in regiunea epigastrica , datorita alterarii mucoasei tubului digestiv manifestata prin senzatie de arsura ,tensiune in regiunea epigastica 2.A MANCA A BEA Alimentatie inadecvata ,in deficit cauzata de durere ,pirozis ,greturi varsaturi 3. A ELIMINA Risc de deficit in ce priveste volumul lichidian din cauza procesului inflamator , manifestata prin greturi , varsaturi alimentare 4.A dormi a se odihni Insomnie din cauza durerilor nocturne ,manifestata prin somn insufficient ,neodihnitor ,oboseala 5.A comunica Comunicare ineficienta la nivel afectiv din cauza anxietatii si neadaptarii la rolul de bolnav ,manifestata prin izolare raspunsuri monosilabice 6 .A Invata Cunostinte insuficiente despre boala din cauza lipsei informatiilor prin neglijarea tratamentului si regimului alimentar

3.STABILIREA OBIECTIVELOR SI PLANIFICAREA INTERVENTIILOR

OBIECTIVE Pacientul 1 - Diminuarea pana la disparitia durerii 34 zile - Oprirea, diminuarea varsaturilor 2-3 zile - Pacientul sa se echilibreze nutritional si electrolitic in 7 zile senzatia de greata sa dispara in 3-4 zile - Sa beneficieze de somn linistit odihnitor ,conform necesitatilor organismului - Pacientul sa poata sa-si expuna sentimentele ,sa prezinte incredere perceptive de bine pozitiva in 4-5 zile - Bolnavul sa cunoasca sis a aplice in practica cunostintele despre boala ulceroasa ,evolutie ,tratament, complicatii-14 zile Pacientul 2 OBIECTIVE - Diminuarea pana la disparitia durerii 34 zile - Oprirea diminuarea varsaturilor 2-3 zile - Pacientul sa se echilibreze nutritional si electrolitic in 7 zile Senzatia de greata sa dispara in 3-4 zile

INTERVENTII AUTONOME Pregatirea salonului pt internare bolnavului Pregatirea patului cu dotarile necesare (cearsaf ,saltea, aleza) si schimbarea lor de cate ori este necesar Supravegherea ingrijirilor ogienice a bolnavului si ajutarea cand este necesar Supravegherea starii bolnavului ,observarea oricarei modificari si raportarea lor Masurarea si notarea :puls, resp.,TA,scaun ,varsaturi,masurarea greutatii Asigurarea alimentatiei corespunzatoare cantitativ si calitativ ,observarea apetitului

- Sa beneficieze de somn linistit,odihnitor Observarea somnului ,evitarea ,conform necesitatilor organismului stresului - Sa diminueze anxietatea 3-4 zile sis a Discutii cu pacientul fie echilbrat psihic cu un tonus bun sis a cu scopul de a-I se adapteze conditiilor de spital completa cunostintele si ai mari increderea - Bolnavul sa cunoasca si sa aplice in practica cunostintele despre boala Insotirea la diversele ulceroasa ,evolutie ,tratament, examinarii complicatii-14 zile Pregatirea in vederea externarii

Aplicarea ingrijirilor Pacient 1 N.M Am pregatit materiale necesare pt recoltarea sangelui prin punctie venoasa pt determinarea analizelor de laborator : Hemoleucograma ,VSH,Glicemie ,Uree sanguina ,Creatinina ,Transaminaze,fosfataza alcalina - Am pregatit materialele necesare pt recoltarea scaunului care a fost trimis la laborator pt examen de coprocultura si coproparazitologic Pregatesc in rol delegat pacientul pt examene paraclinice : echografie abdominala EKG,radioscopie pulmonara ,radioscopie gastro-duodenala In ziua internarii la indicatia medicului administrez medicatie simtomatica; Metoclopramid 1f intramuscular:1f=2ml ) Si perfuzie litica :Ser glucozat 5% 1000ml Algocalmin 1 f (1f=2ml) Papaverina 1f (1f=1ml) Zantac 3 f (1f =2ml) Dupa administarea antispasticelor si analgezicelor Se observa o usoara ameliorare a durerii Dupa disparitia efectului medicamentatiei durerile s-au accentuat Se administreaza din nou analgezice Pacientul prezinta dureri suportabile 06.03.2011 ora 09:15 Pacientul acuza dureri la nivelul epigastrului ,greturi,varsaturi cu continut gastric sau alimentar i se administreaza antiemetice Interventii delegate Evaluare

Din a doua zi administrez urmatoarea medicatie cu rol delegat: Ranitidina 3cp /zi Metoclopramid 30mg/zi Dogmatil 3/zi 50mg Omeprazol 20mg 3/zi Carbonat de calciu 60g La indicatia medicului administrez : Fenobarbital 1f intramuscular (1f=2mi) la ora 21 Hidroxin 1dg/zi Observ efectul medicamentatiei Mentin interventiile cu rol delegat si in urmatoarele zile Adminnistrez in rol delegat medicatia prescrisa in raport cu orarul meselor Mentin interventiile cu rol delegate

07.03.2011 Dureri epigastrice reduse

Pacientul a avut un somn agitat cu treziri fregvente in timpul noptii

Pacientul este nelinistit ,temator agitat

08.03.2011 Pacientul a beneficiat de 7-8 ore de somn calitativ fara treziri nocturne ,odihnitor . Anxietatea pacientului s-a diminuat Durerea , starea de rau si disconfort a disparut Pacientul este echilibrat din punct de vedere pshihic si fizic Obiectiv realizat

Pacient 2 P.A.

Interventii delegate - Am pregatit materialele necesare pt recoltarea scaunului care a fost trimis la laborator pt examen de coprocultura si coproparazitologic Am pregatit materialele necesare pt recoltarea sangelui prin punctie venoasa pt determinarea: hemoleucograma(HLG), Vsh,Glicemie,uree,creatini na,TGO,TGP,Fosfataza alcalina,Bilrubinemie (T+D),Proteinograma si urina pt examen sumar de urina Pregatesc in mod delegat pacientul pt examene paraclinice ,echografie abdominala EKG,radioscopie pulmonara ,radioscopie gastro-duodenala La indicatia medicului iam administrat : Perfuzie litica cu : ser glucozat 5% 1000ml Piafen 1 f(1f=1ml) Algocalmin 1f (1f=2ml) Zantac 3 f (1f=2m) Papaverina 1f( 1f=1ml)

Evaluare 21.02.2011 ora 09.15 Pacientul prezinta stare alterata de sanatate, dar colaboreaza cu echipa de ngrijire -pacientul prezinta greturi si varsaturi

-durerile sau diminuat dupa administrarea analgezicului,pacientul prezinta durerii suportabile Starea de greata si senzatia de voma s-a mai ameliorat

22.02.2011 Din a doua zi administrez urmatoarea medicatie cu rol delegate: Scobutil 3cp/zi h: 7:13:19 Papaverina 3cp /zi h:7:13:19 Algocalmin 3cp /zi h:7:13:19 Ranitidina 3cp/zi h:7:13:19 Metroclopramid 2cp /zi Pacientul nu mai prezinta greturi si varsaturi Inapetenta se diminueaza ,revine la alimentatia obisnuita impusa de regimul de curatare al stomacului

Dureri epigastrice reduse

Observ efectul medicatiei asupra organismului Mentin interventiile cu rol propriu si delegat in zilele urmatoare

23.02.2011 Pacientul nu mai prezinta dureri ,stari de greata si voma Obiectiv realizat

DATA EXTERNARII

STAREA LA EXTERNARE

BILANTUL AUTONOMIEI

RECOMANDARE LA EXTERNARE

PAC. NR 1 8.03. 2011

Ameliorata Pacientul isi poate indeplini singur nevoile fundamentale

PAC .NR 2

23.02. 2011

PAC .NR 3

28.03. 2011

Pacientul sa cunoasca si sa respecte normele de igiena Sa beneficieze de o educatie sanitara adecvata Sa respecte regimul alimentar evitand alimente bogate in lipide ,condimente Sa evite stresul ,factorii de risc Sa urmeze intocmai tratamentul Sa se prezinte la medic imediat ce apar complicatii Ameliorata Pacientul isi poate Pacientul sa cunoasca indeplini singur si sa respecte normele nevoile de igiena fundamentale Sa beneficieze de o educatie sanitara adecvata Sa respecte regimul alimentar evitand alimente bogate in lipide ,condimente Sa se prezinte la medic imediat ce apar complicatii Vindecat -eliminari -va respecta regimul chirurgical fiziologice alimentar Plaga -se alimenteaza si -Va evita efortul si -va cicatrizata hidrateaza respecta un program corespunzator de activitate si odihna Prezinta T.A si -revine la control la 30 Puls = 120/80, zile 78p/minut -A acumulat informatiile necesare pentru a respecta tratamentul si regimul de viata

Pacient nr PAC NR 1

Analiza ceruta 06.03.2011 HLG Hematii, hemoglobina Hematocrit Trombocite Leucocite Eozinofile Bazofile Limfocite Monocite VSH

Mod de recoltare 2 ml de sange prin punctie venoasa pe heparina sau EDTA

Valoare obtinuta Valoare normala

Uree sanguina

Glicemie

Fosfataza alcalina TGO TGP Creatinina

Ex sumar de urina

1.6ml sange pe 0,4 ml citrat de sodiu 3.8% -punctie venoasa 5-8 ml sange prin punctie venoasa ,fara substante anticoag. Se recolteaza 5-8 ml sange prin punctie venoasa fara sub anticoag Se recolteaza 5-8 ml prin punctie venoasa ,fara sub anticoag. Se recolteaza 5-8 ml prin punctie venoasa ,fara sub anticoag. Se recolteaza 5-8 ml prin punctie venoasa ,fara sub anticoag. Se face toaleta organelor genitale externe ,se recolteaza 100150ml urina din jetul mijlociu ,intr-un recipient perfect curat ,se

5 mil/ mm 15,2g% 45% 271000/ mm 6500/ mm 2% 0% 38% 7% 5mm/h

4.5-5.5ml/ mm 14-16g% 45% 150000-400000 400000-800000 2-3% 0-1% 20-40% 4-8% 5-10mm/h 10-20mm/2h 20-40mg%

36mg%

89mg%

80-120mg%

5u Bodanski

2-6u Bodanski

10ui 17ui 0.64 mg %

4-13ui 5-17ui 0.6-1.3mg %

Albumina,glucoza ,pigmentii biliari ,corpi cetonici ,urobilinogenabsenti Sediment urinar :rare leucocite ,hematii

Albumina .glucoza ,pigmentii biliari ,corpi cetonici ,urobilinogenabsenti.Sediment urinar :epitelii foarte rare leucocit rare ,hematii si cilindri

granulosi absenti.

eticheteaza .

atipice ,rare hepitelii

EXAMEN PARACLINIC Pac. nr Pac nr 1 Examenul cerut Pregatirea pacientului Rezultat

Electrocardiograma

Pregatesc pac din punct de vedere psihic pt a inlatura factorii emotionali Asez bolnavul comod pe patul de consultatie pt al ruga sa-si relaxeze musculatura Montez electrolizii standard cat mai aproape de radacina membrelor asezand In limite sub placa de metal o panza inmuiata in fiziologice solutie de electrolid ,astfel :rosu -mana dreapta ,galben mana stanga ,verdepiciorul stang ,negru-piciorul drept Montez electrolizii precordiali Inregistrez derivatiile unipolare si precordiale Dupa terminarea inregistrarii indepartez electrolizii de pe pacient Ajut pacientul sa se imbrace si-l conduc in salon. Notez pe electrocardiograma ,numele si prenumele pacientului ,varsta data si ora inregistrarii ,semnatura celui care a efectuat-o.

Pac nr 2 Pac nr 3

In limite fiziologice In limite fiziologice

EXAMEN PARACLINIC Pac. nr Examenul Pregatirea pacientului cerut Pac nr 1 M.R.F. Rezultat Nu sunt leziuni pleuropulmonare

Pregatesc psihic pac :explic conditiile in care se va face examenul (camera semiobscura ) -conduc pacientul la serv de radiologie -explic pac cum trebuie sa se poarte in timpul examinarii Pregatirea fizica a pacientului : -dezbrac complet pacientul in regiunea toracica si ii indepartez obiectele radioopace -asez pacientul in pozitie ortostatica cu mainile in solduri si coatele aduse inainte (fara sa ridice umerii) in spatele ecranului cu pieptul apropiat de ecran sau caseta care poarta filmul -cand pozitia verticala este contraindicata asez pac in poz sezand sau in decubit Dupa examen ajut pac sa se imbrace si-l conduc la pat Pac nr 2 Nu sunt leziuni pleuropulmonare Nu sunt leziuni pleuropulmonare

Pac nr 3

EXAMEN PARACLINIC Pac. nr Pac nr 1 Examenul Pregatirea pacientului cerut Ecografie abdominala Anunt pacientul si ii explic importanta tehnicii pt stabilirea diagnosticului ,explic tehnica investigatiei si regimul alimentar pt reusita acesteia -cu 2-3 zile inaintea examinarii adm pac un regim fara alimente care contin celuloza si dau reziduuri multe ( fructe ,legume si zarzavaturi ,paste fainoase ,paine ) si ape gazoase Administrez carbune animal si triferment 2 tab de 3 ori pe zi In ziua precedenta examenului ii dau pacientului un regim hidric compus din supe ,limonade ,o cana de ceai ,paine prajita si doua linguri de ulei de ricin Pac nr 2 -in ziua examenului inainte de efectuarea acestuia ii interzic pacientului sa interzica alimente sau lichide -conduc pacientul la serviciul de radiologie Il ajut sa se dezbrace si il asez in decubit dorsal pe masa radiologica Dupa examinarea radiologica ,ajut pacientul sa se imbrace si-l conduc la salon ,unde-l instalez comod in pat Ficat colecist, pancreas, splina, rinichi, aspect normal ecografic Ficat colecist, pancreas, splina, rinichi, aspect normal ecografic Rezultat Ficat colecist, pancreas, splina, rinichi, aspect normal ecografic.

Pac nr 3

EXAMEN PARACLINIC Pac. nr Examenul cerut Pac nr 1 Radioscopi e gastroduodenala Pregatirea pacientului Anunt pacientul si ii explic importanta tehnicii pt stabilirea diagnosticului ,explic tehnica investigatiei si regimul alimentar pt reusita acesteia Administrez pacientului cu 1-2 zile inaintea examinarii un regim alimentar neflatulent si usor digerabil -seara in ajunul examinarii ,efectuez pacientului o clisma evacuatoare -anunt pac ca in ziua examinarii sa nu fumeze pt ca fumatul mareste secretia gastrica si ca nu trebuie sa manance -In ziua examinarii conduc pacientul la serviciul de radiologie -dezbrac complet regiunea toracica a bolnavului si-l conduc unde ii ofer o cana de sulfat de bariu ( se amesteca 150 g de sulfat de bariu cu o cantitate de 200-300ml apa rece ,amestecand continuu ) -dupa terminarea examinarii ajut pac sa se imbrace si-l conduc la pat .Administrez un purgativ ( o lingura de ulei de parafina ) si informez pac ca va avea scaunul colorat in alb Rezultat Esofag normal ,stomac cu pliuri normale, hiperton, hiperkinetic, lichid de hipersecretie in cantitate mare.

Pac nr 2

Esofag normal ,stomac cu pliuri normale, hiperton, hiperkinetic, lichid de hipersecretie in cantitate mare.Bulb duodenal cu nisa,pe peretele posterior,

inconjurata de o zona de edem. ANALIZE DE LABORATOR Pacient nr PAC NR 2 Analiza ceruta 21.02.2011 Hemoleucograma : Hematii, hemoglobina Hematocrit Trombocite Leucocite Eozinofile Bazofile Limfocite Monocite Mod de recoltare Valoare obtinuta Valoare normala

2 ml de sange prin punctie venoasa pe heparina sau 4.7 mil/mm EDTA 15,7g% 45% 300000/ mm 5500/ mm 2% 0% 30% 6% 1.6ml sange pe 0,4 ml citrat de sodiu 3.8% -punctie venoasa 5-8 ml sange prin punctie venoasa ,fara substante anticoagulante Se recolteaza 5-8 ml sange prin punctie venoasa fara sub anticoagulante Se recolteaza 5-8 ml prin punctie venoasa ,fara sub anticoagulante Se recolteaza 5-8 ml prin punctie venoasa ,fara sub anticoagulante Se recolteaza 5-8 ml prin punctie venoasa ,fara sub anticoagulante 5mm/h

VSH

4.5-5.5ml/ mm 14-16g% 45% 150000400000 400000800000 2-3% 0-1% 20-40% 4-8% 5-10mm/h 1020mm/2h 20-40mg%

Uree sanguina

30mg%

Glicemie

92mg%

80-120mg %

Fosfataza alcalina TGO TGP Creatinina

4u Bodanski

2-6u Bodanski 4-13ui 5-17ui 0.6-1.3mg %

12ui 16ui 0.70 mg %

Ex sumar de urina

Se face toaleta organelor genitale externe ,se recolteaza 100150ml urina din jetul mijlociu ,intrun recipient perfect curat ,se eticheteaza si se trimite la laborator

Albumina .glucoza ,pigmentii biliari ,corpi cetonici ,urobilinogenabsenti Sediment urinar :rare leucocite ,hematii atipice ,rare hepitelii

Albumina . glucoza ,pigmentii biliari ,corpi cetonici ,urobilinog en-absenti. Sediment urinar : epitelii foarte rare ,leucocit rare ,hematii si cilindri granulosi absenti 2-6 u Bodanski

Fosfataza alcalina

Se recolteaza 5-8 ml. Sange prin punctie venoasa fara substante anticoagulante, dimineata pe nemancate. Se recolteaza 5-8 ml. Sange prin punctie venoasa fara substante anticoagulante, dimineata pe nemancate. Se recolteaza 5-8 ml. Sange prin punctie venoasa fara substante anticoagulante, dimineata pe nemancate.

5 u Bodanski

Bilirubinemie

Bt=0.57 mg% Bt=0.4Bd=0.17 mg% 1mg% Bi=0.40mg % Bd=002mg% Bi=0208mg %

Proteinograma Proteine totale Albumine Globuline Raport A/G

7.99g% 54.4 % 45.6% 1.19%

7-8g% 50-60g% 40g% 1

Tratament pacient 1 Data Denumi- Mod de Calea Doza rea de Medica- prezenta adminis Unica mentelor re trare6.03. 2011 6.03. 2011 6.03. 2011 Ser fiziologic Solutie glucoza 5% Papaverina F1-500ml perfuzie 1 fl

Actiune Totala2 fl/zi

Reactii adverse

F1-1000 ml F1-1 ml Cp-100mg

perfuzie

1 fl

1 fl/zi

Substitu hiperclore -ent mie hidroele ctrolitic Hidrata- Perfuzare re si a rapida, reminer diureza alizare osmotica Antispa stic Analgezic Somnolen ta Cefalee Reactii alergice Vertij,cef alee Hipotensi une meteoris m Reactii alergice Cefalee,v ertij Somnolen ta,tulburar i gastrointestinale tulburari gastrointestinale tulburari gastrointestinale Excitatie nervoasa

Perfuzie p.o. Perfuzie p.o. i.m. p.o.

1f 1 cp 7:15:2 0 1f 1 cp 7:15:2 0 1f 1 cp

1f 3 cp 1f 3 cp 1f 3 cp Antiem e-tic Antiulceros

6.03. 2011

Algocalmin Metoclo-

F-2 ml Cp-500 mg F-2 ml Cp-10 mg

6-8.03. 2011 6.03. 2011 7-8.03. 2011

pramid

Zantac Ranitidina

F-2 ml Cp-150 mg

i.m. p.o.

1f 7:15:2 0 1 cp 7:15:2 0

3f 3 cp

7-8.03. 2011 7-8.03. 2011 7-8.03. 2011 7-8.03. 2011

Dogmatil Omeprazol Fenobarbital Hidroxizin

Cp-50 mg Cp-20 mg 1f-2 ml Cp-25 mg

p.o. p.o. i.m. p.o.

1 cp 7:15:2 0 1 cp 7:15:2 0 1f seara 21.00 1 cp

3 cp 3 cp 1f 1 cp sedativ

tranchili somnolent zant a

7-8.03. 2011

Carbonat de calciu

Cp-60 g

p.o.

1 cp

1 cp

Tratament pacient 2 Data 21.02. 2011 21.02. 2011 Denumirea Medicamentelor Ser fiziologic Solutie glucoza 5% Mod de Calea de Doza Prezen- Adminis- Unica Totala tare trare F1perfuzie 1 fl 2 fl/zi 500ml F1-1000 ml perfuzie 1 fl Actiune Reactii adverse Hipercl ore-mie Perfuza rea rapida, diureza osmotic a Somnol enta Cefalee Reactii alergice Reactii alergice

Substituent Hidroelec -trolitic 1 fl/zi Hidratare si reminerali zare 1f 3 cp 1f 3 cp 1f 3 cp 1f 3 cp

Papaverina 2123.02. 2011 Algocalmin 2123.02. 2011 21.02. 2011 2223.02. 2011 2223.02. 2011 21.02. 2011 2223.02. 2011 Zantac Ranitidina

F1-1 ml Cp100mg F-2 ml Cp-500 mg F-2 ml Cp-10 mg F-2 ml Cp-10 mg F-2 ml Cp-150 mg

Perfuzie p.o. Perfuzie p.o. perfuzie p.o. Perfuzie p.o.

Piafen Scobutil Metoclopramid

1f 1 cp 7:13: 19 1f 1 cp 7:13: 19 1f 1 cp 7:13: 19 1f 1 cp

Antispastic Analgezic Analgezic Antispastic

i.m. p.o.

1f 7:13: 19 1 cp 7:13: 19

3f 3 cp

Vertij,c efalee Antieme- Hipoten tic siune meteori sm Antiulce- Reactii ros alergice Cefalee ,vertij Somnol enta, tulburar i gastro-

intestin ale Tratament pacient 3 Data Denumirea Medicamentelor 22.01. 2011 Ser fiziologic Mod de Calea de Doza Actiune Reacti i advers e

Prezen- Adminis- Unica Totala tare trare F1500ml perfuzie 1 fl 2 fl/zi

Substituent Hiperc Hidroelorelectrolitic mie Hidratare Perfuz si area Remine- rapida, ralizare diurez a osmoti ca Analgezic Reactii alergic e

22.02. 2011

Solutie glucoza 5%

F1-250 ml

perfuzie

1 fl

1 fl/zi

22-27 . 01. 2011 22-27 . 01. 2011 22-27 . 01. 2011

Algocalmin

F-2 ml F1000000 u.i. F-2 ml

i.m.

1f

2f

Penicilina

i.m.

1f/6h

4f

Metoclopramid

i.v.

1f

1f

Antieme- Hipote tic nsiune Meteo rism Sedativ Excitat ie nervoa sa

22-27 . 01. 2011 23-27 . 01. 2011

Diazepam

F-2 ml

i.m.

1f /seara

1f

Miofilin

F- 2 ml

i.m.

1f

2f

Antispastic

Concluzii Tratamentul ulcerului gastric sau duodenal este n majoritatea cazurilor de natura medicala . Numai ntr-un numar restrns de situatii se intervine chirurgical , pentru a rezolva complicatiile acute sau cronice ale bolii (penetratie , perforatie , hemoragie digestiva superioara , stenoza pilorica , malignizare ) . Terapia medicala are ca principal obiectiv reducerea secretiei clorhidro peptice ( concentratia de HCl si pepsina din sucul gastric ) si protejarea mucoasei mpotriva agresiunilor de natura mecanica , chimica si termica . Acest lucru se poate realiza cu ajutorul regimului alimentar si al medicatiei antiulceroase . n conditiile introducerii unei game largi de produse farmaceutice ce-si dovedesc energic influenta asupra secretiei clorhidropeptice , s-a pus problema oportunitatii restrictiilor alimentare . Sunt autori care considera ca dietele complicate si restrictive nu au fost verificate ca superioare n vindecarea bolii ulceroase si de aceea trebuie eliminate din cartile de alimen- tatie ( Welsh , 1977 ) . S-a formulat chiar ntrebarea : Mai este necesara si astazi o dieta la bolnavii ulcerosi ? ( Kasper , 1979 ) . Sunt conceptii care tind sa minimalizeze sau sa anuleze importanta dietei la aceasta categorie de bolnavi . Indiferent de progresele terapiei medicamentoase , sunt o serie de aspecte care nu pot fi ameliorate fara a se asigura o protectie nutritiva a stomacului si a duodenului . Trebuie tinut seama ca n boala ulceroasa exista particularitati functionale reactive specifice care nu pot fi corect influentate dect printr-un regim alimentar adecvat . Desi organismul dispune de un potential de refacere impresionat , reusind sa mpiedice pna la un anumit punct aparitia de leziuni ale mucoasei gastrice si duodenale , totusi , n conditiile de agresiune alimentara repetata ( produse prea fierbinti sau reci , cu gust acru , continnd elemente vegetale insuficient mestecate ) , se depaseste capacitatea de aparare locala si se faciliteaza instalarea leziunilor ulceroase . Bolnavul ulceros trebuie sa nvete ce , cnd , ct si cum sa mannce ! n acest fel contribuie la reducerea riscului de reactivare a maladiei , mai ales n cazul n care sunt prezente conditii ulcerogene ( stari de ncordare psihica si fizica , abuzul de bauturi alcoolice , fumatul excesiv , alimentatia neregulata si presarata cu condimente , rentajuri , carnuri fibroase ) . Nutritia deficitara faciliteaza actiunea unor agenti cu potential nociv asupra mucoasei intestinale . n schimb , regimul alimentar cu proprietati protective faciliteaza efortul de cicatrizare a leziunilor deja constituite . Cel mai elocvent exemplu l constituie consumul de lapte . Prin capacitatea sa de tamponare a aciditatii gastrice , el reduce o parte din potentialul eroziv al acesteia , permitnd astfel mecanismelor de aparare locala sa refaca mai repede zona afectata . nca din 1915 , pornind de la experienta sa practica , Sippy introduce pe scara larga n tratamentul ulcerului gastrointestinal n puseu acut administrarea orala de lapte . Ulterior , regimul a fost completat prin adaosul de smntna . Mentionam ca sub aceasta forma dieta trebuie aplicata doar o perioada relativ scurta de timp pe parcursul puseului acut al bolii .

n nici un caz regimul nu se extinde si n perioada de acalmie , ntrucat este mai greu de urmat din cauza monotoniei si nu asigura necesarul caloric nutritiv pentru desfasurarea activitatilor profesionale . n plus , pot apare tulburari legate de toleranta intestinala ( balonare , eructatii , diaree ) . Pe de alta parte , administrarea zilnica de lapte n cantitati mari favorizeaza aparitia aterosclerozei , prin continutul bogat de grasimi pe care acesta l contine . n afara acestui produs nutritiv , s-a constatat ca o serie de alimente , ca ouale , pinea alba , carnea poseda de asemenea capacitatea de tamponare a aciditatii gastrice (proteinele n mediul gastric acid se comporta ca substante alcaline ) . Acest efect este favorabil pentru protejarea leziunii ulceroase de actiunea coroziva a acidului clorhidric . Nu trebuie nsa cazut nici n extrema utilizarii alimentatiei predominant proteice ntruct dupa 30-60 de minute de la ingerarea hranei urmeaza o hipersecretie puternica . n conditiile utilizarii unui antisecretor extrem de eficient si larg utilizat ca omeprazolul de-a lungul celor patru saptamni ct dureaza cura , la bolnavii cu helicobacter pylori prezent (infectie microbiana gastrica prezenta la 60-90% din ulcerosi) dupa unele studii , pare fireasca ntrebarea oportunitatii restrictiilor alimentare excitosecretorii . Se constata o accelerare a mbatrnirii stomacului si un risc crescut pentru instalarea gastrinei atrofice (factor predispozant pt. cancerul gastric ) . Modificarile gastrice sunt prezente chiar si la doi ani dupa ntreruperea curei cu omeprazol . Dupa iesirea din puseul acut,nutritia se apropie tot mai mult de deprinderile alimentare anterioare . Se fac totusi anumite corective , n sensul eliminarii sau limitarii consumului anumitor produse culinare . Aceste recomandari se refera la alimentele condimentate , dure , acide , gazoase , ct si la grasimi si prajeli . Prin respectarea acestor indicatii , dieta propriuzisa contribuie la cicatrizarea leziunilor ulceroase , ntr-un numar impresionant de cazuri si deseori previne reinstalarea puseurilor evolutive .

Bibliografie

Anatomia si fiziologia omului , Dr.Roxana Maria Albu Manual pentru scolile sanitare postliceale , Editura Corint , Bucuresti 1996 .

Ghid de nursing , Lucretia Titirica , Editura Viata Medicala Romneasca 1998 . Chirurgie , Mircea Constantinescu , Editura didactica si pedagogica R.A., Bucuresti 1996 . Cartea asistenului medical ( Tehnica ngrijirii bolnavului ) , Carol Mozes, Editura medicala , Bucuresti 1999 . Medicina interna pentru cadre medii , Corneliu Borundel , Editura All 2006 . Mica enciclopedie de boli interne , Gheorghe Mogos , Editura stiintifica si enciclopedica , Bucuresti 1988 .

Totul despre ulcer : ghid de diagnostic , tratament si prevenire , Richi Ostrov , Editura Polimark 1997 . Regimul alimentar n bolile digestive , Viorel T. Mogos , Editura militara, Bucuresti 1997 .

ANEXE